$01 23 IUNIE 1883 ABON AMENTEE ţara, pe an . . . . -(O lei , pe 6 Inni. 22 lei pe 8 Inni. . . 12 lei ! ttlreinitate pe an . . . CO lei Mutele se priimesc la Administraţie iCapitală 10 bani nnmăru r listricte 15 ban» nnmăru Administrata, Calea Victoriei Nr. 33. UIj REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. «utru a nu înceta cu trimite-eliziarului. Domnii abonaţi de ri judeţe sunt rugaţi să bi 1 (iască a trimite costul abo-_ Butului. Bucureşti, 22 Iunie 1883 ■ probă pentru cele afirmate in a irul nostru de alaltăieri cu privire mstul d-lui Grădişteanu, Şi tot o-o verificare a aserţiunii că gurii austriac ia cam peste picior nbraţiunile acestui buchet de viran descompunere, ne dă Nene Presse prin articolul pe care 1 icăm imediat la vale. onstatăm că foaia vieneză cu 'săn-rece discută declamaţiunile a-ţc§ni domu, cunoscut in România nestatornicia sa politică şi prin ilitatea sa advocăţească. sar iată articolul in intregul lui: a capitala României s’a rSspăn-li faima : că reprezentantul Austriei (:ere esplicaţiuni guvernului român ora unui discurs, ţinut, de d. Gră-anu la Iaşi, cu ocazia desvSiirii uei lui Ştefan cel Mare. Repre-„antul Austriei nu s’a achitat ăncă misiunea sa, numai pentrucă mirul de esterne lipseşte pentru mo-■\t din Bucureşti, dar intrebarea .tivă i se va pune d-lui Sturza mai decăt, indată ce se va fi in-b la post. ititorii noştri ştiu de ce soiu a discursul care-a isbucnit din d. idişteanu. S’au afirmat lucruri pe o 1 nu ne obicinuisem a le auzi de-de la membrii Lrredentei din I-ttei, iar impresiunea penibilă pe caii, trebuit s’o producă ’n Austria, adaoge ăncă prin faptul, că in senţa Regelui s’a ţinut discursul, chiar Lui i s’a adresat. D. Petre iădişteanu care-a vorbit cel din ur-. la banchet — in favorul căruia .6 ora înaintată se poate invoca circumstanţă atenuantă—a ridicat toast in sănetatea provinciilor su-:i Bucovina, Bănatul şi Transilva-i, cari ar li lipsind ăncă din nefe-ire coroanei României, dar cari iute nu-i vor lipsi in tot-dauna. Aii, adresăndu-se către Rege, zisej rumoasă este coroana Voastră, Sire, r mai lipsesc ăncă câteva mărgări-*e din ea; fie ca ele să inmul iscă intr o zi podoaba coroanei oastre! „L'lndependauce Roumaine, pă care cităm şi noi, adaoge, că ydt‘ Carul ar fi ciocnit cu d. Gră-■jteunu şt i-ar fi strivs mâna zim-nd. am că o asemenea intemplare nu poate leca fără urmă pe lângă guvernul au» ac, inţelege ori cine. Asemenea acte i sinceritate prea isbesc in buna cu-inţă internaţională, pentru ca să le i să treacă fără reprimandă, şi isim cu cale şi in regulă carepre-ntantul nostru din Bucureşti să Ginească avisul, de-a se informa mai ţ-aproape de la d. Sturza asupra a-stui discurs de banchet. Nu ne in-wim o clipă că ministrul de esterne se va sili a face declaraţii cari să satisfacă. El o datoreşte nu numai demnităţii Austriei, ci şi interesului bineînţeles al ţcrii sale, care o avizată a trăi in pace şi prietenie cu Austria, şi care de sigur n’are nici un motiv de-a vedea sporindu-se, prin provo-caţiuni nesocotite ale unor patrioţi prea aprigi, acea rea voinţă pe care România a produs-o deja prin atitudinea ei in cestiunea dunăreană. D. Grădişteanu nu va provoca nici un resboiu intre Austria şi România ; ministrul de esterne se va lepăda de d(insul fără îndoială. Dar ideea pe care-a rostit-o cu atâta nesocotinţă, la un loc atăt de nepotrivit, nu bate câmpii numai in capul d-sale, ci in multe altele, şi atunci când vinul i-a deslegat limba, a dat numai espresi-une unei idei care ne revine in toate visurile megalo-romăne. Dar e foarte periculoasă — această frumoasă idee — ; nu atăta pentru Austria, care va şti de sigur să-şi mănţie posesiunile in contra României, ci pen-u compatrioţii d-lui Grădişteanu, mai cu seamă. Vaza Austriei nu sufere tocmai mult daca un senator român mănâncă la desert câteva provincii, dar bunele relaţiuni intre mo-narebia noastră şi România se pot sgudui, daca sar repeta prea des asemenea aluziuni flămânde Ia proprietatea noastră. Ne-ar părea foarte reu de una ca aceasta, căci cu