P DUMINECA 26 IUNIE 1883 Vaţiii, Calea Viotoriei Nr. ANUL AL vm—No. 140 ABONAMENTELE Im tmtl ţ>’» t>» tn . , p* 6 luat , y* V lanţ. tru streinAtalf pe an 10 lat n ui IX 1*1 60 1*1 tiaraental* ■* priimaic la idminiitraţl* PUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII [.inia 30 litere petit pap IV 411 Reclame pag. III . . . 1 IU) > » II .... X 50 Capitală 10 bani număra 1 Districte 15 bani număra REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. n -Afinnţuriie ţi inserţiile se primesc “acuroştl , la Administraţia ziaralnî îs Viena, la binronrile de annnţnri Heinrif Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8fcnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 Ă- Lorett, rnp S-tei Inni 51. Scrisorile nefruncate nn se primei Manuscrisele noiniprlmate se ard. fi Bucureşti, 25 Iunie 1883 * ’-onform disposiţiunii guvernului, ţi no urmează a so procede la im-nirea. prin noui alegeri, a goiu-' or lăsate iu Cameră şi iu Senat, pe retuşul aleşilorOpositiuniM’nito a lua parte intr’o representaţiune âstituţională adine falsificată. l»e astă-dată puterea nu mai are ■ Asiuue sa se sforţeze in opin-supranaturale spre a abate con-îaiele. nici va mai asuda spre a line victoria. Kl a învins odată şi şi-a cousti-o domnia lugubră, ca şi o masă apă iutiuaă de la o margine la in orizontul vederii. I.uptă electorală de astă-dată nu mai fi. pentru că adversarul lip-te: Opositiunea iutreagă. mănţi-i adu-şi protestat iunea deja făcută itra stării actuale de lucruri, se ■Ie obligată, de propriul s6u act. io conţine, şi a lăsa să facă pe iii Rosetti-Brâtiănu pănă unde vor putea. ‘ă ne lămurim bine situaţiunea. olegiele ce stau astăzi desctiise. disposiţiunea unor nuoi amatori, t numai in formă deschise, de a-ce in fond. cu toată retragerea si ţi unii. ele sunt o achisiţiune de-t tivă a acesteia. Induoială intr a->*r nu poate încape că. daca re-I sontarea acestor cologir s a inerent la membri do ai Opoaţiunii, chiar cumplita presiune morală materială a guvernului in alege trecute, bravii alegători ai zise-colegie au dat şi probă palpa de alipirea lor la soarta Opo-nii-Unite, in scop de resistenţă tantă regimului ce ne domneşte ;,>oa ce so va urina dar acum, in l|-te alegeri, va fi o împlinire nu aparentă, sau mai drept spoială legeri, ca şi aceea care s a dat cijicielor neperitoare de măna bar-lor cuceritori, spre a ascunde arata religiune cărora au fost ele inute. 0 sânta Sofia au pus mâna see-lui .Mahomet, i au astupat re- ontaţiunile creştine, au suprapus ■ctele coranului ; ilar toată această «ţ-oftim* este o faţa falşă a unui cu altă representaţiune, şi caro , un moment intr altul se aşteaptă d'ărc radios pe ruinele puterii ■ a barbariei. ni-va şi sfârşitul domniei rosctto-ine. poate mai cartud de cat se aştejita cineva, fiind cit, ca tot ce 17Un-‘ !*« corupţiune şi pr ' so • or sil nu IUI Alexandria. 5 Iulie. — Morţi de holera in ziua de ieri au fost 110 Ia Damietta şi 6 la Mansurah. Roma. 5 Iulie. — „Nova antologia- publici un articol al d-lui Bonghi care crede că Papa şi Prusia vor reuşi d'a stabili intelegere durabilă. Efectul acestei inţele geri nu va fi vătămător Italiei, căci va pro ba ast-fel că forţa şi libertatea Papei nu sunt micşorate prin perderea puterei tem porale. Ministrul de interne a ordonat mfesuri profilactice fată de nâvile ce provin din Egipt, Tripoli, Malta, Cipru şi alte porturi situate dincolo de canalul de Suez. Londra, 5 Iulie. — Sgomotul, diu sor ginte ispaniolâ, că holera ar fi fost con statatâ la Malta e desminţit. Berlin, 5 Iulie. — „Monitorul impe riului“ anunţă că la conferinţa comisiuni sanitare ţinută ieri, miniştri de Boetticher şi Gosler asistau ; s’a decis căte-va măsuri profilactice ca vor fi luate pe toată coasta Germaniei. Principele Orloff, ambasadorul Rusiei la Paris, a sosit azi după amiazi la Friedrich sruhe, va sta pană măine la Principele de Bismarck. Viena, 5 iulie. — In urma unei noi consultări a medicilor asupra boalei contelui de Chambord, oameni artei au exprimat oare-care neliniştiri in urma extremei slă biciuni in care se găseşte bolnavul şi care n’a mâncat mai nimic de trei zile ; e atins de surzie şi vorbeşte toarte puţin cu o voce slabă. Solia, fi