I 01 20 IANUARIE 1883 Adniinistrsiţia, Oalea "Victoi'iei J^i*. • 51Î. ANUL AL Vin.--No. 14 abonamentele Lqitik Java. pp sn . . . . -l*> lcî pe 0 lunî 22 IhT p« 3 luni. . . 12 lei ■ iir. ah priimoKC la Administiruţlfl XIM ■Un minier 15 liani. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit paş. IV 80 Idem pag. III. i 20 Reclame pag. III . 1 50 , ,11 ... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Annnţarile şi inserţiile se primesc .5.1 Uncnreţtî , la Administraţia ziarnlnt i» • . \ Tlena, la binronrile de ananţuri Heinrit **** " ■ Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb- stoin 2;—Paris, C. Adam, rne CIdmenc 4 A. Lorett, rac S-tei Anoi 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprimate se ard. Aisrxjnsroixj Administraţia ziarului „Tim-trecOnd asupra ])-lni N. Milieu, d.d. abonaţi sunt rimaţi a •j adresa !a tipografia sa, din Caii Victoriei No- 32 pentru reinoi--a abonamente’or lor. Asemenea nnl rugaţi a se adresa la (l-nu (inleseii domnii cari ar voi sa Siblice prin ziar iinunciuri sau -clame. AMINISTRAŢITINEA Biiniresii, 19 Ianuarie 1883 JLgi'iile conninale abia au inceput (loja presiunea gu venin mentalii se ■îuBpreiutincrclii. Vestita influentă imală. cave a făcut uemuritor nu-iel ■ d-lui Ion Brătianu. a ridicat calul din nou ea hydra antică, şi caută li .pese prin toate mijloacele puţin-ifeiso asupra votului alegătorilor. A-Hitii poliţieneşti şi administrativi ■ierg din casă in casă, din prăvălie a prăvălie, şi îndeamnă pe cetăţeni voteze pentru candidaţii prefectu-ai senatorilor sau ai deputaţilor |\di. Cănd indemnul nu reuşeşte sau iul conştiinţele nu se ademenesc de ■omisiunile autorităţii centrale se in-lijirce imediat foaia, ameninţarea in cui promisiunii, şi alegătorul este lo se va sforşi prin infrăngeroa lor totală, clpsi ne este greu să admitem că dreptul, că morala, că legile vor continua incă a ligpălcate in picioare de o bandă de oameni constituiţi in societate de oxploatn.ţiune a lîomă-nici. Ne oprim aci. spre a ceda locul continuării discursului d-lui Al La-hovari. a cărui reproducere am in-ceputo ieri. Din cuvântarea distinsului orator cititorii noştri vor trage această conelusiune, pe atăt de simplă, pe căt este de adevărată : că nu legile şi instituţiunile unei teri pot fi de vină, ori căt de rele şi de retrograde le-am presupune, ci oamenii însărcinaţi cu aplicarea lor, cănd sunt corupţi şi imorali. AI h!na rea deputaţilor SESIUNEA ORDINARA Şedinţa de la U Ianuarie 1882. Preşedinţia D-lni viee-preşedinte l A-yarici. Discursul d-lui Al. Lahovari (Urnutrc şi fine) Fii d-lor, cine s';i înşelat şi cino a înşelat ? S’a înşelat, şi unii şi alţii şi nici unul n a Înşelat pe 'âel-alt. căci legea electorală n a eşit nici conservatoare, nici lţberală, ci curat guvernamentală (aplause, ilaritate, a- re menţinerea sa.de câfdin sfâşierea ce-lor-alţi. Camera Aleasă atunci oglindea esact ţara. bra o partida a dreptei, cea mai numeroasa, cea mai puternica, alta era stânga, mai puţin numeroasa, clar poate mai dibăcia şi al treilea era partidul Cuzist care renâştea clin cenuşa sa şi a ţinut balanţa intre cele-alto dnoe şi care a devenit, stăpân pe situatiune, fiind-câ situaţiunile ne-hotarite tot-d’a-una sunt alo acelui partid care se afla la mijloc, şi caro purtânduş-o in dreapta sau in Ranga, formează majoritatea. şi determina victoria. Ast-fel situaţiunea parlamentara rămânea nehotărâta fiind-că nehoturut era guvernul şi indoioasâ politica sa. Dar cănd imediat după aceasta la 1867, veni o mană puternică şi un spirit hotărât, ţara ’şi recunoscu numai de căt stăpânul precum calul neinvâţât se supune călăreţului straşnic şi dibaciu care ’i puue freul in gură. Mana aceea a fost mâna d-lui Brutianu, care a făcut alegerile atunci şi care a dat cel d’ăn-tăin esemplul până unde putea să meargă docilitatea corpului electoral. Care a fost resultatul alegerilor d-lui Bra-tianu ? Pe atunci nu erau perfecţionate[ini-jloacele de influenţă morala şi imorala. De aceea se descurajază şi alegătorii independenţi. Dar aceasta n’are însemnătate. Oposiţiu-nea sta in infimă minoritate in Cameră, şi de n’ar fi fost chiar cceste deserţiuni individuale, totuşi lupta ei era zădărnicită. In Senat insa majoritatea fu de raţia do mandatul ei. Insă disolvarea brutala a acelui Senat descurajă corpul electoral. Un Senat se alese sau se numi in care oposiţiunea căzu la numărul do 10 glasuri. Acel Senat, iacii voia guvernului, concesiunea Strusberg se vota. D. Ionescu treime să ştie înaibine incidentele triste si ruşinoase cu care s’a ■sfârsit acel Senat. Aceasta fu prima mişcare electorala in ţara aceasta după eea din 1866. Ei d-lor. daca partida liberală ar fi stat la guvern de sigur că ar fi pus in comptul, puternicului seu resunet in naţiune. in comptul marei popularităţi ce are in ţară şi faptul că atunci a căpătat de la tară majoritatea şi de sigur ca puterea sa ar fi mers crescănd şi mulţi ar fi putut să crea-zâ că nu forţa guvernului, ci torţa opiniei ’i-a dat-o. Dar partida liberala cade de la putere şi vin alegerile din 1869. Duoă luni. trei luni după ce partida liberală :t avut un triumf atât de strălucit, două luni după ce probări). O declar sus şi tare, legea elec-t fără cruţare in interesele sale sau j torală a eşit curat guvernamentală, nici albă L10r S£j 1 mei roşie, ci curat guvernamentala. Va să rf Am publicat alaltăieri depeşa ce zipii- ambele Partide care credeau să se in* ’a-a trimis din Turnu d. Gr. G. Peu- I- . . eseu. primul redactor al acestui ziar. im care ne semnalează ingerinţele ilişe şi fără, sfială ale faimosului Ohi-I itopolu. Ceea ce se petrece sub ad-!; ainistraţiunea acestui preţ act Imoral şi d. Brătianu are intru aceasta un spirit I nn Senat intreg unde nu era de cât 10 genial, totuşi n’a putut să găsească imediat j oposauţi vota concesiunea Strusberg, două un sistem cu totul perfect şi să impua ca- luni in urmi avuram o schimbare la faţă. imaginea vie a manoperelor la Iri roeurg sbirii guvernamentali din bata ţara. Aşa s a intern plat in Răm-. aşa s a iutemplat la Dorohoiu, «sa so iniămplă in toate judeţele. In-uişi mini din sustiitorii regimului ac-ual, d. Iepurescu, a venit alaltăieri ţn cameră şi a citit o depeşă prin care mai mulţi celăţeni din Tecuciu so plângeau in contra, ingerinţei pri-niunilui in alegeri. Daca. eu oeasinnoa preinoirii re-pieseitlnfunilor municipale din cari politica ar trebui să fiă cu desăver-|ire exclusă, guvernul usează de a-Aernenea mijloace brutale, ne putem b sne închipui fee. ne aşteaptă cănd fva lî vorba de alegerea Camerelor aşi putea zice, cum zic limbele rele, că membrii acelui minister au fost recomandaţi de D. I. Brătianu. Domnitorului inainte de £ părăsi puterea. Aep.st minister avea de preşedinte pe Prin eipolo D Gliica, de ministru de justiţie, pe D. \ . Boerescu, şi de ministru do interne pe I). Ivogălniceanu. care a arătat că atunci când este vorba de a mânui materia e-leetoralo şi D-sa se pricope tot atât, daca ini mai bine. do cât D. Brătianu: mai avea no D. Golescu, cei-lalţi ’i-am uitat. Dar marele preot al acelor mistere necurate, mănuilornl acelor alegeri (lupă spusa D-v era imul d intre acoia cari nsla-zi vă sus fine. D. Petro Grâdişteann. care esto col mai aprig luptător pentru l)-v. in Senat şi in contra Biruia nu aveţi su vode