VINERI 24 IUNIE 1883 Administraţia, Calea Victoi’iei I\r. 32. ANUL AU Vin—No. 139 ABONAMENTELE trn toitl ţara, pe an . ?# 6 luai 40 lei 22 lei i smeritele ae priimeic la lilmiuiatratle , pe 8 luni. . . 12 lei Iru atreinătate pe an J . . . 60 lei m Capitală 10 baninnmăru i Districte 15 bani mimăm TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII [.inia 30 litere petit pag. IV. 40 declame pag. III .... 1 50 . , II .... 2 50 , Innnţnrile ji inserţiile se primesc Bnonreştl, la Administraţia ziarnln! ia Vlena, la binronrile de annnţnri HeinrM Schalelc, Wollzeile 12;—A. Uppelik, Stnbeb-atein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate nn ae primei Mannacrlaele nolmprlmate ae ard. Bucureşti, 23 Iunie 1883 (Comparat cu tonul liniştit şi plin demnitate, pe care organe ofîci-se si neoficioase din Viena i au a-it fată cu estravagantelc din Iaşi d-lui Grădişteanu, tonul articolu-de mai la vale din Pester Llogd este .pertinent, iar ideile sunt tixite de 0 mai sfruntate neadevăruri isto-e şi politice. Pe acest ton sunt, din nefericire, ţi-ite toate apreciaţiunile, căte ne vin r partea Maghiarilor sau mai bine gazetarilor pseudo maghiari, de 0-ine semitică. Pentru a aprecia după adevărata valoare psicologieă articolul din ster-Lloyd, * am trebui să fim se-tologi. Dar valoarea lui istorică şi iitică ne reservăm plăcerea de-a o scuta punct cu punct, căci daca nu item descoperi origina etno-psi-logică a impertinenţei parveniţilor l*ei, cunoaştem insă bine istoria ro-iănă, maghi ră, şi polonă şi ne ră-âşim a nimici punct cu punct toa-neadoverurilc politico-istorice, a-mate de Pester-Llogd. De o cam dată, iată articolul foii îcioase din Pesta : Toastul pe care senatorul Grădiş-mii l’a ţinut la banchetul festiv din şi merită o atenţiune oarecare, nu amai prin cuprins, ci şi prin core-iunea imprejurărilor in cari s’a stit, daca nu de altceva, măcar ntru a arăta printr’un exemplu e-atant şi in lumina adevărului ca ce 1 de reiaţi uni de „buvă-vecinătate“ ant cele dintre monarchia noastră şi itul român. Ni se zice ca o scuză in adevăr nu prea trebue să ţinem seamă iernai de cel din urmă dintre toas-de unui banchet, de vreme ce dis-osiţiunea cheflie a celor de faţă tre-uia să fi ajuns la culme. Dar ne mai aducem a minte şi de icătoarea, asemenea adevărată, in ano veritas *) (in vin adevărul) şi ob-crvăm anume că graiul cel nein- ) Pester Lloyd atribuo uu înţeles cu totul reşit locuţiunii in vino veritas. Ea a luat nştere iu Polonia, sub influenţa latinităţii ledie şi uu inseamna de |0c ca .la vin nune omul adevărul.“ Din contra, ud exis’â slare mai amăgi-oarti in pri\irea caracterului de cât cea de tţfie. Cel sincer devine mincinos, cel fri-os se lauda cu curajul, cel vesel [devine langetor, cel tăcut vorbăreţ. Deci : in vino non est veritas. Proverbul are cu totul alt inţeles. La ermam, la Slavi, la Romanii din suta a tptesprezecea asemenea existau intre amici ueturi de beţie, lupte frăţeşti de incercare i băutura, dm cari -a se vaza care pe care va cuba mai ânteiu ia pament. Deci, in vino veritas insemneaza „nu ţi nâgi pe amic la beut ; pe când el bea in ;alitate, tu nu turua vinul pe uianeca, pe oierul cămeşii sau pe după spate, pentru a el sâ bea mai mult decât tine şi sa’l irueşti prin inşelaciune.—Adevăr la vin nntemir (Descriptio Moldaviae) descrie un uel de acest soiu, petrecut la Focşani ine un moldovean şi Uu muuteau. Şi au •ruit moldoveanu pe muntean- zice el. proba ca m asemenea ocazii omul işi :himba firea, e d. Gradişteauu ensuşi. Seat0™! acesta e acelaş Gradişteauu care la ■s6~, îşi batea joc, prin coloanele şi canaturile Scrinciobului, tocmai de ideea, pe are — la chef — a preconizat-o.—(Nota •ed. T.) gi'ădit al senatorului şovinist n'a făcut alt de cât a spune ’n gura maro ceea ce mişca inima celor do faţă. Intre cei de faţă se afla insă şi regele Carol al României. Prezenţa Lui devine, in faţa acestui toast, de-o semnificaţiune caracteristică, prin împrejurarea că Dănsul a ciocnit gra-ţiosamente cu oratorul, i-a strins zim-bind mâna şi abia după aceea a părăsit sala. Discursul Senatorului constitue insă o provocare directă la adresa Austro-Ungariei. D. Grădişteanu a indrăsnit a ridica un toast. „Pentru provinciile suiori ale regatului no-„stru (român)“ şi anume pentru Bucovina, „ Transilvania şi Banat, cari, din nenorocire, lipsesc ănca dintre odoarele coroanei „noastre (române), dar cari nu vor lipsi poa-„te pentru totda-una." Apoi se adresează direct către Rege şi zice : „Frumoasă e coroana Voastră, Sire, dar „’i lipsesc ăncâ unele mărgăritare. Fie ca „’utr’o zi ele sâ mărească podoaba ei.“ După această tiradă neruşinată, Regele in adevăr s’a retras, dar se’n-ţelege că in împrejurările amintite mai sus, propriu a ne pune pe gânduri Cine crede că senatorul Grădiştea-nu n’a esprimat de căt părerea sa individuală şi se mătigăe cu speranţa ce-o au mai mulţi oficioşi din Viena, că relaţiunile asupra banchetului sunt inexacte sau că avem a face numai „c'o colosală lipsă de tact a orato-rului“, iar nu c’o duşmănoasă demon-straţiune politică contra împărăţiei vecine; — cine are această naivă credulitate, cu acela in adevăr nu vom discuta. „Credinţa omului e împărăţia sa cerească", zice proverbul german. Noi din Ungaria insă avem motive, de-a ne păzi bine. Ridicarea monumentului pentru Ştefan Vodă cel Mare al Moldovei n'a fost nimic de căt o demonstraţiune şo-vinistă. Istoria e in perplexitate daca e vorba iS dovedească in ce consistă mărimea acestui vasal al coroanei Ungariei (?!) Infidelitate, nestatornicie, pradă, es-ploatarea crudă a unor ocaziuni in-tămplătoare, sunt departe de-a da cuiva dreptul la un epitet glorificător. Dar in această privire cei din Bucureşti şi Iaşi pot face ce poftesc. Mai puţin cuviincios e insă când in institutele de invăţămănt ale României se predau neadeveruri is (orice patente (?) Astfel citim in mult intrebuinţatul manual al lui Treb. Laurian asupra „Istoriei Românilor" (Ediţiunea a patra p. 310 et. sq.) că Ştefan Vodă a nimicit oastea regelui unguresc, Ma-teiu (Corvinus), la Baia in Moldova, şi l'ar fi pus pe fugă pe rege (25 noemvrie 1467) de pi tocmai contrariul e adeveratţ?); şi deşi Ştefan Vodă a fost acela care-a cerut printr’o solie iertare regelui şi a jurat credinţă suveranităţii coroanei Ungariei(?), Regele Mateiu a mănţinut nestrămutată această suveranitate, asemenea predecesorilor săi, şi e caracteristic pentru istoriografia şovinistă şi tendenţioasă din România, că acest raport juridic de vasalitate a amăndo-ro<• principatelor dunărene cătră coroana. Ungariei se retace cu bună-ştiinţă (?!) In lumina unei asemenea desfigu-rante istoriografii, Ştefan Vodă din Moldova şi Mibai Viteazul din Ţara-romănească au fost ridicaţi, prin pan-glicării, la rolul de reprezentanţi ai unei politici independente şi naţionale-romăine şi politica aceasta se pune inaintea tinerimei, ca ţintă vrednică de dorit a tuturor aspiraţiunilor. Din nenorocire scrutarea şi istoriografia maghiară a neglijat păn’a-cuma a da atenţiune deplină raporturilor de stat şi relaţiunilor coroanei Ungariei către foastele ei ţări vasale (Bosnia, Serbia, Bulgaria, Ţara-Romănească şi Moldova). Secţiunea istorică a Academiei maghiare de ştiinţă, precum şi „Societatea istoriografică" ar afla multe probleme interesante, politiceşte chiar însemnate. a cărora soluţiunc