Iulie. — Ca măsuri contra holerei guvernul bnlgar a holârit ca prove-uinţele din Turcia să fie supuse la o carantină şi ci un cordon sanitar se va stabili pe frontierele Riimelioi orientale şi Macedonii. Alexandria, 6 Iulie. —Ieri au fost 110 morţi de holera la DviuielU, 47 la MaUsU-rab şi (j la Chirbini : un caz suspect s’a constatat la Alexandria. Do la apariţiunc» holerei pană It 2- lume. numărul total al victimelor epidemiei a fost de II Di, printre care nu se găsesc mai de loc europeni. comitelui d • Ghambord s’a agravai incâ va avea *pro seară un nou consult dc doctori. Lomlia, o Iulie,—Bazele acordului de intervenit intro compania Cnnalului de Suez ei cabinetul englezesc sunt acum hotârilo ; n. Fcrdinand de Lesseps a sosit la Londra spre a conclude diflnitiv. Berlin u Iu io.—„Monitorul Imperiului mcepo publicarea noutăţilor oficial., asupra holerei dwninţind cazurile de holeră semna late de la Havre. Praga ti Iulie. -Sesiunea dietei Boemiei a fost deschisa astăzi Preşedintele dietei a prouuutat uu discurs in care a (Acut să so înţeleagă ea (ara aşteaptă de la reprezentanţi sei «a moderez* antagonismul existănd intre Cehi şi Germani. Guvernatorul general al Boemiei. salutând dieta in numele guvernulni. 'şi-a exprimat satisfacţiunea de cuvintele preşedintelui şi speranţa sa ca reprezentanţi ambelor na-ţionalilâţi işi vor intinde mâna spre a lucra in linişte la Barcioa comună. Viena, fi Iulie.—Corniţele de Chambord, aflând că principii de Orleaus au sosit teri seara la Viena spre a merge ia Frohsdorf, a însărcinat indatâ pe d. de Riancourt da veni azi dimineaţă aici spre a vedea din pat te-i pe corniţele de Paris. Pana acum corniţele d* Chambord, din ordinul medici lor, n a primit pe nimeni, nici chiar pe nun-ciu Apostolic. Parin fi Iulie.—Consiliul de miniştri .a decis azi do dimineaţă a cere camerei d a prelungi sesiunea până după votul asupra conretiţiuuilor încheiate intre Stat şi deosebitele mari companii de drumuri de fer Ştirile de la Frohsdorf spuu ca starea pro- I ti fonuH.ţ.itatii Louf. întrebări fnee Ii. Public. P S. S. Mitropolitului primat : 1. Pentru ce a suspendat diu e-soroiţiul funcţiuitii sale do arhiereu pc 1 ăr. ( alistrat Orlcanul, a cărui culpă—dupr căt ştim—nu este alta decât că a cerut să se facă arte. iar nu numai vorbe in contra pagandei catolice ? 2. Este sau nu adevgret că. pe lângă Eni. Sa. Păr. Mitropolit primat, se află ataşat ca secretar intim un emisar catolic, al cărui nume i-l şi vom spune daca va vrea ? Consiliul de resboiu permanent al corpului 3-lea de armată se compune ast-fel: D. colonel Cotruz, prezident ; d-ni maiori Stroja, Magheru, căpitani Gr. Cârbunescu şi T. Bălan, membri. „Binele Public" susţine că ministerul se află deja in ajun d a so retrage, şi că sunt multe cauze atăt interne cât şi externe care determină căderea partidului roşu de la putere; eâ toate combinaţiunile d-lui I, C. Brătianu au avut do scop a crea o dictatură de fapt. caro să monopoli-sezeze in măna unui singur grup drepturile consfinţite prin eonstituţi-une tjitulor. Această stare de lucruri ostâ-zi ş ti înăsprit in aşa grad, in ăt <1. Brătianu nu mai poate deţim ►oteren fiu a pune in psriool liniştea publică şi „poate chiar existon-a statului. A U 8 T R IA ii Ou verii ul nostru. „Nene Freie Press©“ dola 22 Iunie. vine şi confirmă ştirea, că gu-\ernul austro-ungar nu s'a mulţumit cu comunicatul din Monitorul oficial roman, privitor la rodomontadcle roşii din Iaşi. Numita toae scrie, intre altele: întâmplările dela banchetul din laşi preocupă necontenit lumea diplomatică. Cabinetul vionez a decimat oficial, că uu se poate mulţumi cu comunicatul apărut in Monitorul oficial din Bucureşti şi in sensul acesta, la 20 Iunie deja. ministrul de externe a însărcinat pe ambasadorul austro-ungar, baronul Mayr. să ceară dela guvernul român declara ţiuat positive fi precise. Lupă cum ne Încredinţează foaea vteneză. mai ales cei din Pesta sunt indărjiţi nu atât contra celor vorbite de d. Grădişteanu, ci contra discursului pronunţat la Iaşi de d. C. A. Rosetti, care a numit pe regele Ca-rol „rege al Românilor". Regele a respuns la acest discurs, ce s'a reprodus şi in Monitorul oficial ca fiind umil din discursurile