MIERCURI 29 IUNIE 1883 Administraţia, Calea Trietor*iei INr. 33. ANUL AL VTII— No. 142 ABONAMENTELE j «utm to«U ţ»r», pc »n . ■ , . pe 6 luni. t pe 3 luni. Pintru itrein&tite pe an ; . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei Abonamentele ee priimeic la Adminietreţle In Capitalft 10 bani numftru In Districte 15 bani nnmftru TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . . I 50 > . II .... 2 50 Anunţurile (i inserţiile se primeec Bucureşti , la idminiatraţia ziarului ia Viena, la binronrile de anunţuri Heinrif Scbalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-etein 2;—Paria, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Serlaarlle aefraaeate aa »e prlaiet Manuscrisele aelmprlmate sa ard. Bucureşti, 28 Iunie 1883 Victoria in alegeri, ingenuchiarea naţiunii înaintea puterii usurpătoare, deşteaptă, şi apetituri tiranice, printre cari pretenţiunea, mai ’nainte de toate, de a fi aprobat şi aplaudat u-surpatorul in faptele sale, pe toate căile. E logic intr’adevăr ca, după un câştig să se urmărească un altul, şi in fine tot, spre deplina satisfactiune a acaparatorului. Regimul dobândise darea din măini, şi chiar din picioare, a celor ce poartă numele de mandatari ai naţiunii ; ast-fel dispune el la discreţiune de toată puterea in Stat, făcând or şi ce vrea fără a fi controlat şi nu se gândeşte de căt la mijlocul de a se intări in această situaţie de desfătare şi resfăţ. Singurul lucru asupra căruia n’a putut incă triumfa, a rămas numai presa, şi aceasta se consideră credem, de către Regim, cu atât mai nesuferită, cu căt el, in exerciţiul puterii discreţionare, a trebuit să devină năzuros adică supărăcios din lucru de nimic. Presa, pentru omnipotentul nostru guvern, cu strigătele .ei, cu lamente-le ei continue, ii face negreşit efectul unei hărăitoare de Braşov, care prin scărţâitul ei strident dă crispa-ţiuni nervoase. • Neapărat dar că, se simţea şi nevoia de a pune in practică mijlocul prin care să se nâbuşească ţipătul contra trădării şi contra fără-de-legi-gilor Regimului, spre a fi liniştit in domnia sa absolută. Insă, ca contra a tot reni ce cată a fi combătut, aşa şi contra presei cată să se useze de arme îndestul de eficace de a o invinge. Ei bine, care ar^fi fost acelea ? Daca intru abaterea consciinţei alegătorilor, s’a dovedit cele mai eficace arme: corupţiunea, frauda, ameninţarea; daca cu acestea s’a putut respinge Oposiţiunea de la exerciţiul controlului asupra puterii; de bună-seamă că ele n’au putut nimic contra presei, pe căt timp aceasta, in majoritatea ei, este in oposiţiune cu guvernul, bucurăndu-se şi de sprijinul public. Armele ce numirăm sunt intr'ade-văr numai bune pentru cei cu bucate pe cămp şi pentru cei cu copii de căpătuit, ori pentru aceia cari ei insişi urmăresc un folos direct, ne-pătrunşi fiind de datoria de cetăţean şi de sănţenia votului ce li s’a încredinţat ; dar, in căt pentru persoana jurnalistului, hărşit in luptă şi in-derătnic in profesarea principielor, sunt custure fără tăiş. Contra presei şi a jurnalistului a cătat Regimul să recurgă la acte de resbunare; şi aşa, dupe c.e că a intentat proces de presă, prin Creditul fonciar rural, unuia dintre organele de publicitate, cari au cutezat să formuleze acusaţiune specială contra neregularităţilor de la zisul credit; dupe ce că in acest proces de presă a cătat să sustragă pe jurnalist de la judecătorii sei naturali juraţii, şi l’au tărăt d’inaintea tribunalelor guvernului, recomandând acestora să se declare competinte şi recompensând pe magistraţii cari au avut lipsa de scrupul pentru justiţie şi s’au supus trebuinţei Regimului ; acum a mers cu iuţeala pentru a prescrie chiar expulsarea directorului acelui jurnal, a d-lui Galii, adică fundatorul foiei trancese L'independance roumaine, pentru că acesta este străin neinpămăntenit incă. Iu caşul de faţă guvernul, care este evident că a voit să isbească in existenţa jurnalului L independance roumaine, s’a folosit de o lege decretată de dânsul acum doi ani, şi care priveşte petrecerea străinilor in ţară. Daca vom ţine socoteală de mobilul care a dictat facerea acestei legi, nu vom putea scusa disposiţiunea de expulsare luată in privinţa d-lui Galii, pentr i că intr’adevăr ea nu a fost concepută de căt sub impresiunea asasinatului comis asupra împăratului Alecsandru II şi in spiritul de a combate şi a depărta de ţara noastră acele părăsite cari işi caută existenţa din acte de teroare, pe străinii fără căpătăiu, pe nihilişti mai ales ; in vreme ce directorul jurnalului frances L'Independance roumaine era aci un muncitor liniştit, stabilit de mai mult timp in ţară şi exercitând in asociaţie cu români comerciul de tipograf, in deosebi de calitatea sa de jurnalist. Cănd insă ne vom aminti şi împrejurarea că numitul director al foei L'Independance a fost incurajat şi susţinut ca