toată disensiunea care desparte pentru moment Austria de România, cu toată îndărătnicia, co se opune in Bucureşti in contra decizi-unilor conferenţei de la Londra, credem că e o necesitate politică, ca intre Viena şi Bucureşti să existe relaţiuni bune. România e singurul stat al penin sulei balcanice care nu e slav; singurul care nu-şi întemeiază toată speranţa, tot viitorul, toată existenţa pe sprijinul Rusiei. După cel din urmă resboiu, Bucureştenii s’au putut convinge căt plăteşte amicia rusească cum diplomaţia rusească resplăteşte ajutorul dat la vreme de nevoe. S8rbi, Muntenegrini şi Bulgari pri vesc cu speranţă şi incredere la Pe-tersburg ; spiritul lor naţional arată ca acul magnetic pururea spre mia ză noapte. Ei s’ar confunda bucuroşi in im periul universal, pe care 1 predică apostolii panslavismului ; ar privi far durere cum naţionalitatea lor pro prie dispare in cea rusească. Romănia inse, remarcabil avanpost latin in Orient, are voinţa tare şi in dreptăţită de-a duce o viaţă proprie naţională; numai cu îngrozire gău deşte la eventualitatea de-a fi inglii ţită de Rusia. Alianţa cu Rusia n a fost consi derată in Bucureşti din alt punct de vedere, decăt ca un mijloc necesar pentru a ajunge la scopul eliberăr şi autonomiei naţionale. Dc cănd le-a câştigat pe acestea Romănia se sileşte cu îngrijire a şi păstra. Ea veghează cu zel ca nimeni să nu i se prea apropie, şi toată poso morîrea in cestiunea dunăreană se reduce poate la faptul că ea nu vrea să sufere nici măcar aparenţele unei ştirbiri a suveranităţii sale. Un stat tănăr cu asemenea sentimente e avizat a sta bine cu un vecin puternic, care n’are nici cea mai cpărtată intenţiune de-a-i ştirbi in-ependenţa in ori şi ce privire ar fi. Convingerea aceasta o au chiar Bucureştenii. Oricăt de mare ar fi neîncrederea pe care ocuparea Bosniei şi a Herţegovinei a produs-o intre po-Doarele slave ale peninsulei balcanice, nici cei mai aprigi adversari ai noş-ri din Romănia n’au afirmat, că am fi avend de gănd a anexa părţi ale regatului sau c’ara fi aspirând măcar exercita o influenţă asupra politicei ui, precum a exercitat-o in adevăr Rusia de la anul 1855 pănă la 1879. Din contra; Austria e acea putere care poate oferi un sprijin României cănd patronatul Rusiei prea s’ar face simţit la Bucureşti. Daca Romănia va fi silită intr’o zi să se refugieze in braţele Austriei, nu va avea teamă de-a fi sugruma-ă in ele, precum i s’ar putea intăm-jla in cele ruseşti. Dar nici Austria nu are motive mai mici, de-a cultiva relaţiuni bune cu Romănia. Celelalte State balcanice nn vor fi nici când amice sincere ale monarchiei noastre. Pe noi nu ne inşeală nici măcar amabilitatea din Belgrad, şi ştim unde-ar înclina Serbia, dac’ar trebui s’aleagă ca din senin intre Austria şi Rusia. Ori căt de slavofilă ar fi de o cam-dată politica noastră internă, ea nu va căştiga nici o inimă in peninsula balcanică, şi daca e vorba să căutăm a căştiga amici peacolo, de sigur nu ne vom indrepta privirile nici a Cettinie, nici la Belgrad, ci numai la Bucureşti. Austria şi Romănia au marele interes comun, de-a mănţine pana, pe care istoria şi etnografia a inţepenit-o intre Rusia şi Slavii de sud ; pentru Austria, conservarea României e aproape tot atăt de importantă ca şi pentru Romănia ănsăşi. Aşa ceva nu se schimbă intru nimic prin discursuri superflue a d’al-de d. Grădişteanu, şi acei oameni din Romănia, cari găndesc ca d-sa, ar fi mult mai folositori patriei lor, dăcă sar convinge de vechiul proverb german: „Tăcerea e de aur.