oficiale. Acum mărgăritarele d-lui Grădiş-teanu şi rigaiul d-lui Rosetti reclamă dela guvernanţii noştri tot atâtea genuflexiuni şi umile rugăciuni de iertare! iar totalul aproximativ a[ acestor pagube se urcă la suma de lei 155,450. • S a autorisat primăria comunei Râmnicu-Bârat ca să primească dania ce ii a făcut domnu Nicolae C. Iorguleacu Măciucă, care consistă in una prăvălie cu doue etaje ce are in acel oraş, spre a vervi comunei pentru tot-d'a-una de local de scoală de fete sau bfteţi, cu condiţiuno ca sa poarto uumele de „Şcoala Nicolae O. Inrgidescu Măciucă". * Sa deschis pe seama ministerului ins-trucţiunei publice şi cultelor un credit extraordinar de lei 0.000, pentru ajutoare de inveţâment la elevii diligenţi, lipsiţi de mijloace, in scoalele ţerei. Domnu Ioan C. Cireşanu s’a confirmat primar comunei urbane Văleni din judeţul Prahova şi domni Alexandru Stânescu şi Nica C. Miulescu ajutoare primarului. * Domnu Ioan Iamandi s’a revocat din funcţiunea de ajutor primarului comunei urbane Târgu-Frumos din judeţul Iaşi. • Domnu Const. R. Bratuianu s’a numit comisar al casei de credit agricol din judeţul Gorj, in locul domnului Gr. Mihuleţ numit administrator al acelei case. • Domnu Steliau Demetrescu, licenţiat in drept şi fost controlor, este numit controlor fiscal, in locul domnului Lascar Sion demisionat. * Domnu D. Colescu s’a numit controlor al judeţului Dorohoiu in locul domnului N. G. Nioulescu trecut in alta luncţiune. CRONICA In oraşul Chilia, judeţul Tulcea, plecând cu o barcă in spre Galaţi locuitorul anume Dimitre Ciobăuescu, şi abia ajungând la •> kilometră depărtate de oraş, a picat in Dunăre unde sa şi înecat, fara a ise putea găsi incâ cadavrul. * In zioa de 5 Iunie curent, la orele 4 p. m., căzând ploae cu grindină pe teritoriul comunei (’ilieni, judeţul Romauaţi, a stricat cu desăvârşire 150 pogoane orz ale areudnşului. Locuitorul \ asiIe Raeoviceanu din comuna I iţeşti, judeţul Muscel, io dimineaţa zilei de 10 Iunie curont, ducendu-ae la casa mamei sale Safta, a gâsit'o moartă in vatra focului, cu cămaşa arsă şi cu membrele corpului pârlitede de foc. Din cercetările făcute a a constatat că moartea ei a venit din intemplare, provenita din can/.a beţiei, căci in seara zilei de 12 eiireut s'a înapoiat singură de la cârciumă ameţită de hoţie. In noaptea de 7—8 Iunie curent, că zend ploae cu grindina pe teritorul comunei Jieni, judeţul Romauaţi, a distrus cu desăvârşire 1,500 pogoane cu grău şi 1U0 pogoane orz. * In zilele de 7 şi 8 Iunie curent, pe teritoriul comunei Murgeni, judeţul Tutova, a căzut ploi torenţiale cu peatra, cari au distrus 480 fălci secară. 145 fălci grău, 190 fălci orz, 10 fălci ovez, 215 (aici păpuşoi şi 180 lâlci f'oneaţă; iar perderea totala a acestor pagube se urcă aproximativ la suma de lei 320.270. * Examenul de muzică vocală şi instrumentală a claselor secundare de Ia AziJu Elena Doamna a avut loc ieri vineri, ora I p. ui. in sala Aienenlui. Am dori să ştim, pentru caro motiv ziarul „Românul" na reprodus şi nici n’a menţionat măcar comunicatul guvernul, prin care so desa-jrobă cuvintele rostite de d. Petre rădişteanu Ia toastul de la Inşi ? Nu cum-va vrea să arate că dest-irobă comunicatul ? In oraşul Tulcea, in noaptea de 18 spre 19 curent, pe la orele 2, din causu unei lampe aprinse, căzuta jos in fabrica de spirt de pe strada Pescăriei No. 34, isbuc-nind un foc, a ara acea fabrica. • D. dr. Marcovici, va iucepe marţi, 28 curont, la 10 ore dim. iu amfiteatrul du la Gulţoa, un cur* de clinică asupra holerei. Preotul Nicolae Pr.torian din Slatina, fiind devenit culpabil de abuzuri şi nesu-puueri către superiori, s'a destituit din funcţia de protoereu al judeţului Olt. + In zilele de 7 şi 8 Iunie curent, pe teritoriul comunei Epureni, judeţul Tutova a căzut in doue rlnduri ploi torenţiale cu pea-trl, cari au stricat 340 fălci secara. 85 fălci grâu, 240 fălci orz şi 190 pogoano vie ; I). Dimitrie Plavlid, vechi profesor de matematică la colegiul Sf. Sava a incitat diu viaţă in vârsta de 88 ani. lnmormiu-tarea sa a avut loc sambâta la moşia To-liani din Buzău. o Consiliul du resboi a achitat pe d. sublocotenent Coatescu, inculpat pentru insulta şi ofensă adusă căpitanului Vasiliu. * la 8 Iulie viitor vor incepe examenele poutiu admiterea iu şcoalele militare din Iaşi şi Craiova. Juriu examinator *e compune din d. loc.-colonel Macarovici, pr„-ztihiut, şi J ni maior Chrislodorescu, Cons-tantinescu. Lambrior şi Zaritopofu profesori civili, membri. Ţeranii din comuna Arţari, jud. Ialomiţa, sa plâns, spuno Indrp. romaine, d-lui ministru de interne in centra (amilii Cos-tescu care avend toate funcţiunile in mâinile salo, ii oxploatcnză fără milă. Aceeaşi contribuţie trebue s'o plătească de câte 2—3 ori Reclamanţii cer o anchetă. • Domnu Gustav Eitel, medicul veterinar al despărţirei IX din zona preventivă, se permută, pe zioa de 15 Iunie, la despărţirea a XVI din aceiaşi zonă in locul vacant. Din raportul cu No. 210, prosentat mi-ni'li.Tiilni de domnul inspector financiar Mun-t mu, resullâ că deficitul total ales asupra l'oslului casier al comunei urbano Piteşti Teodor Tigveanu, este do lei 146,090 bani S. Sustragerea .vesfor bani s'a tăcut prin lalsilicaiva cotoar lor do rocepiso şi a , ;siunea prevăzuta la art. 4 din ll pentru alegerea elevilor scoa-; c) Sa fixeze numfirul elevilor utreţine de judeţ in şcoala de ce urmează a se infiinţa de Stat, deţ, cum şi sa destineze fondul se plătească bursele unor ase- i| judeţului Muscel este autorisat sala sesiune estraordinara, să se şf u obiectele următoare : iseze asupra cestiunei privitoare prin budgetul judeţului pe eser ot, atât la partea veniturilor, cat leltuielelor, a sumei de lei 2.847 ostul imprimatelor ce urmează a unelor rurale ; b) Sa destineze care sa se plătească suma de bani, salariul cuvenit espedito-*1 din plaiul Damboviţa, pe luna 13 zile din luna Maiu 1875. Mişcări in justiţie Sunt numiţi şi permutaţi: Domnu 0. C. Dimitrescu, actual judecător al ocolului Zâbrăuţi, judeţul Putna, in aceiaşi calitate la ocolul Zeletin, judeţul Tecuciu, in locul domnului Anastasie Betin. Domnu N. Brătinu, actual ajutor de grefă la tribunalul Buzeu, grefier la acelaşi tribunal, in locul domnului T. Mănciulescu. Domnu Al. Petrescu, actual copist in grefa tribunalului Buzeu, ajutor de grefă la acelaşi tribunal, in locul domului N. Bră-tinu, inaintat. Domnu Ştefan Z. Atanasiu, fost ajutor de jude de pace, ajutor la ocolul Neamţu, in locul vacant. Domnu Dimitrie Petrescu, fost ajutor de jude de pace, ajutor la ocolul Bechet, judeţul Dolj, in locul domnului Panait Ionescu, demisionat. Domnu Al. Antonescu, fost ajutor de jude de pace, ajutor la ocolul Pereschiv, judeţul Tutova, in locul domnului R. G. Ve-licovici. Domnu Eustaţin Cartojan, care a absolvit cursul de diept’la facultatea din Bucureşti, ajutor de grefă la tribunalul Ilfov, in locul domnului D. Goliat, demisionat. pat neatinsă. Femeia suferă de lesiunile cau-sate şi de o amorţire a mâinilor produsă de trăsnet. In zioa de 14 Iunie curent, a căzut o ploae in comuna Braniştea, judeţul Covurluiu, trăsnetul a lovit un bou, care a remas mort pe loc; acest bou se găsea la păşune şi cu mai multe vite, cari au rămas ne atinse de trăsnet. 1EMNUL ONORIFIC. rdat dreptul de a purta semnul î; aur pentru serviciul militar de entului-colonel Dimitrescu Gri-nandantul regimentului 23 doro-rniţa ; maiorului Stroja Ioan din il 11 dorobanţi Covurluiu ; maio-ic-u Ioan din regimentul 4 doro-:eş ; inspectorului musicilor Eduard căpitanului Spâlăţelu Ioan din re 2 călăraşi ; căpitanului Ralet Con-e la comandamentul divisiei 3 in-căpitanului Gernavodeanu Alexan-di (regimentul 2 călăraşi. argint pentru 18 ani de serviciu: ilui Georgescu Constantin Bereş-la comandamentul divisiei 2 in-câpitanului Mincu Dimitrie din ni 11 dorobanţi Covurluiu ; căpi-iconomu Petre din regimentul 11 Covurluiu ; administratorului clasa in|Tiu Dimitrie, comptsbil din regi-1 dorobanţi Covurluiu ; locotenen-omonescu Ioan din regimentul 10 locotenentului Constantinescu Ghe-in regimentul 24 dorobanţi Tecuciu. ratorului clasa II Coşula Teodor il din regimentul 15 dorobanţi Consiliul de epizootie Sunt numiţi in consiliul superior de epizootie, cerut de art. 161 din legea poliţiei sanitare-vetennare : Domnu doctor St. Capşa, director general al serviciului sanitar, preşedinte. Iar ca membri : Domnu doctor A. Fo-tino membru din consiliul