11RCURI 22 IUNIE 1883 A(lmiiii»traţia, Caleft >r iot oriei Nr. 32.' i ION AMENTEE ţara, pe an . . 40 le! pe 6 Ioni. . . 22 le! pe 3 Ioni. . . 12 le! tttjjUtate pe an • . . . 60 le! mii ie priimeac la Administraţie. >ală 10 bani număra ii Ecte 15 bani uumăru TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VIII —No. 137 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 80 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 50 » » II .... 2 50 . iBanţnrile ji inserţiile se primesc "Dcnreştl, la Administraţia ziarnlnl ia Viena, la binronrile de annnţori Heinrif Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stobeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei MannscrlRele nclmprimate se ard. ii m a im înceta cil trimite-îlvilui. Domnii abonaţi de iieţe sunt rugaţi să bi-)iica a trimite costul abo-m ului. B in uresti, 21 Iunie 1883 vom publica articolul din ireie Presse", privitor la toast de d. Petre Grădişteanu. •măm a mai vorbi asupra a-ident caracteristic; de o cam 5rvăm numai că prin re-şi scusele sub formă de co-făcute de guvern prin Mo-e ieri, cestiunea pare termi-calea diplomatică intre gu-mperiul Austriac,—ânsă nu i terminată intre guvern şi di 2rnul va avea să dea seamă publice, ăntâiu : pentru de-ile nesocotite ale oficialului \ Grădişteanu, declamaţiuni sunt câtuşi de puţin ale liane private,—cum zice min-iunicatul.— D. Petre Grădiş-vut situaţiunea de leader al itţn iu fostul Senat.—astăzi este i constituantă şi unul din steagului moralităţii Roset-iit»cestiunea revisuirii. — El miinul Preşedintelui Con-■. a să zică nu este o persoană ..ii; fără nici un rol oficial la mnitate, şi or căt de bine fi d. Grădişteanu pentru de astăzi, nu credem să su-.icere dispreţuitoarele cuvinte M| itorului. “ A doua minciună a tului, cum că cuvintele d-lui nu n’au fost nici esagerate nici leproduse, ca martori avem persoane cari le-au auzit,— scrisă Monitorul insuşi, care, ndiaespre toastu d-lui Grădiş-xbeşte de cuvinte bine sim-plause frenetice. — In sfăr-chiar mărturia personajului şi scrisoarea care a trimi-RiŢâniei Libere. “ — Dar ceea neasemănată importanţă a-»curs de sfirşit de masă, reţnţa Regelui la banchet. Or ci. atunci cănd se intâmplă ca n sau un preşedinte de repu-asiste ia o solemnitate de ■ ta, toate discursurile şi cele mînnate toasturi cari au să sunt comunicate guver-imerul şi textul lor este Imainte şi mmenui nu-i is nici a impruvisa o cu-ire n ar li lost autorisată nmi u, schimba ceva in textului s6u.—In Pranţa, care publica, aşa se petrec luc.ru-Grevjf n a consimţit să a-iinchctui ile inaugurare al nel Ue V iile, ue cat uupă ce jiplectâ înţelegerea intre (iu-junicipalitatea Parisului a-«riuUern discursurilor ce tre-roiţie, şi uu era vorba atunci chestiuni curat interioare, o ţară nucă, înconjurată de unişi uneori indispuşi vecini, : Grădişteanu işt permite a ue etr atinge şi compromite cele mai delicate cestiuni ale politicei esterioare şi a le resolva in faţa guvernului şi a Regelui ex abrupto, şi cu vreo zece pahare de şampanie in creeri. Şi aceia, cari inconjoarăpe Regele— atăt de severi asupra etichetei in alte împrejurări, in cari ar fi resultat mult bine şi puţin râu, a i se da o uşoară atingere,—permite in faţa lui să se calce toate regulele, nu numai ale etichetei monarhice, dar chiar ale celei mai simple bune cuviinţe; — şi toată tagma oficială, adunată in această serbătoare, găseşte firesc şi cuviincios ca să luăm Basarabia. Banatu, Bucovina, Transilvania la sfîrşitul mesii cu armata de sticle goale şi de pahare sparte. — Ca D. Grădişteanu să fi fost special insăr-cinat de mareşalul Curţii şi de minister să închine in sănătatea femeilor române şi celei mai nobile din ele, a augustei şi respectatei soţii a Regelui, asta c o cestie de etichetă interioară, pe cari familiarii palatului o combină, o hotărâse dupe cum cred mai bine. — Dar nu tot aşa merge cănd acelaş D. Grădişteanu, din ce in ce mai aprins, sare şi peste hotarele ţârii, şi peste marginile celei mai vulgare prudenţe;—căci aceste hotare sunt păzite, in timp de resbel, de armate şi in-tăriri serioase, şi, in timp de pace. de bunele cuviinţe diplomatice. Care este resultatul unor asemenea destrămări guvernamentale? Resultatul cel ăntâiu şi cel mai trist este de a profana şi pângări un ideal frumos, o idee patrioti-tică şi măreaţă, care de sigur pentru moment e respinsă de toţi oamenii politici şi chiar de patrioţii in-ţelepţi, dar care are dreptul să doarmă tainică şi liniştită in cugetul că tor-va nobili visători. A o lua cu brutalitate din casta ei locuinţă şi a o da pe măna oficialilor este tot atâta ca şi cum a-i tărâ o vergină in Saturna-lele Curtisanilor. — Altă consecinţă este: de a represinta poporul Romăn ca un popor revoluţionar, neliniştit, care se uită necontenit peste hotarele vecinilor s‘i, şi nu aspiră decăt la resturnări şi la anexiuni, pe cănd, in adevâr, acel popor pacinic n’are alte aspiraţiuni in afară de căt a păstra ce are, şi inăuntru de a fi ceva mai puţin jefuit de banda guvernamentală. Acei dar, cari in fapt dau Basarabia, dau Dunărea, — dar m cuvinte anexează toată Romănimea de ia Nistru până la Tisza, comit o indoită crimă, ante tu : De a instreiua ce avem; al domlea, de a scuza păuă la uu oare care punct pe vecinii noştri de cotropirile lor, fiindcă le dau pretext prin fanfaronadele lor mişeleşti, la cari ei cei d’ânteiu nu cred, le dau pretext de a incâlca drepturile noastre pentru a şi apăra propriele lor hotare. — Acest pretext este bun, şi diplomaţia streină ştie minunat să se serve cu densul, de şi ea cunoaşte mai bine căt de puţin are a se teme de România lui Ion Brâtianu şi a lui Petre Grădişteanu. — Laşitate in acte, obrăsnicie in cuvinte : iată deviza guvernului actual, pe care viitorimea i-o va lipi pe frunte. ŞTIRI TELEGRAFICE Alexandria, 1 Iulie. — Au fost 114 moiţt de holeră in zioa de ieri la Damiette. Viena, 1 Iulie. — împăratul Franz-Io-sef a plecat azi spre a se duce a vizita Sty-ria şi Carniolia. Miinik, 1 Iuluie. — Expoziţiunea internaţională de opere de artă a fost deschisă cu solemnitate de principele Leopold, in numele Regelui Bavariei. Belgrad, 1 Iulie. — Generalul Malimat-Khan, venit aici spre a da Regelui o decoraţie din partea Şahului Persiei, a lost primit in audienţă solemnă de Maiestatea Sa. Gratz, 2 Iulie. — împăratul Frantz Io-sef a sosit; el va