jurnalist chiar de către guvernul actual, cănd vom aminti aci că d. Galii, prin un alt jurnal fundat de dânsul L'Orient, a debutat in ţara noastră ca sprijinitor al politicei guvernului, atunci de sigur că seva vedea şi mai bine căt de necuviincioasă este disposiţiunea de expulsare de acum. Ce fel ? pentru ca să cănte guvernul un străin, poate fi tolerat şi incurajat, iar de a-1 critica nu ? Atunci să neagă fără reson principiul echităţii care nu admite dreptul ciuntit, care nu poate admite facultatea de-a zice da fără a o admite şi pe aceea de-a zice ba. Una din două: ori străinul dintru inceput nu este invoit a tace politică in ţară, şi atunci inţelegem raţiunea unei disposiţiuni de expulsare cănd ’şi-a permis el a face politică locală; ori-că, daca sa tolerat odată sti ăi nul d’a face politică guvernamentală, urmează a i se tolera să facă şi politică de oposiţiune. — Fapta de la inceput a acestui guvern cu d. Galii, il obliga la toleranţa lui in urmă. Dar credem că nu este nevoiă a argumenta mult, spre a convinge despre urîta pornire a guvernului asupra presei. Trebue să-l aşteptăm de acum la alte măsuri şi mai o dioase, pentru că panta este alunecoasă şi nu are piedică până ’n prăpastia. Căt pentru presă, am putea să-l asigurăm pe Regim că ori-căt de cumplite ar fi actele sale de resbunare, nu va fi in stare nici ele a abate unele caractere tari ce se găsesc intr’ănsa, şi teamă ne e că, căutând victoria preste tot, va perde şi pe cea deja câştigată in monstruoasa sa pornire de a-şi subjuga şi presa. ŞTIRI TELEGRAFICE Alexandria, 6 Iulie. — Iu cursul ultimelor 21 de ore a fost 96 morţi de holeră la Damietta, 48 la Mansurah şi un caz suspect la Cair. Port Sald, 8 Iulie — Nu s’a constatat nici un mort nou de holeră la Port-Said de Joia trecută. Tot merge bine pe linia canalului. Constantinopol, 8 Iunie, — O deciziu-ne a oficiului sanitar aseamănă pentru carantină toate vasele venind de la Marea-Roşie cn cele provenite din Egipt. Viena, 9 Iulie. — Premdenblatt zice că declararea guvernului rornăn in formă de notă adresată de ministru romăn al afacerilor străine ministrului Austro Ungariei la Bucureşti in privinţa incidentului de la Iaşi a sosit ieri la Viena. Fremdenblatt află că această dechiarare poate fi privită ca satis. făcătoare. Neuwied, 9 Iulie. — Regina României a plecat la Bucureşti. I n formaţiuni Venerabilul d. Ioan Zalomit, rec-torele universităţei din Bucureşti, de cănd s’a înfiinţat taxa pentru examenele de bacalaureat, şi care repre-sintă pentru fie care din profesorii examinatori suma de 250 franci, in trei sesiuni diferite a renunţat de-a o lua. Suntem informaţi că in sesiunea actuală, mult respectatul nostru rector, impins de un sentiment de generositate, propriu nobilei sale i-nirni, a împărţit taxa de 250 franci studenţilor sermani cari au isbutit a trece examenele. — Această generoasă pornire este afară de ori-ce laudă, sentimentele de umanitate ale veteranului profesor fiind in deobşte cunoscute. ; Ni se spune că guvernul romăn ar avea de gând să mai expulseze ăncă şi alţi străini, in urina cererilor unor puteri străine. — Dăm ştirea sub reservă. Am anunţat ieri că d-lui D. Stiliza, ministrul trebilor din afară, i s’a acordat un concediu spre a se duce la Viena să ceară iertăciune Austriei pentru necumpătatele cuvinte rostite de d. Grădişteanu la banchetul din Iaşi. Ştirea se confirmă, căci iată ce citim in foaia oficială de azi : Se acordă un concediu domnului D. Sturza, ministrul nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor streine, cu incepere de la 27 iunie pănă la 10 iulie. Domnu I. 0. Brătianu, preşedintele consiliului Nostru de miniştri şi ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, este insărcinat cu interimul ministerului afacerilor streine, pănă la întoarcerea domnului Sturza. Ni se trimite din Roşiorii-de-Vede următoarea telegramă : „Drept respuns la neadevărurile din „raportul prefectului publicat prin Mo-»nitor, Consiliul comunal a reales pe „d. Mănciulescu de primar al oralului.- — A. CRONICA Clerul atât din Galaţi căt şi din judeţul Covurluiu au luat iniţiativa a infiinţa o societate, av6nd de scop edificarea morala şi ajutorarea reciprocă. Societatea s’a pus sub patronagiul prea Sf. Sale Episcopului e-parhiot Iosif. Noi, din parte-ne, salutăm a-ceastâ frumoasă intreprindere din partea clerului gălâţean şi-i dorim deplin succes * Vineri, pe la orele 4 p. m. a fost in Galaţi o furtună foarte violentă, aşa in căt a descoperit acoperemfintele mai multor case. * In aceeaşi zi pe cănd in centrul oraşului Galaţi, o ploae torenţială cu furtună cădea, de la platoul Ţiglina pănă in dreptul bise ricei St. Ioan a ploat violent cu piatră in mărimea porumbului. * Domnii N. Şişcu şi N. Leiberield se nu mese mijlocitori de mărfuri la oborul de pe lângă camera de comerciu de la Galaţi. * S'au numit