“ Căt despre conversaţiunea pe care reprezentantul nostru o va avea in-curănd cu d. Sturza, am dori ca ea să fie insuflată de spiritul concilia-ţiunii. Din causa unui toast, spus in stare ckeflie, Austria se va certa tot atăt de puţin cu Romănia, precum nu se turbură relaţiunile noastre cordiale cu Italia, pentrucă o seamă de san-guinici nesocotiţi răguşesc strigând după Trentin şi după Triest. Am reprodus in intregul seu articolul din Neuejreie Presse. Tonul seu liniştit, frasele sale binevoitoare la adresa guvernului României, care fac contrast cu atitudinea intregei presse de peste Carpaţi, nu ne Iasă nici o îndoială asupra originei lui oficioase. Neue freie Presse este un împăciuitor. EI vrea să inlesnească Guvernului românesc calea esplicaţiunilor şi a scuselor. După resboinicul P. Grădişteanu care a fost insărcinatsă măngăe sentimentul unui şovinism factice şi să încălzească niţel primirea foarte rece la care cu drept cu-vănt Regele şi guvernul său se aşteptau in Iaşi, eată pe blândul şi inco-voiatul D-l Sturza, care trimite inainte pe „Neue Freie Presse" ca să’i ceară audienţă de la Ministrul de la „ Hali Platz. “ Nu luaţi in seamă pe acest nesocotit, zice d-l Sturza, prin organul său Neue freie Presse ; noi suntem buni amici ai Austriei, buni vecini. Vedeţi, n'avem de căt un singur inimic, un singur adversar comun : pe Russia. Er-taţi-ne, ertaţi-ne \‘‘Ertaţi-i, zice Neue Freie Presse, şi de astădată. Me port eu garant pentru denşii. Nu vor mai face. Se vor purta bine d’aci inainte. “ Această rusophobiă cu timp şi fără timp este semnul caracteristic al articolelor inspirate de Ministrul nostru al afacerilor streine. D-l Sturza pare iscălit iu acest articol, ca şi cănd Tar fi redactat in persoană. Noi vom zice d-lui Sturza : înţelegem pănă la un punct oare-care necesitatea de a împăca susceptibilităţi diplomatice pe cari singuri le-aţi provocat prin imprudenţa voastră. Ati vrut, in faţa lui Ştefan cel Mare, să ridicaţi pitieia voastră pănă la înălţimea marelui Domn, şi neputănd a-i aduce prinos mari şi nobile fapte, i-aţi adus decla-maţiuni seci şi provocări după masă, fără să vă gândiţi că după beţie vine deşteptare, şi că beţia cuvintelor e mai periculoasă decăt a vinului. A doua zi v’aţi trezit cu doftorul la câ-pătăiu şi cu d-l representant al Austriei in salonul Ministerului afacerilor străine. Mergi dară, d-le Dimitrie Sturza, mergi, după obiceiu, ingenun-che-te intr’un comunicat umil. cere ertăciuue, arde la Bucureşti ceea ce ai adoraţia Iaşi! Ast-fel nu făcea Domnul Ştefan cănd sărea din Suceava şi da piept la patru hotare. Densul nu vor-bia multe, mai cu seamă după masă, dar nici hanul Tătarilor, niei califul Musulmanilor, nici regele Poloniei, nici regele Ungariei, nu Iau vGzut cerGnd ertare de căt de la Dumnezeu. — Dar aste timpuri sunt trecute 1... Să caute d-l Dimitrie Sturza să impace pe acei pe cari cu nesocotinţă i’a atins. Insă ii dăm o pova-ţă amicală: Inchinăndu-se Austriei şi cerGnd ertare, cum i se cuvine, să se ferească să atingă pe cei l’alţi vecini ai noştri, tot atăt de dîrji şi de puternici; să nu mai inspire multe articole in felul celui din Neue freie Presse, căci, de ! cine ştie ? se nu fie silit măine să facă scuze şi Rusiei.... ANUL AL VIII—No. 138 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 declame pag. III . . . . IM) , , II .... 2 50 . ÂEHnţnrile şi ineerţiile se primeec Bucureşti , la Administraţia ziarnlnl ia Ylena, la binronrile de annnţnri Heinril Schalek, tYollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, me Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprimate se ard. ŞTIRI TELEGRAFICE Alexandria, 2 Iulie. — Ieri au fost 141 de morţi de holeră la Damiette, 141a Man-zurab şi 4 la Port-Said. Alexandria, 2 Iulie. — S’a constatat azi in Alexandria nn caz de holeră urmat de moarte. Paris, 2 Iulie. — Camera deputaţilor a fixat la 10 Iulie discuţia interpelări făcută guvernului de d. Granet asupra afacerilor din Tonkin. Noutăţile din Prohsdorf arată starea contelui de Chambord ca despe rată. Se asigură că contele de Paris pleacă in cursul serei spre a se duce la Frohsdorf. Viena, 2 Iulie. — Unele ziare de seară desmint noutatea morţei contelui de Chambord. Berlin, 2 Iulie. -- Camera seniorilor a adoptat fără modificare proectul de lege e-cleziastc prin 64 voturi contra 16; votul a avut loc prin apel nominal. Sesiunea Lantagului e inchisâ. Triest, 2 Iulie.