asista la serbările ce se vor celebra aici cu ocasiunea cele'd’a 600-ea aniversare a unirii Stiriei cu coroana Habs-burgilor. Maiestatea Sa a fost primit in toate staţiunile prin care a trecut şi mai ales la Gratz, cu ovaţiunile cele mai entuziaste ale populaţiunii. ! ii formaţiuni Se comunică din Vama că, in urma descoperirii mai multor bilete false ale Băncii Naţionale române, s’a arestat d. Jarmolinsky litograf, care, impreună cualţii, se află implicat in această afacere. — Mai mult de 1000 bilete false de căte 20 franci s’a găsit. Din Kişinău se anunţă că in districtul Ackermann băntue de câtva timp lăcustele. Agricultorii simt de-solaţi. D. colonel Tamara, şeful intendenţei depositului din Bucureşti, a fost numit controlor general al adminis-traţiunii armatei. Renumitul publicist şi economist belgian, d. Emil de Laveleye, se află de câteva zile in Bucureşti. D-sa se va întoarce peste puţin timp in Belgia, in urma unei călătorii făcută in peninsula balcanică, unde a cules materiale pentru a treea ediţiune a operei sale : De la propriete et de sa forme primitive, publicată pentru ănteia oara in 1874. Suceava spune că Luni. septemă-na trecută, s’a observat la graniţa Cornu-Lunci, din acel judeţ, doi ingineri austriac! luând poziţiunile strategice atăt din Cornu-Lunci, căt şi de prin prejnrul hotarelor noastre. Dupe căt am aflat, aceşti ingineri umblă de vr’o opt zile prin prejnrul hotarelor, luănd cu d’amăruntul toate informaţiunilc. Noua construcţie ce societatea Da-cia-Romănia voeşte a face pe locul fostului ban al Grecilor, se zice că s’ar fi dat societăţii de construcţiuni, insă fără licitaţie, numai prin trata-tare directă intre direcţiunile acestor societăţi. Din această cauză, unii acţionari ai Daciei-Romăniei ar ii ho-tărit să provoace o adunare generală spre a cere socoteală consiliului de administraţie, pentru această procedare. Astăzi de dimineaţă, Mai. Sa ins- pectând tabăra de la Cotroceni, d. maior Iarca, care se afla in suita Maj. Saln Regelui, a fost trântit de cal şi şi-a frânt un picior. El a fost imediat transportat la spital, unde sc crede că i se va amputa piciorul. Binele public anunţă că sar fi ivit simptome de choleră prin capitală. De asemenea Posta înregistrează următoarea ştire gravă : t ”Se zice că un om ar fi murit in \adu-Ungurului cu simptome de cho-lerină.“ Este sau nu adevârat aceasta ? In ori ce cas s’ar cădea să se ia de cei in drept mâsuri profilactice, precum a se opri vînzarea de fructe, desinfectarea locurilor murdare şi alte ce se vor crede necesare. CBONI C _A_ Consiliul nostru superior sanitar a hotă-rit infiinţar9a unei carantine de 48 ore, la Brăila, Galaţi, Sulina şi Constanţa, pentru toate obiectele si mărfurile ce vin din Constantinopol. Această este o măsură contra holerei. * Clădirea localului Curţii cu juraţi din Ilfov s a hotărit definitiv a se face pe piaţa tribunalelor. Ea s’a adjudecat pe preţ de 19 mii lei. * Ciobanii Ion Mihai, Tudor Iile, IlieStan şi otau Stoica au fost prinşi alaltă-eri in curtea d-lui Stan cărciumaru, do pe şoseaua Ştefan-cel-Mare, amestecând laptele cu apă, scrobeală şi zahăr. • Curtea de apel din Bucureşti, reformând sentinţa tribunalului local, care condamna pe d. Louis Hirsch la trei luni de zile închisoare pentru bancrută simplă, l’a achitat de orirce penalitate, luând in consideraţie imprejurarea că perderile suferite au provenit in urma scăderilor mari ale unor efecte. * In judeţul Prahova, la comuna Fântâne-lile şi Sălciile, in zioa de 7 Iunie a căzut grindina, desfiinţând 350 pogoane grâu şi, orz; la comuna Fulga, in menţionata zi căzând grindină, a desfiinţat mai multe pogoane de grâu ale arendaşului şi locuitorilor : la comuna Hâtcârâu, tot in aceeaşi zi, a căzut o ploae cu grindină şi furtună, care a causat o mare pagubă la semănăturile şi pomii locuitorilor ; la comuna Moreni, in noaptea de 27 — 28 Maiu trecut, cu ocasiunea unei ploi torenţiale, vărsându-se apa Cricovuiui, a inecat ca 100 pogoane semănături şi livezi cu pruni. * In zioa de 10 Iunie, un băiat, in etate de 3 ani, fiul lui Lupaşcu Brâileauu, locuitor in comuna \alea-Cânepei, judeţul Brăila, jucându-se cu alţi copii pe lângă o fântână şi voind a se urca pe marginile ei, a scâpat inâuntru şi s’a inecat. La 14 Iunie, individul Gheorghe Datnian, in etate de 20 ani, s’a găsit spânzurat cu brăul său iu bolta de rachierie a domnului Nicolae Triton, in Brăila, iu serviciul căruia se găsea. Lupă cercetările făcute de parchet, s’a constatat că numitul era in relatiune intime cu o tânără, care se alia tot in serviciul domnului Trifon. Azi Curtea cu juraţi de Ilfov va judeca procesul oinoritorilor bancherului Voii. * Ieri după amiazi a căzut o ploae torenţială cu piatră. Azi noapte âucă a plouat pană in spre dimineaţă. * Tribunalul comercial a respins ieri pre-tenţiuuea d-lui Gerber contra societăţii de construcţii, ca neintemeiatâ. Secţiunea vacanţelor trib. Ilfov s’a tras ieri la sorţi, şi a căzut: D. Râdoiu, preşe • dinte; d. Câpitanovici, membru civil ; d. Danilopolu, membru comercial, şi d. Cara-caş, supleant civil. * Sântul Sinod s’a inchis la 10 Iunie, şi d abia azi Monitorul oficial publică Mesajul de inchidere. — Oe grabă bine simţită /.I * Producţiunea musicalâ a scoalei centrale de fete se va face mereuri la orele 2 p. m, in loc de 10 a. m., după cura anunţasem prin numărul de ieri. * Se publică spre cunoştinţa generală că sa găsit in portul Giurgiului, şi s’a depus la administraţiunea noastră, un pachet de hârtii conţinând mai multe petiţiuni adresate diferitelor Ministere, insoţite de corespondente oficiale cu autorităţile insârcinate a ancheta faptele denunţate. Aşa, de exemplu, intre aceste hârtii se găseşte o petiţi-une adresată d-lui Primar al Comunei Hotarele şi inregistrată la No. 401/83. * Mişc irea populaţiunii oraşului Bucureşti pentru timpul de Duminică 29 Maiu păuă Sâmbătă 4 Iunie 1883, a fost: Naşteri: Copii legitimi: 47 bâeţi, 37 fete suma 84 ; Copii ilegitimi : 6 băeţi, 10 fete, suma 16; Total : 53 bâeţi, 47 fete, suma 100; din cari 9 israeliţi. Decese : De sex bărbătesc 49, femeesc 47, total 96, din cari 18 in spitale, şi in etate : de la 0—1 ani 34, din cari legit. 29 ilegit. 5 de la 1—5 ani 15, din cari legit. 13 ilegit. 