nici o rauciina pentru aceste vestita bâte despre care l’aţ.i aeusat. Apoi atunci pentru ce vorbiţi de bâte numai cănd esto vorba de 1) Lascar Oatargiii şi de ministerul conservator ? Pentru ee suntem noi mai culpabili de căt 1). Dimitrie Ghica, D Boerescu D. Petre Grâdişteann care vi le-a aplicat atunci pentru ce in contra D-lor u’aveţi nici o supărare şi vă vedem astă-zi mană iu mânii intr'o dulce frăţie, bătăuşii şi ba tuţii la asaltul Constituţiunei ? Vedeţi dar D-lor, că pentiu I)-voastra silui bate şi ba t,e. Dar daca vorbiţi de bâte. apoi să vă a rât ce s’a petrecut in 1866 şi cine a in • trodus aceste argumente lovitoaro in alegeri ; atunci când nu tocmai noi eram [la putere şi Când D-voastră aveaţi guvernul favorabil pe sub mână şi primăria pe faţa. . Iată ce spune D. Blaremberg atunci A-dunâro in privinţa alegerilor din Bucureşti . „Nu voi vorbi, zicea I). Blaremberg. nici de iregularităţi, nici de violaţiuni f flagrante, nici d» liste simulate, nici de in-tervenirea tara sfială a agenţilor .municipali .... Ceia ce imput eu acestor alegeri ; te că ele sunt rodul unor violinfi ruate-iaie. că „bande disciplinate şi înregimentate eu pietre şi ciomege" impedicau prin ameninţări şi loviri intrarea alegatorilor, la un semnal dat făceau irupţiune in local şi luau cu asalt mandatul ce iucrederea publica li’l retuşa." Aceasta este acusaţiunea D-lui Blaremberg, şi daca nu vă ajunge atăt, daca contestaţi afirmările unui discurs, atunci ve voi citi ceea-ce spune judecătorul de instrucţiune, invocat de comisiunea do verificare. .Considerând că din proeesul-vi-rbâl al judelui de instrucţiune şi diu depo-ifiunil" cu jurământ al martorilor şi dinţi o protestare a 39 delegaţi, resultft ■ aceştia au lost goniţi cu grămada şi maltratat!, pauâla sânge. „Considerând etc. „Această al gere nu se poate privi do cat ca rodul unei inriuri culpabile diu partea primăriei, a unor violenţe materiale, şi ca a o învoi este a erige corupţiuuea şi vio-lenţai iu drept." O voce. Cine era atunci la guvern, nu eraţi D-voastre? D. Al. Lahovari. Nu eram noi, dar iu oii-ce cas primăria era a D voistrâ. O voce. Era D. Ioan Ghica <‘u D v., D. D. Ghica protestă. D. Al. Lahovari. Primăria era iu arenele D-voastre şi trataţi pe alegători iu modul brutal ce se vede, şi primăria fiind cu D-voastră neapărat că nu era «a tini cu noi; cât, pentru ceea-ce atribuiţi D-lu.i Ion Ghica că nu era favorabil, fiul D-ojle care este pe aceste bănci cu D voa tra protesta eu sinceritate despre sentimentele părintelui seu (iutreruperD. Sciam D-lor că. atunci când va veni cesti-unoa bâtelor era să fio mişcare intre D-voastre, căci aţi construit o legenda de care vreţi să ve ţineţi cu ori-ce preţ. Dar D-lor, iată ce mai adăoga I). Blaremberj; atunci, şi care este un document)al istoriei terii pentru timpul acela (citesce). „Aceasta vi se poate intămpla mane D-voastră, ce sunteţi miniştri, când nu veţi mai fi pe acele bănci; aceasta vi se poate întâmpla D-voastră ce credeţi a ti astâ-zi conducătorii mulţimei, in zioa unde altul mai didaciu linguşind patimi şi mai rele se va înălţa pe ruinele D voastră şi ale ţârei. Nu uitaţi că ce s’a făcut astă-zi pentru D-voastra un guvern de reâ credinţa o poată face mâine in contra D-voastră, in contra noastră tutulor. Acestea toate s’au întâmplat D-lor. şi tot-d’a-una se vor întâmpla ori cărui partid care se basează pe asemenea mijloace, căci fie-care faptă 'şi are răsplata sa, şi lie-earc medalie poartă nn re-ves. Istoria are misterioasele sale revin-cite, şi dreptatea, neaşteptate întoarceri !„ Evangeiia ne-a zis că acel caro da cu sabia. de sabie va muri. şi când biblia a zis aceasta n'a lâcut de cat să formuleze o lege eterna, o lege Dumnezeiască. Sa o sciţi aceasta. Da, tot-d’a-una acel care a lovit se va lovi : acela care n’a păzit legea nu va fi păzit de lege, tot-d’a-una acela care a desproţuit dreptatea nu v’a găsi adăpost la sinul dreptâţei şi acel care a ne-ocotit libertatea in ora de pericol iu zadar va clienta numele ei ! Aceasta sa o ştiţi. Şi nu avea trebuinţa 1). Blaremberg să fie mare profet pentiu a vă spună asemenea lucruri. îţi avut, ministerul D-lui Dimitrie Glii- TIMPUL ca, cu D. B. Boerescu, susţinut de D. Petre Grâdişteanu şi v’a probat ca se poate intoarce capul bâtei, v’a luat'o din mânaşi va dat'o in cap. Cel puţin aşa spuneţi. Dar mă pun pe toate tărâmurile: ori acusaţiuni le reciproce a violentelor urmate in colegiul al 3-lea sunt adevărate, ori nu. Ori s’au (acut violenţe de D-voastră şi s’au făcut şi de cei-l’alţi ca răspuns la violinţele D-voastre şi atunci nu aveţi sa vă plângeţi, ori din contra toate sunt minciuni, bâtele n’au esistat nici o dată, şi calomnii au spus alţii in contra D-voastră şi calomnii aţi respandit in contra lor. Căci vă intreb? Apoi numai in sufletele D-voastră este o noare, numai in peptul D-voastra este pa triot»m, numai cuvintele D-voastră trebu esc crezute? Numai in inima D-voastră aţi rădicat un templu adevărului şi toţi cei-lal ţi sunt calomniatori ? Nu se poate presupune asemenea lucru. Totul este invenţiu-ne, calomnii, esageraţiunea partidelor in lup tâ, sau totul este adevăr. Atunci şi unii şi alţii sunt culpabili, şi adversarii D-voastre şi D-voastră, insă cu circumstanţa agravanta pentru partidul D-voastrâ, că aţi fost in cepetori in această cale de violenţe sângeroase. Facem istorie acum D-lor, şi cu documente. Acum să ne punem pe un [târâm mai liniştit; ’rai pare bine că am e-şit din aceasta cestiune arzătoare pe care nu ve temeţi de a o ridica necontenit. Bâte, nebâte, acusâri drepte sau ne-drepte aruncate şi dintr’o parte şi din alta, resultatul este că, atunci când unjpartid se afla la putere are majoritatea in Adunări, şi când este in oposiţie foarte cu greu pot pătrunde câteva personalităţi . Nu ve ajunge cât v’am arâtat ? Apoi la 69 câţi aţi fost aleşi in colegiu I ? Aţi fost doi. In colegiul II tot doi. In colegiul III, paladiul libertăţilor, aţi fost trei, şi d. Ko-gâlniceanu v’a dat prima lecţiune urmată de multe altele. Voiţi să vorbim şi cum s’a petrecut lucrurile in 1871, sub un minister de astâ-datâ curat conservator? In colegiul I au eşit 2 din opoziţiune, din care unul d. Ko-gâlniceanu este străin de partidul d-voastra. Nici unul in colegiul II. d. Agarici nu ] se numără, căci n'a fost combătut. In colegul 3 fracţiunea a avut Bârladul şi Romanul şi d-voastre Cămpu-Lung şi Craiova. In cât priveşte colegiul IV, tot a fost guvernamental afara de unul singur. Va sa zică, când a fost un minister liberal, alegerile au fost ale liberalilor, chiar in colegiul I. unde se credea că va fi cetatea sântă a conservatorilor; cănd au fost conservatorii la putere, alegerile au f'st ale conservatorilor, chiar in colegiul III, unde se credea că va fi cetatea partidului liberal, scâparea fiilor poporului, ultimul asii al libertăţei persecutate. Cat pentru colegiul II şi IV, cu mici escep-ţiuni ele au dat tot dauna unanimitatea partidului de la putere. Iată istoricul alegerilor şi al legei electorale. V’aş ruga, d-le preşedinte daca se poate să suspendaţi şedinţa pentru cinci minute. D. vice-preşeăinte. Cu învoirea Adunărei suspend şedinţa pe 5 minute. — Şedinţa se redeschide sub preşedinţa d-lui vice-preşedinte I. Agarici. D. Al. Lahovari. D-lor, incâ odate vă mulţumesc de toată buna-voinţâ a d-voastre şi ve cer incâ câte-va momente de atenţiune. D-lor, in rezumatul istoric pe care l’am făcut nu am vorbit do cât de Camerile trecute, de Camerile îngropate. E tot dauna mai bine a vorbi de cei morţi de cât de cei vii, căci cum zice francezul: On doit des egards aux vivants, on ne doit aux morts, que la verite. Am văzut trei camere alese: una sub ministerul liberal al d-lui Brătianu, una sub ministerul pestriţ al d-lui Dimitrie Ghica şi a treia sub ministerul conservator, sub ministerul d-lui Catargiu, şi resultatul a fost câ colegiul I, cu tendinţe conservatoare, totuşi a fost guvernamental, in mare parte snb guvernul d-lui Bratianu, şi colegiul al treilea guvernamental sub d. Catargiu, insa strecurăndu-se din d-voastra câţi-va aleşi de densul. Cat pentru colegiul )I şi colegiul IV, densele mai logice au fost pururea pentru guvern. Acum ve rog sâ nu va superaţi; dar pentru Dumnezeu, când vorbim istorie cel puţin, istoria s o facem cu sânge mai rece ; să punem împreună acuzaţiunile reciproce de corupţiune, de presiune, de bate, de toate acele mijloace rele, de influenţa morala şi influenţa imorala care şi le-au aruncat partidele unul altuia; daca le veţi socoti de a-deverate toate aceste, daca trebue sa facem aceasta trista mărturisire că le veţi socoti nu numai ca nişte calomni piovenite din pasiuni; ceia ce este invederat e rezultatul, câ sub un minister liberal imensa majoritate a Camerei a fost liberală, şi cat s’a schimbat guvernul s’a schimbat cu guvernul fără transiţiune, fără cuvinte serioase, aş zicb ţâră trepte, intr'o lună sau două şi ţara intrebata a răspuns tot d'auna aşa după cum a voit acel ce punea intre-barea. Dacă văz ceva lucire in aceasta umbră, ceva raza in aceasta noapte, ei bine tot in acel colegiu acuzat, blo-demat de d-voastră găsesc acea mică licurire a unei conştiinţi neatârnate. Era natural ca sub guvernul d-lui Bratianu colegiul ăntăiu conservator să trimeaţâ conservatori din opoziţiune. Dar acelaş lucru s’a intămplat şi sub conservatori, căci colegiul I, pentru un motiv sau altul, mai nobil sau mai de rănd, nu voiu sa cercetez, a trâinis in adunări membri din partidul liberal, pe care ’1 respinsese colegiul lor de predilecţiune ce al III. Şi chiar când şeful aciuai al guvernului conducătorul destinelor României, d. Bratianu, înaintea căruia, unii tremură azi şi alţii seinchinâ şi toţi’l preţuim, unii pentru afecţiunea fanatismului chiar ce le inspiră, şi noi adversarii săi, pentru capacităţile sale eminente, şi pentru patriotismul său, pe care eu nu ’l cred rătăcit, dar nu voesc să 1 banuesc-; căDd d. Brătianu alungat de pretutindeni printr’o pedeapsă prea severa, dar până la un punct oare-care esplicatâ, când d-sa a găsit inehise toate'colegiile din acele colegii liberale democratice numeroase cum sunt al treilea şi al patrulea; cănd căuta o uşă deschisă pentru a se strecura in Adunarea ţârei, când ratăcea in dreapta şi in stânga, şi cum zice biblia : când fiul omului nu avea un colegiu electoral unde sâ’şi rezeme capul, cine ’l a adoptat? Cine '1 a aduna de pe drumurile electorale pe care râtâcea? Cine ’1 a încălzit in sânul sfiu, cine ’1 a trâmis in Cameră şi ’i a dat oca-ziunea sâ joace rolul pe care trecutul seu da dreptul sâ ’l joace ? Cine? Tot unul din acele restrânse oligarhice şi corupte colegii, colegiul I, in contra căruia indrep-tează astăzi toate batalioanele sale parlamentare, şi pe care mai cu osebire voieşte sa le revizuiască. Căci nu revizuiţi nici legea electorală nici Constituţiunea, revizuiţi colegiul I. Un al doilea esemplu incă mai pipăit de independenţa colegiului I, este cu cualiţiunea de Ia Mazar-paşa in contra guvernului Catargiu, care alt fel nu făcuse acte mai rele do cât atătea alte guverne poate mai bune. Cine a trâmis opozitiunea nu in majoritate, dur intr’un număr destul de însemnat in Senat ? Tot colegiul I. Dar s’a zis câ acesta a fost efectul unei esasperaţiuni a naţiunei faţă cu arbitrariul acelui guvern. Fie. Dar de ce nu s’a esaspcrat şi colegiul III şi colegiul al IV ? Acum mâ aştept la o obiecţiune mai serioasă. Din acest resumat istoric resultă cum că legea electorală este defectuoasă, ca o lege guvrrnamentală nu poate sâ fie de căt o lege foarte rea, din punctul Ide privire constituţional, de oare-ce vocea naţiunei este aşa de lesne năbuşită de un guvern oarecare, de oare-ce guvernul a ajuns sâ fie părintele Camerei din care ar trebui să iasă, şi controlatul singur numeşte pe controla-torii săi. Ce poate să fie aceasta de căt regim de corupţiune şi de despotism? D-lor, sunt douâ moduri de a indrepta o lege; unul cugetat incet dar sigur, altul arbitrar, radical, grăbit, care este mai mult in tendinţa, in deprinderile seminţiei latine, dar acest mod de a revizui nu este bun, nu este sănătos, este totdauna mai râu de cât răul pe cai e voieşte sâ ’l îndrepte-ze 1 Cel ăntâiu mijloc este a lăsa legea cum este, cu bunul şi râul ce ’l are, şi a căuta in loc de a reforma aceste texturi inocente, sâ ne reformăm pe noi inşine. Căci, in cele din urmă, oamenii fac .jlegile şi nu legile pe oameni. Trebue sâ mărturisim de se poate intr’un moment de probitate politică, intr un fel de spovedanie generala greşelele comise şi de unii şi de alţii. Păcat comun al tutulor 1 Am fost unii violenţi, alţii aspri; unii au făcut apel la puterea guvernului, alţii la instinctole rele ale maselor. cu ele. şi rând se vor aplica in adevăr cu sinceritate se va vedea dacă simt imperfecte sau bune, şi dacă e6te aşa de strâmtă haina cum pretinde D. Fleva. Dar nu ! altă procedare se propune. Oamenii n’au cusururi, mai cu seamă se înţelege cei din partidul D-voastre sunt tărâ pofte, fără pasiuni, fâra prejudecăţi : toti eminenţi, toţi luminaţi, toţi neinteresaţi. Cei dintr’o parte nu au nici o aspiraţiune autoritară, cei din cea-altâ nu au nici odită instiucturi revoluţionare şi violente; nimeni nu recur ge aci la corupţiune, nimeni nu se serves-ce de imensa putere guvernamentală pentru a face alegeri după plac. Dar, legea e de vină; pe densa! Această lege raiserabi la este singura causâ a râului. S’o suprimăm. Ei, D-lor, se vorbea de ţapul care purta păcatele lui Israel. Apoi, Constituţiunea e de vină de deprinderile cele rele ? Ea e de vina de corupţiunea generală, de impro-bitatea funcţionarilor, de ignoranţa poporului, de despotismul guvernelor ? Sâ desfiinţăm legea, să scrim câte-va slove negre pe hârtie albă şi totul ca prin farmec se va purifica, se va indrepta. Cunosc această tristă teorie ; ea a produs mai multe rele in veacul acesta de căt cele mai grozave rătăciri din veacurile trecute. Cunosc legiuitori bine intenţionaţi ca ri cred câ fac fericirea omeneasca cunisce frase frumoase şi idei generoase. Vai 1 In pragul secolului nostru nu cunoascem acele principiuri din 89 atât de frumoase in ele insâşi, dar care au fost botezate cu mai mult sânge nevinovat de cât chiar cele mai triste utopii ale altor timpuri 1 Dar, nu se indrepteazâ oamenii aşa, numai de cât, prin farmec, prin schimbarea unui text de lege. Mai antei trebue sâ vedeţi dacă legea e de vină, sau oamenii care o aplică? Dacă ei nu sunt destul de maturi, de de-sinteresaţi, dacă spiritul, inima, inteligenţa lor nu sunt destul de rădicate pentru ceea-ce li se cere, in zadar veţi pune texturi peste texturi şi constituţiuni nuoi peste cele vechi ! in- zi mâne poate să fie ve rădicaţi cu atâta in o.nnf.ra ameninta- lâsaţi la o part8 de stâri, colegiul I s’a democratisat, ast fel tn eăt de uncie acest colegiu era la i ceput compus din câţi-va alegate, asta-este compus de sute şi de mii? Pentru ce dar furie in contra unei fantasme in contra unei gogoriţe, ce v’o închipuiţi toare ? Ar fi mai bine să vâ ocupaţi şi sa vă temeti de adevăratul duşman care pân-desce Îndărătul acestei cestiuni şi care este Cesarismul, despotismul unui euvur* fără control. Dar, vâ place mai mult sa alergaţi după umbra şi să adevărata primejdie. Apoi, D-lor, cine are 10 pogoane de pământ, putem zice câ are 50 galbeni venit, ceea ce vrea sâ zică că puneţi in colegiul acesta nou ce 1 formaţi atât colegiul al duoilea cât şi cea mai mare parte din colegiul al I\, şi apoi voiţi a zice că acesta va fi colegiul luminat, neatârnat, neeorupt! Daca aceasta ar fi sâ se facă, atunci puteţi fi siguri câ sub ori-ce guvern nici umbră de oposiţiune nu va mai fi! Ac.