medical superior, Domnu doctor 1. Felix membru din consiliul medical superior, Domnu G. Cantili, profesor, jnis-consult. Domnu G. Drăghici, agronom, Domnu Dimitrie Ion, -euator, mare proprietar, agricultor. Domnu Colben Mauriciu, medic-veterinai militar. Domnu A. I. Locusteanu, membru comisiunei veterinare. Domnu G. A. Persu, membru co-misiunei veterinare. Domnu C. Fometescu, membru comisiunei veterinare. Domnu M. G. Mâgureanu membru comisiunei veterinare. Domnu L. Vincent, membru comisiunei veterinare. V ariet&ţi Metalizarea lemnului,— S’a găsit mijlocul de a da lemnului aparenţă şi o durată aproape ca acea a metalelor. Se cufundă mai intăi lemnul in alcool caustic, in timp de doue sau trei zile, după gradul seu de permeabilitate, la temperatura de 167 până la 194 grade Fahren-heit ; se pune apoi intr’o baiă de hidro sulfat de calciu, la care se adaogă, după 24 sau 36 ore, asemene după speţa lemnului de tratat, o soluţiune concentrată de sulf. După 40 de oare, lemnul este introdus intr’o a treia baiă de acetat de plumb, la temperatură de 95 până la 122 grade Fabrenheit, in care se lasă la 30-50 ore. După cc se usucă complect, lemnul tratat ast-fel este susceptibil de o lustrueală frumoasă, mai cu seamă dacă se îngrijeşte a i se freca suprafaţa cu o bucată de plumb, de costor sau de zinc, şi de a ’i-o potrivi apoi cu o bucată de sticlă sau de porţelan. Lemnul are atunci aparenţa unei oglinzi metalice şi se gâ-eşte apOrat de orice stricăciune provenind din umiditate. ŞTIRI TEATRALE • i- ni Serată cu clanţ in sala Orfeu, dată de Societatea Carpaţii Duminecă, 26 Iunie, 9 ore seara, pentru infiinţarea unei scoale române de fete in oraşul Cluj din Transilvania. Biletele se află la d. Casier G. Bediţea-nu, peste drum de sala Orfeu; la d. farmacist Ciura in palatul Dacia, la d. Ales-siu, peste drum de hotelul Oteteleşanu şi la cassa salei Orfeu, seara. fraţii Besclierelle deN. DrOC-Barcifl- I nu, director al gimnaziului din Giurgiu. A e.-it de sub presă: Cobicele comunale complecte, coprin-zend toate legile decretate de la anul 1878 pene la includerea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi remase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Consilielorjudeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei coiitribuţiuiiilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de corner-ciu, a recrutărei armatei (complectă), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a fixărei şi gi adaţiunei re-munerarielor corpului didactic, a infi-inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţinni in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De venzare la librăriile d-lor Socec, fraţii Ioaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de venzare la Societatea „România junâ“, Viena, VIII Lange Gasse, 4, eu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi streinătateprecum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Vechile iustitnţianei al României (1327 j — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţferei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De venzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul romăn) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Din Districte O glumă proastă. — In dimineaţa zilei de 7 Iunie curent, Sandu, fiul luiVoicuOr-beştianu din comuna Lâceni, judeţul Teleorman, aflându-se in câmp cu mai mulţi bâ-eţi cu vitele la păşune, pe când dormea, din glumă a fost legat de către cei-alţi de coada unui cal, care speriindu se, a fugit cu el târeş peste arături, până ce a incetat din viaţă. Faptul constatăndu se de către sub-pre-fectul respectiv, actele s’au inaintat parchetului. Trăsnete. — In zioa de 11 Iunie curent, pe când femeia Maranda din comuna Mă râşeşti, judeţul Putna, se afla cu o copilă in braţe pe câmpul de muncă la care se dusese cu soţul său, fu lovită de un trăsnet nroooricit iln ci nloae renede. Copila a scă- ACT DE MULŢUMIRE. Subsemnatul avgnd productele mele asigurate in contra Grăndinei la onor. Societate generală de Asigurare, „Naţionala" şi fiind lovite de acest flagel, zisa societate m’a despăgubit pe deplin in modul cel mai culant şi prompt, astfel că me simt dator a i exprima mulţumirea mea publicS. I ureşti 16/2o Iunie 1883. C 0 Codrescu. MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PI ANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Musicâ, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiuneaRusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa isky . . . . p. 2 lei es belles de Bucarest idem de Fr. Schipek 2 „ Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 2 „ Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Fleurs Roumanies potpouri de B. Ferlendis. 