2 de la 5—20 ani 5 de la 20—30 ani 8 de la 30—40 ani 5 40—60 ani 17 de la 60—80 ani 10 de la 80 ani in sus 2. Total 96, din cari 8 israeliţi. Căuşele priucipale ale deceselor: Scarlatiuă; Angina dipht. Cxoup, Tuse convulsivă, Febră typhoidâ, l’hthis puim. Tub. pulm. Enterit. Gastroent. Diar, Pneuui. Pleurop. Bronch, Meningita. Pentru timpul de Duminică 5 Iunie penă Sâmbătă 11 Iunie 1883. Naşteri : Copii legitimi ! 45 bâeţi, 54 iete, suma 99 ; Copii ilegitimi : 12 bâeţi 8 fete, suma 20 ; Total : 57 bâeţi, 62 fete, suma li9 : din cari 12 israeliţi. Decese : De sex bărbătesc 43, femeesc 54, total 97, din cari 24 in spitale, şi m etate : de la 0—1 an 31, din can legit. 22, ilegit. 9 de la 1—5 ani 10, din can Jegit. 7, ilegit. 3 de la 5 — 20, ani IO Ue Ja 20 —30 ani, 14 de la 30—40 ani, 10 de la 40—60 ani 12 de la 60—80 ani, 0 de la 80 ani in sus 1 Total 97, din can 0 israeliţi. Căuşele principale ale deceselor : Croup, Ftbr, typhoidâ, Febr. puerperala, Phthis puim. Tub. pulm, Enterit. Gastroent. Diar. Pneum. Pleurop. Bronch. Dyssentena. Meningita. HOŢII SI IAK HOŢII! Citim in Monitor : La inspecţiuuea ce s’a iâcut casei comunale din Harşova (Dobrogeaj de domuu inspector financiar 1. C. Constantinescu, s a găsit uu deficit de lei 5.018 bani 51. Pentru constatarea acestui delicii domnul inspee tor a incheiut cuvenitul proces-verbal in unire cu domuul substitut al tribunalului de ocol Hârşova ; iar casierul comunei, Ismaii Mustau Ciacâr, s’a destituit şi dat judecâţei. Din constatări resultănd că fostul primar al acelei comune, N. Circa, ar fi avut cunoştinţa de această deturnare s a dat şi domnia-sa judecăţii. Instrucţiunea urmează. TIMPUL Crima dela Tisza-Eszlar (Urmare) Prin diferite întrebări. adeso-ori repetate, puse numeroşilor martori, apărarea caută să probeze un „alibi" pentru hahami acuzaţi că ar fi tăiat pe fata Ester. Continuăndu-se interogarea martorilor la 13 Iunie, preşedintele intreabă pe văduva lui Daniel Csuga, in etate de 53 ani : câţi hahami au fost in acea zi la Tisza-Eszlar? Csugă : Patru. Ei au căntat in sinagogă du numai sămbătă seară, ci şi duminică. Eu şedeam înaintea casei, când veni ferne-ea lui Taub cu copila ei. Am iutrebat’o: „Ce sgomotera aseară in templu ?“ Ea răspunse, că a fost alegere de haham. Atunci vGzui trei hahami streini şi al patrulea era Taub. Femeea lui Taub : Nu e adevărat că au fost trei hahami streini : erau doi şi băr-batu-meu. Csuga: Au fost trei streini. Preşed : Gând i-ai văzut ? Csuga: Duminică dimineaţa. Taub: E o minciună, căci hahamul din Lok plecase şi n’a dormit la noi. Csuga: Eu ştiu că e aşa. Tine martora Iulia Samos, pe care preşedintele o intreabă, ce ştie ? Iulia: Şi eu am văzut pe Ester in acea zi — Preşed: La câte ceasuri ? Iulie: La 1 oră după ameazi. Preşed: Unde erai atunci ? Iulia: Steteam la poarta casei unde eram in serviciu, la Samuel Lowenthal. — Preşed: Ştii bine că Ester a venit la 1 o-râ, căci alţi spun că a fost 11 sau 12. — Iulia: Ştiu bine 1 Sofia Solymosi, sora fetei dispărute, zi şi iu fata mamei sale (vitregă) că s’ar fi comis omorul in sinagogă. Mamă-sa neagă tot. Moriz: Cănd eram înaintea judelui instructor, mi ai zis in limba ovreiască să nu spun nimic. D. jude te-n oprit să vorbeşti ovreeşte şi d-ta ai vorbit şi a doua oară. Leni Şarf (maină-sa) : Tu minţi. Moriz: Nu mint. Preşed : (către Leni) Se zice că nu te-a atacat Moriz cu toporu, cum ai spus d-ta? Leni Şarf: Pot proba prin martori. Moriz : Adu un martor. Cine poate spune as-ta ? Ştiu că nu te-am atacat cu toporu. Bonton ; Cum, Domnule preşedinte ! Ce I mai întinsă satisfacere intereselor stre- nre a face, un uriaş ca dumnealii, cum GAZETA TRIBUNALELOR cea că a fost intre 11 şi 12 ceasuri. Se constata insă contraziceri in vorbele Sofiei, care mai ’nainte spusese, că ar fi fost după amiazi. Vine apoi ca martor mai inzemnat Ig-naz Bato, fost paDdur (agent poliţienesc.) Preşedintele il intreabă, cu cine a fost la Tisza-Ezlar. Bako: Cu d. Peczely, scriitor la judele instructor, cu Andreas Becsiki şi cu bă-iatu Moriz. Preşed: Cine a vorbit cu Moriz. Bako : D. Peczel şi Becski, care l'au întrebat cum s’a întâmplat lucru. Preşed : Şi ce-a spus Moriz ? Bako: La început n’a voit ?ă spună, dar pe armă a povestit istoria. Prdşed: Ai fost faţă? — Bako: Da. Preşed: Moriz a fost silit sau bătut ? Bako:- Nimeni nu i-a tăcut nimic, dar i-au zis, sa tată-sSn ar fi spus tot şi atunci băiatul a povestit. Preşed. Cine a mai fost fată când Mo- riz' a descris crima? — Bako: Au mai fost grădinarul Mozag şi tutungiul Vizvâri şi alţiî. Este chemat apoi Koloman Peczely, scii-tor la judele instructor. El a făcut mai ăntâiu să povestească Moriz pretinsa crimă din sinagogă. Peczely zice, că a îndemnat pe Moriz cu vorbe bune, să spue adevfirul şi ast-fel bâiatu a povestit. Apoi a scris judeiui instructor să vină la faţa locului. Apoi vine la rând mama lui Moriz şi fiind confruntaţi amândoi, băiatu povesteşte Se pare că şi Francesii cunosc acea interesantă categorie de cetăţeni numiţi, la noi, „avocaţi de la facultatea din Târgoviş-te“, sau „procuratori" dupe cum ’i-a botezat odinioară in Cameră celebrul D. Pană Buescu. Pe malurile Senei aceşti interpreţi ai Codului se chiamă „oameni de legi" sau „jurisconsulţi de la judecătoriile de pace Ei pot să intindă mâna cu incredere confraţilor lor de pe marginea Dâmboviţei, căci nu râmăn intru nimic mai pe jos. Eatâ un esemplu elocuent: D-şoara Mousseux, tânâră şi drăgălaşă Parisiană, nu s’a lăsat să fie ademenita de inflâcăratele declaraţiuni de amor ale lui Al-fred Bouton, de cât dupe ce acesta s’a in-gajat, pe hârtie timbrată, să o ia de nevastă indatâ ce va rSmănea grea. Din ce pricina, acum numitul Bouton a fost pâruit de un oare-care Biscaret, om însurat care nu cunoaşte de fel pe D-şoara Mousseux, nu vom putea-o afla de cât din desbaterile urmate inaintea Tribunalului co-recţional. Preşedintele, către Bouton : Ia să ne spui d-ta pentru ce te-a bătut Biscaret. 