abia s’a ’nccrcat păn’acum, in mică parte. Dar să ne ’ntoarcem Ia faimosul toast al d-lui Grădişteanu. Am zis mai sus, că nu vedem in el emanaţiunea unei „colosale Huse de tact11, nu vederile individuale ale unui politician cu mintea pe dos sau palavrele unei inspiraţiuni de şampanie. Noi vedem in acest toast şi in purtarea Regelui confirmarea unui pro gram politic, care de mult nu mai este un secret pentru noi. Acest program se predică pe faţă in şcoli, se predică in întruniri şi in camera deputaţilor, se proclamă zi cu zi in gazetele1 de ori-ce nuanţă, incepănd de la cele mai radicale şi sfărşind cu cele strict-conser cat oare şi strict-oficioase. In Iulie 1881 scria „Republica Ploieştilor" : Visul de aur al Românilor este de-a întemeia un puternic stat român, care s’ajungâ de la Nistru pâu’la Tissa. de la margini le Galiţiei până la Dunăre, şi care să cu-prinză Basarabia, Bucovina, Transilvania, Moldova, Ţara românească şi Banatul Te-mişorii... Aceasta e coroana pe care voim a o pune pe capul regilor sau a conducG-torilor noştri." (Ne mirăm de enorma intrăzneală a d-nilor de la Pester Llogd de-a cita anume o foae care n'a existat nici odată in România, şi foae şi citaţie par a fi invenţi uni gratuite. (Nota Red. T.) Ooare acest program nu este identic cu cel proclamat de d. Grădiş-teanu in faţa Regelui ? Se’nţelege : c’o deosebire caracteristică : Basarabia, această a patra dintre mărgăritarele ce lipsesc coroanei române, senatorul anexioman n’a pomenit-o de loc. In Iaşi, substratul politic e russofil (?) aci domneşte evangelia despre pro-tecţiunea puternică a Ţarului drept credincios, căruia România trebue să i se arunce in braţe, din momentul in care s'ar isca un resboiu intre Rusia şi Austro-Ungaria. Astfel ne vestiră foile române mai deunăzi, şi 'n acest chip s’au motivat necesitatea fortifeaţiunii României in contra Austro- Ungar iei (?) şi sporirea artileriei romăne. E vorba ca regatul Romăniei să devie un aliat căutat, şi fiindcă domnii de lăngă Dămboviţa n’au pierdut ăncă cu totul spiritul de afaceri al Fanarului, isi zic in socoteala lor, că cele trei mărgăritare ce mai lipsesc, şi pc cari le posedă Austro-Ungaria, au o valoare mai mare şi sunt mai apetisante de căt mărgăritarul bassara-bian, pe care in cazul unei fidele a lianţe — ’l aşteaptă ca prezent de Ia mărinimia rusească. Asemenea fantazii i se par copilăroase apusanului; dar in Orien altfel stau lucrurile. Aci fantazia şi apetiturile au cărma’n mănă. Pasiunea dominează, raţiune şi dreptate sunt vorbe fără de'nţeles. Cine mă sură Orientul cu măsura europeană se'nşeală. Acest fapt constatat prin esperienţă trebue relevat îndeosebi şi cu privire la România. Atât Ia noi căt şi in Viena, suntem in prada unei grave erori in privirea Romăniei ; roadele s'arătă pe zi ce merge. Pentru numeroasele servicii pe cari monarchia noastră le-a adus in multe ronduri vecinei Românii, n’am cules in .schimb decât batjocură, dis preţ şi ameninţare directă. Această purtare a Romăniei faţă cu noi nu s’a ameliorat de când noua coroană română împodobeşte creştetul unui Hohenzollern. Europa a rămas păn'acuma stră ină de politica noului regat şi va rămânea şi deacum inainte cu toată pretenţioasă latinitate a Romanilor ? Zi cu zi ni se vestesc şicane nouă, la cari sunt expuşi in România cetăţenii noştri, negoţul şi comunica-ţiunea noastră, produsele industriei noastre. Oare starea aceasta de lucruri să se declare in permanenţă ? Ou căt mai mare e ingăduirea, ce-o exercităm faţă cu neastămpă-raţii oameni de lăngă Dămboviţa, cu atăt li se umflă creasta, cu atăt mai neruşinate sunt pretenţiunile şi cererile lor. Iar ceea ce se vorbeşte sau se scrie in Bucureşti, in Iaşi ori unde-in Romănia in contra Ungariei şi a Austriei, află calea in Transilvania şi in Ungaria de sudost şi e intămpi-nat cn aprobare din partea multora cu simpatie deplină. Să nu ne inşelăm prin corespondenţe oficioase de domolire şi să ne lămurim odată faptul că: in Romănia se face o politică, care e duşmănoasă monarchiei noastre (?) Consequenţele unui asemenea fapt urmează de sine." Londra, 3 Iulie. — Lordul Granville a făcut cunoscut Camerei Lorzilor precauţiu-nile care au fost luate contra holerei. A citit apoi o scrisoare a doctorului Gull, declarând că nu e nici un motiv d’a se alarma fie in Egipt, fie in Europa; el crede ca exploziunea holerei e cu totu locala şi ca nu va deveni epidemică. Constantlnopol, 3 Iulie. — Tot ce vine din Egipt şi marea Roşie fiind supuse la Malta unei carantine de 21 de zile, consiliu sanitar internafional din Constantinopol a suprimat măsurile luate contra provenin-ţelor din Malta. Belgrad, 3 Iulie. — Ministrul justiţiei a ordonat cererea unui tribunal special la Niş spre a judeca procesele agrare intre Şerbi şi Turci. Glascov, 3 Iulie. — Un grav accident s’a intemplat in localu coustrucţiunilor navale in timpul operaţiunei punerei in apă a miei nave ; inainte de a fi pusă fi plutească s’a resturnat şi 60 de marinari sau lucratori s’au inecat. Nyiregyliaza, 3 Iulie. — „Afacerea de la Tisza-Eszlar". — Jidovul Hirsehka, care e acuzat ca a făcut să dispară cadavrul fetei Esthera Solymosy, ş’a retras mărturisirea ce făcuse inaintea judelui de instrucţie, declarând că acea mărturisire i-a fost smulsa prin numeroase torture ce l'a făcut să sufere. Madrid, 4 Iulie. — Se asigură că, după o depeşe oficiala primită de guvern, apari-ţiunea holerei a fost constatată la Malta. I’raga, 4 Iulie. — In urma rezultatului alegerilor ce s’au făcut ieri iu colegiu marilor propietari unde candidaţi germani au căzut, noua dietă a Boemiei va fi compusa din 167 deputaţi conservatori (cehi) şi de 75 liberali (germani.) I ii formaţi uni Primim următoarea telegramă clin Paris : „Aflu că d. Pherekydis a primit din Bucureşti o notă, care desapro-bă cuvintele d-lui Grădişteanu. „Le Temps zice că agitaţiunea ir-redentistă ar înstrăina simpatia Europei. „ Les Debats pretinde că situaţiu-nea Romăi iei este dificilă ; inainte d'a se găndi la recucerirea provinciilor, ar trebui să poată a’şi păstra Dunărea." F. CRONICA ŞTIRI TELEGRAFICE Alexandria 3 Iulie. — A fost ieri 105 morţi de holeră la Damietta şi lOlaMan-surah. In zioa de 9 Iunie curent, individul Cos-tache Huţnleac din comuna Todirenii, ju-leţul Roman, păzitor de vite, a fost omorit de către un buhaiu al domnului Ion C Buicli, proprietarul moşiei Cichirdic. * Domnii Nae Manoleseu, actualul sub-pre-l'ect de la plasa Cobia, judeţul Dămboviţa, se transferă in asemenea calitate la plasa Ialomiţa, acelaşi judeţ, in locul domnului Gh. Alexandreseu, care se trece la plasa Cooia, in locul domnului Manoleseu. * Domnu Ion Serbu, fostpoliţaiu, sub-pre-fect, este numit in postul de director la arestul preventiv al judeţului Roman, in locul domnului Costache Balta, care remâne a se chiemaa in altă funcţiune. * Foaea oficiala publică următoarea deeisi-une ministeriala, ca normă după care au să fia inaintaţi angajaţii voluntari şi tineri TIMPUL prevăzuţi la art. 22 bis din legea de recrutare : I Tinerii recrutaţi in conformitatea art. 22 bis al legei reerutârei, aliniatele a, b şi c, precum şi angajaţii voluntari prevăzuţi la ţţ IU de sub acolaşi articol, cu termenul de serviciu redus condiţional la şase luni şi la un an, pot fi inaintaţi in gradul de caporal, dacă au o vechime de două luni ca soldat şi au depus cu succes esamenul asupra cunoştinţelor corute acostui grad. Pot asemenea li inaintaţi in gradul de sergent dacă au o vechime de două luni in acel de caporal şi trec in mod satisfăcător esamenul cunoştinţelor necesare gradului. Esamenul pentru inaintarea lor in gradele de caporal şi sergent se depun in corp, întocmai ca şi de către cei alţi soldaţi şi caporali, dinaintea unei comisiuni compusă din oficevi diu corp desemnaţi de către şel'ul corpului. Tabloul acelor cari au satisfăcut esame-nelor, conţinând opiniunea şefului de corp, se înaintează spre aprobare comandantului divisiei in cursul anului. La terminarea serviciului de şase luni şi un an, voluntarii cari s’au angajat înaintea implinirei var.