-asta D-voastrâ aveţi in contra duoâ acusâri : câ este resirâns, şi corupt. Câ este restrâns stă <1 9 ■- * După ce vom recunoasce toate acestea că s’au făcut greşeli, şi ne vom hotări cu toţii sâ ne indreptăm, sâ renunţăm la aceste practice rele de care am suferit pe rând atunci poate cu timpul — căci deprinderile rele nu se smulg de odată, — atunci poate câ vom face sâ inţeleagă naţiunea mai bine legile ce i sâ dă, să se înveţe Acum, D-lor, alt-ceva. Bine. Sâ reformăm legea. Dar, când se reformă o lege, mai antei, ori-ee legiuitor cu minte studiază defectele ei şi caută să indrepteze acele defecte. Dar când se revisuesce o lege pentru a’i se accentua acele defecte ? Când se indriptează o lege pentru a face să dispa-parâ puţinul bun pe care T are ? Din nenorocire aşa este. Experienţa ne-a dovedit’o cu cât colegiile au fost mai mari, cu atât au fost mai guvernamentale. Apoi, v’am a-râtat câ şi colegiul I pe care T acusaţi, a fost sdrobit in cele din urmă in lupta care se încercase s’o susţie la inceput pentru a trămite deputaţi şi senatori independenţi, a lunecat inaintea zădărniciei silinţelor sa le şi, cu toate acestea, D-voastre tocmai pe acel colegiu care are Ia activul său câte va alegeri independente, pe acela voiţi sâ T suprimaţi. Programul D-voastre este cunoscut, nu mai încape induoialâ asupra lui. Va sâ zică T suprimaţi.... căci când se a-mestecâ duoâ colegii cu proporţinni cu totul diferite, cel mai mare absoarbe pe cel mai mic.... Nu numai suprimaţi colegiul antei şi ’l amestecaţi eu al duoilea. dar şi pe acesta ’l amestecaţi in parte cu colegiul al IV-lea, fiind-câ faceţi un colegiu antei compus din alegătorii cari au un venit de 50 galbeni. Aci, D-lor, voi deschide o mică parentesâ. Prin forţa lucrurilor chiar, colegiul ântei s’a democratisat, fiind-eâ in 17 ani acest colegiu a fost schimbat şi in privinţa alegătorilor care 1 compunoau la inceput şi ast-fel a perit şi urma ideelor pretinse oligarhice boeresci, care putea sâ le aibă la Început. Sâ las, D-lor, câ este ceva de ris a mai vorbi astâ zi de preten-ţiuni oligarhice din partea acestui colegiu şi de aristocraţie când censul este de 300 gal beni venit. Acest venit putea sâ fie ceva mai insem nat acum 17 ani, aşa in cât persoanele cari ’l aveau poate că erau mai puţine la număr ; dar astazi când mărirea veniturilor imobilelor, depreţiarea valoarei banilor, progresul timpului, când forţa lucrurilor, a făcut să se imulţcascâ cu mult numărul unor asemenea oameni, este in adevăr ceva derisoriu a mai vorbi de oligarchie şi de aristocraţie la adresa acestui colegiu Apoi, care din d-voastră mai vede as-tă-zi in venitul de 300 galbeni o avere însemnată ? Apoi un singur proces care ’l pledează un advocat liberal şi democrat poate să’i aducă această sumă. Apoi, aceştia sunt lorzii şi aristocraţii ţărei Româneşti de care vă temeţi ? Nu vedeţi că prin forţa lucrurilor şi prin o mare depla are doriţi ? colegiului antei câ este . aşi înţelege acea-acusare intr’o ţearâ care n’ar avea de cât colegiul I; dar noi avem in fapt, votul universal despre care tot aud necontenit vorbindu-se de uni ca de un lucru spâimântâtor, de alţii ca de un ideal, fără să bage nimeni de seamă că bun sau rău votul universal este temelia legei noastre. Avem colegiele împărţite in patru, insă toţi locuitorii acestei ţări iau parte la vot. Va sâ zică acest ideal, pe care Belgia nu l’a atins, Italia s’a temut de el, Anglia n’a indrăsnit sâ T insuşeascâ noi T avem şi cu toate acestea d-voastrâ nu vă mulţumiţi. Desfiinţând prudenta împărţire in colegiu-ri deosebite, d-voastrâ voiţi să aduceţi lucrurile acolo unde au fost in Francia sub Imperiu, unde sciţi ce resultate a dat, d« şi poporul frances este mult mai cult, mult mai bogat, şi prin urmare are o putere de resistenţâ inzecitâ de cât al nostru. D voastre voiţi ca această doctorie pe care am imparţit’o in patru dose pentru a o suferi mai bine, voiţi să ’i-o daţi de o-dată cu pericolul de a o omori. Strigaţi oligarchiel când in ţearâ aceasta nu este nici un cetăţean care sâ nu voteze, fiind-că legea zice câ votează ori cine plâtesce un imposit cât de mic, şi in fericita Românie, ori cine plâtesce un imposit. Este corupt, ziceţi. Apoi, daca colegiul antei este corupt, dace fruntea, elita ţărei este coruptă şi coruptibilă, daca inteligenţa, sufletul acestei naţiuni sunt putrede, daca noi toţi deputaţii şi senatorii cari suntem alegători din colegiul I suntem vinzători şi cumpărători de voturi şi de consciinţe, apoi vai de ţeara aceasta 1 Putem sâ luăm doliul. Nici un text de lege nu ’i va mai da vieaţă. Quid leges sine moribus vane profi ciunt. şi 111 ci -p- in* f 1 ni Fără moravuri bun6 legile sunt zadarnice şi neputincioase! Şi dacă se poate cumpăra conştiinţa unui cetăţean din colegiul I, cu o funcţiune mare, de ce sâ nu se cumpere a altuia cu o funcţiune mică? Dacă se cumpără un alegător din colegiul ântăiu cu o sumă mare de ce să nu se cumpere cu o sumă mii mică unul din colegiul al doilea, căci avem aceleaş moravuri, aceiaşi fire, acelaşi trecut şi acelaş viitor ; de ce veniţi şi puneţi o pată aşa de neagră pe fruntea naţiunei ? Am auzit zicăndu-se câ făcându-se acoas-tâ reformă, va fi colegiul prea intins şi nu seva putea corupe. Ei, d-lor. am văzut, co-e mult mai mari in alte ţări, şi eu toate astea s’a vorbit de corupţiuni şi de solicitaţiuni. In Francia colegiele simt de 10—15,000 de alegători, şi cu toate acestea nu veţi auzi de cât aceste plângeri de la tribuna deputaţilor, câ sunt obosiţi de solicitaţiunile alegătorilor. ,Credeţi d-v că aţi ajuns sa puneţi numai pe o listă nişte nume strălucite Ciri au străpuns până in minţile cele mai întunecate, până in colibele cele mai depărtate, şi aceia sâ fie votaţi cu cunoştinţă de camă, cu desintere-sare ? Credeţi aceasta in starea in care ne aflăm cu instrucţiunea publica? Căci in ce proporţinni se află instrucţiunea publica la noi ? După statisticele oficiale, afară de Turcia si Bulgaria suntem cei mai înapoiaţi din Europa. Mica Grecie chiar, e mult mai sus do noi. Apoi acei oameni cari nu citesc jurnale, cari nu se ocupa de politică, voiţi să aleagă pe cine va numai după strălucirea numelui său? Atunci dacă nu veţi pe alegători, veţi corupe p0 agenţii rah, şi acei agenO vor fi mai eiu cât