2 „ CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu inccpCro de la 20 Maiu 1883. La Rloejti, Buzeu, R-Sirut, Focjaui, Alârijejti, Bacău, Roman, laşi, Ualaţi ji Brăila (tren accelerat) iU ore 16 minute seara. La Ploejti (Sinaia, Predeal) Buzeu, R-Sârat, Foc-jani, Mâraji.jjti, Brăila, Calaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Credeai (tren de plicele) i ore dimineaţa. La Ploejti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) ji de la Ploejti cu trenul mixt la Buzeu, R-Sărat, Fucjiui, Mărăjejti 5 ore 80 m. d. m. La Pitejti, Slatina, Lraiova, i'-Severin, Vercio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul lulger) y ore dim. (trenul aocel rat) 4 ore 30 ui. (tren de persoane.) La tiiurgiu o ore 15 mm. dim. (trenul lulger) 7 Ore diw. (trenul Ue peisuaue) u.urc lo mu,, u. a. (tren mut.) SUSUvEA TkENLKlt.UK De la iaji, Roman, UralL, UaLţi. Bauuu, lUurujeşti, I<-Sarat, Buzeu, Ploejti (trenul accelerat) 5 ore diurne la Uniaţi, Brăila, Buzeu, Ploejti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărâjejti, Fucjiui, R-Sarat, Buzeu; Ploejti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploejti (trenul de plăcere) îl ore 15 uiin noapte. De la predeal, Sinaia, Ploejti (‘.renul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Verciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Pitejti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min. i-naiDte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. seara (trenul mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU j No. 60. Strada Lipscani. No. 60. NOTITE BIBLIOGRAFICE 111 curend va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă speciala. D-ru |. BRAUNSTE1N fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) Cp niccrcpi i avocat sa mu_ ■ U. UlOOLOUU tat in Strada Luterana No. 9 Pe ziua de 25 iunie 1883. Gnmp. i'Aud 5olo Renta Amortisibilă. . . . 923/4 935|s 5"||) Renta Români Perpetuă , 913* 92'i2 6°|n Obligaţiuni de stat. . . . 98>/4 98»|, 6010 Oblig. Fiilor f- Rom. regale 100--- 101- 5o/o , llonicipale .... 83'[v 84‘/( 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 228--- 282- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . . 90--- 901/-2 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . ION/, 1013[4 5o[0 Scrisori fondare urbane . . 87- 871|2 60(0 » , , 961|, 97--- 7oto » > » 100'|2 IOU/4 Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Bău cei Naţionale Române 2501 1340 1350 , , Soc. cred. mob. rom. 250 1. 205--- 308--- , , , Rom. de construcţii 5001. 488--- 492--- > » > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 335--- 337- » » > y y Naţionale 200 1. 226--- 229--- .............-............................................-......... Diverse iar contr* argint...... 2i/e 2 1/2 > > Bilete de Banqne . . 2iU 2 >11 Fiorini valoare Anstriaci. . . . 2 11 2.12- Mira germane....... 1 23 1.25--- Bancnote francese...... 99'h lOO'/j ,1 jit cu mine, spre a face un e plimbare. Începuse să se e, şi o afurisită de ceaţă, de vţeai ca prin sită, ndicăndu-s-ra Oasei, ameninţa d'a se ine -epede peste tot oraşul. .a ascultă, Gabriel, zise prietenii Dulaurier puţin cam sbăr-ger şi de cicura ce cădea, aşa 11: te-ai inăduşit incăt ăţi trebue plimbi un ceas de-alungul riu-:e a te răcori ? In ce mă pri-puţim ămi pasă de asta, şi, daca din merge la cafeneaur Chapuis să an pahar de punch. Pre legea mea, nu, eire spun-eu preter să me duc să văd ia. Aşa se numeşte prietena n am trebuinţă a ţi-o face culă- Vrei să’vii cu mine V Aidem, zise Dulaurier. Un ceas r ut lăngă o femee frumoasă este aia plăcut. N indreptarăm spre foburgul Hur-unde locueşte prietena mea., i cursa era destul de lunga, speranţa d’a