-tei de 21 ani vor primi de la corp un certificat care le va servi înaintea consiliului de revisie al clasei căreia aparţin prin vărstă, ca probă că au satisfăcut obligativitâţei serviciului militar. Tinerii de la aliniatele a, b, c şi § III a art. 22 bis, cari, împlinind serviciul de şase luni şi un an. au eşit cu gradul de sergent, pot cere a depune esamenul de sub-locotenent in reservă in ori-ce armă, după programele şi regulile stabilite prin inaitele decrete No. 1.056 şi 1.058, publicate in .Monitorul oastei“ No. 32 din 1883. Măne, Vineri sunt examenele de gimnastică. scrimă, dare la semn, etc. in localul Societăţii, strada Mâgureanu. Iarăşi hoţiile din Piteşti. Instrucţia judiciară pare că face dinofcă inspecţia financiară foarte domolă. Judele instructor, model de moralitate, voeşte a crede că, puind in prevenţie pe Teodor Tigveanu ruda primarului Nae Yii-şoreanu, şi mai la urmă pe ajutorul primarului anume Ioan Ştefănescu, ’şi-a îndeplinit misiunea, şi a plecat după romanţe in oraş. Onoare puternicilor de-o asemenea alegere ; indoită onoare concetăţeanului Ioan 0. Brătianu, caro continuă a petrece la Mâgura-florica, numai căte-va chilometre de Piteşti, şi unde primeşte momentan referatele agenţilor administrativi, şi ale comitetului electoral, plus că şi d-sa a venit de mai multe ori in oraşul său natal Piteşti. S’a informat până la evidenţă de furtul ce a suferit casa comunală de peste douft sute mii lei noi, iar nu suma din comunicat inserată in „Monitorul" No. 56 (83) a pipăit şi a avut ocasie prin d-sa a face totul; s’a convins chiar că Toma Apos-tolu s’a substituit prin comitetul electoral in fruntea căruia e-fie Nae Dimancea şi Nae Yiişoreanu. Acest primar Nae Viişoreanu, o veche căptuşeală a regulamentului organic, fost câmâraş la Olteniţa, omul paharnicului Preda Baldovin, şi al Contessi Mari, după ce a eşit la lumina zili furtul banilor primării, a avut curajul a sta incă pe fotoliul de primar, şi inc-â ceva mai mult ’şi-a permis a se spăla ca Pilat pe mâini, c-ă nevinovat este de furtul banilor, urmărind sacrificarea unuia din ajutoare care este mai fără mijloace şi se crede şi onest, ceiace este o indignaţii! şi mai incalificabilă cum’şi-a permis primarul "Viişoreanu să se presinte in cabinetul instrucţiunii a se constitui parte civila. A ignorat oare că dânsul era contabilul comunii după art. 89 al 6 din legea comunală, şi art. 101 tot de acolo, ’i impunea a verifica casa comunală cel puţin odată pe lună, sau a deiega pe ajutor? Nu să vede nici o delegaţie. Ei bine ! atâta cutezanţă este fără pereche. La întrunirile preparatoare ale alegerilor comunale , comitetul electoral susţinea sus şi tare prin Nae Dimancea că lui Nae Viişoreanu oraşu Piteşti să i ridice un monument, deja şi l’a ridicat. Un cetăţean onorabil i-a tras atenţiunea Viişoreauului, că liindjbătrăn cu avere, pensie şi deputat, la ce mai stărue a fi reales şi primar, i s’a răspuns cu mult ighemo-nicon că voeşte a lăsa in urma sa ceva de pomenire; a fost consecinţe, a lăsat golul de sute de mii lei; halal sâ’fjfie ! Un membru al fostului consiliu comunal a tras atenţiunea primarului Yiişoreanu că casierul Tigveanu joacă cărţi, perde sume considerabile; ştiţi ce i-a rGspuns primam ? că Teodor Tigveanu este onest şi are avere, poate să joace. După alegerea noilor consilieri, Nae Viişoreanu este reales iarăşi primar; consilierii novici nu-i cere procesele verbale de revi zuirea sau inspecţia casii banilor comunii, dară grija a elimina din comisia bugetară pe cel mai inteligent şi mai com-petiufe Nae Nănoescu; şi ast-fel George Berevoe-cu este raportorul comisiei bugetare. Consiliul comunal aprobă socotelile ca esc-linte, prin consecinţă ş’a luat responsabilitate de faptele predecesorilor lor şi mai cu osebire ale primarului Viişoreanu. Unul din consilierii noi aleşi anume Ioan Stoenescu Ţocu, aprobă socotelile casii comunale, in vreme ce era şi este depozitarul unui mandat de peste zece mii lei achitate, in toată regula şi forma la casieria generală de casierul comuni, şi pentiu care incasa procente enorme. Diu aceste circumstanţe nu resultâ indicii agravante de com-i plicitate ? El stă pe fotoliu de consilier, i s’a promis chiar de a-i se plăti acest mandat; asemenea mandate mai are şi un Ta-che frizeru, şi tot asemenea promisiuni. Pe-şicheri cei ce promite, naivi cei-ce cred. întrebăm pe Nae Yiişoreanu şi’l rugăm să ne arate ce mâsuri a luat a readuce aceste mandate cu piesele lor justificative in arhiva comunii unde urmează a sta, si acest fapt coroborând cu cele precedente şi cele următoare face pe Nae Viişoreanu responsabil in mod patent, şi mai departe şi pe toţi foştii consilieri şi actuali in virtutea art. 126 din legea comunală cu comisiunile bugetare in care a figurat profesori şi oameni de ştiinţă, anume Anton Oncescu şi Se-vastianHernea,—Despre Berevoescu nu mai vorbim; el lasă mult de dorit. Acest consiliu a aprobat socotelile cu Nae Viişoreanu in frunte, care era şi este foarte intinat şi nu se poate spăla cu apa răului 'Argeş. Urma a fi desolvat primarul Nae Viişoreanu, depus la prevenţie; atunci instrucţiunea să proceadă la adunarea elementelor de culpabilitate, iar nu Viişoreanu pe fotoliu de primar, ceea-ce presupune fără controversă că autoritatea lui influenţează in mod evident conştiinţa martorilor cari erau cei mai mulţi funcţionarii primării şi alţi ataşaţi cu interese la primărie. Instrucţiunea urma a face perchiziţie domiciliară Viişoreanului urgent. Martorul Nae Eâdulescu, fiiud controlor al comunii şi cu ambulanţile, era complice, căci Tigveanu nu putea sustrage bani fără ştiinţa lui. O epistolă a lui Gliiţă Balotă agravează şi mai malt poziţia Iui Nae Viişoreanu şi ar fi adus multă lumină mărturisirile acestuia. Se vorbeşte printre culise că primarului Viişoreanu, sub vechiul consiliu, i s’a trimis prin poştă bani de un consilier ; ar fi de dorit a se urmări aceasta ; — cine este in drept a n face ? Judele instruetore ? D-sa insă are alte ocupaţii : face curte. Consiliu comunal cu Viişoreanu la olaltă funcţionează, având credulitataa că, ca părinţi ai oraşului, nu pot fi responsabili de furturile comise fiilor lor conf. art. 307 codul penal. Privind împrejurările ce preced, foarte imparţial, punem intrebarea: Nu era de datoria guvernului central să disolve acest Consiliu, care ’şi-aluat oare cum solidaritatea predecesorilor, şi s’a mânjit şi de Viişoreanu plus că un con-ilier deţine un mandat de zecimi do mii lei ? Un nou consiliu ales ar urma sâ’l inlo cuiască urgent spre a se constitui parte civilă, sau a intenta acţiune civilă sprijinit pe dispoziţiile