—Guvernatorul a ordonat ca toate măsurile profilactice să fie luate şi executate cu rigoare. Un vapor venit diu Alexandria a suferit la lazaret o carantină de 7 zile. Constantlnopol, 3 Iulie. — Poarta a in-mânat Capilor misiunilor diplomatice o circulară cer&nd cat oate navele venind in Turcia să vizeze patentele lor de sănătate de către consulii Otomani, supt pedeapsa unei amenzi proporţionale, in conformitate cu un regulament anecsat la circulară. Viena, 3 Iulie. — Noutăţile de la Frohsdorf spun că starea comitelui de Chambord s’a imbuuâtaţit puţin ; boala de stomac de care suferă e foarte gravă, dar pericolul unui desnodăment fatal nu e imi-niute. 0 descoperire interesanta. (Un Transilvănean in Tiflis. — 0 biblie georgiană de la 1710 tipăiilă de tipografi români.) Domnule Redactor ! 0 scrisoare ce priimii zilele acestea, prin binevoitorul intermediu a Legaţiunii Erancese de aici, dela D. Frederik Bayern, arheolog şi naturalist din Tiflis in Transcaucazia, imi comunică o descoperire interesantă pentru noi Românii, descoperire tăcută acum căţi-va ani in (Jol-chida de către eminentul arheolog Rus, D. Bakradză. Este vorba de prima Biblie tipărită in limba şi cu caractere georgiane in anul 1710 in Tiflis; ei bine, această Biblie este tipărită de un Român, anume Mihail Ştefan, care a lăsat in Biblia chiar ce a tipărit un suvenir neşters al eai -tenţu sale prin următoarele versuri tipărite in limba românească, insă cu caractere georgiane. Eacă aceste versuri: „Precum cei streini doresc moşia sâ’şi vază „Când sunt in altă ţară de uupotsâ şeazâ, „Şi ca cei ce’s pe mare, bătuţi de furtună „Şi roagă pe Dumnezeu de linişte bună, „Aşa şi tipografii doue cărţi sfârşiră „Laudă neîncetată dau şi mulţumiră. Crez că nu poate fi fără interes pentru cititorii Dv. a reproduce aici scrisoarea D-lui Bayern menţionată mai sus. Titiis (26 Maiu 7 Iuuie) 1883. TI MPUL ............„Amicul meu, Domnul Consilier de stat „Dimitrie Bakradze, arheolog „şi Vice-Preşedinte al societarii arheologice „din Tiflis, intr’o escursiime arheologica „întreprinsa in Colchida pentru a studia „manuscriptele georgiane care să serve la „istoria ecclesiastica a popoarelor georgia-„ne in Imerethia, descoperi o veche biblie «georgiană, care, dupâ dânsul, este prima rcarte tipărită in limba şi cu litere geor-„gianr. „Marele interes al acestui antic document, „este descoperirea făcută, că introducerea „tipografiei in Georgia se datoreşte unui „strein, care se dovedeşte a fi fost un Bo-„măn .... „Această Biblie a fost descoperita de d. „Bakradze in oraşul Kutais in Imerethia, „dar ea a fost tipărită la Tiflis in anul 1710 „de către Românul Mihail, fiul lui Ştefan, „şi dupâ cum se pare fiu de preot (?). El „a lăsat un suvenir tipărit chiar iu Biblie, „de existenţa sa, in nişte versuri imprimate in limba Romanească, dar cu litere „georgiane. „Domnul Bakradze mă rugă sâ’i traduc o campanie serioasă spre a'şi procura originala Biblie tipărită de Miliai Ştefan in 1710 la Tiflis, şi care as tăzi se află in Museul arheologic din Tiflis, sau cel puţin o reproducţie fi delă după densa. In viitorul No. al Buletinului So cietăţii Geografice, voiu reproduce ver setele de mai sus in original, adică cu caractere georgiane, şi sper pănă a tunci să pot primi de la d. Bayern mai multe amănunte asupra acestui Mihail Ştefan. Primiţi, domnule redactor, asigurarea stimei mele. George I. Laliovari, secretar general al societăţii Geografice Romăne Bucureşti, Iunie 1883. In formaţi uni Asupra celor inser ite in ziarul Tim- „aceste versuri; dar eu avend părăsit Bu- ^ Iunie curent, relativ la „cureşti incă de la 1845, şi ne mai având | ^onunisti 3,ţiuriec]> judeţului Teleoi man „aici ocazie a vorbi româneşte, nu putui, şi „deci rugai pe soră-mea, Luisa Bacalovitz, „născută Bayern, să le traducă, de oare ce „densa ria venit in Tiflis decât iu 1873 şi „prin urmare nu a uitat incă de tot limba „Românească; soră-mea insă cunoaşte lim-„ba românească modernă, care diferă mult „de limba cea veche şi deci mi'e teamă ca „traducerea să nu fie bine făcuta; de aceea „ve rog sa’mi trimiteţi traducerea exacta „ca să pot corige in cartea D-lui Bakradze. „Ştiind că această descoperire a amicului „meu va interesa pe toţi Românii, profit „de ocaziunea ce se prezintă cu plecarea „amabilului nostru Consul al republicai francase in Tiflis, care merge in România să „facă o călătorie de plăcere, spre a’l ruga „să inmăneze onor. Societăţi geografice „din Bucureşti, un pachet coprinzănd mai „multe cărţi şi broşuri destinate acelei on, „societăţi. „Veţi găsi pe paginile 6 şi 7 din car-„tea d-lui Bakradzd versurile in cestiune „căt şi traducerea făcută de soră-mea. „Pentru mine personal această descoperire avea un îndoit interes; mai intăiu a-„cela de a cunoaşte epoca introducerii imprimării in Georgia şi al doilea că intro-„ducetorul artei tipografice in Georgia a „fost un compatriot, ca să zic aşa, al meu, „căci eu însumi sunt Transilvănean, care de „la versta de 15 ani am locuit in Bucureşti, „unde mi-am şi făcut studiile, care imi „dede idea de a ’mi întoarce privirile spre „Orient. In anul 1845 plecaiu deci la Odessa, „unde vederea Mării-Negre aprinse in mine „noui dorinţe, şi mă dedeiu cu jtotu „studiului ştiinţelor naturale; la 1849 mă „imbarcaiu pentru Caucaz unde mă stabilii „şi unde trăesc şi astăzi. Cunosc acum Cau-„caşul in toate unghiurile sale, atâtea Ge-„olog şi naturalist cât şi ca arheolog, is „toric şi geograf. „Aşa dar un Român a introdus imprimeria georgiana in Caucas şi un Ardelean „(Saxon) viind din Bucureşti forma baza „museului de aici, introduse archeologia, eu „făcui primul pas pentru intrunirea congresului archeologic. in fine eu siliiu pe „învăţaţii Europei sa ’şi intoarcâ privirile „asupra geografiei antice a Caucasului, cea „mai clasică din lume, dar tot odată şi cea „mai necunoscută..... Frideric Bayern naturalist şi arheolog la Tiflis Iacă, domnule redactor, o descoperire care, de sigur, cum zice d. Bayern, va interesa pe toţi Românii. Sunt acum 173 de ani, un Romăn pătrunse pănă in Transcaucazia, studia limba georgiană şi tipări in limba şi cu caracterele georgiane ăn-tăia carte: Biblia.—De unde a fost acest Mihail Ştefan ? Fost-a el singur sau mai mulţi; cum lasă a se inţe-lege versul : „Aşa şi tipografii doue cărţi sferşiră" şi care să fi fost această a doua carte ? Prin ce împrejurări ajunse el tocmai la Tiflis ? lată nişte întrebări, cari merită o cercetare mai amărunţită. Eu, din parte’mi, mulţumind d-lui Bayern pentru această interesantă comunicare, l am rugat a’mi da mai multe amănunte in această privinţa. Cred că Academia noastră ar trebui să intreprinză Expoziţiunea de carte, de desemn şi de lucru de mână a Azilului «Elena Doamna" rămâne deschisă toată săptămâna de la ora 8-12 şi 3-5. Distribuirea premiilor va avea loc, Duminică 20 curent, ora 10 a. m. * Consiliul de răsboiu a pronunţat ieri scară hotârirea sa condamnând pe gardul An-toniu la 5 ani recluziune, pe A. Lăzârescu la 3 ani şi pe N. Duhna la 6 luni închisoare şi la degradare pe câte-şi trei. Consiliul judeţean de Ilfov a hotărit clădirea mai multor şcoale primare noi in acest judeţ. d. ministru de interne cerănd lămu riri domnului prefect al acelui judeţ, acesta a trimis un raport ce s a publicat in „Monitorul" de azi. Spaţiul ia fost imediat nepermiţăndu-ne vom reproduce co muuicatul in numărul de măine rezervăndu-ne dreptul d’a reveni asu pră-i Caşul de holerină din Galaţi ce am inregistrat ieri dupe „Posta" este adevărat. După registrul stărei civile, numele celui ce a murit de holerină este „Ioniţă Toderaşu," in etate de 65 ani, de constiuţie robustă, de profesie olar, cu locuinţa in Vadu-Un-gurului, despărţirea a V-a. El s-a inbolnăvit in noaptea de Marţi 14 spre 15 Iunie şi a murit Sâmbătă 18 Iunie la orele 8 dimineaţa, după o tortură oribilă de 60 ore. Insfărşit, demisiunea d-lui Tache Anastasiu, satrapul judeţului Tecuci, a fost primită. In Basarabia de sud a apărut o insectă pănă acum necunoscută, care distruge plantaţiunile de tutun. Gaz. de Roumanie spune că mi siunea care va trebui să reprezin ai mata noastră la manevrele oştirii franceze se va compune din d. co onel Sergie Băicoianu (cavalerie), . colonel Iarca (infanterie) şi d. loco ‘enent Văsescu (artilerie). Românul află că d. supt-locotenent