membri la camera de comerciu circumscripţia III cu reşedinţa in oraşul Turnu-Mâgurele, domnii Antache Petrescu, Dim. Marcovici şi Ştefan Petrescu comercianţi. * S’au numit membri la camera de comerciu a circumscripţiunei a VIII cu reşedinţa la Focşani, in locurile vacaute, domnii Nieolae C. Sâveanu, Gosticâ Negruţi şi Ni-colae Mihail. * Domnu Al. Brăiloiu, s'a numit in postul de jude asesor la consulatul general din Constantinopol. * Domnu I. Andoniu s’a numit controlor fiscal, in locul domnului Pârvulescu care nu s’a presentat Ia post. * In noaptea de 15—16 iunie curent, la o moară de apă intre cătunele Cuciuchioi şi Caciamac, judeţul Tulcea, necunoscuţi făcători de rele au bătut şi torturat pe servitorul morei Ioan Morâraşu, luându’i şi 492 lei ; după măsurile insă luate imediat de administraţie, s’a prins şi inaintat parchetului unul diu autori şi se speră a se prinde şi cei-alţi. Publicăm raportul P. S. Episcopului Melchisedec, făcut Stului Sinod asupra Înfiinţării Episcopatului catolic in România, despre care ziarul nostru a vorbit in mai multe rânduri. Numirea făcută acum de curând de către Papa in persoana episcopului de Nicopoli, Signor Paoli, ca mitropolit catolic al Bucureştilor este contra canoanelor Bisericei intocmite de către conciliele Ecumenice privitoare la amândouă Bisericele ale răsăritului şi ale apusului. Dânsa infrănge toate relaţiunile tradiţionale ale României, tradiţiuui peste ’cari ori de căte ori a voit să treacă Papa a fost oprit ăncă de la descălecarea Domnilor Români din Moldova şi ţara Românească pănă in zilele noastre. Această înfrângere fâcută de către Papa n’a suferit’o Romănia, nu numai sub regimul domnilor români, dar nici chiar sub regimul domnilor fanarioţi. Romănia, fiind o ţară creştină, nu putea să aibă Eparchii cu căte doi Episcopi creştini, căci aceasta este oprit de canoanele conci-lielor ecumenice. Această anomalie s’a văzut pănă acum numai in Statele cari nu sunt creştine, Papades-preţuind canoanele sinoadelor ecumenice prin numirea de Patriarchi, Archiepiscopi şi Episcopi chiar in e-parchiile unde se aflau asemenea patriarchi, Arhiepiscopi şi Episcopi ortodocşi, cum de exemplu in Constan-tinopole şi in tot Imperiul turc. Daca Papa bazăndu-se pe constituţiunea noastră, care admite libertatea conştiinţei şi prin urmare libertatea tu-tulor culturilor, se crede că este in drept a avea o ierarchie catolică in ţara noastră, acest drept nu poate a şi’l insuşi fără consimţimăntul guvernului. Avut’a sau are Papa un asemenea consimţimănt din partea guvernului ? Noi nu credem una ca aceasta, pentru că guvernul României nu putea să acorde Papi o asemenea concesiune fără drept de reciprocitate, şi, să ştie, că nici intr’un Stat catolic nu să tolerează nici de către guverne nici de către ierarchia Catolică asemenea concesiune, deşi tolerează in adevăr cultul ortodox, nu insă şi ierarhie episcopală. Cum dar Papa a putut nesocoti acum drepturile României pe care n’a cutezat să le nesocotească nici cănd se afla ţara in stare de vasalitate ? Numai sub un minister, care trimbi-ţează in gura mare că este patriot, liberal şi naţional, a fost dat României să indure această nouă umilire. Sântul Sinod al bisericei Române ’şi-a însuşit lucrarea P. S. Episcopului Melchisedec. PAPI8MUL 1 Şi STAREA ACTUALA A BISEHICEI 0RT0D0IE IN REGATUL ROMĂNaEI Înalt prea sfinţite stăpâne ! Prea sfinţiţilor Părinţi! ^De cât-va timp s'a respăadit in^România vestea, că biseiica papistâ tinde a se lăţi ş a se imputernici in ţara noastră. De aceia se vorbeşte şi prin jurnale, atât cele bicericeşti cât şi politiceşti şi prin conver* saţiele particulare. Românul zice : „De unde nu i foc, de acolo nu iasă fum.“ Cine mai mult, de cât kfântul Sinod, are datoria de a sta la streâja bisericei noastre şi a o apăra de primejdiele, ce o ameninţă? Din acest motiv foarte grav, eu am făcut un studiu asupra catolicismului in ţara noastră şi asupra stârei actuale a Bisericei noastre, pe carele acum ’l depun pe biuroul Slăndului Sinod. Eu am făcut această lucrare ş o presentez Sfântului Sinod cu a-tăta cu mai multa indrăsnealâ, cu cât am lost indemnat la aceasta de preşedintele nostru. înalt prea Sfinţitul Mitropolit Primat al României, carele ca primul Archipăstor al ţ6rei s’a mişcat cel antai la alarma datare jurnale despre pericolul ce ameninţa ortodoxia noastră din partea Romei catolice papiste. De aceia rog bine-voitoarea atenţiune a Sf. Sinod. Studiul meu este impârţit in două părţi : 1. Istoricul catolicismului in România din timpurile cele mai vechi până 1) Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sinod, auul curent. TIMPUL in zilele noastro ; Il-lea Starea bisericei noastre ortodoxe din maniei. I actuala a I mai Ro- Hegatnl Documentele istorice amintesc de o Episcopie catotica, care in anul 1096 purta numirea de „Milcoviensis", adica a