art J000 din codul civil ; a cere la instanţele judecătoreşti şi inscrip-ţiune, in virtutea Art : 1753, combinat cu aliniat 8 de sub art 1730 din codul civil. Consiliul actual nu poate şi nu voeşte a o face, căci se compromite singur. Guvernul nu voeşte a disolva Comitetul ocult, fiind o nouă creaţiune de putere. Foştii consilieri şi Primarul poate să'şi in străineze averile. Cetăţeanul Piteştilor Ioan C. Brătianu vede, aude şi tace! !! Un remediu ar fi necesariu la cangrena '•asei comunii Piteşti, dar cei competinţi refuză a’l da, şi astfel fiind recurgem prin presă la 'Tribunalul opiniunii publice, singura mângâero ce ne-a mai rămas. AUSTRIA Guvernul nostru. După cum se parc, guvernanţii noştri au să mai facă la temenele şi mătănii pentru iertarea pecatelor internaţionale, lată ce ne spune o depeşă din „Nene Freie Presse“ de la 20 Iunie: „Se vorbeşte că guvernul austriac nu e deloc mulţumit cu declaraţia dată in Monitorul oficial roman asupra celor intemplate in laşi, mai ales pentru că acea declaraţie s a dat prea târziu. Se crede că guvernul austriac va cerc dela cabinetul romăn o asigurare directă şi formală, că asemenea discursuri şi demonstraţiuni, ca ale d-lui Gră-dişteanu, nu se vor mai repeta. Guvernul romăn va li de tot serios ad-moniat la respunderca ce are.11 banţi, daţi după mijlocirea noastră, pentru ca ordinea să se restabiloască şi faptele comise să se ancheteze. „După sosirea domnului substitut la localitate, de şi la început s’au făcut oaro-cari tentative de resistenţă, mai cu seamă diu partea notarului şi câţi-va miliţieni ce acea lege ; a executat acele încheieri t,„. probate, fapte ce am avut unoare a le j| pune la cunoştinţa domniei-voastre prin Ti portul No, 3,563, in urma cărora el a foJ revocat de M. S. Regele. Dacă budgetul na fost ^aprobat iniJ tâ de comitetul permanent, causa este * au ofensat pe oficierul ce însoţea pe dom- a fost primit tărziu şi se simţea nevoe fl nn nrnun mu nuflinuri fn efnVitlifti oi d uni ___ * HOŢIILE DE LA BACĂU După ultimul raport presentat ministe rului de domnul inspector financiar "Vera resultă ca constatările in privinţa deficitului şi a mandatelor falşe de la comuna Bacău sunt aproape terminate. Deficitul constatat este de lei 19.667 bani 8; iar mandate fal şe s’au presentat pentru suma de 87.000 lei. Nici unul din aceste mandate falşe nu a fost piâtit de casieria comunală; ele erau numai un mijloc pentru făptuitori de a pu tea ridica bani de la diferite persoane lâ-săndu-le ca amanet cu termen, laespirarea căruia se emiteau alte mandate falşe şi se retrăgeau cele vechi depuse. Cât privesc mandatele falşe, emise de comitetul permanent, s’au presentat 5 in valoare totală de 1.000 lei; pănâ acum autor al acestor falşuri s a constat că este domnu V. Cancicof, ajutor de secretar a comitetului permanent. Instrucţiunea continuă. Rescoala sătenilor clin Yasluiu urmă- II Citim in Monitorul oficial: Domnul prefect al judeţului Vasluiu prin raportul No. 4.756 face cunoscut toarele : „Comitetul permanent, stimulat de peti-ţiunea ce a primit de la mai mulţi locuitori din cătunele Trohanu, Racoviţa, Slo bozia, Eacova şi Scaunele diu comuna Găr ceni, bazat şi pe procesul-verbal No. 23. dresat de consiliul comunei Gârceni prin încheierea de la 13 alunei trecute Maiu — de pe care cu onoare vG comunic copie — decide ca cancelaria comunei Cârceni să se stabilească in cătuna Trohanu, fiiud situata in centrul comunei şi ast-lel mai îndemânatic pentru fie-care sătean a merge la primărie in cas de nece itate. „Această aecisiune a comitetului fu ese-cutată de atuncea in ordinea cea mai perfectă fără nici o obiecţiune diu partea ni-menui. „După trecerea de mai multe zile, la 29 Maiu, primesc raporturile No. 1.238, 1245, prin care se urată ; „Ca un numâr de 50 săteni din comuna Gârceni, cu notai ul in frunte, mergând la primărie in cătuna Trohanu, prin forţă in-troducăndu-se in lâuntru, au luat sigiliul şi archiva in saci, ducând-o la cătuna Gârceni. „Că au injuriat şi au ameninţa tcliiar cu moartea pe primar, pe care, gonindu’l până la casa unui locuitor, acolo, iu presenţa sub-prefectului, l-a ameninţat forţându’l se depună demisiunea in mâineJe lor, şi declarând domnului sub-prefect că nn vor da archiva ori-cui ar veni, punând de pază chiar in presenţa sa pe câţi-va din ei înarmaţi cu ciomegele. „In laţa acestei siluaţiuni mai mult de căt anormale, care nu era de cât consecinţa unor manopere puse m scenă de un instigator ce avea interes a face ca primăria să îernâe tot la cotuna Gârceni undo are mai multe reiaţi un i de munci; „Având convingerea că nici domuia-voas-tră nu puteţi tolera atari situaţiuni, cari ne impun datoria a le reprima la moment, calea celui nemulţumit uefiud forţa ci recursul la autoritatea superioară, de îndată parchetul a fost iesisat, şi domnul subsli-ut a descins in faţa locului en 20 doro- nu procuror, ordinea fu stabilită şi duoi diu capii turburatm-i pe care ancheta i-a găsit culpabili aunt arestaţi şi daţi jude-câţei. „Nici o rănire sau lesitiuu nu s a causat, afară de căt o sgărietură de nici o gravitate la duoi din cei ce merse cu audacia de a ameninţa chiar pe domnu sub-prefect şi substitut. „Acestea fiind circumstanţele ce incon-gioară faptul petrecut la comuna Gârceni, fapt pe care corespondenţii unor jurnale l-au agravat fără cumpăniră, până a afirma că s’a intemplat şi duoe omoruri; cu tot respectul vă aduc la cunoştinţă cele ce preced, rugându-vâ să bine-voiţi a dispune dacă veţi crede de cuviinţă, ca acest raport, care nu conţine de cât adevărul, să fie publicat şi prin „Monitorul oficial." In urma acestui raport, ministerul primind comunicarea din partea parchetului că sub-prefectul plăşei Eacova, cu ocasiu-nea cercetatei din localitate, a tratat cu asprime pe unii diu locuitorii comunei Gârceni, fapt pentru care a fost tradus ju-decăţei, a suspendat din funcţiune pe acest sub-prefect, până ce justiţia se va pronunţa. oare-cari iuformaţiuui, pe cari D-a şi pi Hilarului iuamte de a se pronunţa. Ceriu COMUNICAT „Ziarul Timpul de la 11 Iunie curent, in primul seu Bucureşti, insinuează că guvernul işi râsbună pe oposiţiune, şi ca dovadă citeasă şi accentueasă asupra unor pretinse acte de râsbunare ce s’ar fi urmând şi in judeţul ce am onoare a administra. „Faptele ce Timpul citea-ă spre susţinerea aserţiunilor sale sunt: „I. Că ex-primarul Mănciulescu din Ro-şiorii-de-Vede a fest revocat şi dat judecăţii de ce a plătit cu banii comunei pe impiegaţii comunei, pe când comitetul permanent înadins nu ’i a aprobat budgetul ca să il facă a se retrage ; „II. Domnu Ştefanopolu este chemat la judecătorul de instrucţiune de ce a vot vt cu oposiţiunea pe cănd domnu procuror ere de că nu avea dreptul să voteze ; „III. Domnu Parpale (a se citi Pas-pale) este urmărit că n’a ‘plătit de 35 de ani embaticul pentru o moară ce se află pe o moşie cumpărată de el acum 20 de ani ; „IV. Domnu Belitoreanu are şi acum bu-ţiile de rachiu pecetluite inainte de alegeri, contra ordinului formal al domnului Chiţu, sub pretext că sunt bănuite că ar fi având sibstanţe nu vătămătoare sânătăţei, ci streine. „V. Că toţi consilierii din trei ani sunt urmăriţi eu legea de urmărire in mod su mar, ca să nu aibă vreme nici să reclame nici să caute bani şi să h se vănzâ mobila din casă etc., pentru că acum zece ani a cheltuit 2,000 