'Bouton'. Să vedeţi de ce. Mai ăntăiu, vina este a d-şoarei Mousseux, care a râ-mas grea, insă eu nu voiu să recunosc că copilul este al meu, căci ea s'a purtat cu mine ca o femee de uliţă... Preşedintele: Ce are a face aceasta cu bătaia de care te plângi ? Bouton : Apoi, să vedeţi! Me invoisem cu densa pe o coală timbrată s’o iau de nevastă indată ce o r&mănea grea. L’a întâmplat insă să lipsesc douâ luni de a casă şi, la întoarcere.., Preşedintele : încă o dată te intreb, ce are a face asta cu bătaia ? Bouton : Să vedeţi, să vedeţi ; aveţi numai răbdare un minut ! Aşa dară, me pomenesc intr’o zi cu o somaţie (scoţând o hărţie -din pozunar) ; eac’o (citeşte) : După cererea d-soarei Mousseux, etc., etc. Considerând că reclamanta a rârnas grea in urma c.Oabitaţiunei sale intime cu Bouton; Având- in vedere că numitul a luat obligaţiunea-eă ia in căsătorie pe reclamantă daca va râmanea in posiţie ; Somăm aşa dară pe sus-numitul Bouton ca, in termen de trei zile de la pumirea presentei... Preşedintele : Foarte bine ; daiă ce are a face somaţia d-tale cu Biscaret ? il vedeţi, care mi-a sdrobit oasele in pumni? Preşedintele. Dară cu ce ocasiune? Bonton : Ca să puteţi înţelege, trebue să vâ povestesc ce s’a intemplat cu d-şoara Mousseux. Preşedintele : Ba nu voiu să mai povesteşti nimic. (Către prevenit) : Recunoşti ca ai lovit şi rănit pe reclamant ? Prevenitul: Recunosc; aşa este. Preşedintele : Din ce causă. Prevenitul: Să vedeţi cum : d-şoara Mousseux pe care... preşedintele : Earăşi d-şoara Mousseux ? Bouton: Nu v’ain spus’o eu? Nu e mijloc altfel. Prevenitul: Nu se poate inţelege lucrul alt-fel. Căci, domnilor judecători, trebue să vâ spun că eu nu cunoşteam de loc pe d. Bouton. Numai, intr’o zi, mani pomenit cu d-soara Mousseux că vine la mine cu o coală timbrată in mână şi’m zise : „Poftim citeşte ce hârtie am primit." Mi-a runc ochii şi... dară, uite, o am asupră’mi (citind) : Dupe cererea d-lui Bouton, etc., etc. _KConsiderând că, de la epoca relaţiiuiilor reclamantului cu uemoasela Mousseux, aceasta a intrat in trataţie de amor cu numitul Biscaret, om însurat, părinte de familie cu şapte copii. {Prevenitul, intrerupând citirea : Vâ rog sâ credeţi, domnilor judecători, că toate as- 1 tea sunt minciuni. Când am primit somaţia, nevasta s’a făcut foc şi mi a tras o gură de a sculat mahalaua in picioare. Preşedintele : Va să zică, asta e causa loviturilor şi rănirilor ce ţi se impută. Bouton : Ah 1 d'astea mi-ai fost, domnişoară Mousseux ! Bine, daca e aşa: să vedeţi, d-lor judecători, şi somaţia ce mi-a trămis mie (citeşte) : Considerând că consoarta sus-numitului Biscaret este foarte depravată, dupe cum o ştie toţi vecinii, şi că cei şapte copii ai sâi sunt făcuţi cn altul... Biscaret, indignat : Protestez, d-le preşedinte ! Preşedintele : Tăcere 1 Tribunalul a condemnat pe bietul Biscaret la 50 franci amendă. Căt despre somaţiunile cari au fost in realitate causa condemuaţiuuei sale, ele sunt opera „jurisconsulţilor" de cari am vorbit mai us ine ' România liberă compara, politica urmată de Ausiro-Ungaria faţă cu noi in ceşti unea Dunării, cu tactica sucită a lui Fabiu Cunctator, care obosise in cele din urmă pe viteazul Hanibal. Ast-fel şi Austria ne tot tachinează, sperând să ne o-boscască odată şi să’i d, m tot ce pofteşte. Ne insultă pe la vămi, ne şicanează pe Dunăre cu vapaorele ei. ba face gălăgie şi pentru un pahar de vin, incliinat de un Roman la o serbare naţională! Dar : „De pe terenul dreptului, noi nu vom deşerta !“ Naţiuneti spune, că peste căte-va zile se va intruni in Transilvania o comisiune mixtă compusă din delegaţi romăni şi austro-ungari, pentru a delimita fruntariele dintre ambele teri. Apoi arată, cum Austria necontenit a incălcat şi rupt eăte-o bucată nelte, s au introdus prin spargere/ intrare in casa din comuna Balţs^p alY ţul Neamţu, iu caro locuesc Naft|I covici şi Şloim Leib sin Hai-n ce i-au maltratat grav, le-ail ]„ 10 pâini. ’ t înecaţi. In noaptea de 8 Iuni^ pe la orele 10, s'a prins plutind rf re, in dreptul oraşul Tulcea, cadari cuitorului Ivan, fiul lui Sava DanKi caru, înecat in zioa de 5 curent di» casamei trenărilor din Tulcaa. In zioa de 8 Iunie curent, locuia rin Radu din comuna Ilâbeni. jiijuj boviţa, plecând la mureâ impreum cia sa, a lăsat in casă pe copii sub ingrijirea cui-va; unul dintr’ tate de 2 ani, eşiud din 6[|ş' casa, s■mi podul de pe apa Racoviţa care u lături cu casa, şi, căzând in 2 necat. Cadavrul a fost scos de fei ghina, care din intâmplare trece»! Foc. In zioa de 10 Iunie ei incendiat casa locuitorului Tudosii din cătunul Beilicu, pendinte den Săgeata, judeţul Buzeu, care a ars|{ unâ cu un coşar şi un porumbar *- priiv s*'". din teritoriul român, tot mutăndu’şi chile porumb, causându-i-i stâlpii cu pajerea austriacă. Românul speră, că miniştrii, a-vănd acum timp mai mult, se vor ocupa serios cu studiarea unor înseninate cestiuni de organizare şi mai ales ministrul de interne, care trebue să elaboreze un codice administrativ. Din Districte Grindină. In ziua de 5 Iunie curent, in comuna Rusâneşti, judeţul Romanaţi, căzând ploue torenţială amestecată cu peatră, a desfiinţat 400 pogoane cu grâu, 100 pogoane vii şi 40 pogoane orz şi ovez, aflate in vatra comunei. 610 lei. i-se o pţ Spânzurat. Femeia Slava Boi litâ, in etate de 65 ani, de fel reşti, fiind venită de un an aici 1» » la un fiu al seu anume Viihel (jL zioa de 13 curent, s’a găsit spânzurat,;# numitului seu fiu. După cercetările făcute de parchet medicul oraşului, se constată că numi in stare de nebunie. na >; ieU j* - igi t %%. J js--1 ••8»- ECOURI STREINE REVISTA ZIARELOR Binele public vorbeşte de grava ofenză, ce s'a adus suveranităţii statului romăn de eătră Austriaci la vama Iţeam, unde funcţionarii romăni au fost bătuţi şi incliişi. Ce a făcut guvernul nostru ? Acum s’a deşteptat să promită că va muta vama română pe teritoriul nostru. Dar cu insulta cum remăne ? „In orice împrejurare şi in toate cestiunile cele mai de căpetenie ale ţerii, singura politică urmată de ministerul Brătianu este in a da cea In noaptea de 7 —S Iunie curent, a căzut grindină asupra comunei Scărişoara, judeţul Romanaţi, care a ţinut 45 minute, in mărime ca aluna, causănd puţină stricăciune in cătnp la recolta locuitorilor, asemenea şi pe moşia numită I lăviceanca ; iar in comună, pe partea despre mează-zi, a a eausat, stricăciuni desfiinţând zarzavaturile şi râsaturile de prin grădinile locuitorilor acelei comune. Sdrobiţi. — Pe muntele Câpăţăna, judeţul Muşcel, in zioa de 17 Maiu trecut, aflăndu-se mai mulţi locuitori din deosebite comuno muncind la buşteni, s’au surpat buştenii, şi apucând dedesubt pe doui din-tr’enşi, anume Grigore Şerb şi Nicolae Li-xandru din comuna Siăneşti, ii au sdrobit ast-tel că Nicolae Lixandru a şi murit, iar cel d’ănteiu s’a şcâpat cu puţină speranţă de viaţă. Hoţi. — In noaptea de 