din cavaleria Gigărtu se află trâmis naintea unui consiliu da reformă, Iată ce a dat naştere la aceasta: Se ştie c’a fost un duel intr 1 sea şi d. locotenent din văuâlori Vlades cu, in care acest din urmă a primit o lo vitură cu sabia in obraz. A mai trecut după aceasta un timp oare-care şi, in mo mentul când batalionul de vânători in care se afla d. Vladescu, pleca din Craiova la staţia Titu, unde se afla d. supt-locotenent Gigărtu, d. Vlădescu se dă jos din tren ş bate pe fostul său protivnic, ast-fel in cât fu nevoit să intre in spital. D. Vlădescu provocat la un nou duel, ear d. Gigărtu se află trămis inaiDtea unui consiliu de reformă. Pe d. Dimitrie Lupaşcu, care piin scrisoarea prefectului Vidraşcu dată publicităţi, se constată câ in calitatea de avocat al statului a esploatat insurăţei in mod odios ca este neonest, câ archivele judecătorului de pace şi a tribunalului sunt pline de procese de escrocherii, destituit de ministru Brătianu, d. ministru G. Lecca ’l-a spălat şi l-a numit comisar al guvernului la creditul agricol. Pe d. T. Chemingher, care ca avocat al statului a traficat cu procesele statului, şi care ca director de prefectură in 1880, a a primit 1300 franci de la fraţii antreprenori accizelor comunii cu °' va scădea din câştiul pe lună..,. şti anume care,) iară în josul ac^ei chi tanţe, caderul G ntilli declară sub pro ■ ?a semnătură că suma citată mai L ^ primit de el: 4 m Cooperatorul roman spune că, in comu na Zmârdioasa din plasa Marginea din judeţul Teleorman, se ţese de câte-va femei o stofă de lănâ amestecată cu borangic car este de toată trumuseţea. Coloarea sa este cenuşia foarte inchisâ. Această stofă, in contextura căria se observă mici cadrila-ture de o fineţâ vecină cu a alpagalei, va fi depusă la exposiţiunea cooperatorilor. Pe ce mâini a ajuns ţara. CRONICA Societatea filarmonică „Lira" vadaSâm bâtă 25 Iunie (7 Iulie) 1783 insalaşigră dina „Orfeu" a 19-a Seratâ-muzicală teatrală dansantă. Programa este foarte variată. Preţul intrărei pentru un meinoru Ln. —Lojile Ln. 6.—Pentru un introdus Ln. 2.— Lojile Ln. 12. Biletele de intrare şi lojile se vănd la preşedintele vocietâţei d. I. Weiss, Palatul „Dacia-Romănia“ şi la d-nii O. Maugsch. N. Zoner, C. Nicolau, giuvaergiu, calea Victoriei 10, iar lojile numai Iad. 7. Weiss - In seara de producţiune se vor vinde bilete numai la persoanele introduse şi pe garanţia unui membru. D-ni membri sunt rugaţi a purta insig-niele ia aceasta producţiune pentru a se distinge. începutul producţiunei la 8 jum. ore seara precis. împărţirea premiilor s'a decis a se face şi anul aresta in zilele de 29 şi 30 Iuuie, şi anume : In ziua de 29 Iunie pentru elevi premianţi din şcoale primare urbane şi secundare de băeţi ; iar in zioa de 30 Iunie pentru elevele premiante din şcoalele primare urbane, secundare şi profesionale de fete. Tot la 29 Iunie va avea loc distribuirea premiilor şi la elevi premianţi şi elevele premiante din şcoalele primare din comunele rurale. Solemnitatea va incepe la orele 12. Localul unde se va face Împărţirea premiilor nu s a hotărit incâ, cel puţin pentru Bucureşti. Citim in Resboiul Weiss : In mai multe numere ale ziaiului nostru, am arătat modul nedemn in care fraţi Le-culeşti din Bacău exploatează materialiceşte poziţia lor de partizani ai guvernului actual, enumerând intre altele diferite fapte ruşinoase ale p-lui G. Lecca, ministru de finanţe comise in prejudiţiul sătenilor de pe moşia sa. La toate acestea ne-am pomenit intr o zi cu o epistolă a d-lui general Dimitrie Lecca, prin care ne cinsteşte cu o injurâturâ şi se dă fraţilor lecca brevetul de inamici ai hoţilor. Gazda de Bacău de la 18 ale curentei, venindu-ne in ajutor, dovedeşte iaraşi prin fapte pozitive câ departe d’a fi inamici ai hoţilor, din contra fraţi Lecca proteg eu mare stăruinţă pe hoţii cei mai dovediţi. Reproducând aci pomelnicul Gazetei de Bacău, trebue să mai adâogăra, că numai d. general D. Lecca n’are dreptul a vorbi de onorabilitate : Un ostaş care, spre a servi interesele unui grup revoluţionar ’şi-a