de lei cu un proces al comunei ; „\L Sa desfiinţat gimnasiul din Alexandria". Pentru a se cunoaşte adevărul, ’mi iau ibertatea, domnule ministru, a vâ supune la cunoştinţă că faptele ee Timpul citeasă au in adevăr esistenţn lor, dar nu perst-cu-muea le a provocat, după cum jnsinuevză ziarul Timpul, ci motive legale şi foarte întemeiate, cari sunt următoarele : I. Este esact că a fost revocat şi datju-decâţei primarul Mănciulescu, insă pentru faptul că cu chitanţe manuscrise a primit şi deţinut asupra sa, lărâ a le consemna in timp de aproape două luni, garanţiile depuse in natură de diferiţii antreprenori ai veniturilor comunei, şi chiar a di-pus de densele, de şi legea de comptabilitate şi încheierile comitetului il obliga ca să le consemneze : iar banii di ţinuţi n a putut a ’i depune, cu toate somaţiunile ce ’i s’au făcut de olieerul poliţiei judiciare, in timpul anchetei ce am dispus a i se face. Un alt motiv al revocărei a mai fost şi laptul că acest fost primar, de la data in-stalarăi sale si până la suspendare, cu toate deşteptările formale ale prelecturei, işi a permis, despreţuind legea comunală, a nu supune aprobând comitetului permanent nici o inchiere a consiliului comunal, iicţinănd nici o seamă de disposiţiunile art. 54 din cu Pentru Gât despre pretextul că banii comunei ’i a întrebuinţat m plată de lefuri, el este lotul neîntemeiat şi invocat numai trebuinţa causei : pt.marul putea ordonau; ţa salariile şi după vechiul budget, con, fonii legei coinptabmtăţei, iar uu a ’ i LI ţine asupra sa şi a libera fără mandat (,*, nii din garanţii, cari nu erau avere a i-ţ. munci. ii. Domnu Ştefanopolu mc mim mo« este urmărit pe cale criminală, coafor 9, diu legea electorală, ui de oare-ce aceia lege la art. 90 il declară nedemn peutn esercitarea acestui drept, pentru că a M o.-ândit in mod definitiv de instanţele jJ decatoreşti pentru faptul de abus de incrl1 dere in detrimentul aşezămintelor brânci veneşti şi Domniţei Bălaşa pe timpul căi le administra. flr> III. Domnu Paspale este urmărit nu ai cumpărător ei ca moştenitor, in numele soţi# sale, pentru suma de 3,016 lei, datoriţi u# embatic de la 1866 şi până in present, es® şi pentru preţul râscumpărarei unei mU dupe moşia Oioroiea, fosta a monâstirei Vi. căreşti, pentru care incă mai dinainte fusese urmărit cumnatul său, domnu N. 0 Furculescu până ce casierul general a con- iaţ statat că doamnei Paspale şi surorei sala Manda Furculescu ’i este transmisă şi proprietatea şi debitele ei. IV. Domnului G. M. Belitoreanu ’i sunt intr adevăr sigilate mai multe vase nu do rachiu ci de spirtoase prefăcute. Atât medicul oraşului Roşiori la inceput, cât şi medicul primar al judeţului mai in urmă, au declarat acele băuturi ca suspecte, iar nii ca având supstanţe streine, ci vătămătoare! sânătăţei. Analisa chimică făcută de u,-dicul chimist domnu Bernaid (după ij taţiunea direcţiune! generale a servic/ahn sanitar) stabileşte că acele băuturi conţin; substanţe otrăvitoare, fapt pentru care nul mitul Belitoieanu impreună cu alţi de-L bitanţi de băuturi spirtoase au fost trimişi judecaţei, conform art. 247 din codul penal. Cred oportun a vă aminti aci, domnule ministru, că in anul 1881, găsind in acelaşi oraş şi in aceleaşi condiţiuni trei de-bitanţi israeliţi, le am inchis stabilimentele, fapt pentru care aplauda pe atunci domnu Belitoreanu, iar Timpul n’a zis că este persecutiune politică ; câte-şi trei acei de-bitanţi, fiind daţi iu judecată, au fost con-demnaţi la inchisoare corecţionalâ de către ănsâşi curtea de apel, iar recursul lor respins. Dacă dar Timpul ar fi avut vre-un cuvânt de a se plânge, ar fi fost tocmai pon tru motivul că nu am inchis până acum? şi stabilimentul domnului Be.itoreanu, care debita băuturi otrăvitoare, disposiţiuue care se va lua acuma şi care a fost ţinută insus-pensiune până ce analisa chimică a stabilit adevărul, aceasta tocmai pentru a uusemaiŞ zice că este persecuţiune electorală. V. Este esact că la formarea compturilor acei comune pe mai mulţi ani trecuţi, nul s’a constatat numai 2.000 lei ca cheltuiţii estra-budgitar şi fără vre-o autorisaţiunel specială, ci zecimi de mii întrebuinţaţi dupel placul foştilor membri ce au administritj atunci pomuna sub regimul conservatori ,i ce1 ţie m_ K SI că comitetul permanent, asupra verificare!] I jîjjţ "iii acestor comptuii, a dat decisiunile ede ci ,,, dreptul de recurs la malta curte de eoniptiuji l că această deeisiune, după câte ştiu, s’a fi 1 notificat persoanelor asupra cărora s’a constatat că figurează sume de bani, cari an şi făcut recurs ce se găseşte astăzi peutha- C,| te înaintea zisei instanţe; că chiar consiliul comunal actual, din care face parte şi d-nu M. Mănciulescu şi care e»te şi unul din acei debitori ai comunei, prin indie-ierea No. 28 de la Marte a. c., a autorisat urmărirea acestor debitori prin casierul comunei, urmărire ce de fapt nu sa esecu-tat asupra averei numiţilor, ci numai sa somat; că chiar iu caşul când această urmărire s’ar li osercitat in total, după cum pare a susţine Timpul, totuşi ea nu putea fi suspendată de căt pe culea coutestaţiuuei indicată in art. 20 din legea de urmărire. VI. Gimnasiul din Alexandria esistâ după o alocuţiune budgetară facultativă. Consiliul comunal actual văzând că, uo iţaiea lui până astăzi, nu a eores-i ici aşteptărilor, nici dorinţelor ge-că s a cheltuit sumo enorme in leii ii (căci localo nu are comuna nici scoa.ele primare) a decis meuţine-numai pauă la finele anului şcolar - 83, şi îşi a reservat ca sa ,finiseze in mod satisfăcător, sau să se o scoală reală ori comerciala, rele la care s a asociai o mare majo-i orăşenilor contribuabili, itetul permanent nu era dar in drept t o disposiţiune a consiliului cornu-re privea nu clieltuelile obligatorii, p cele facultative. il Timpul, mai ales, nu putea fi au-ţ< a se plânge de aceasta măsura ; i iut este că iu trecut acest judeţ nu salt cât 24 scoale rurale, şi acele noul fără şa funcţioneze toate ; iar acum ^Issc funcţionând 8f scoale rurale, lespre faptele semnalate in telegra-i Alexandria, că salariele gardiştilor t eachitate pe cate două luui, pe când ul îşi măreşte salariul său, acestea cred taxate intre persecuţiunile aşa :ctorale, socotesc că nu este nevoe Etilica aci. cele ce preced, resultănd iu mod os ca susţinerile ziarului Timpul la guvernului şi a mea sunt pure ine- ;ii n, am onoare a vă ruga, domnule u, ca, in interesul restabilirei ade-. sa bine-voiţi a aproba ca acest rari * se publice prin Monitorul oficial. i-voiţi, vă rog, domnule ministru, a încredinţarea înaltei mele conside- lect, G. Kiriţescu. {Monitorul). rtO REVISTA ZIARELOR filele public constată, că nici n’a fost mai multă umilinţă na", ca in această epocă de scu-ai ce tapt, cuv&nt sau idee a u-măn dă Austriei ocazia săcea-D- d-lui Brătianu să dea satis-cea mai umilitoare pentru ţea-fonitorul spune, că vorbele d-lui şteanu la Iaşi au fost o sufere şi că oratorul n’avea rol o-Două neadevăruri. Dacă orato-a fost oficial, cum vineMonito-atului să insulte pe un particu-esaprobăndu'i cuvintele '? Dar i.