4 — 5 Iunie curent, un nu mâr do şapte necunoscuţi fâ-câtori de rele, armaţi cu topoare şi alte u- O depeşă din Londra spune, urma propunerilor făcute eunfidei de cătră lordul Granvilie in ţj ţa cestiunii Dunării, cabinJ Berlin, \iena şi Petersburgau nifestat hotărirea fermă de a. ta in executarea întocmai a unilor conferenţei din Londra., * Tot din Londra se anunţă, ci vernul chinez ar fi declarat ci considera drept un casus belii \ bardarea oraşului Hue de către franceză şi ar procede imediaţi presaiii contra francejilor. * Directorul ziarului „La Butte Ljon, Morel, a fost arestat aci fiind că ar fi indemnat la omor * 31» 1 iteî î Din Rouen se telegrafează, A infiinţat o carantină pentru corali sosite din Orient. Aceste vasenm pot merge iu sus pănă ia Eouen. Frioul lăngă Marsilia sunt acum nave in carantină. Ele se desca/ţ se desinfectează, apoi iarăşi se cârcă. Toi aşa se va face prin porturi franceze din Mal iteraţii FOILETON FATA LUI MUSSET Sub acest titlu : Orgia parisiană, cunoscutul ziarist parisian Aurelien Scholl a publicat, nu de mult, la Paris, o serie de cronici vesele, fine, pline do spirit gau de inimS, cum ştie diirisu] sîl le sene- Extragem şi noi din acest volum următoarele pagini, ce credem c& vor interesa oare-cum pe cititori noştri. contemplaţiune inaintea unei enigme. Sprincene regulate, puţin arcuite. Gură mică. Buzele — un plic de trandafir roşu. Bărbia de tot frumoasă, nici rotundă, nici ascuţită. Are in cap o mică pălărioară muşchetarii, de păslă cenuşia. O fundă de panglică roşă e aşezată la o parte Ca o pană. Un mănunchiu de per cade pe linieri, după ce descrie o mică sinuo-sitate d’asupra urccliei, ca an firicel Portretul ei este colea, sub ochii de apă ce întâlneşte o piatră. deosebită. Nu putea fi zărită decât la o fereastră a hotelului, căci nu eşi de căt o dată spre a merge ia biserică. Doamna in verstă căuta două camere sau un mic apartament, de închiriat prin improjurinli. 'Ceea ce cu deosebire ii trebuia, era liniştea, tăcerea, singurătatea. Saint-Maurice este un mic sat com- Maurice o căsuţă cu un atelier, şi petrecea acolo partea cea mai frumoasă a anului. Aerul este toarte tare acolo, încărcat cu cxhalaţiuni marine. Daca timpul este urît, se aude toată noaptea vuetul pietroaelor ce cad unele peste altele. Când este înfuriată marea, s'ar zice că tună, Tocmai acolo vSr&tnic-a doamnă veni să se stabilească cu tenera fată mei. E o miniatură înconjurată de un oval de aramă d'aurită, eşit afară pe un fund de catifea grenat. Pervazul este lucrat in flori; brocanto-rul (1) care ’l-a văndut spune că e lucrat de mană. împrejurul gatului, care dă de gol tăria tinereţii, un lănţişor de aur ţine un medalion. Pe medalion se deosibeşte o cruciuliţă. Guleraş de dantelă, rochia închisă» violetă, aproape neagră. Astfel este această tănără fată, Tenera fată pare să aibă optsprezece ! moartă ia douăzeci ani, şi care se ani. Erumoasa-i figură e zugrăvită pe j odihneşte in micul cimitir din Saint-trei sferturi. Fruntea, foarte curată, i Maurice. este incoronată de nişte păr blond dând in castaniu. Nasul drept, bine făcut, cu două mici nări care seamănă cu nişte virgule trandafirii. O-cliii negri, visători, şi ca şi cum in (1) Brooantor Însemnează neguţător care cumpără şi vinde tablouri, cadre, monede antice sau şi alte lucruri de intâmplare. ’Mi-ar trebui colaborarea lui Edgar Poă spre a isbuti să pătrund misterul ce a inconjurat naşterea şi moartea ei. La începutul anului 1875, o femee in verstă, care avea aparinţ i, unei dame însoţitoare, sosi la Rociiellccu pus din un îndoit sir de case pe drumul ce conduce dola Bochellc ia La- pe care o insoţia ITJLÎ? ori pe 7.i, ° .-.molii, ce.; | „ modic al oraşul,,!, el.i.umt o i ,V|"’8'Ull-fe • . I singură lcr' S' dă amil luării o va omora «au tiei caleton dm oraş la micul repede port Repentic, sau nu vaporaş face 1 m cateva minute drumul pe apă a Ea se luptă şase sau şapte luni, braţului de mare ce despa.de insula ieşil,ul v ^nd timpul era frums! Re de continent. 1 ise tlllcc:\S:l plimbe prin livezile cele mari. Putea ii văzută cum se . 1,0^!l Saint-Maurice marea se vede din trei părţi. Priveliştea este măreaţă. La stânga portul şi rada (1): hi faţă, ascuţişul. Minimilor şi insula Olerou; ia dreapta, insula Re şi <)-ceanul. Toată Un face frumoasă cultură. o persoană tăneră de o frumuseţe j coreaza corăbiile. Eugeniu Eromentin zidise la Saint- m.no l.inga (i i in muie nu- ni i>, * * Toate lucrurile, cărţile, cele ihm1 obiecte ce adusese fură viiulute-j apleca pe ţărm străngănd coji de scoici, alegănd pietre frumoase, uzate şi lucrate de talazurile mării; oprin-du-se când şi cănd spre a culege fiori sălbatice, cari ia ţărmul mării au miroase pătrunzătoare ce te ’mbată. Restul timpului, zăria cineva, după |011„ ^ pci dcaua ridicata a cusuţii ce locuia, ■ d’ule autorului Nopţilor rff’w T* Mul tiubitoi mele fiice, ilfrt.ild» ă poikita in aceasta (ara ca un lucru o • , • xrnriivi \ ii® V . . . ; . iu iu „bcumpui mele micuţe N or uw, c pnpas pini nişte intămplari cu | „Spre a nu mâ uita! M.“ nepulinţă de aprofundat. Ea luptă cu disperare. Foarl bolnavă in pat, ea reîncepea p| blârile sale indată ce câştiga putere. 0 ţărancă, care-i aduc* in toate dimineţile, a văzut-o de ori plângănd in tăcere. ^ — Ce aveţi, frumoasă cufiP intrebâ intr’o zi buna femee. * — N 'aşi voi sâ mor aşa i rond, răspunse tănăra fată. — Aida-de ! Da par'că inoaW neva ia vărsta d-tale ? — Da, cănd are foc in pi®r Iiitr'o dimineaţă, perdelele ră neridicate. Doamna cea in se duse la primăria din Laleu F tru a declara moartea tinerei ( Nici o rudă, nici un prieten llU urinat convoiul. Sărmana copilă odihneşte in ult( cimitir din Saint-Maurice. C Şi nu fără mirare cuinpfu'ătoi'n detli^' şiră pe mai multe volume b m i ACTE OFICIALE Dotnnu Ion P. Anastadu s’a numit in moţiunea de administrator al casei de i -rodit agricol din judetuPiTecuciu, iu locul ijumnului A. Volanskv demisionat. Constantin Gr. Bădulescu, fost fuucţio-:nr la depositul de sare din Giurgiu, este .urnit impiegat de cancelarie in serviciul fterior al vămilor, in locul d-lui C. N. ?opescu pus in disponibilitate. Tutunu flagel Regia monopolului tutunurilor din ţara toastra s’a hotarat sa omoare populaţiu-iea luăndu’i paralele din punga şi dandu’i ol schimb nişte mucigai sub nume de tu-• mn, ascuns in cutii şi pachete, spre