alegătorii. Şi daca vorbim de corupţi şl di pătoii, dacă pretindeţi in conţi* e-p de astăzi câ aceste colegiuri mari yu fi nici coruptibile nici influenţaşi L ignorente şi ne consecinţe, daca i.m veţi sâ ne alegeţi prin forţa opiniunei.» meni cari n’au opiniuni, prin stalucire u tului de oameni cari uu’l pot preţui« mi tem ca este aşa, câ vom trai sâ ved< raiu parlamentar. Alegătorii vor li n I tili nu prin voinţa lur, dar prin ne^ căci sunt prea mulţi. Aşa puneţi ce. m Fie 1 Dar aţi uitat pe aleşi! Cei «I colegiul acesta mare, o dată depiqt senatori, nu vor căuta să obţină sau w ţiune pentru o rudă, sau favoare iu.i*. proces important, sau un loc inti ur v siliu de administraţie, aşa bine ret sau un alt avantaj direct sau indirei ad tru ei sau pentru o rudă a lor ? la m deţi câ ţara este corupta şi coruptib mn rupţiunea va sta şi aci ca electorale restrânse. O voce. Aţi propus lege contra lului. D. Lahovari. Nici-o-dată o lege s;4 cumulului nu va rădică putinţa unejial saeţiuni de conştiinţă, dacă deputatu in stare sâ’şi venză votul, şi dacă m sunt in stare să’l ceara cu asemene :aj diţiuni. Când mandatarii ţărei nu i i culta solicitările alegătorilor, ştiţi c zice alegătorii ? Au sâ zică câ d-nii taţi şi senatori vor trata numai dânşii şi nu vor lăsa nici firimiturii ■,». lor cari ’i-au ales. Dar sâ lăsăm aces-r. o parte, şi sâ ne punem pe alt teren* dacă colegiurile cu număr mare narii-ruptibile, ceea-ce nu este probat, nic r. bâbil, dar ele au un alt defect de a ■ norante fără ştiinţă de fapte, şi la .1 mâna guvernului şi totul ni l’a demos» până azi. Nu mai trebue să vă fac teorii, câ auzit trista istorie a alegerilor la noi, v’am demonstra t in destul acestea. , adevăr un om care până acuma din rocire, nu se bucură de nici o instrueft un om care nu citeşte jurnale, car aude discursurile politice, un om ca ştie ce este budget, ce este finanţe, c« cestiunea Dunărei, ce sunt toate acest.» tiuni care ne agită şi ne pasioneaz noi, un om căruia munca din toate c! rile şi grija păinei din toate zilele toate momentele, cum ar putea a se ri asupra acestor cestiuni însemnate car £ le cercetează şi nu le pricepe ? Vedeţi, d-lor, câte dificultăţi sunt„.< om asemenea ’l chemi sâ’şi dea votul.4 gur de acum inainte pentru un dep < care de va fi onorabil şi înţelept va fericirea acestei ţări. Dacă insă va fi ec şi necapabil el va aduce necalculabile ■ serii. Dacă dar unui alegător cu oOgal iii venit ’i se va cere să voteze pentru ait»a cestiuni, el care nu ştie a citi, care 1*31 nici o noţiune precisă de politică, el răspunde ori va vota orbeşte pentru 1 ce i se presintâ. Şi aceasta vreţi ? Daij’I s’ar zice din cantra : Trămite un delej-la In satul tău ahge pe omul cel maiit» treaba cu care eşti in relaţiuni zilnice, fî ceasta ar putea sâ facă in mod conscM Şi aceasta nu vreţi! Prin urmare la ac‘ oameni voiţi d-voastrâ sâ vă adresaţ modul scrutinului pe listă, casă voteze pâ o lista ticluita de oamenii de Stat pe c8| nici nu’i cunoaşte, nici ’i-a văzut, nu ştio II mic de teoriile sau de purtările lor. Pij puind aceasta acestor alegători le pro neţi sau un problem ridicol, sau o cu miserabilâ. Vă voiu aduce un singur eseij piu : in Bucureşti, oraşul cel mai lumi ij al ţărei, şi cu numele unui om care de J| gur este cel mai cunoscut dintre noi, C. A. Rosetti când a fost acum ales colegiul al Ill-lea din capitala, colegiul . mai numeros al ţărei, n’au intiuuit de i 700 voturi, din 6000 care s’au abţinut. . poi dacă eu d. Rosetti care are un nur aşa de ilustru, s a întâmplat aceasta, putem zice de cei-l-alţi ? D-lor, in ori-ce sistem electoral iu ta noastră, ve veţi i.-bi de această dificultat sau veţi avea alegători luminaţi dar puţii caro voi şti ceea-ce ’l întrebaţi şi vă v> da un răspuns cugetat ; sau veţi avea al gători numeroşi şi ignoranţi cure la intre barea ce le veţi face, vor tăcea, adină se vc abţine, sau dacă vor răspunde vor răspun de după placul aceluia care ’i pune întrebară Acestui alegător dar ’i va trebui un sfât J? -iţi * âu K ii l L .1 edreţ «OTl [ ii! ( 4 i i ii ţi 11.-4 ize ia tor â'it şi rine este sfătuitorul mai lesue de de cit acela care ţine in mâinele lui ^ x viaţa lui economica, primarul; pe pri-K 1 va sfătui sub-prefectul, pe sub-pre-prefectul, pe prefect ministrul : şi iată Mjididatura oficiala in toata goliciunea ei. I a se putea chiar spera ca densa ;1) progresul culturei, prin imbunataţirea gravurilor şi înaintarea ideelor se va puie» vre-o data inletura, căci va trebui ze-jujjjţi şi poate sute de ani, ca lumina sa Sati pdtruude in pături aşa de adănci. aţi v6zut ca in colegiele acestea cum t astazi, guvernul este puternic a infia-*nta, apoi ce are sa fie cu cele-l’alte co-« pii c9 voiţ* sa infiinţaţi ? Mie mise pare «ţlor, ca prin reforma ce voiţi d-voastra ^ faceţi astazi inlâturaţi ori-ce putinţa de rţontrol, ori-ce umbra de independenţă. A-ţfceste garanţii le căutăm astăzi, şi d’abia cu Jfcu'pul ar putea să esiste in colegiile cum n sunt. L Le^ea insă care voiţi sa o face-ţi astăzi Mpoate^a fie buna, dar nu acuma ci peste i £0 sau 100 ani. Atuncea cred că vom putea rădica starea societaţei noastre ast-fel ca să credem ca momentul psichologic al .acestei reforme a sosit. Dacă insă pretinzi ea puteţi merge cu instrucţiunea mai riipede, şi Plltefi aciuce tara mai uite, I jjjcam noi, să fie coapta pentru aceste ş reforme n’aveţi de cât s’o faceţi, şi noi iţ y0Ili ti cu d-voastră, căci nu suntem din hu ia cari voesc să inchidâ porţile viitorului. D-lor, voiu termina acest lung discurs şi voiu întreba şi eu care sunt motivele acestei reforme electorale ? Am vorbit de motive făţişe, dar IJ motivele ascunse? Căci in adevCr cele aduse II jnriate n'au nici o valoare pentru oameni i, serioşi, şi nu pot să dovedească, după cum v..m demonstrat, câ colegiele electorale nu vor perde incă din independeta lor, şi ea |fco; câştiga ceva in lumini sau moralitate ■ pirn legea cea nouâ. Să vorbim dar de ce-pte ascunse. Motivele acestei reforme eiecto-1« poate să fie de indoita natură, sau ipnate ca guvernul voeşte la sfârşitul acestei ungi legislaturi, căci aceasta urmează de 7 uii, de oare-ce D-voastră aţi fost in mare «ite representanţi realeşi din Camera cae v’a precedat şi sub aceeaşi firmă guver-îamentală, să distragă, să ocupe atenţiunea publică. Guvernul crede că a obosit ţara, aci cel mai bun guvern oboseşte ţâre, n poate să mulţum iască pe toată lumea, I şt cu aceasta să du credeţi că vă recunosc ; IU sunteţi guvernul cel mai bun. Pe drept ffiu pe nedrept acest guvern este acusat in jârivinţa destrăbălării administraţiunei, in nu.ivinţa eşecurilor diplomatice pe care le incercat, in privinţa corupţiunei agenţilor Inferiori ai administraţiunei. Guvernul voind să facă o diversiune a voit sa tians-fcirteze cestiunea pe un alt teren, şi sa ne vie pe toţi să ne agitam, să ne certăm pe Ittttste teorii, votul universal, votul restăns, votul eu două grade, votul cuscrutin de liste sete. sau pe arondisment. In timpul acesta ac-ifcle administraţiunei sale să fie uitate şi domnia prelungită incă pe 4 ani. Ori poate si fie alt motiv, guvernul acesta are proiecte pe care eu nu le ştiu, dar care poate ^sunt de o natură aşa de gravă in eât nu a crezut că poată să aibă de la colegiurile actuale electorale destulă docilitate ; pentru aceste proeete a intămpinat chiar in Caii mora actuală oare-care dificultăţi şi voeşte fi Şâ ea mfimri ca aceste proiecte să treacă I fără dificultate prin Camarile viitoare. Prin urmare, reforma electorală in loc de a fi uu scop ar fi un mijloc. Ei. D-lor, aceste proiecte eu le cred ameuinţătore şi pentru viitorul României in genere, şi pentru proprietate iu particular şi de sigur şi pentru o bună întocmire a instituţiunei noastre judecătoreşti. 