şţpar a căuta cu lumSnarea oca-spre a umili ţara, cerend scuze iilor! •mânui se increază iarăşi să ite , că legea electorală aceste nedrtaptă, pentru că nu-celor aleşi nu este in propor-numerul alegătorilor şi intere-dejau sunt de o potrivă represen- tlunea regretă, că ţara este aşa •.pusă de a suferi urmările ne-nţelor, comise de guvernanţii cari sunt chemaţi a face să ?pectată. iar nu umilită. f Y/X iii ar 1 VA li d V ,ri i irei inânia liberâ, vorbeşte de reia Constituţiei şi mai ales de ‘ea lege electorală, ea speră, că t deschiderea corpurilor legiui-toate cestiunile vor li desbă-a toate amănuntele lor. 11boiul IV. apelează la guvern i ales la Primăria capitalei, să -uri grabnice contra murdă-ce pot produce holera aici chiar, mai aştepta importarea ei din Din Districte tare. — Individul PaateWimon N. din (Jămpu-Luug, aflăndu-se bol-10 ani trecuţi de o boala numita i din care se şi ecsaltase, la 14 pe cănd soţia sa dormea, a eşit n a şi s’a dat de ripa Şoimului din hotarul comunei Berevoeşti-Păiuânteni, din care pusă a şi murit. Revărsări de ape. — In zion de 5 Iunie, din causa multor p'oi, apa Mainu, caro isvoraşte din judeţul V aicea, şi a căreia curgere trece prin comuna Colibaşu, judeţul Romanaţi, vârsăndu-se cu furie, a inecat eu desăvârşire 1(50 pogoane cu porumb şi 50 pogoane cu grâu şi orz. Trăsnete. — In noaptea de 7—8 Iunie curent, pe când plou, cazând tnV netul pe casa locuitorului loniţâ Dinu din comuna Babele, judeţul Vlaşea, a luat foc arzând numai învelişul. In noaptea de 7 8 Iunie curent, cazând o ploae in ocolul comunelor Eratileşti şi Budiţi, judeţului Ialomiţa, s’au trăsnit 4 cai aliaţi la păşune. Grindină. — Pe moşia Mnxineni din comuna Independenţa, judeţul Covurlui, in zioa de 8 Iunie, cazând o ploae insoţitâ de grindina, a desfiinţat ca 20 falei popuşoiu şi ca 60 fălci secară. In zioa de 8 Iunie curent, pe teritorul comuuei Tuluceşti din judeţul Covurlui, a căzut o ploae torenţiala cu grindina şi a desfiinţat ca 150 falei semănaturi de pe moşiile Cişmelele şi Sultanul. Iu zioa de 8 Iunie curent, in comuna Ţuţcani, judeţul Covurlui, a căzut o ploae torenţiala şi a stricat cu desăvârşire recolta, a rupt mai mulţi arbori, mai multe podeţe şi un viţel a fost luat de piriu. înecat. — In zioa de 11 Iunie curent, pe la orele 2 posDmeridiane, in oraşul Tulcea, ducându-se la Dunăre ca să spele rufe soldatul Coda Gheorghe din regimentul 4 linie, s’a inecat din negligenţa sa ; iar in zioa de 15 Iunie curent, pe In orele 11 ante-meridiaue. eşind pe suprafaţa apei cadavrul, s’a prins şi, in urma constatăm făcuta de către medicul respectiv ca moartea este provenită prin inecaciune, s’a înmormântat. Foc. — In zioa de 11 curent s’a dat foc la o casă a locuitorului Laz Meemet din cătunul Ilanlic, pendinte de comuna Sarighiol, din plasa Mangalie; numitul lip sea de a casă de vreo câte-va zile, soldaţi din acel câtun au dat tot ajutorul, dar, bătând un vânt tare, n’au putut reuşi de căt a localisa focul, in casă nu se afla mai nimic şi pagubele causate sunt ninsem-nate. Tot in acea zi s’a dat foc şi la nişte fân cosit pe câmp de fraţii Cbiru, locuitori din acel câtun, cărora Ie-a ars ca la vre-o 30 purcoae. Din cercetările şi urmăririle făcute resul-ta că autorul acestor focuri este locuitorul Curţi Dobre din acel câtun care s’a şi depus de parchet. Accident. — In zioa de 14 Iunie, băiatul Dumitru, in etate de 14 ani, fiul lui Costache Ivan din comuna Jilava, judeţul Ilfov, pe cind se intorcea de la pădure im-preuua cu tatăl său, d’asupra cătunului Prisiceni la un coboriş, apucând câpestrele cailor şi impedicându-se in ele, l’au apucat roatele carului, care trecând peste dânsul indată a şi murit. INSTITUTUL „HULIADE" Duminică, la 19 iunie, s’a tăcut inipărţirea premielor la acest institut. D. director, Ştefan Vellescu, a ţinut cu această ocasiune următorul discurs : Doamnelor şi Domnilor, Nu ştim dacă trebuie se ne veselim ; nu ştim dacă noi, cari judecam mai departe, s’ar cădea sa aruncăm, in ziua de aur a copiilor, când ei vin plini de bucurie să culeagă laudele şi iticuiagierile săiguinţei lor, — nu ştiu daci sar cuveni, zic, sâ aruncăm tocmai astăzi, iu mijlocul d-voastra, umbra unei îngrijiri toarte legitime, care, pe mine unul, ca român şi ca părinte, mâ urmăreşte si me frământa neîncetat, lini veţi zice poate că abusez de bina-voitoarea pre-senţâ cu care D-voastra m’aţi onorat, căutând a vâ spune astăzi, când aţi venit sâ ascultaţi cântece, elogiuri, un păs ce întuneca veselia celor ce privesc spre viitor.... . Nu’l voiu ascunde insă, chiar fie aş dis-plcera unora din D-voastrâ, căci cea mai iualtă consideraţiune ce-aşi putea să arăt distinsului meu auditoriu consista tocmai in curagiul do a’i desvâli adevârul, rizâtor sau posomorât, or cum ni se presintă el. Strigatul meu de alarma e iu adevăr foarte ciudat, Civilisaţiunea, Domnilor, ne-a năpădit! Ea ne inabuşeşte cu dragostea şi cu repeziciunea ei! Prin raporturile zilnice ce-am legat de căţi-va ani cu apusul, aceasta marfă scumpă a naţiunilor ce-au preparat-o pe inelele te, ni se impune din zi iu zi mai imperios. Condiţiuni le vieţii devin tot mai grele; gusturile ni se subţieazâ tare, dorinţele noastre cresc nemăsurat; ideile nu reinău ca mai nainte in sfera Gestiunilor practico, ci sboa-râ la înălţimi neaşteptate ; traiuFnostru reclamă de acum, in mai toate stratele sociale, muncă puţină, lues şi confort! „Dar tocmai acestea sunt semnele cele mai neindoioaseale progresului ce realisăm, voi observa de sigur aceia cari măsoară ci-vilisaţiuuea unui popor, după cantitatea baloturilor de mătase pe cari le-aduc de Ia Lyon. O! dacă acesta este termometrul civili-saţiunci, atunci nici vorbă că noi, stăm bine, am ajins deja departe, mai departe inci de căt am fi crezut. Blidul părintesc a devenit faianţa fină, sau porcelan; abaua mai pretutindeni s’atrans-tormat in postav Frances sau Engles, pânza s’a prefăcut in olandă; velinţele au deveDit covoare, lăzile sunt astăzi baiuuri bronzate sau şifoniere de mahon; ibricele de alamă s’au tran-format in „lavoare"; icoanele in-sâ-şi s’au prefăcut in tablouri, şi aşa toate s’au preschimbat, in bine şi in frumos, fără îndoiala ; dar viaţa noa-tră modestă şi activă care producea cât aveam nevoie, a cea viaţă dispare, pentru a face Ioc unui traiu elegant şi subţire, unei vieţi ce costă şi consumă inzeeit, fără a căuta insă să se intăreascâ, să devie mai harnică şi mai productivă, in măsură cu pretenţiunile oi. Unde va eşi bilanţul ace-tui fast in care ne rostogoli m cu ochii legaţi — e lesne de prevăzut ; până mai e iiicâ timp, suntem datori a aviza la mijloacele de-a pune in paralelă progresul ce ne inundă cu puterile noastre de-a produce şi de a ni’! plăti. Simptomul e in adevăr grav. Cu ce oare am ţinea piept — cată dar să ne întrebăm — potopului ce ne fură pe nesimfite, şi care sapă, sub aparintele cele mai înşelătoare, terâinul esistentii noastre naţionale ? Cu ce alt de cât cu instrucţia, cu ridicarea culturei la aceiaşi inâlţime la care o vedem infloriud in statele de unde noi importăm. ou atâta lăcomie, civilisaţiunea lor materială, obiceiurile, gusturile, industriaşi visurile lor? De nu vom avisa grabnic la ridicarea nivelului culturei, şi la lăţirea ei cât mai adânc in stratele societăţii, atunci pericolul e sigur, ori cum l’am privi. Civilisaţiunea noastră in loc sâ ne asigure, ea ne ameninţă ; privită de aproape, ea ne (ace efectul unui edificiu de cea mai bogată infuţişare, ornat cu toate galanteriile artei decorative, dar cu temelia slaba, cu bolţile gata să se prăvălească, cu stâlpi ce abia se ţin ! Iată edificiul nostru economic, şi, dacă el este ast-fel, totul este.