a nu •edea consumatorul ce cumpără. Prima calitate de tutun care se numeşte Sectimis, nu este mai bun de căt pachetele de un lrauc, şi aceasta mai nu se cu-ooaşte din calitatea a Il-a. Asemenea cali-intea a IlI-a care se vinde in pachete mari le cate 50 bani, nu se deosibeşte din calitatea IV ce este aşezata in pachete de :ăte 15 bani. Toate aceste pretinse calităţi nu sunt de •ât una şi aceiaşi, schimbându-se numai litlurile sau eticheta după capriciul Regiei. — Ba sa nu esagerăm : esistă o mică deosebire la aianjarea din tâetură; adică: runtea foilor tăiate, se aşează in cutii ca Hectimis şi in pachete mici de un franc ; oartea mezie a foilor se regulează la caii-.atea a 11-a iar partea finală sau cotoarele tormează pachetele mari de calitatea IlI-a oi pe aceia mai mici de a 4-a. — Aceste Rouă calităţi din urmă fiind măturătura totalului unde lucrează caegii, coprind in si-4e tot felu de gunoaie, trenţe, hărţii, sfori, paie, insecte, etc., care dau o aromă indescriptibilă şi contribuesc mult la sănăta-•ea organelor respiratoare, De multe ori se găsesc asemenea ames-ocâturi şi iu calităţile zise superioare. — Ni s’a intămpiat să găsim in prima calitate greeri, libârci şi alte nenumărate ; ba o dată chiar am scos dintr’un pachet pe-ea intreagă a unui şioarece in formă de -urduf. Iată pe ce fel de marfă se iau banii Românului, munciţi cu sudori de sânge. — Aceasta după noi se numeşte furtişag, jefuire, tâlhărie; alt-fel nu ştim cum am putea numi, de vreme ce guvernu o numeşte negoţ şi negoţ nu este, căci la negustorie vânzarea se face cu marfă vizibilă şi cumpărătorul numără bani după ce a văzut, a gustat, a tocmit şi a mesurat sau cântărit marta. — La tutun este cu totu alt-fel: ţi se arată o motâlcâ de hârtie ca un brăn-•:oi lipită bine şi crisâ pe toate părţile cu ,ifra preţului, şi ţi se spune că in acea motâlcâ e tutun tocat, dar n’ai voe să o deschizi, n’ai voe să te uiţi in ea şi astfel eşti silit a plăti motâlcâ sau brănzoiu de hârtie, pe nevăzute. — Dupe ce ’l-ai deschis : praf, căiţi, pâr, petice şi... şi... ’l munci, ca să mergi iar la prăvălia negustorului cu alţi bani. — Aşa merge lucru nde e constituţie şi libertate. Oamenii noştri de stat n’ar trebui să doarmă; d-ni miniştri, părinţii poporului, ar trebui să aibă milă de popor, să nu tolereze perderea lui prin golirea pungei şi nutrirea plămânilor cu miasme otrăvitoare in loc de tutun pe care ’l plăteşte. Apelăm la guvern şi cerem indreptare. (Vocea Doljului) Parastasul Reşinari 17 Iunie. Nu este numai un act creştinesc, prin care avem să dovedim comuniunea dintre cei reposaţi şi intre cei râmaşi in viaţă ; nu este numai pietatea din recunoştinţă, care ridică festivitatea memoriei unui bărbat mare din trecut, este şi un act de ci-vilziaţie, căci oameni civilisaţi trebue să ’şi onoreze pe repausaţii lor. Parastasul in memoria Archiepiscopuhu şi Mitropolitului Andreiu bar. de-^aguna^a Marelui bărbat bisericesc şi politic âl românilor din Transilvania şi Ungaria, s’a celebrat Joi cu toată solemnitatea. Prin celebrarea aceasta românii ortodocşi au dovedit, că ştiu preţui pe bărbaţii lor mari din toate punctele de vedere. Excelenţa Sa Prea sfinţitul Archiep. şi Mitropolit Miron Romanul a sosit Mercuri seara la Reşinari, întâmpinat şi condus de un banderiu de călăreţi şi primit in comună de autorităţile locale bisericeşti şi politice. Eri dimineaţă, numeroase trăsuri duceau către Reşinari prin Dumbrava Sibiului pe acei ce doreau să asiste la celebrarea parastasului. La 8 ore elevii şcoalelor din loc, cu steagurile şi steguleţele lor au plecat având corpul invâţâtorilor in frunte spre a forma spalierul până la biserica cea mare, lăngă care este monumentul Marelui archieieu, care de astă dată era decorat foarte frumos cu ghirlande frumoase de fiori, iară imprejiuirea cu verdeaţă de brazi si mes-teacâni verzi. Numeroasa preoţime îmbrăcată in vestminte sacerdotale şi cântăreţii din institutul Andreian au condus la 8 şi jum. ore pe Escelenţa Sa cântând şi intre sunetul clopotelor de la amândouă bisericile de la cuartir (casele familiei I. Brote) pănâ la biserica cea mare. La biserică, afară de spalierul elevilor şcoalelor din Reşinari mai aşteptau .- membrii consistorului, cari nu erau in luncţiu ne la serviciul parastasului, deputaţiunile din afară, representanţele corporaţiunilor : Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului român, Reuniunea română de cântări, reuniunea sodalilor romani din Sibiiu cu steagul, elevii institutului Andreian din Sibiiu si popor mult, cu toate că era zi de luciu. Intre acestea se vedea şi din familia reposatului : d. Constantin Şaguna, căpitan in armata română, dimpreună cu stimabila sa soţie. In ordine frumoasă au intrat cu toţii in biserică şi s’au aşezat, fie-care la locul prescris in programa publicată in N-rul 67 al acestei foi, iar Prea sfinţia Sa cu asistenţa de preoţi şi diaconi s a postat înaintea me- sei îmbrăcate in negru şi care se presenta ca un morment, de-asupra cărui era crăcea şi coliva, pănea şi pausul. Imbrâcându-se Escel. Sa Prea sfinţitul arehiepiscop şi mitropolit cu veştmintele de leturghie, după sfinţirea a patru cititori, a făcut inchinâciunea obicinuită şi s’a început sfânta leturghie. înainte de săvârşirea intrărei celei mari Escelenţa Sa a chirotesit pe P. Administrator Ioan Bâloiu din Poiana-Sâratâ, un presbiter evlavios şi vrednic intru proto-presbiter. După aceasta s’a continuat leturghia până in sfârşit. Cântările leturghice le-au executat, sub conducerea d-lui prof. G. Dima, corul elevilor din Seminarul andreian. După liturghie imediat s’a început parastasul. Escelenţia Sa cu o asistenţă şi mai numeroasă de pivoţi s au aşezat înaintea mesei cu colivă, de care masă erau atârnate, de-a dreapta o cunună grandioasă din partea consistorului archidiecesan şi a corpului profesorilor seminarului Andreian de partea stângă, alta din partea Asoc-iaţiunei; la ba-sele mesei de arnbe părţile erau râzimate douâ cununi aduse de nepoţii reposatului d-1 Constantin Şaguna şi Elisabeta Şaguna n. Calendero, una de la Bucureşti, închisă intr’o cutie in forma unei inimi, in partea deasupra, cu sticlă, cunună de liliac violet artificial, foarte frumoasă, fiind lucrată cu multa arta, alta de la \iena, făcută din metal şi representând laurii nemurirei. Mai departe au fost cununi de la reuniunea de