ne încălzi la daunei sobe arzătoare fu d’ajuni ui •19 ăr J1T [I'f J Servitorul ne făcu cunoscut că cucoana va prănzi probabil in oraş şi că’şi propusese să petreacă seara la teatru. , ___ Pre legea mea, strigă Dulauiiei, la această ştire rea, n'avem noroc, şi eu o să apuc pe aci in spre cafeneaua Chapuis. — Să trecem prin alee, ei res-punsei, drumul e tot atât de scurt ca prin strada Pierrefonds. Aşa şi făcurăm. D’abia înaintasem cu cinci zeci de paşi in aceste afurisite alee, negi i ca un sac de cărbune, cănd, mul-ţănfită ceţei mai dese ca nici odata, perdui din vedere şi felinarele şi pe prietenul meu Dulaurier. — Nu ştiu daca luase el la stângă şi eu a dreapta, sau altminteri; ceea ce en-să fu sigur e că ne găsirăm pentru un moment despărţiţi ca prin zidu. Chinei. . y 11 chiămai, dar nici un rfispuns. Fără a m6 mai sinchisi de densul, si ştiind că’l voiu regăsi la cafeneaua Chapuis, urmai mersul meu periculos. Deodată isbesc cu piciorul ceva ă I sau vreun creştin. Acea formă en-să se mişca ; privesc cu ochii zgăiţi-era o femee aşezată Ia piciorul unui arbore ; rezemată ca o cerşetoare, părea că nu simte nici rigorile ge- a scurta drumul. Din neferi-jfără formă bine vez^’. ^ Ce ne inşelam in prevederile noaster. i cai spre a vedea ™ x ;f J?an rLtva ia nu era acasă. cai spre a veuea -r- * 1 este: vreun câine părăsit, vreo piatia î-ului, că nu se teme de singurătate, nici că bagă de seamă ca eram acolo şi că o examinam. - Ce faceţi aci, doamnă ? ei zisei, sunteţi bolnavă V — Nn, emi respunse ea cu o voce slabă. Cu toate acestea nu este vreme să doarmă cineva afară. — Aici sa i aiurea, zise ca, tot-uiia’mi face. — Peste noapte, o femee singură este expusă la întâlniri neplăcute, urmai eu, mişcat nu ştiu pentru cc de această ciudată nuiare ; şi la această orii.. — Orce oră e bună pentru mine, zise ca. — Daca aţi voi cu toate acestea să’mi permiteţi d’a v5 insoţi până hi d-voastră acasă, v’aş oferi braţul meu. — Cu plăcere, zise dCnsa. S8i indată se scula. Ii dedui braţul, dar mi l-a refuzat, j mergend alături cu mine. Iţi mărturisesc că acest început de aventură me intriga binişor, şi că, departe d'a mai simţi frigul, pipăii, nu fără mirare, căteva picături de nă-duşeală pe frunte. Spiritul meu, isbit d'astă intălnire ciudată, era turburat şi nesigur. Aveam şi eu ceaţă ’n cap, cum era in aer Cine era astă femee ? Ş'apoi femee să fi fost ? Si, in caşul acesta, bucura-me-voiu de-o surprindere plăcută, cănd emi va fi dat sâ’i ved faţa, probabil tot aşa de dulce ca şi glasul ei ? Cum se va deslega această aventură romantică ? 5mi ziceam ; căci asta incepea întocmai ca un adevărat roman : şi chiar, tot inchipuindu-mi o serie de urmări incăntătoare pe aceste premise poftitoare, ămi rC.su-ciam mustăţile cu o oarecare plăcere; 5mi mângâiam barba, intr au cuveiit... Dobitocul dc mine ! — Oh ! Oh 1 căpitane, prea te cinsteşti rău 1 zisei eu. — Că şi am pentru ce, ’mi res-puase Deschamps. Ai să vezi. (Va urina). Trail. de I)(imroc. MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Slr. Luterană No- 15 bis. (Ia (aţa Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s'a mutat in strada Principatele Unite No. 7 G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Bcrzi No. 78 Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandându-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile moderat-, Ariificicri ( KOTTA G. STOICBSCfr. ( IAXI POPA GEORGE. Strada Academiei No. 25, maister rI piroteclmii din Constantinopol. D[/|Dn|(/ c'hi rurg-dentist are onoa-. iMDnllAi rea d'a face cunoscut că a 1 enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. TIMPUL OEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Im cele mai perfecţionate ca si fara apparat de ars p de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. ele. DIN FABRICA ^IMT.A.IR.SIEI.A.LL, SOZtsTS <& C"^ I (Gainsborongli, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT - miple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adrlance, Platt A: Co. (New-York) Eatouyp J^°ri’ ■' MftŞine de treerat (cu manegiu) de porumb, Tncuri, Grăpi, Masine de viu tura r, Pluguri, şi Maşme de Semănat, din fabrica HOFHEHr & SCHRANTZ (Tiena) Depou de părţi de