şubred, totul ameninţător 1 Pe ori unde veţi merge cu cercetarea d-voastrâ pătrunzătoare, veţi gisi, că e baza ori-cârei ramuri de activitate modernă, — este culturi;. , In adevăr. Alinata presupune astâ-zi o invăţătură foarte intinsă ; industria reclamă o instrucţiune profesională din celo mai temeinice ; comerţul insu-şi, in haosul acesta al iuven-ţiunilor al inihaţiiiiiilor, al transformărilor neincetate şi miraculoase ale materiilor, pretind asemenea o cultură reală din cele mai solide; politica cere oameni de valoare reală, cu ştiinţă .-olidâ pe lângă talent ; arta insâ-şi aruncă afara din arena ei spinoasă pe cei ce nu au înalţi meu unei culturi umanitare; literatura nici vorbă că mai poate suluri mediocrităţi. Spuneţi-mi pe ce aruncaţi ochii, pe cari din manifestaţiuiiile civilisaţiunei, unde dv. să nu descoperiţi urmele acestui propulsor gigantic, care se cbiaină cultura'/ Ce facem noi insă pentru a’l aduce la puterea de care simte nevoie rangul nostru ca stat, viaţa la care ne am îndulcit ? Mai nimic, sau prea puţin — trebuie s’o spunem verde, — dacă socotim unde ne am suit cu pretenţiunile, eu necesităţile zilnice, cu dorin ţole noastre peste puteri. Nu mâ priveşte pe mine critica instrue-ţiunei publice. Las această sarcina celor mai compotiuţi ca mine şi celor ce-ar fi in sta-io s’o intinda şi s’o inalţe, dacă ar descoperi ca şi noi disproporţia teribilă ce esis-tâ intre aspiraţiunile şi trebuinţele noastre sociale, şi intre puterile d-a realisa, Iară a sconta nimica din viitorul acestei ţări. Sâ vă vorbesc numai de instrucţia privată, de ceea ce facem noi părinţii, cetăţenii in genere, din propria noastră pornire, pentru a asigura copiilor noştri o esistenţă senină, inbelşngată şi demnă de timpul in care trăim ? Eespunsul e şi aci pentru noi puţin in-bucnrfttor, cănd vedem ceea-ce fac statele inaintate, şi in deosebi America, pentru instrucţia privata. Instrucţiunea privată, după cum am in-ţeles-o eu din capul locului, de cănd am inbrâţişat misiunea de educator, ar fi trebuit ca şi in America, ca si in Belgia, să se innaRe până la aşa grad in cat sâ serve de stimul invâţăturei publice. Ea să fie pre mergătoare in toate ; ea sâ fie modelul dupâ care se urmeze şcoala statului, căci mai bine şi cu mai multă tragere de inimă cată sâ ingrijascâ fruntaşul care se adresează ins-trucţiunei private de ceia ce este curat al sâu, de căt îngrijeşte statul, de ceea ce este al tutulor. Dar nici aci nu am ajuns departe şi nu putem merge cum ar trebui. Civilisaţiunea de spoială absoarbe şi aci obolul sacru al instrucţiunii. Vedeţi, Domnilor, eu nu mâ ascund după deget ; nu profit de ocasiune a acestei solemnităţi pentru a vâ arăta că la noi totul este in roşă, ceea-ce aş putea tac9 astă-zi cănd v’am preparat o serbare şi când D-voastrâ aţi aştepta sâ vâ debitez laude asupra minunilor ce-am realizat. Ştiu foarte bine câte ne lipsesc incă pentru a fi in drept să susţinem că avem un institut care sâ nu lasă nimic de dorit. Cred insă că, in imparţialitatea d-voastrâ, nu mâ veţi învinovăţi. Din parte ’mi am făcut tot ce mi-a stat prin putinţa. D-voastră ştiţi—cel puţin părinţii cari m’au onorat in cei dintăiu ani cu increderea lor—Dumnealor ştiu, zic, de unde am plecat şi la ce resultate am ajuns azi. Resultatele sunt de faţă pentru a vi le mai înşira. Eu n’am făcut o meserie din misiunea ce-mi am impus ; pe lângă interesul meu propriu, am pus inimă şi devotament, am adaos ambiţiunea mea de român de-a ajunge cu institutele private, a-tăt de desconsiderate do unii, la condiţiu-nile morale, materiale ce ele au“in ţârile acelea pe unde ne trimitem incă copii din leagăn. A opri pe cât posibil această periculoasă emigrare a fost unul din visurile mele. N’am cruţai nimic şi, desilusiunile ce am intămpinat adesea, nu mâvor descuraja. Depinde, d-lor, de d-voastrâ să veniţi a face causă comună cu mine şi vâ dau voe să mâ acusaţi de rea voinţă, când nu voiu fi la inălţimea sacrificiilor ce d-voastră vâ veţi hotărî să faceţi, pentru educarea tinerilor d-voastră odrasle. In marginea mijloacelor de cari am dispus, şi peste dânsele poate, eu mi-am făcut datoria in conştiinţă. Aceasta e cea mai mare mulţumire ce pot avea. Şcolarii cari an trecut esamenele inaintea profesorilor publici foarte riguroşi, — o zicem intreacăt, pentru onoarea d-lor,—şcolarii noştri zic, sunt o dovadă pipăită că institut ii „Heliade“ nu le-a furat timpul, ci din contra a căutat sâ '1 transforme in comoară pentru viitor. Programele au fost realisate incă cu prisos. Castele, ce le aveţi presinte, vâ pot arâta ce au lucrat peste an, şi ele vâ pot proba grija ce-am avut, d’a face pe fie care să ’şi esercite şi sâ ’şi fortifice studiile ce avea de preparat. De-nn lucru n’aveti dar a vâ indoi : De zelul meu. Ea care ine iudeletnieesc de 12ani eu o-ducaţinnea tinerimii, apreciez cultura, in adevârala ei valoare ; cunosc puterea şi resultatele ei mântuitoare, şi, secundat de d-voastrâ sunt gata — ajutat de luminile prolesorilor speciali —a realisa toate îmbunătăţirile cerute de progresele pedagogiei şi de mişcarea neobosită a ştiinţei de azi. Suntem datori cu toţii, fura paradă de vorbă, a face din instrucţiune paladiul e-sistenţei noastre naţionale, c-âci ea singura no va da secretul da- ne bucura fără teamă şi cu incredere iu viitor, de bine-face-rile adevăratei civilisaţiuui. Dii i-dor, St. Yelescn. ŞTIRI TEATRALE Grădina Teatrului Dacia, direcţiunea Gri-gore A. Manolescu Juoi la 23 Iunie 1883 se va juca piesa : Orbul şi cocoşatul dramă in 5 acte tradusă de d-nu M. Pascaly. Bilete se găsesc in toate zilele de Repre-sentaţie in comptoaru hotelului şi seara ia casă. începutul la 9 oro seara precis. Avis —Mâine Vineri la 24 Iunie 1883 se va juca piesa: cerşetorii in haine negre. Serată cu dnnţ in sain Orfeu, dată de Societatea Carpaţii Duminecă, 26 Iunie, 9 ore seara, pentru infiinţarea unei scoale române de lete in oraşul Cluj din Transilvania. Biletele se află la d. Casier G. Bediţea-nu, peste drum de sala Orfeu; la d. farmacist Ciura in palatul Dacia, la d. Ales-siu, peste drum de hotelul Oteteleşanu şi la cassa salei Orfeu, seara. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandăndu-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile moderate. Artificieri ( ioniţa g. stoicescu. Artificieri ( p()pA (JgQRQg Strada Academiei No. 25, maister al piroteehnii din Constantinopo). Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in VieDa in clinicele Iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strnda Lipscani. No. 60. Pe ziua de 23 iunie 1883. Cump. Vând Solo Renta Amortisibilă. . , 923/ 935|j 5,,|0 Renta Români Perpetuă . 91»/, 92'|2 6°j„ obligaţiuni de stat. . . . »8'/i 98*[t 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 100- 101- 5o/o , Monicipale .... 83 >[; 841/, 10 fr. , CaBei Pensiunilor 300 1 228- 232- 5olo Scrisuri funciare rnrale. . . 90--- 901 /2 7oio ScriBnri Rurale.. . . ion/, 101»,, 5ojo Scrisnri fondare urbane . . 87- 87i,j 6o[o , , , 96 >|, 97- 7ojo » » > ]00'|2 ion/. Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 88--- 34- Acţii Băncei Naţionale Române2501 1340 1350 » > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 208- 210- > » » Rom. de construcţii 5001. 488- 492--- » , » de Asig. Dacia-Kom 300 1. 