călcat jurământul de credinţă câtră Capul Statului, inlesmnd o călcare nocturnă in palatul domnesc, păzit de soldaţii batalionului aflat supt comanda sa şi surprinzând singur cu revolverul in mână pe domnitor in odaia de dormit, un asemenea ostaş n’a fâcut răsboi hoţilor, ci onoarei, in numele căreia nu i mai este permis a vorbi. Iată cum se exprimă Gazetta de Bacău: Prin ziarul „BesboiuV d. general Lecca se incearcă a intâmpina la cele ce se spun asupra d-sale şi fratelui d-sale d. G. Lecca. Intimpinarea fiind sub-semnată, avem dreptul credem, să vorbim direct cu d-sa şi cu fratele d-sale care i-a dat autorizarea de ai apăra. Generale ! Aţi zis in intimpinare : ......In viaţa lor fraţi Lecca au fâcut res- boiu hoţilor"... Pe sigur, că n’aţi voit să daţi ainţelege ca v aţi bătut cu hoţii prin păduri sau pe la drumul mare, dar că aţi urît şi aţi prigonit ţot-dauna pe hoţi de oraşe, sau mai bine zis aţi fost duşmani cei mai inver şunaţi contra funcţionarilor abuzivi, fiindcă era şi vorba de funcţionarii primăriei. Dacă este aşa, să vedem : Pe d. N. Me- delapidat suma de 12,000 fr. şi daca n intiat in puşcărie a fost pe de o parte mila celor ce 1 a ajutat şi pe de altă ertarea pai-' chetului, d. ministru G. Lecca l’a numit secretar la creditul agricol. Ei, generale ! D-ta care ştii cănd mă' năncâ cine-va biftec şi bea şampanie, Bucureşti, nu ştieai de aceasta in Bacău Fratele d-tale nu le ştiea ? Y’aşi crede prea indrăsneţi ca să tăgăduiţi. Cum rămâne dar acum cu aceea ce aţi zis prin „Rărboiu"? Mai ziceţi in acea întâmpinare : ......Ş> nici funcţionari cuRabili nu sunt alegători fraţilor Leca..." Auzisem, generale, mai deunăzi o veste tristă, dar de sigur eşita din o gură răută cioasă, câ : discursul ce Taţi ţinut in cameră cu ocaziunea alegerei de preşedinte lumea d’acolo credea câ v’aţi perdut oare cum minţile. Noi ne-am supărat de aceasta, dar acum vedem că oareşi-care bănuială tot trebue să fie. Cum ? Casierul comunal, Ioan Stanciu care şade acuma in puşcărie, nu v’a votat pe d-voastiă acuma la alegerea din Aprilie? Nu ’i-aţi scris singur biletul ? Controlorul financiar, N. Meleca, nu v’a votat pe d-v. tot I» această alegere ? Primarul comunei, G. Hociung, secretarul comitetului V. Can-cicov, care şed acum in puşcărie, nu a votat tot-d’auna pe fratele d-voastră G. Lecca, m colegiul al 2-lea ? D. Gh. Broşteanu, nu a votat iar ? D. Lupaşcu, iar nu ? Ce aţi crezut, generale, câ dacă publicaţi acestea in Bucureşti, noi de la Bacău n’avem să le citim ? Aţi zis că, cuibu nu vă este in Bacău, ştim ; cuiburile vă sunt in Ungureni şi Dea-lu-Mare, acolo ţipă săteni ca in gura şarpelui, pacolo se sechestrează muncitori şi se bat eu nuele, p’acolo se omoară oameni şi să ia cu topuzul averea altuia. Dar in Bacău ce aveţi ? In Bacău aveţi un comitet aşa zis al partidului naţional-liberal, unde fratele d-voas-Iră, generale, d. Gh. Lecca, este preşedinte şi d-ta esacutorul, care comitet mai mult de căt majoritatea este compus din lunc ţionari de mai sus. I’aţi publicat şi ’i avem tipăriţi. In Bacău pentru a vă susţinea şi a domni ăţi străns in juru-vâ pe acei ce ’i reclamă puşcăria, pe meicenari şi oameni fugiţi de prin alte locuri, i’aţi făcut liberali şi î-aţi încurajat prin protecţiune, i-aţi tolerat şi acum vă faceţi câ nici nu ’i cunoaşteţi. Banda exploatatorilor-naţionali rste mare şi in şirurile ei sunt partizani şi volatori d-voastră. C le ce s’a descoperit şi se descoperă, fac ruşin'. Iată ce aţi făcut d-voas-trâ in Bacău. A doua chitanţă iarăşi a d-lui Gel «li de 1500 fr. primiţi tot prin a] treprenorii Focşaner, şi scăzuţi căştiul accizelor comunii şi pg,str tot in casă. U' ,n .