Mil-covului. Mulţi au crezut, ca aceasta ar fi fost o episcopie catolica in Moldova, fiindcă seamănă numele ei cu al unui rîu din România,—Milcovul carele, despart^ terito- un popor cu riul Moldovei de al Munteniei. Insa aceas-1 pa aş ta nu se poate dovedi istoriceşte. Este mai I de crezut, că aceasta a fost o episcopie a Secuilor din Ardeal. Archivele ue-au păstrat un document istoric din anul 1096, anume o circulară a lui Luurenţiu Episcopul Milcoviensis, adresata către toţi creştinii catolici din Transilvania, iară mai ales către secui, care erau sub jtiridicţiunea sa. In acea circulară Laurenţin spune că predecesorul seu Mihail, restabilise acea episcopie din căderea ei, şi indeamnâ pe secui a face o colcată băneasca pentru episcopie, şi a asculta de indemnurile Papei Urban Il-lea, şi ale lui Caloman regelui Ungariei, do a ajuta formarea cruciatei pentru desro-birea Palestinei de sub stăpânirea păgânilor, dând pe cei mai tineri dintre secui, pedeştri şi călări (Hâjdeu. Archiv. istori. t. I. I. p. 59). In veacul 13-lea România actuală se numea Cumania de la populaţia tâtârască numită Cumani, sau după cronicarii ruşi — Polovţi, care se aşezară aici. Ordinul Dominicanilor, călugări latini, numiţi rfraţi predicatori11, s'a pus tema sa principală — convertirea Cumanilor la catolicism. Până la anul 1226 aceşti misionari au convertit pe mulţi dintre Cumani, in cât Papa a au-torisat pe primatul Ungariei Robert, de a infiiDta pentru Cumania o episcopie latină, numită „a Cumanilor." Ea cuprindea teritoriul din Transilvania, oe fusese cedat cavalerilor teutoni şi laturea din România din prejmetele rîului Şiret (Hunfalvy. Die Ku-manen. p. 85, 86.) In Cumania locuiau şi Români, (*) pe care Papii de la Roma de asemenea vreau a ’i trage la biserica lor, precum se vede din-tro scrisoare a Papei Grigore IX-lea către Bela IV-lea regele Ungariei, iu care citim următoarele : „In Episcopia Cumanilor, precum am înţeles, sunt nişte oameui, care se nebagănd seamă, toate tainele le primesc la olaltâ spre grea scaldalâ a ortodoxilor, şi nu cu puţin scădere a cradinţoi cei creştineşti Drept aceia, ca nu cum-va să se nască primt-zdie sufletelor din osebirea obiceiurilor, vrând să impedecăm Vlacilor priiegiul de a m rge la Episcopii schismatici pentru taine, Episcopului Comanilor ’i poruncim, prin cartea aceasta, că neamului ace luia să ’i dea Episcop catolic, după legea lor, carele se’i fie lui ca un vicariu, şi du-aşezarea soborului celui general in toa-supus şi ascultător." (Şine. t. I. p. 25. Acesta este primul document istoric, cu noseut nouă până acum despre îngrijirea bisericei Catolice-roinăne de a avea Episcop catolic in România pentru convertirea Românilor. îngrijirea aceasta devine tot mai stăruitoare cu curgerea timpului. Ea s’a ma ui testat mai d’aproape pentru Românii din Ungaria, unde papismul era biserică dominantă. In anul 1204, Regele Ungariei E-meric, sub cuvânt, că biserica romenilor din Ungaria ar fi ajuns in decadentă sub conducerea Monahilor greceşti, propune Papei Inocentie III lea, a numi episcop pe vre-un monach de aceştia, şi a-1 pune nemijlocit sub atărnarea scaunului Romei. De şi Papa ar fi consimţit la aceasta : ânsâ grabnica moarte a lui Emeric şi alte afaceri mai serioase, au amânat afacerea pe alte timpuri. Românilor ănse nu le era permis a avea episcopii lor, ci ei căpătau preoţi şi povâtuiri spirituale de la biserici ortedoxe din ţfirile limitrofe. In anul 1345, Papa Climent VlI-lea a insercinat pe Franciscanii din Transilvania cu convertirea Romă j nilor. Antonie Spoleto profesorul ordinului Franciscanilor, care cunoştea limba română a isbutit a face oare-care convertiri intre Românii de pe graniţele Ungariei despre Tătari, dar tot-o-dată a observat, că Românii sunt râu dispuşi cătrâ popii unguri. Basat pe aceasta, Papa Grigorie IX-lea a dorit să auză opiniunea episcopilor de Gram şi de Calocsa pentru înfiinţarea unei Episcopii române deosebite. Acei episcopi n’au dat nici o urmare cererei Papei: căci nu le convinea a se crea uâ nouă episcopie, ci ei credeau că vor reuşi a converti pe români la biserica lor. Pe de altă parte, tot spre acest scop lu erau şi regii Ungariei, întrebuinţând forţa numesc Vlachi, care măcar că se socotesc sub nume creştiuesc, totuşi sunt o credinţă avfind alte obiceiuri şi alte năravuri, alte lucruri săvârşesc, care se împotrivesc numelui creştinesc ; căci nebagănd de seamă biserica Romei, nu de la cinstitul fratele nostru Episcopul Comanilor, care este Episcop locului, ci de la alţi pseudo-episcopi, care tiu obiceiurile Grecilor, primesc toate tainele biseiiceşti: şi unii din crăimea ungurească, aşa Ungurii ca şi Teutonii şi alţii ortodoii, trecând la dânşii, şi facându-se (*) Cu timpul, Cumanii din România parte s’au amestecat cu Românii, primind re-ligiunea ortodoxă ; parte anume cei catolicizaţi au