335--- 837- . > > » » Naţionale 200 1. 226--- 229- Diverse Anr contra argint...... 2i/« 2 1/2 . > Bilete de Banque 2i|, 2 1,2 Fiorini valoare Aostriacă. . 2 11 2.12- Mirci germane. . . . 1 23 1.25- Bancnote frances«. ... , 99'|v 100'/, BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s a mutat in strada Principatele Unite No. 7. D VID DII/ chirurg-dentist are onoa-• IXlDnlrX, rea d’a face cunoscut ca a î enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Şdrbey-Yodâ No. 9. afcfcju* ***2***;*****3fc:>tx TIMPUL „LA CAVALERUL DE MODE ii cXSXcX£X>£>o)eo-—. i c%C <3N2XS'QXs PRIMA CASA de CONFIENTAjnIERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Stradei Şelari şi Covaci No- 2. Pentru sesonul de Vara am primit din propria noastră fabrica-tiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage de Garn, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Does englesese, Veste broşe de Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Does. * ________ cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. Costume cu şi tară talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro- vert. PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate CAVALERUL DE MODE 1 MAGASIN fondat in 1879 j&J^GrJ^STJSTTJIL, DE vis-a-vis de Tetrul Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D.G. VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Âniset dubln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snis Ananas de la Martinique. Banane de la[Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange ssc, de la Vimand Fockin rtpermlnt, verde, galben, şl alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vieux, Cognac tiu champagne, din Cognac. Liqnemri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Reim-mita Musticfi de llio, Maraschino l’nlcă Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac Rhum şi in Kirscli. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia. Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn marc. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOGIANU. Doua-deci de anni de isbânda martu-l resc de eficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei I mai de frunte pentru vindecarea rapede| a bblelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei. durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilorl de sele), etc.— PARIS, 31, Rue de Seina.] — Cutia, 1 fr. 50, în tote pharmaciele. A eocige numele lui DXIASI. S6sse-ţleci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita eficacitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fiă ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosS, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; iiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împeaeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vârstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL * Pharmacia G. SEGUIN, 378. rne Sami-H O "«((•)»>» o'"«(•)»»'o,'««m»»> o''<((•)»>" o'««(•)»»'( Adeverata EAU ALLEMANDE COHFCSA Dl LE SU EUR Pace sa dispară pistruele, impsdecă sbârciturile, albesce şi tndulcesce pelea. ) GASTELLIER, Parfumeur- Chimiste I : 47, rue de la Chaussee-d’Antin, PARIS I ŞI LA TOŢI PARFUMOHI ŞI COIFORI j ptilru a ia paii de ari-ce eoitralaeere, a exige marea Fabricai d< mai 101 <>"<«(•)» O «((•))>. ■ O :((#))>»>0"«((•))»"< PRODUCTE SPECIALE PARFUMERIE in mm de parme ED. rIMIŢI Săpun.........DE MIC8IUNELE UE PARNA Essen.' pentru batiste......de MICSIUNELE DE PARMA Apa de toilett*. .DE MiCSIUNELE DE PARMA Pommada.......OE MICSIUNELE DE PARMA Oliu..........OE MICSIUNELE DE PARMA Praf de ore* ... .DE MICSIUNELE DE PARMd Cosmetic......DE MIC6IUNELE DE PănSJI - T7, Boulevard de Strasbourţ/, $7 IMPORTANT pilepsie n Spasmes, Eelampsie ■■ et N^vroses sont, I - RADIOALEMENT GUERIS par ma methode I I Les lionoraires ne sont dus ■■ qu’aprfes snccâs Traitement par correspordance Prof. Dr Albert 6, Place du Trone, 6, Paris 5 IPSOS 1) b] CA MIM NA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA SI MAI EF'J’INA TENCUIALA PENTRU CASE Mare dr postit la D-nii F. Uruzzflsi & O-ie Calea Victoriei 55 P1LLLES DE BLANCARD b. I'Iodure ferreux Inalterable .Sansodtor nisâieur de fer ou d iode L'ACADimiTCDE MCDECWE H—« in !J inA' inM) /' N Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrofuItiMC, C*uina, It a cili ti.muu, Anacniio, Conatituţiunilc lyinphatico, etc., etc V Ji. — Trebue observat Semnătură nostru alaturaţa aci pusă iti josul etichetei. A SE PERI DE CONTRAFACERI. 200 y rfn,ţ,.,:A®Ne etreconfiideresconimc prep?ires / P? r Placioasde Pilule»qui prcvmcront ir 1/ duDnnrnnn or iLII" 8 lapartlclolfcrlcurc ■ . fj auDoucnoa.ot la signatorfct dpşsoos.______ ' PnARMACIFN,^^ j Rue JBonaparte ,40: ■ ■ A PARIS ■ DE INCHIRIA1 IbS” f™r (iormit Strada Pietii Amzei No. 6. TOZXOiT PIXTS BUCUR tSCI 2. Strada Smărdan 2. BUCURESCI %&&& 2’ Strada SinănJat|» hisTSN DEPOSIT DE MAS1NE AGRECOli bocMDoM.e cele nai perfectleaate ci si tara appal de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc.*., DIN FABRICA f^MARSHALL, SOTNTS & C!^ (Gainsborougli, Englitern) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foaite tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, TMatt «fc Oo. (New-York) Mori, Manege şi Masine de treerat (cu manegiu) Patoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, Masine de vintura*. Plugw şi Maşine de Semănat, din fabrica HOF1IEBK & SCHRANTZ (Viena) Depou de părţi de maşine. * Preţuri moderate MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI • SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LfME. premiale cp 150 xtiedaile pnnie PARIS/ ţ i 1818 Medailâ de aurV; • N.nOtlfl»-». rate lunare Garanţâ sigură daL inscris. Ori v, SINGER C § poartă marca Macină de cusut new-york. de sus a # lui Fabrioei. G. NEIDLINGER, A^ent ^eneml * V r r 1 j Q t» m 2 S * s l H l i s — ^ - z B x « ba O . V 5 £ C O Z tr 2 . c o 71 "I «4 Iz >5 6 1 2 . O c ce & rf C ct O ce '■& o ct O > o ^ o ! â P3 © H © © Ek P © Q •< O « r f 3 a h * M ( — . 3 I •• V 1 /. I ADEVERATE INJECŢIUNI SI CAPSULE I G 1=* T-» * FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lăngă acţiunea antiblenoragicfi.de Copalm. Mie nu obosescu stomahul şi nu provocă nici diaree nici greţâ ; constituescu medicamentul prin escelenţă in tratarea bilelor contagiâse a amlielor secse, scurgeri veclii seu recente, catare a beşicei şi curze-rea fără voie aurinului. De la linele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD . tonice şi astringente, este midilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita întercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV R I C O R F A V R O T Acest sirop esto neăpart pentru a vin doca cu deseverşire maladiele pelei şi pentru a sflrsi cfe a curăţi sângelo după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de toto accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. ■ Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamente RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. ^ DEPOSiTO GENERAL.— F<- Favrot, 102, strada Richclieu, in Paris; Iassy, Racovits, Iyonia; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil ; Galatz, Tas sesc/ii, Marino Kurtovicli; Brăila, Betsalis, Kaufmes', Crajova, E. PoM. Plojestî, Schuller; Bârlad, Brettner, şi in tute farmaciile, Tipografia N. Mtuleşcu, sala Thtairy, IwBos&el. ■