îîtv" Numita foae adaugă: JToate^ aceste daraveri insă s’au făcut pril J‘ intermediul lui Iancu Finchelştain, tovu»* şui lui Hăciung şi Stanciu. Imediat dupâ aflarea acestor ,u< chemat pe d-1 Gentilii, care la intrelaj/ ce î-s au pus, de şi a recunoscut câ 0,.J/ ale sale, insă a obiectat câ sunt afacJ lui personale şi particulare; apoi s’a inS | cat a proba prin un comerciant evreu IL aice numit Brumer câ sunt plătite, şi Jf prin nrmare fără drept i se deţin in ca*, i"1, . întemeia^ *1 hoţiile de la bacău D-nul Inspector Vera reintorcen-du-se la Bacău a inceput iarăşi cercetările sale in privinţa hoţiilor comise la primărie şi la comitetul permanent. leca, distituit de ministru Sturza pentru a- buzun la vama Iţcani, cu raport către Lomn, d. ministru G. Lecca ’l-a luat şi ’].a pus controlor financiar. Pe d. G. Broşteanu, fost poliţaiu care şezut in puşcărie pentru torturi şi mj. "iii, judecat şi condamnat de o curte la am închisoare, d. ministru G, Lecca ’U strâns şi ’l-a pus controlor financiar. Neobositul inspector in unire şi cu procurorele local cercetează iîe ce act şi condică pentru a putea căpăta mai multă lumină şi a face o descoperire complectă a acelor hoţii. Printre falsele mandate şi chitanţele găsite in lada comunii, care constată hoţiile, şi unde anume sunt banii, la 13 ale curentei s’au găsit şi 2 chitanţe a D-lui Nicolae Gentili, casierul general al Jud. Bacău, una de 1300 franci, ceia laltă de 1500 fr., ambele din 1882. După mformaţiunei positivăce Vocea Democratică a putut căpăta, una din acele chitanţe are cam această coprinaere: Fostul Casier comunal Stanciu atestă Stanciu insă susţine contrariul. Nouă nu ni se pare de loc această scusă. întrebarea este : „ce caută casierul B9. neral in casa comunală?" In ce calitate > primit d-lui banii de la antreprenor? Daa i-a primit ca casier general in comptul ca ici ij t , . . - Jaui.Wtil Iar dacă i-a împrumutat personal, atuncej - ll cu atât mai rău, căci d-lui trebuia sa ştia câ casierul comunal nu are dreptul de a împrumuta mmărui nici un ban din veniturile comunii. In fine dacă aceste chitanţa sunt plătite, cea ce noi nu credem, cum de nu le au cerut inapoi de atâta timp? Sărmană comună ! Iată unde-ţi o averea ! şi incă tot se mai găsesc mulţi oameni curioşi, cari întreabă unde sunt atâtea mii de franci Monicipale .... 83'[2 84'/, 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 228--- 232- 5olo Scrisori funciare rnrale. . . 90--- 901/, 7oio Scrisuri Rurale.. . . ion/, 10H[, 5o|0 Scrisori fondare nrbane . . 87- 871|2 6o[0 , , , 96-|, 97- 7o[0 * » » 100’|2 ion/. Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 83- 34- Acţii Băncei Naţionale Române 2501 1340 1350 > » Soc. cred. mub, rom. 250 i. 208--- 210--- ... Rom. de con-trucţii 5001. 488- 492--- , , > de Asig. Oacia-Rom 300 1. 335--- 337- , , , , , Naţionale 200 1 226--- 229- Dlrerae Anr contra argint...... 21/. 2 i h > > Bilete de Banqne . . 2iu 2 il2 Fiorini valoare Austriacă. . . . 2 11 2.12- Mărci germane....... 1 23 1.25--- Bancnote francese...... 991 100'/s Dl/IQPI!/ chirurg-dentist are onoa-. rVlDnllA, rea d’a face cunoscut că a î enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vndâ No. 9. TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SXTTJJLTIXJ1TE_\. 19 iunie 1SS2. t i v STJl^LJ^TlA. 11 iunie 1883 18 iunie ©**************v**^********^ CEASOARNICE 10,000 CEASOARNICE 2416602- p (Monedă metalică 3 4 8 7 8 5 4( 34723923 2215446‘ 'IStl (Bilete hypotecare 251433Oi , 25166850 Efecte de încasat 2176; 341422 5907486 t, ,. ,. (Efecte rumâneşti 1061123" 10532397 i- OI lululiu /Tir* j . • 3 51G 3 4 C 3382131 (Efecte streine 18758204 Impr. garant cu Ffec. de Stal. 24396321 24(316341 392936 Fonduri publice 1172185b t1726991 Rentă Fond de reservă 514702 514702 811500 Imobil 824701 824700 234164 Mobilier & maşini de imprim, 2286-51 228930 243470 Clieltneli de Administraţie. 217151 227008 5191970 Deposite Libere 16493140 16391340 Conturi curente 37850753 39513852 36125170 Conturi de valori 1893848 1347906 J17521816 168312513 169546493 1’ a 8 î v 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă, 514702 514702 69764840 Bilete de bancă în circulaţie, 94865080 94303450 Profit & Pierdere I semestru. 507960 Dobân. şi Benefici div. II semes. 592492 618908 5191970 Deposite de Retras 16493140 16391340 Conturi curente 43570431 45530194 29768113 Conturi de valori 276668 187899 117521816 168312513 169546493 --- 8 X X X X X X P|CXXX3PP<5