trecut in Ungaria, unde s’au mu-ghiarisat, păstrând ensâ pănâ astâ-zi numirile de „Cumania mare“ şi „Cumania micâ“ ale localităţilor, unde s’au aşezat. Şi in România urmele lor s’au păstrat in numiri de localităţi precum : Vadul Cumanilor, Comă-ueştii, Comana, etc. pentru convertirea românilor. Aşa regele Ludovic carele, a domnit de la 1342 pănâ la 1382, a legiuit ca nici un nobil român nici Kenez sâ nu poată poseda proprietate, dacă nu se va converti la catolicism, A-ceastâ legiuire o a întărit şi regele Sigis-mund in anul 11428 ; căci acest rege cu părere de râu s’a informat, că in ţara lui ar fi nobili Kenezi, care ţin popi schismatici şi amăgesc pe poporul cel simplu. De aceia el a insărcinat pe Minoriţii Franciscani, ca sâ privigheze, ca nici nobil sau Chenez să nu ţină popi schismastici ; la din contra, va perde averea sa, pe caie o va confisca Burgcastelanul de Sebeş; Castelanul se nu sufere nici un popă in districtul sâu ; se nu se facă nici o căsătorie intre catolici şi schismatici ;copii se se boteze de preoţii catolici ; cine se va boteza de un preot schismatic acela ’.şi va perde averea; unui asemenea preot ori din ce parte a Un gariei ar fi, sâ nu ise permită a locui in districtele româno Şebeşi, Michald şi Hat zeg. Sub aceste crude persecuţiuni mulţi nobili români au trecut la Catolicism ş s’au desnaţionalisat, devenind Unguri (Hun falvy. die Kumanneu. p. 122 — 124.) Alţii âu părăsit Ungaria şi au emigrat in Ro mânia, unde împreună cu Românii de aie au format doue Domniate. Dar Papismul şi aici nu a lăsat in pace pe Români. Aşa in anul 1353 Papa Climent Vl-lea a indemnat pe Ludovic regele Ungariei, ca sâ coprinză toate tarile de prin prejur, in care locuesc schismatici şi sâ ’i unească cu Biserica Romei (Şine, t. I p. 321.) Papa Urban al V-lea la 1368, laudă pe acelaşi rege pen tru nevoinţele ce ’şi dă de a uni pe Bulgari cu Biserica Romei, şi 1 indeamna i face tot aşa şi cu eele-1 alte ţâri de prin pre jur (Şine t. I, p, 336.) Pe de altă parte Roma trimisese in principatele române misionari călugări din ordinul Minoriţilor, ca sâ convertească pe Români la catolicismul roman. In Muntenia au găsit ei organ in Doamna Clara mama lui Vlad sau Ludislau Voevodul ţârei. Clara era catolică şi toarte devotată Bisericei sale, precum se vede din lauda ce ’i face papa Urban in scrisoarea ce ’i a adresat in anul 1370. Tot atunci scrie şi Voevodului Vlad dojenindu’l şi in demnăndu’l a se converti la catolicism, şi a urma exemplul maşticâi sale Clara, şi ’ promite ajutor „in trebele lui şi a lo ţe rei.“ In Moldova domnea Laţicu-Vodă. Atât el cât şi Vlad al Munteniei aveau nevoie de ajutorul Papei contra tendinţelor de cucerire ale regelui Ungariei Ludovic. De a ceia prin misionarii catolici se puse şi el in relaţiuni cu' Papa. Laţicu promise misionarilor a le înfiinţa o episcopie neatăr natâ in târgul Şiretului, care sâ nu fie supusă ca pânâ atunci Mitropoliei catolice din Galiţia, ci sâ atârne dea dreptul de Roma. Această promisiune a plăcut foarte călugărilor minoriţi ; ei au şi scris la Roma, anunţând pe Papa Urban, că Domnul Laţicu cu poporul sâu este gata a se uni cu Biserica Romei : că ei predică catolieismul in toată libertatea ; dar principele doreşte ca târgul Şiretul, care atârnă de Mitropolia Galiţiei, şi carele este un oraş mare, plin de locuitori, sâ se rădice la rangul de cetate, sâ scoaţă de sub atărnarea ori căre alte biserici, sâ se înfiinţeze in el o episcopie, care sâ atârne numai de Roma. Dorinţa Minoriţilor de a se înfiinţa un episcopat catolic in Şiret s’â realisat, şi celân-tâi episcop catolic pentru Seret fu Minoritul Andrei din Cracovia, poreclit Vasitoi, duhovnicul Elisavetei mumei lui Ludovic regelui Ungariei. Cu toate acestea Laţicu a râmas ortodox şi la indemnurile repetate de la Roma de a trece la catolicism, el a râspuns, că nu voeşte soţia sea a ’şi părăsi religunea perintească, şi că el, ca sâ treacă la catolicism ar trebui se se despartă de socia sa. Aceasta nu o putea admite nici Biserica Romei- De aceia in anul 1372 Papa Grigorie Xl-lea lăudând pe Laţicu pentru convertirea lui la Biserica catolică, „ii pare râu de inpetrirea muierii lui in desbinare, şi T îndeamnă sâ se silească cu mijloace morale de a converti şi pe dânsa (Şine. t. I. p. 338 — 341. Cu toate acestea Laţicu, de şi scriitorii catolici asigură, că s’ar fi catolicit, a râmas ortodox pene la moartea şi mormântul lui se vede şi astâ-zi la Rădăuţi in Biserica fostei rrşedinţi episcopale. Toată peripeţia aceasta pentru catolicizarea lui Laţicu, a fost o mişti ficaţiuna un espedient politic, de care nu o-dată s’au servit Domnii 'noştri, precum se va vedea in urmă. Dar misiunea catolică din Moldova s’a ales cu episcopia de la Seret, care insă a durat numai 30 ani. Tot pe acele timpuri (an. 1382) găsim iu Muntenia la Cămpu-Lung o monăstire catolică