masine. Preturi moderate aladies secreles trouvent giiei-Non radicale par iun metiiode, baseo sur des reclien-lies scientificjues recent®, mume dans Ies cas Ies plus desespei'es sans n ucu li trouble des i'onctinns. Je gueris egalement Ies coiiseipii'iices (îîrheuses des pechis da jemtesse, nevroses et impuissances. Disci et ou garanţie Priore i’eiiFoycr nne descripîlon eiacie de la maladie I >i* HETA PARIS, (>, TLAC’tt de Ia NATION Membre de plttsiettrs socirtes scicntifiniirv \ CAVALERUL DE M * ULTIMA CREAŢIE «i» IX 0 R â EXTHA . PKIW ED. PINAUD CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Slradei Şelari si Covaci No. 1 37, Boulevard db 8TRASBOuae, 37 PARIS Săpunul Ixora possdo pe Ungă parfumul I «au delicios 51 pătrunzător fericitul privileeiu ; de a face să dispară sbâ'mlurilo. Albeşte şi frăgezeşte piele* «i-i ,|* UD |ll(.;n I de tinere(â ; e regele Săpunurilor. Pentru wsotfnl du Vara am ţiune din Europa un imens Gnrn, Travers, etc. Costume de Caşmir l>»cs şi Pitpiet. Mantale Pi 11 mit din propria noastră fabul asortiment de Costume de voiage STABILIMENT THERMAL rr p..i CEA MAI BUNA HÂRTIE IGIENICA DE ŢIGĂRI este „DOROBANŢUL, LES DERNIERES CARTOUCHES SI L'INDEPENDANCE DE LA ROUMANIE" fabricat francez DE (Francia. Desparpimcntul Allier) proprietatea statului FRANCEZ AdoiiDiiIraliuDt : Păru, !2, b,„|„. ,tnUa,rlrc C 4 STAGIUNEA KĂIUO« Le Stabilimentul din Vicby, unul din cele SI diP Eur°Pa’ 50 QSsesc Băi f P“-e \e t0.te fel'>J‘le pentru tratamentul ma-lad.elor de stomach, ale ficatului, ale bâsicei gravelei, diabetului, podagrei, petrelor ' nare, e*c. In ttSte Şilele de Ia 15 mai Ia 15 septembre . Theatru ş. Concerte la Caeino. - Musică în P,VeT Oab.net de lectură. - Salon reaervat L'L'r j ~ N“un® Pentru joc, conversajiune; şi bilharde. • • Tote drumurile de fer eonducla Vichy. Fef!r" renseignemente ase adressa la Corn-' pa.'iia, 22, Boulevard Montmartre. Paris ,"ll'';"ls 9 Docs etiglest c Veste br •le voiage .le Pocs. ru deosebire recomandăm ’ardesiuri de Cocimin «i Haras gros-v§ inigarn şi reflot gr0! PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. JPreţur i recunoscute de moderate Cavalerul de mode .'Om? uitii moderne vert°StUme °U ?1 făl ă kiie de Diag°llil1. Şeveoi, Ci V.AC.lsiN fondat in 1879 tiw-iii de Tetrnl Kafee Uneai Fraţii BRAUNSTEIN fabricanţi in paris BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINĂTATE d0C,0r Bernalh directorul labo- Şi fabricată numai din“ Ţ "" * * ***** »»«*• care Nuraai atimei sunt veritabile, cftnd fie- P rma noastră şi pe scoarţă semnătura noastră. Fraţii Braunstem, Paris sau Braunstein freres Paris. •*********xbcxx*JcJO»***********"!. CONSTANŢA .Staţiunea I «al.u aia MARELE HOTEL < 'AROL I DE ÎNCHIRIAT coloarea de Negru, devenind proprietatea bisericei Lm-aciu, in mma dccisiunei curţi de apel secţia II cn No. 55 din anul 1882, rfimasa defiritiva, Epiln-pm faco cunoscut iloi iloi iLvr de a lua aceste casc cu chilie de la SI. Dumitru viitor, a se adresa la d. C, I. Săulescu epitropul bisericei, si rada Lu caciu No. 13. Devenzare sau de In- Ohirîîif llă ,iTadă (fineaţi! pe moşia 1,1 ,£U Fundeni (Goienlina) vis-a-vis 2L./X .A-C3--A. SUnTD'L hi. COLONIA LI ST DELICATESA D.D. VIS-A-VIS ]) UI______ riIEATRUL NAŢIONAL Au,m(ă m,dlei noUHmi. şi onor. public că pe luna a urti- tlenTZL 'f "'ŢŢ1, imPort
  • Mare loz de ")Q,()()() florini la | Marr. 1ŞŞ | Mare loz de qOiOOQ florini la | Iulie 1S(ŞŢ Mare loz de pQ,()()() Horim la ) Nov. | ŞŞ4 şi im uuuicr cons dertibii de căşţfgnr mai mici. ^iecaie obligaţie originala ce cata sa particiue Ia 112 trageri-costa 20 franci, platiii in 4 ?ersaaiiite irimestriaie fle 5 franci totalitatea 6lsa!!l?,,t (lc 5 fonici sub scriitorul participă la toate tragerile si la totalitatea < aşt,guri or. Lămuriri deta iate sc dau gratis la toate băncile ^ ’ io-.n'n 1" i° tf" s“" til"1"-" poştale la Bani,hau UNGĂUE Sl,b Patronajul M:«j. Lor ioipărulul şi im tensa Austriei I an trei tra«*ei-i Rugăm pe public să nu ciiiitun,! mit sunt oprite de lege. Ou obligaţi Tipografia * . ... tutu Jheatrulutbobnel, fi I. Ptiyes, ^ ieniie I Autriche). aceste (Obligaţiuni cu biletele simple de lotcile; aceste din uremie nu riscă cineva a ’şi perde banii.