1 Aceste proiecte n'a putut să le inghiţâ UCamera aceasta, de şi a probat că are un ţîstomac destul de incercat şi nu a arătat ilf'ina astă-zi mare impotrivire la ori-ce i a cerut de acest guvern. Aceasta poate să fie, şi această cestiune tuelinişteşte grozav ţara, eâei trebue să ere-ţîdem câ afară din zidurile aceste mai este ţţcine-va. Şi aci este foarte dibace şi foarte j iericuloasâ atitudinea guvernului. La aceste «reocupări legitime ale tutulor acelor cari mai au ceva in aceasta ţară, guvernul a ‘respuns printr o dibace diversiune şi o in-doitâ manopera. Un om pe care trebue sâ’l numesc, căci de şi nu este aci presinte, voinţa lui apasă această deliberatiune, şi umbra lui ca acea a căpitanilor celor mari, conduce incă la luptă şi la victorie legiunile sale, un om, D. Rosetti, s’a retras la Paris ea pe muntele Sinai, şi de acolo tră-tpite din oraşul comunei enciclice sub for- mă de porunci şi de aesisme după rolul de profet ce şi-l a luat. Din vreme in vrome el ve trâmite căte o scrisoare, cum vă a citit D. Ionescu, şi ve arată care sunt ideile sale cu multă francheţâ, o mărturisesc. Oâte o-dată va zice tocmai cum zicea Chris-tos discipolilor sei: „puţin, şi nu mă veţi vedea şi puţin iarăşi ine veţi vedea" (ilaritate). Un om ţine ţara in suspensiuue prin atitudinea aceasta misterioasă si enigmatică el are idei din care a lăsat să se vază numai o parte, dar o parte destul do înfricoşată, pentru cei cari au credinţa vulgară că societăţile trebue să meargă incă cât-va timp cu mecanismul cunoscut până astâ-zi şi pe earenoui, profeţi ’l declară invechit, adică cu aceste idei ruginite de proprietate, familie, religie libertate ieoaomicâ, schimb liber intre averi şi muncă. Acel om este adeveratul inspirator si a-deveratul conducător al acestui marş de front in contra Constituţiunei. Daca ar fi aşa ui se zice, cum aţi vedea in rândurile noastre oameui ca cei care sunt, mari proprietari, boeri vechi, jurisconsulţi eminenţi ? 4ei este imensa abilitate a operaţiunei (ilaritate). Când avem aface cu nişte oameni ca D. Brătianu şi Rosetti, care au jucat un rol foarte iusemnat şi cari nu au obiceiul de a nu isbuti in aceea ce vor, şi cari pentru a isbuti sa’u servit de mijloacele ce păreau cele mai depărtate de scopul lor, trebue să ne gândim şi sâ nu luam lucrurile aşa de uşor. Ni se zice cum? D. cutare, D. cutare, cu atatoa proprietăţi care are atâtea a scăpa, cum o se ţie cu D. Rosetti pentru aceste proeete radicale, revoluţionare, care aduc aminte hipotezele, teoriile, visurile comunei de Paris, care a-cuin a venit iar la moda, cum au sâ vie şi sâ ’şi pue capul de bunâ-voe sub topor? Le guillotine par persuasion, cum zice o glmnă francesâ. Ei bine, aceasta este forţa D-lui Rosetti, care prin abilitatea sa a adus pe atăţea oameni sâ facă contrariul de ce voiau sau gândeau. S a respuus: D. Rosetti este aşa, are idei radicale, nu poate sâ le nege, căci unele le-a dat pe faţă, eum este electivita-tea magistraturei, care după mine ar fi un fapt ce ar lovi in toate drepturile şi ar a runca nesiguranţa in toate interesele. Ei, D. Rosetti poate sâ aibă aceste idei îngrijitoare, z'C acei conservatori rătăciţi, dar D. Brătianu ! un om conservator, care din vreme in vreme este taxat de amicii sei că este reacţionar (ilraritat*-). îndărătnic şi chiar niţel boer. Iată un om inţelept care impaeă toate interesele şi risipesce toate grijile. Dacă ucum o linie de demarcaţiune incepe să se facă in partidul liberal, intre Rosetişti, oamenii ideilor celor inaintate. celor mari, şi intre Brătieneşti, cari mi au idei, ci numai pofte. Aceştia nu c-aută mai departe; pentru ei lucrul merge strună (ilaritate), sunt senatori, sunt deputaţi, proprietăţile lor sunt garantate daca au fii, nepoţi şi rude ’i pun in slujbă, dacă au afaceri le merge bine, dacă au procese !e câştigă, ei sunt oameni practici, pentru dfinşi totul este bine, ce le pasă de alţii, ei au scăpat, misa lor particulară. D-lor, ve prevestesc de un lucru, că, cănd este o asoeiaţiure intre oamenii cari au numai potte şi intre oameni cari au idei fie şi rele, acei oameni cari au pofte sunt biruiţi de acei oameui cari au idei. Şi dacă nu aveţi decât pofte, nu alunecaţi pe aceatâ cale periculoasă de a ve alia cu cei ce au idei. Nu pentru ca să fiţi in judeţul D-voasrte mici satrapi, sâ puneţi cutare subprefect, cutare judecător de ocol, cutare agent fiscal, să nu credeţi eă aceasta ajunge, căci ideea va birui poftele şi D. Rosetti va birui pe D. Brâtiami, (ilaritate). Dar D. Brătianu nu este Brâtienist, şi eu ’l cred niţel cam rosetist (ilaritate). Această prevestire o fac, pentru clasa aceea de oameni de care nu mC interesez prea mult, căci calculele lor greşite se vor intoaree in contra lor, şi crezând câ părăsind marele prin-cipiuri sociale vor scăpa numai situaţiuuea lor particulara, ei nu vor scăpa nimic; do acei oameni nu me interesez, ci ine interesez de naufragiul acelor principii pe care D-voasrte le chemaţi ruginite, reacţionare, pe care eu le cred incă până acum călăuză cea mai sigură a societaţei. Şi eu daca me voiu lumina mai mult, poate sa devin Rosetti teu timpul, târziu, foarte târziu. Brâtienist nici o-data cel puţin in sensul care am zis. Eu nu cred că trebue să facem asupra noastră încercarea unor idei, cari cele mai mari naţiuni nu au indrâsmt insa sâ leaplico in toata Întinderea lor; sunt încă pentru proprietate in inţelesul cel mai ab- ao iu a cuventului, pentru respectul drepţii ui tutulor, pentru libertatea convenţiunilor ară ingerinţa Statului; sunt in contra acelor ineereări de socialism deghisate care se o,noma monopolul cârciumelor, care se poate urma de monopolul tutulor comerţu-ril'T, sunt nu numai in contra electivităţei magistiaturei, dar sunt pentru inamovibilitatea ei şi care trebuia s'o puneţi in Con-st) tu ţi une daca voiţi sâ luaţi toate garanţiile serioase pentru independenţa cetăţeanului, şi prin urmare a alegetorului. Prin ui mare eu me ingrijesc de aceste prinei-piuii şi chiar când n’au avea privilegiu sâ le scap de naufragiu, n’aşi voi sâ trag la mal numai luntrea mea. Conservator am fost iu principii, nu reacţionar, şi conservator voiu remânea.JNumi. rea de conservator se impaeă cred eu mai bine cu ideele moderne sănătoase şi liberale decât eu ideele unui radicalism care se couiuudă cu socialismul ; basa socialismului, basa multor State antice, a fost sacrificarea indivizilor, acestui idol strivitor care se cbiama Statul, şi de aceea am văzut pe câţi-va eu idei care ni se păreau ruginite şi feodale apropiindu-se de oameni cu teudinţe socialiste şi radicale. Secreta lor rudenie este această idee comună care socoteşte pe Stat totul şi pe individ nimic. Conservatorii insă in sensul modern al cuventului sâ impaeă mai bine cu libertatea fiind eă nu poate sâ fie cineva conservator fără să fie sincer liberal şi nu poate sâ fie