dedicată sântei Fecioare şi condusă de un gardian (superior) ; găsim asemenea un episcop catolic intitulat „episcop al Severinului şi al părţilor transalpine," carele in anul menţionat după recomandaţia gardianului a chirotonit, in Monastirea ; aceasta in treapta de sub-diacon pe noviciu ungur din Korospatac (Columna Traian, an. 1872, p. 100). In anul 1388 documentele istorice ne a-ruiâ deja un Episcop latin la Seret, nu din ordinul Minoriţilor, ci din al Dominicanilor, anume Ştefan Ruteni, ceia-ce după observaţia lui Şincai, inseamnâ, că politica Poloniei tindea a impinge pe cea Ungurească din Moldova (Şine. Chron. Rom. an. 1388). Sub Alexandru cel Bun, in anul 1401, s’a organisat ierarchia ortodoxă a Moldovei, destinăndu-se un Mitropolit cu reşedinţa in Suceava, capitala ţârei şi doui episcopi, unul cu reşedinţa in Roman, altul cu reşedinţa in Rădăuţi, şi ţara s’a impârţit in trei eparchii mari. Tot-o-datâ Biserica Moldovei s a pus in relaţiuni spirituale cu Biserica cea mare a patriarchiei de Constantinopole. Se înţelege, că Misionarilor catolici din Seret, oraş aproape de Suceava şi de Rădăuţi, le-a venit greu de trăit şi de lucrat in misiunea lor de propagandă. De aceia ei s’au mutat la Bacău, şi episcopii catolici destinaţi a visita Moldova au inceput a se titlui „Bacovienses," adica ai Bacăului. In Bacău şi imprejmetele lui era o populaţiuue mai numeroasă de catolici. Observăm cu a-ceastâ ocasiune, că in Moldova a fost incâ din vechime o populaţiune de streini, de confesiunea latină, mai numeroasă de căt in Muntenia. Ea consta din Saşi, carii lă-cuiau prin oraşe, ca industriali, şi aveau bi-serieele lor ; din Unguri, aduşi ca colonişti in deosebite rânduri de Domnii, boierişi monastiri pentru colonizarea moşielor şi cultivarea pământului. Saşii aveau bisericele lor prin multe oraşe, cum se vede din documente, precum : in Iaşi, in Târgul Neamţului, la Roman, la Huşi, la Bacău, la Baia, la Cotnariu etc. După ivirea protestantismului mulţi din aceşti Saşi sau Nemţi au trecut la confesiunole luterană şi calvină şi apoi s’au strămutat din Moldova in ţările unde confesiunile lor prosperau, aşa că au râmas numai locuitorii ţâţâni, unguri fideli catholicişmnlui, sub conducerea misionarilor catholici, strămutaţi do la ince-putul veacului 15-lea in Bacău. De şi Roma chirotonia pentru dânşii episcopi cu titlu de „Bacoviensis", aceia nu reşedeau in Moldova, ci in ţările megieşe, de unde politica polonă ori ungară cerea a se răndui, sau chiar la Roma. Episcopii aceştia numai a timpure visitau Moldova, spre a săvârşi lucrările religioase reservate numai episcopatului catolic, precum : miruirea copiilor, cbi-rotoniele in trepte bisericeşti, sfinţirea templelor, etc. In Muntenia ierarhia ortodoxă se orga- nisase mai nainte, iu anul 1359 . sub iî ii otrt1 -. ■ - nu Os* FOILETON UN DUEL D. Pierre Veron publica din când in cănd volume foarte amuzante. Mai lunile trecute a publicat iarăşi unul, la Dentu in Paris, căruia ei împrumutăm istorioara următoare: ISTORIE PRIN SCRISORI I. Parii, 5 aovembrie 1881 Scumpe Rene, Tu nu eşti numai fratele meu mai mare, eşti ăncă şi cel mai bun prieten ce am. De aceea ’ţi-ain şi vorbit totdauna cu inima deschisă, Ş’apoi, de ce n ar fi aşa ? Deosebirea de vBrstă este aşa de mare intre noi ? Gel mai mult patru ani. Daca al- inai fi şi căte-va luni. Atăta numai că tu oşti un pari-sophob. Eşti un amorez al singurătăţii câmpeneşti şi al tainicei păduri. Colo jos, in crângurile tale din So-logne, vinezi, visezi şi te afli fericit. Eu ’mi-am închipuit totdauna că trebue să fie ascunsă oarecare decep-ţiune in fundul acestei singurătăţi. Scumpe Rene, lucrurile aceastea nu m8 privesc. Ele ine privesc cu atăt mai puţin, eă tu eşti aşa de binevoitor şi de îndurător cu mine, pe căt eşti de sever cu tine ensuţi Şi pus-am mai de multe ori această iudurare la aspre de tot încercări. Ce voeşti, scumpe Rene ? Eu sunt altfel. Eu ador acest Paris de care tu pare că fugi. II ador pentru mişcarea lui vecinică, pentru viaţa lui desfrânată, pentru plăcerile sale fioroase, pentru Parisienelo lui aţâţătoare!... Ah! scumpul meu Rene dicâ ai cunoşte pe Julietta! Dar iartă-mB... nu ’ţi-am infă-ţişat-o. Două zeci şi doui ani!,.. Brună ca o creolă; capriţioasă ca o Franţezâ. Privirea unui ănger şi maliţia unui drăcuşor. O talie de-o poţi trece prin inel — nu tocmai aşa, dar vorba vine. Restul complcctcază un tot de o seducţiunc cărei nu poţi să resişti. De aceea nici eu n’am putut re-sista. Era la Odeon, intr’o seară de primă representaţie. Ea era intr’un stal de balcon vecin de-al meu. Se juca o piesă a unuia din vechii mei tovarăşi dela şcoala de drept. — Un om ajuns!... ziceam noi cu pizmă. El tuni dBduse un bilet spre a l aplauda. Serman băiat! l-am păcălit reu. Căci, in loc d’a ’mi îndeplini funcţiunile de clacheor oficial, n’am făcut decăt d’a