cântări din Sibiiu, de la reuniunea soldaţilor români, elevilor institutului Andreian din Sibiiu şi altele, pe care nu ni le-am putut insemna, de la cine sunt. In decursul parastasului corul reuniunei române de cântări din Sibiiu a cantat răspunsurile şi două cântări funebrale : „Plâng . ” O şi mă tânguesc" şi „Ce este viaţa noastră...", composiţii nouă de d-1 prof. G. Dima, adevărate capete de operă. Aranjamentul acordurilor şi esecuţiunea au rivalisat in fru-museţâ şi precisiune. După cântarea a noua, Preaeuvioşia Sa P. Archimandrit şi Vicar archiepiscopesc „N Popea," de pe catedra biserieei, a rostit un discurs bogat in momente memorabile din viaţa marelui defunct, din careeta-arâtat peste un pătrar ae secul pe orison-tul vieţei noastre bisericeşti şi politice-spre a lăsa urme neşterse şi model de conduită pentru poporul român’iutreg. După aceasta, in procesiune au eşit junimea, representanţele şi corporaţiunile şi poporul şi toţi funcţionarii in oficiul divin până la morment, unde sau dus coliva, pâ-nea şi pausul. Aci s’au căutat troparele de incheere, s’au cetit rugăciunea deslegăreişi s’au cetit sfârşitul. După „In veci pomenirea lui!" Elevii institutului Andreian au intonat imnul de d-1 Z. Boiu „Romănime mult cercată", composiţiunea d lui D. Cunţan. Impărţindu-se poporului anaforâ şi colivă, procesiunea se intoarce in aceeaşi ordine in biserică intre sunetele clopotelor. Cu aceasta ceremonia bisericească s’a terminat. După ameazi la 1 oară in edificiul scoa-lelor, in douâ sale s’a intrunit cam la 125 persoane la masă. După masă, Escelenţia Sa Preasânţitul archiepp. şi Metropolit a fost petrecut până la marginea hotarului Reşinarilor de acelaşi banderiu, care la intempinat la sosire. Es-celenţiei Sale urmară apei şi ceilalţi participanţi neapartinâtori comunei Reşinarilor. Timpul a fost de minune! Aşa s’a petrecut acea zi de doliu pentru români gr. or. din Transilvania şiUDgaria, in mod demn de un popor cu aspiraţiuni frumoase corespunzătoare unui popor nisu-itor câtră toate beneficiile civilisaţiunei. Credem că toţi căţi am luat parte, in deosebi insă nepoţii marelui reposat d-1 Constantin Şaguna şi stimabila sa consoartă, vor lua cu sine mângâierea, unii că ne-am implinit o sacră datorinţă, alţii, văzend cât de mare este stima câtră binefăcătorul, pe care dânşii au şi dreptul cel prea preţios al-numi unchiul—ce moştenire preţioasă şi neperi-toare le-a lăsat, dragostea unui popor recunoscător. Nu credem a putea incheea acest raport mai bine de cât adăugând şi din parte-ne pentru reposatul un adânc simţit: „Inveci pomenirea lui!“ „Fi-ei ţărâna uşoară!1 (Telegr. Român.) .A gentia Vapoarelor Toate productele animale provenind din România se pot importa şi transita de acum nainte fără nici o inpedicare in Au-stru-Ungaria presentăndu-se patenta de sănătate şi un centificat de provineenţa, exclusiv Lâna nespălată şi dărăcită pentru care trebue afară de sus zisele documente ăncă permisiunea specială de la Ministeriu unguresc de a transita şi importa in Austru-Ungaria. Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTE1N fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 30 (indosul Bârâţiei.) MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BOCUREŞTl Cn Începere de la 20 Mnin 1883. La ploejti, Buznii, R-Sărat, Focşani, Mirăjeţjti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (treD accelerat) iO ore 16 minute seara. La Ploegti (Sinaia, Predeal) Bnzeu, R-Sărat, Focşani, MârâjL-şti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Plocşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploegti, sinaia Predeal ('tren accelerat) gi de la Ploegti cn trenul mixt la Bnzăn, R-Sărat, Focgani, Mărăgegti 5 ore SO m. d. m. I.a Pitegti, Slatina, Craiova, T-Sev«rin, Vercio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) y ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Ginrgid 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) G ore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR De la Iagi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Uărăgeşti, R-Sirat, Buzău, Ploegti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzea, Ploegti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăgegti, Focgani, R-Sărat, Buzeu; Ploegti (Predeal, Sinaia) 10 ore Beara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploegti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploegti (trennl accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Verciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Pitegti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trennl falger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. seara (trennl mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani No. 60. Pe ziua de 21 iunie 1883. Gnmp. ZOnd 5o!o Renta AmortÎBÎbiia. . . , 923/, 93'[, 5n|o Renta Română Perpetua , 91»/, âolo Obligaţiuni de stat. . . . »»'/, 988,, 60.0 Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- 5o/o > Monicipale .... 86i/, 87- 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 230--- 233- 5olo Scrisori funciare rurale. . . 92i/, 93--- 7-no ., Scrisuri Rurale.. . . 104*(, 1051/2 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 89i[2 90- 6010 , , , 99 >i, 100iu To[0 , > , 1033/4 104V Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Âcţii Bancei Naţionale Române 2501 1340 1350 > > Soc. cred. mob, rom. 250 1. 208--- 210--- > > > Rom. de construcţii 5001. 492--- 495- » > > de Asig. Dacia-Rom. 300 1. 342--- 345- > > > > > Naţionale 200 1. 227--- 230- Diverse Anr contra argint...... 28/8 2 Bl, 1 » Bilete de Banqne 28[s 2 */« Fiorini valoare Austriacă. . . 2 11 2.12- Mărci germane. . . . 1 23 1.25--- Bancnote francese. . . . 99T lOO'/s Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandându-mi pot procura diferite focuri de artificii, precum rachete, roate, in flori şi litere etc. etc. şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile moderate. Ioniţă G Stoiceseu & Ioan Popa George. Strada Academiei No. 25, mai.ter al pirotechnii din Constantinopol. Şi peneluri mişcătoare, versuri in-.luioşătoare de acela care a făcut să ?e verse atâtea laerâmi cu stanţele â Ja Malibran. * * * Sunt acum cincisprezece zile, mă afişasem din Paris, spre a me duce sa îmbrăţişez pe bltrânul meu tata .