liberal fără sâ fie conservator adevărat. Voci. Aşa suntem şi noi. D. Al. Lahovari. Se poată să fiţi aşa, dar n’aţi dovedit'o intr’un mod clar, şi dacă aţi fi aşa atunci cil toţii am fi împreună, căci noi nu mergem după figură, ci după ideea, dar nu este aşa fiind-că aveţi in jurul, in umbra d-voastră oameni cu idei cari sunt eu totul contrarii ideilor cari se afişează in public. Nu ştiu dacă acele idei sunt şi ale d-voastrâ, d-le preşedinte al consiliului, fiindcă sunteţi un om foarte ascuns. Noi nu ştim până acuma bine tot ceea ce cugetaţi şi voiţi d-voastră. Nu vorbesc de credincioşii ucenici caii cred ind-voas-tră ea in Ohristos, şi zic : Avtos efa, el a a zis, şi se inchină după acesta. Dar vorbesc pentru oameni iiuparţieli şi cugetători cum sunt eu şi alţii. Noi incă nu ştim bine ce voiţi d-v. Ceea că ştim pentru moment este câ ne pre-sentaţi o lege care sub aparenţa ei democratică, nu este de cat o lege de cesarism, de despotism in inprejurărllede faţă. In adevăr, sunt unii cari nu vor cesarismul, (dar cari au prejudecăţi ultra-egalitare şi uri neîmpăcate contra tot ce pare a fi o stare mai mare sau o situaţiune ceva superioara in societatea română, cari cred că vor libertatea. dar cari urăsc mai presus de tot, ori câre inegalităţi sociale, fie ele abso'ut nece sării chiar acelei libertăţi. Aceloia le voi zice ca ura este un rău povăţuitor şi le voi aminti acelor democraţi fabula calului, care a voit sâ se răsbune pe cerb ; calul este acea democraţia 'exagerată; iar cerbul este partidul conservator, timid şi slab ; calul a luat in spate pe om ca sâ ’1 ajute, şi când a omorit pe pretinsul Ini vrăşmaş, voi sa dea jos pe călăreţ, şi să şi recapete libertatea perdută. Dar acesta strângăndn’] in pinteni şi intorcăndu'i frîul in gură, l’a fa-cât sâ siraţă câ libertatea se înstrăinează lesne, dar se recapătă cu anevoinţa. Dacă cerbul rapresmtâ pe partidul conservator, calul este democraţia iiidepeudenta şi cesarismul este acela care va omori pe unul şi va încăleca pe cel-l'alt : sa vă feriţi dar de densul (ilaritate) D-lor, când vorbesc cu fapte, nu m6 tem de râsetele neîncrezătoare ale d-v. Eu vă am aretat ce au fost colegiile electorale in trecut, şi cura voiţi să le faceţi in viitor ; şi de le veţi face aşa cum voiţi, vă pot spune cu siguranţa, câ cesarismul va fi la noi moştenitorul şi al unora şi al altora, şi ce este maUpericulos, va fi cesarismul fără Cesar, adică despotismul vulgar şi mediocru. In nici o ţară nu este o eentralisare mai teribila de cat la noi. Citiam mai de unâ-zi un articol in Bevue de deux mondec al unui scriitor iusemnat relativ la centra-lisarea Franciei ; ei bine, tot ce se zice acolo despre Francia se poate zice şi de noi. Insă mai putem adăoga ceva ; la noi drumurile de fier sunt in mâinile guvernului ! nu zic ca acesta este rău financiar, dar ca mijloc de ingerinţa electorală sunt un instrument aceste mii de amploiaţi. Mai adaogaţi şi magistratura amovibila ceeance pune starea ori cărui in mana ministrului justiţiei, când ar vrea, sau a u- nui advocat influent care acela vrea mai tot-d’a-una. Ei bine, in asemenea împrejurări, in asemenea stare dejlucruri ne chemaţi h lupta dreapta pentru modificarea Constituţiunei ? Apoi nu vedeţi că semănaţi eu ^acel om îmbrăcat de sus până jos in fier şi in-arraat, care chiamă la luptă pe altul gol şi dasarmat? Dacă ar fi vorba de alegerea unei Camerei ordinare, ne-am resemna ca sâ stăm de o parte incă vre-o patru ani de zile cum stăm de şeapte ani, dar nu este aşa. D-voastre puneţi o mănâ eu-tezâtoriâ pe pactul fundamental al ţărei, pact adoptat nu numai d“ partide, dar de ţară şi Tron, pe cari eu toţii am jurat. Ei bine, când tăceţi un asemenea act, trebue sâ ’l faceţi in condiţiuni de lealitate, de libertate, de probitate politică. Trebue sa se pronunţe ţara, dacă voesce săjretormeze Constituţia, sau nu : şi dacă se va pronunţa că voesce sâ revisuiascâ, ne vom inehina capul ; dar daca ea nu'voesce, atunci sunteţi de două ori criminali, pentru câ voiţi sâ călcaţi Coustituţiunea, şi s’o călcaţi jintr’un mod dosnic şi făţarnic- Ei bine, cănd in asemenea condiţiuni nu veţi garanta cea mai deplina, cea mai sinceră libertate in alegerile viitoare, atuncea să sciţi că este d’asupra D voastre o altă putere. Facem apel la juramentul Regelui care l’a legat solemn de naţiune, iar nu de un partid, precum a legat naţiunea de densul. Acel jurâmănt la rostit aci. Aceste ziduri ’şi aduc aminte. Ele au poate mai multă memorie de căt oamenii. Dacă prin presiunile obicinuite, print’o lovitură de Stat, lăturalnică, ni se va atinge drepturi sacre, atunci vom lipi acel jurâmănt pe uşile închise ale Adunărilor o-datâ libere , o-data deliberante ale Romăniei. (aplause prelungite). ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 29 Ianuarie, 11 oie 53.—D. Fal-lieares e numit Preşedinte al Consiliului, Ministru de interne, insăreinat eu interiinu ministerului afacerilor străine, înlocuind pe d. Duclerc. Miniştri de resbel şi al marinei vor fi numiţi mai in urmă; cei-l’alţi miniştri din fostul Cabinet îşi păstrează portofoliele lor respective. Paris, 29 Ianuarie. „Camera deputaţilor." — D. Fallieares, Preşedintele Consiliului, declară că ministerul e gata a lua parte la discutarea proeetului de Dge privitor la membri vechilor familii care au domnit asupra Franţei. Deputaţi bonapartişti propun ca discuţia sâ fie amănatâ până la numirea ministrului de resbel. Camera decide eă discuţia va ineepe indată; după citirea raportului comisiunei, mai multe discursuri au fost pronunţate pentru şi contra proeetului de lege: discuţia va urma mâine. Londra, 30 Ianuarie. — Ziarele publică o depeşa a lordului Granviile cu data de 13 Ianuarie in care şeful iului Foreign-Office se sileşte a justifica suprimarea controlului angio-franeez in Egipt; in această dopeşe lordn Granviile zice că spera âncâ in con-cursu Franţei. Roma. 30 Ianuarie.-— Mgr. Rotelli,numit de rurind delegat Apostolic şi vicar patriarcal la Constantinopole, va pleca din Roma in cele d’intai zile ale lui Fevruarie spre a se duce să ’şi ia in posesiune postii seu. 1 ii formaţi «tui Camera a luat vacanţă până Duminică, 23 curent, pentru ca d-iiii deputaţi să poată lua parte la alegerile comunale. E probabil că şi Senatul va face acelaşi lucru. Ast-fel, păuă la sfirşitu sesiunei mai rămâne abia trei săptemâni de lucru, şi incă daca se va zori cu a treia citire a declaraţiunei de revizuire, a-tuncicoi'puriloa legiuitoare nu Iernai rămâne de căt o săptămână de viaţă. In faţa acestei situaţiuni, întrebăm : Cănd se va discuta şi vota bugetele, cănd legea docurilor, cănd gradaţiu-nea profesorilor, cănd legea cârciumilor de prin sate, cănd proiectul privitor la pensionari, cănd atătea şi atătea cestiuni urgente?!... Dar, după vechiul obiceiu, maşina „electrică" a guvernului se va pune şi de astă dată in mişcare, şi proiectele vor fi retezate cu toptanul fără nici o discutiune prealabilă. Iată isprava falsiiicărei regimului reprezentativ, pe care actuala stăpânire vrea s’o facă şi mai desăvirşită. D. baron de Saurma, ministru Germaniei la Bucureşti, a sosit şi va fi priimif azi in audienţă. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Manualul său Călăuză Cetăţeanului in materie Judiciară coprinzend şi formulare deeereriie actele si contractele cele mai usi-tate in materie civilă, comercială, penală şi de imuosite de ioan Ridoi, MeeDţiat in drept Presideniul Tribunalului Comercial din Bucureşti, şi fost President la Tribunalul de Argeş. _ Se află de vinzare la Librăriele din Capitală. Mannalul Bursei de N. Kirilov, subdirector al casei de depuneri, şi A. Dcme-trian, banchier. — Preţul 4 lei. Banca Naţionala a Romanii Conform art : 87, 88 şi 89 din Statute, se aduce la cunoştinţa D-lor acţionari că adunarea generală ordinară a acţionarilor Băncei va avea loc Duminică la 20 Fevruarie 1883. Adunarea generală se va ţine in localul Băncei strada Colţei, No 21 la orele 10 dimineaţa. Ordinea de zi este următoarea ; I Aprobarea bilanţului incheiat ia 31 Decembre 1882. II Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa. III Distribuirea beneficiilor rca-lisate. conform bilanţului. IV Alegerea unui Director, in locul D-lui T. Meedinţianu şi a unui censor iu locul D-lui Em. Hillel Ma-noach, demisionaţi. Detentori de acţiuni la purtător, cari vor voi asista la adunarea generală, vor depune acţiunile lor cel mai târziu atât in Bucureşti căt şi in sucursale pine in zioa de 17 Februarie inclusiv patru ore seara. Lista acţionarilor cu acţiuni nominative se va face de oficiu de Banca. Veri ce inscripţiune sau depunere tardivă rădică vere ce drept de a asista la adunare. Patru acţiuni dau dreptul la un vot. Nimeni nu va putea să aibe mai mult de 10 voturi pentru sine şi alte 10 voturi ca mandatar, veri care ar fi numrBul acţiunilor sau al mandanţilor sei. Procuraţiuuile precum şi toate cele alte acte cari dau dreptul de aa-sista la adunarea generală, afară de acţiuni, pentru depunerea cărora s'a vorbit mai sus, vor fi depuse, sub pedeapsă de nulitate, in Bucureşti, cel mai târziu, in zioa de 19 Fev-vruarie patru ore seara, iar in Sucursale penă in zioa de 17 Fevruarie. Procuraţiunile sau actele vor fi subsemnate de cei ce le înfăţişează. Acţionarul ’nu poate fi representat de căt printr'un mandatar care a.r avea şi el dreptul de vot. Totuşi Statul, Stabilimentele şi cor-poraţiiniile pot fi representate prin un delegat, minorii şi interzşii prin tutori sau curatori lor, iar femeile prin veri ce representant, acţionar sau străin. Conform art 48 din Statute, bilanţul general anual, precum şi raporturile consiliilor de administraţie şi de censori asupra operaţiunilor exerciţiului vor fi publicate prin Monitor, cel puţin 10 zile inainte de adunarea generală. Ele vor fi ascmşnea tipărite in exemplare deosebite şi puse ia disposiţia acbonarilor la toate biu-rouriie Băncei. 1.1* " SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME P^m© Garanţă sigură dală înscris. SINOSzf? C = poaiti in.irr.i 1 NEWYORK. du SUS a Fabricei. f|; 0. N E1DLINGER, AJenl generai MAŞINELE DE CUSUT tl^weijjALE SINGER ndt D. G. M0CIAN1 VTS-A-YIS DE THEATRUL NATIONAL Anunţă înaltei imIntimi, vi onor. puhlir ca lAngă arii- ,r 1" mrnngnd ca»,,. n„ importat dc la cclr mai bune case umilitoarele Haituri fine. «'“"‘•"•Anbet de Bordeaux. Absent de Suin Ananas de la Hartfnlqnc Banane de liŢBayona Benedictin Rllter dt (hina niitjlrhilt Rlter din ria Prnvidenzei antl Coleric Cliartrenz a I) enlliin. ai Verde do la grandUhartrenz Franria. ( uraso de Olanda, al li, verde şi orange sec. de la Yimand Forkin I ipermint, Terdc, galben, şi aii» de la Get Freres din Fruoria. i ognnc vienx, Cognac fin champagne. din Cogimc. l.lnnernrt tot telul de gnslnri de la Mărie lirisard, din Hordeanx Renii mii a Mustiră de Hio, Maraschlno Ţnfrft NatnralA Kotnnrl adevt-rate din Jninatqae. Ananas Arac de Mandarin, l'nncli In Coirnac lilium şi in hirsch. Şliboviţă de Hanat. VISURI STREINE SI 1NDH1KNE. Importate de la primele case din Franţa, Geimuniu, Italia, 1 spngne. I ngarin Trnnsilvanin. Indigene de la Cotnari. Oda-lieşti Drăgâşani si de Dealti mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima 0. « MOGLANII. UiiliUlllIlUUUlIIlUI iIliliijmîMimjitrf—niTTT? rTTii'iYrnTiiir.Tnr.irrnrMTMTTTrx MALAOIES de POITRINE^ T6t« persanele cari sufer de maladii de pept, precum Git&TTht, phthisiâ. guturniuri ei tuese invechite trebue sa întrebuinţeze SIROP R HlPOPnOSPim m Win m GRIMĂRII 4 C” I cara, prescris de mulţi snnii de medioii iumei intregi, a dat in tet d’auna = cure minunate. Prin întrebuinţarea continua a aeestui Sirop, tunea inceteasa, sudorile = Aftlltm A H CriOP ell m AntfliillHAri lvntri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesei, rusesci de caravană şi do Popov; pesmetj din cele mai renumite lubrici străine In c ti renul sosesce peşte proaspăt de, Conslantinopol. Tot 1» acest magasiii se află de vânzare cu ocaua vin r «ualitat» superioară. T>' ţwi foarte moderate cari desfid ori-ce couciixentă. Onor. Public, care m bine-vm sa visifeze acest magasin,' va rdmăue pe deplin (••atisfircM. nu numai de Minâtatea şi etialilalea imtrfei dar şi de un serviciu prompt şi oneŞf. ^ H '"Um ^ de»;,, i "u(li7 ... «vei dc htntA^2'C p^,n ••••. ■ o";;a Cflta z,,»d ZV'^JniT * SUl,.e8!'tUTi ' .. ./'fire •z Pa z f ^ L rj ţ,. a o 'F Ş~ >^i ■0 NOUA IN'VRNTIUNE MP IXORÂ Săpun..................... de IXORA Ussenta pentru batiste. .. de IXORA Apa de toiletta........... de IXORA Pnmmada................... de IXORA ţOliu ..................... de IXORA Praf de orez.............. de IXORA Cosmetic.................. de IXORA 87, Boulevnrd de Slrashourg, 87. Singurul iîenosU uliu ' *! ’ FAYARO*BLAYN contra reoiuntismelor, catarelor, dn-QC rerilor, rănilor, bă ăLuiiior la piciore, arsurilor,etc. Deposit centr al la Paris. rue Neave-.St.-Merri. 40, şi in rc toate farmaciele. LA BOURBOULE APA MINERALA eminamante RECSNETiTiJiNTĂ Ctoiurată , sodică, bicarbonatn . avsenicalu O JU.VKTATF, CANĂ LA 3 PAHARE PE Kegenereză copiii debili şi persanele slăbite. Anemic, Scroftde. liinhcl Friguri Intermitente tfeciiile pialti şi a cailor [aspiratorii SESONUL TERMAL DK LA ai MAIO PÂNĂ LA 30 SEP1EMB*E. Ml HA UC UT DIPLOMA DE ON0RE V ALBEI blondu F0IE»r A. SI FEflUGINOSU CdffR|[R v*vV Firnatiiiu di CI. la. Chmliir i Lcţiinti d Oairt UNT-DE-LEMNULU DE CHEVRIER este dezinfectai prin ajutorulfl gudronului, substanţa tonica şi balsamica care augmentează mult propricteţHe sale. UNT DELEMNULU DE FICATU DE MORUN FERUfiINOSU este unica ^preparaţiune permetănd a administra fcrulu fără coMipaJiune nicT oboseală. VIMV Q3C8A, ensvnssn TONIQUE, .STIMULANT, NITRITIVU preciosfi pentru perso iele delicate, copii debilii, este întrebuinţată ou succesîi pentru digesliu-nile penibele si necomplecte, pentru dureri?* de atomac, gastrite, etc. DEFOSITU GENXRALU: Pli1* CHEYRIEB, rac do FaaDoura Hoatmartr*. PARIS SI IN ROMÂNIE IN PRINCIPAPELE PHARMACII VICHY Adruinistraţiunea: PAitIS, t'i, bnlev. Montmartre. GRANDE-GRILLE.—Afecţiuni limfatice, bila căiloitt mistuitore umflarea ficatului a’a splinei, opstrueţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL.—Afecţiuni ale căilorC mistuitore, greutate la stcmacila mistuire grea, nepoflă dc mâncare gas-tralgie, uispensie. ■ CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale besiccT. nisipfi, oâtră, gută, diabetă, albuininâciâ. 11AUTER1VE Afecţiunile vini-clnlorfl. ale beşicel năsipd, pâtră, gută, diabetă; albuminilriă. . A sd ceve iiuninle isvoiului pe capsulA. Deposilt) In BucurescI la DD. War-tonovitz şi Herţog. EI>. IMi\*ED