privi pe vecinică mea. O doamnă o insoţia. Mamă-sa, fără îndoială. Le-am urmărit. Locuesc strada Monge. Trec pe dinaintea porţii de câte şase sau şapte ori pe zi O să sfârşesc, nu e vorbă, prin a o intălni. Pentru moment, n’am alt scop in viaţă. Iartă-mB, dragă Rene, că’ţi istorisesc toate alea, ţie, filosoful cămpi-clor şi al pădurilor. Ştii tu ensă, că sunt ceasuri cănd cineva are trebuinţă să’şi verse foCul cuiva. Şi eu n’am pe nimeni care să se poată înduioşa de proza mea cu o rCbdare aşa de îndelungată ca a ta. Pe curBnd! Te părăsesc spre a face a şasea preumblare a zilei sub ferestrele sale Pe curând ! Devotatul tău frate Alhert Chavanais II t’ans, lâ iannnrio 1882. Dragă Rene, I ^ S’a zis : Fericite sunt popoarele cari 1 n’au istorie! Fraţii de asemenea. Nai auzit vorbindu-so de mine, fiind că eram pe deplin fericit. Şi atunci nimeni nu scrie. Iubeşte. Iţi reaminteşti de întâlnirea despre care ’ţi scriam in scrisoarea mea trecută, Aceea din noemvrie. Ei bine, aş putea cănta ca in 0-perile comice : EBte a' mea! ’Mi-e acum tovarăşă! Dar ce tovarăşă, prietene.! Nici o dată n’aş fi crezut că poate fi cineva astfel iubit! Scumpa mititică! Ah ! dar n’a fost aşa uşor; a tf' huit să fac un asediu de apro*Pe două luni. . Sărmana drăguţă! După cum 1111 a istorisit mai târziu, a fost inşelată şi părăsită de un nelegiuit. Nenorocita ei mamă plânge cu la' crimi de foc, cănd vine vorba , , ;o[° » » , Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bincei Naţionale Române 2501 > > Soc. cred. mub. rom. 250 I. » » > Rom. de con > > de Asig. Dacia-Rom 800 1. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Anr contra argint. . . . » > Bilete de Banoue Fiorini valoare Austriacă. Hârci germane............... Bancnote francese. . . . Cump. Viind 923/* 93>!, 91*/* 92'|., 98 V* 98*[* 100--- 101- 83 84'/, 228- 232- 90- 901/, ion/* 102- 87- 87d, 96 97- 100*(* 1011/2 83- 84- 1340 1350 2. 3- 207- 485--- 487- 325--- 327- 226--- 229- 2‘/« 2 i/v 2i[* 2 *|2 2 11 2.12- 1 23 1.25- 991|, lOO'/o MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost >ef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Sinărdan No. 6. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7 G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 Coşi pe obraz Cine sufere de acest absces de obraz şi vrea să se scape, să se adreseze la mine, los. Rottmanner, farmacist, Immhdd in Thiiringen. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandându-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri ben-galo precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile moderate. Artificieri (IONIŢA g. stoicescu. (TANI POPA GEORGE. Rambursarea primelor va avea loc dela 1 August 1883, după presentarea obligaţiei insoţitâ de cuponu-primă. Cuponu-primâ va li detaşat dela titlu ; cât despre obligaţie, ea va ti lăsată la purt&Uu ca să poa- Strada Academiei No. 25, maisler al pirotechuii din Consiantinopol. DI/IQDII/ chirurg- dentist are onoa-. (XIDnlfx, rea d a face cunoscut ca a i enunţat d a se muta şi că va urma a locui iu strada Ştii bey-Vodă No. 9. TIMPUL BUCURKSCI 1 Strada Smărdan 2. BUCUREŞTI 2, Strada Smărdan 2. DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Lmliit cele nai perfecţionate ce si tara apparat de ars pac de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. DIN I-ABRICA fTMIAESHALL, SOILTS " O "(.«(•))»" O ’(i«(#)))i» O O '«(((■))»» Persdneie OARI O U N OSO PILULELE DOCTORULUI DEHAUT . DIN PARIS = Iau esuâase purga, atunci când ele simt acostai Ftrebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci del lobosâiă, pentru că, contrariu celor alte purga-l Itive, acesta nu operâză bine decătcănd estetn-l ■ solit de u& bună mâncare şi de băuturi întări-1 ţtbre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie car el 1 alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ \caii îi convin mai bine, dupeoccupatiunilei* \sele. Obosâla purgatiunei fiind annulatăi* Lprin elfectul bunei alimentatiuni, les-j , ne ee hotăraşce cineva a repeta . k purgativul ori de câte orieste^ A trebuinţă. " 5P. şi 21. 50 NOUA INVENTIUNE mf- IXORA ED. PIN AUD Săpun............ d# IXORA Essenta pentru batiste.... de IXORA Apa de toiletta.. de IXORA Pommada .... •... de IXORA Oliu ............ de IXORA Praf de orei..... de IXORA Cosmetio......... de IXORA 87, Boulertrd de Strasbourg, 87, Singurul Deposit tllu Aspaainei Mignot Maladies secretes trouvent gudrbon radicale par 111 a methode, basee sur des recherches scientifiques recente», meme dans Ies cas Ies plus desesperos sans sucun trouble de» fonctions. Je ginţris egalenieut Ies coiisequences făcheuses de» piches de jeunesae, nevroses et impuissancea. Discret on garanţie Prifire i’emyer mie iescriplloii exacte ie la ma’aiie I>i- 1JELA PARIS, 6, PLACE de la NATION tMembre de plusieurs societes scicniifiquts APA TONICĂ DICaUEMARE CHIMIST ROUEN (Fhanoia) Grăbeşte creicarea părului, Impedecl de-coloratiunea si i redă viată. Pommada Epidermală ANTIPELLICULARl OprsBce cădsrsa părului. — Distrug» mătrsta. — Astămpără mftneă-nmsle. * Si game în tSli Caute ceh Sun. _ dâ Parfumaria Tablouri in uleiu pervazuri Şi C'GLIN ZI se cumpără eftinc şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTAT KERSTAN Yiena, II. Kornergasse I Cataloage şi liste de preţuri gra-_____ tis şi francs. DLL A 10 MĂRCI PEiNTRU O FEREASTRĂ. E 1* T> E Iu E de beţişoare toarte subţiri de lemn, exemplare foarte frunJ dela 6 mărci pentru o fereastră. COVOR pentru masă din beţişoare foarte subţiri de lemn cu duzina dela 1.50 mărci. si, MASINE de beţişoare foarte subţiri de lemn pentru întorsul ţigaret cu grossa (12 duzini) mărci 7 şi 20. SE CAUTĂ REPRESENTANŢI IN TOATE ORAŞ^ llaiuburg-Berliner Jalouise-Eabrife CASA PRINCIPALA BERLIN S. 0. WASSERGASSE 18-a ADEVERATE INJECŢIUNI SI CAPSULE R ICO R D * FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lâna., ţiunea antiblenoragică de Gopahu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provdrTiW diaree nici greţâ1; constitaescu medicamentul prfn escelenţă in tratarea £ contagidse a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, calare a besicei si CZ rea fără voie aurinului. • * Pe la linele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECTIUNU RICORD tonice şi astringente, este micjilocul infailibil de a consolida vindecarea si ii» evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV I c Acest siro tru a sfirşi FAVROT sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverşirc maladiele pclei şi rşi de a curaţi sângele după uh trntamentu anti-sililitic. El feresce dc pen- curaţi sângele după uh trntamentu anti-sililitic. El feresce dc'lole accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculoşi tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. DEPOSITO GENERAL — F« Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris Iassy, Racovits, Konia; Bucuresc'i, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz Talii-seschi, Marino Kurtovich: Braila, Pelsalis, Kaufmes; Crajova, F. Polii; Plojesti, Schuller; Barlad, Brettner, şi in tdte farmaciile. \ S( X A se feri de imitaţiuni, ori ce produsă similară este uă imitaţiune a fa exteriore fără caii lalea adevăratului TANIAR IN Dl EN GRILLOI FRUCTU LAX ATI VU SI RACR1T0RU Contra GONSTIPAŢIUNEÎ, HEMORROIUEUJRÎ, CONGESTIUNEÎ, VENINULUi, Ut DE APETIT, INDEGESTIUNEÎ, IND1SPOSIŢIUNEI GASTRICE FOrte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni.— Indespensabilu pei copii, dame insarcinate, bătrăniî şi persOnele şe^ănde. A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : E. GltlLEOIV. E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tdte farmaciei» ROB BOYVEAUIAFFEGTEUR AcoBt Sirop Dtpuratif şi Rftconstituanl de an gust plăcut, de uâ compoaitiuni ca totul vegetală, a fost approbatîn 1778 de vechia Societate regelă de medicină şi prin un decret din annul XIII. Vindeca tdt# b61ele pricinuite de viciurile sângelui : Scrofnli, Pecingini, Eczema. Psoriaeis, Herpii, Lichen, Impttigo, Podagra, Rhumitiia. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, dhiretice şi audoriflee, favorisiza desvolli* ret funcţiunilor de nutritiune, întaresce economia 51 provoca espulsiunea elemiotelor morbide, fla ele virulente 9eu paraBitare. ROB BOYVEAU LAFFECTEUR CU IODUR DE POTASSIUM Acesta este medicamentul eel mai bun pentru a vindeca accidentele sypbilitic* v«chi seu rebele : Ulcere. Tumori, Gomme, Exostose, preoum şi Lfmphatismul, Scrolv losa şi Tuberculosa. La Paris, li J. FERR6, pbarmuiii, 103 rue Ricbelitu.ii Su«tner a lui BOYTEtU LAFrECTEPR. •**3k*******jt***8*3lt*********Iort CEASOARNICE 10,000 CEASOARNICE Tipografia K. Miulescu, sala TheatruluiB oâsel. X X X X X X X X X X * X X X X X X X X X X X X X X » Oamnţie e-“ Primirea escesiv de favorabilă ce s’a făcut Ceasornicelor toare de argint, ce am oferit abonaţilor noştri, ne-a incurii]^ " incheia o nouă afacere de 10,000 Ceasornice eu una din ceve ■■ bune fabrice din lume oare ni le garantează pentru cinci :1111 ceste ceasornice sunt de o fabricaţiune îngrijită şi ornată cu nuri prea frumoase. .. Suntem fericiţi de a putea oferi aceste ceasornice de o vahfa reală de 55 franci clienţilor noştri si publicului in general, cu unic de 35 franci (cu porto). Deasenienea am tratat o afacere ita - g ceasornice remontoare de Nickel, al căror mers regulat e pe garantat şi pe cari le oferim cu preţul de 20 franci, franco uM to pentru toate ţerile lumii. ^ Cererile însoţite de preţ, in bilete hipotccare sau mandate P să se adreseze la : BANKHAUS I. PAGES.BARTENSTKINGASSK, 14 V1ENNE (Aul^ Primim inapoi ori ce ceasornic ce n’ar plăcea ,c!l^ii diţiunc de a ni’I inapoia in bună stArc şi cel uiai i» trei zile după primirea sa