■are a dorit să se întoarcă la cul-uşul seu şi care plimbă ai săi optzeci şi cinci ani in capitala Şaran-tei-lnferioară. Mulţi oameni au asta : ti caută groapa tot unde le-a fost şi leagănul. Aceasta este o aspiraţiune, :> trebuinţă ce nu e decăt fatalitatea. Li se pare că moartea este restituirea vieţii. Se intorc la origină. In ajunul zilei cănd me pregătiam să viu la I aris, unul din prietenii mei, advocat care a câştigat in două sau trei departamente din Vest im-o 1 tanţa ce avea altă datăRicard. me iu-rebă, pe cănd ne preumblani pe a-eele poitului, daca cunoscusem pe Vlfred de Musset, — Da, respunsei, l-am cunoscut a Divan le Peletier, care era atunci j staţiune literara. La sosirea mea in Paris, se găsia acolo Edmond Texier, marchisul de Belloy, Chena- vard, Taxile Delord. HenrydelaMa-delene, sculptorul Millet, zece alţii a-parţinend literilor şi artelor. Musset venia acolo căteodatî cu Guichardet. Am prânzit intr'o seară cu densul, la Doamna Doche; apoi, din cănd in cănd, am dejunat impreună, căte o dată numai amândoi, altă dată cu Roger de Boauvoir. Eram foarte tenor, şi inţelegi bine că 1118 simţiam măndru de această societate. Mai târziu, am cunoscut aproape intim pe Paul de Musset. Paul era foarte prieten cu Peyrat, redactorul ziarului Acenir naţional, unde am publicat mai multe nuvele in foileton. Puteau fi văzuţi mai in toate serile impreu-nâ. pe bulevardul des Italiens. Mergeam cu denşii să iau un pahar de bere, sau o ceaşcă de ceai la Tor-toni, vorbind de literatură şi de politică. Paul de Musset era un om incăntător si ţinea foarte mult la mine. — Daca este aşa, zise advocatul, voeşti să cumperi portretul nepoa-tă-si ? — Alfred a avut dar o fată ? — Hârtiile ce ea a lăsat, dar cari au fost Împrăştiate, dau o probă sigură despre aceasta. — Unde se găseşte acest por- tret ? — La neguţătorul de antichităţi dela care ai campărat, sunt acum doui ani, o vechiă tapiţerie. — Şi căt cere pe el ? — Doui napoleoni. — Dar cine va plăti doui napoleoni pe portretul unei persoane necunoscute ? — El pretinde că pervazul şi cutioara fac această sumă. Poate deci vinde acest portret vre-unuia care ar arunca acea miniatură spre a o in-locui cu alta. Advocatul emi istorisi atunci istoria tinerei fete bolnavă de piept, taina ce înconjurase moartea ei. A aduce la ţărmul unei mări, intr’unsat descoperit şi la voia tutulor vânturilor, o biată copilă oftieoasă, este do sigur a voi să’i grăbească moartea. Sunt mijloace naturale cari omoară mai sigur ca otrava. 0 familie, unde fata lui Alfred de Musset era de prisos, a voit fără indoială să scape de ea... După un ceas, portretul era in stăpânirea mea. N'aveam timp să me duc la cimitir spre a vedea mormântul, dar prietenul meu advocatul emi făgădui d’a-’mi trimite fotografia. Şi-a ţinut cu- ventul, şi cu portretul moartei, am azi portretul mormântului. Este o piatră care are forma unei urne resturnată ce este eoronată de un frontispiciu. lată inscripţiunea ce se poate citi pe ea : ACI ZACE NORMA TESSUM-ONDA Născută la 18 septembre 1854. Moartă la 8 maiu 1875. Ş’apoi următoarele versuri pe cari le dăm in franţuzeşte : O mort, o tomba, pourquoi voos craindru? O mortels insfliiscr, pourquoi vous plaindre ? La inort, c’est la liberte, Qui prend son voi vers rimmortalite. (O moarte, o groapă, de ce a v£ teme ? O muritori nebuni, pentru ce sfl vi1 plJtngcţi ? Moartea este tocmai libertatea, Ce ’şi ia sborUl spre nemurire.) ^Aceste versuri sunt făcute de sigur de marmurar sau de doamna însoţitoare. Mai lipsia fetei lui Musset şi astă nenorocire de-a avea pe mormânt o asemenea poesie 1 Banderola frontispicinlui poartă această devisă : Au coeur vailiant, rien d’itnpossible (Inimei viteze, nimic cu Deputinţă.) Tessum este Musset intors. Ce însemnează ănsă : Onda ? şi peutru ce numele acesta este unit cu Tessum printr’o linie de unire ? Daca Paul de Musset narii mort, am fi avut poate cheia acestui mister. Portretul Normei este inchis intr'o cutioară ce indică un oare care lux la aceea care ’l-a dat să ’1 facă. Groapa chiar revelează situaţiunea imbelşu-gată a acelora cari i-au plătit chel-tuelile. Cine dar avut-a interes să facă să piară astă fată tânără ? Pentru ce a fost dusă la ţermul mării tocmai cănd progresele ofticei erau visibile ? Pentruce in sfârşit această îngropăciune pripită intr’un cimitir de sat şi această părăsire tot aşa de crudă ca moartea? Sermană Norma de Musset, portretul teu va rămâne căt timp voi trăi in cutioara unde-1 aşezase o afecţiune dispărută, şi, ori de căte ori me voi intoarce pe ţârmii Aunis, am să merg să ’ţi duc Hori pe groapa'ţi părăsită ? N ai murit cu desăvârşire ; adoptez amintirea ta şi o fac copila mea. Trai. d« Deiuroo. TIMPUL cXDOOoeoi*— -—i c -c PRIMA CASA de COHFIENTAjn TERA m IMPORTANT pilepsie Spasmes, Eclampsie et N^vroses sont RADICALEMENT GUERIS par ma methode Les houoraires ne sont dus qo’npres succfes Traiteinent par correspnndanee Prof. Dr Albert 6, Place du Trone, 6, Paris CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Stradei Şelari şi Covaci No. 2. 1 i nini sesonul de Vara am primit din propria noastră fabrica-ţiune am Europa un imens asortiment de Costume de voiage de Garn, Travers, etc. Costume de Caşmir, Oi-leans şi Docs englesesc, Veste broşe de Jtn.vs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. ' cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. ostume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveor, Camgarn şi reflot gro- APA ACE ISO ARĂ do Roliitsch Un mijloc probat contra maladielor de stomac.C unoscute şi noi sticle de bordeaux elelegante de 1 litru şi jmn. litru. A se adresa la direcţia fântânei şi la toate casele şi restaurantele renumite. Depoul principal şi vănzare pentru toata Ungaria la d. Ioseph Hoffmann in Buda-Pesta. vert. PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. IPreţuri recunoscute de moderate CAVALERUL DE MODE IBSSSS .higienică, infailibilă per-Iservativă. Singură vinde-Jcătoare fără ai adaoga imic. Se găsesre in to*^-tarmaaile din Univers şi la Paris la JELE FERRE farmacist, No. 20 str. Richelteu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZLRNER farmacişti INJECTION BROU Persanele cari cunobo PILULELE DOCTORULUI DEHAUT . . , DIN PARIS - rnu esitaase purga, atunci candele simtacSstil ftrebuinţă. Nu se tem neci de desgust neoi del lobosâlă, pentru că, contrariu celor alte purga-l It.ve, acesta nu operăză bine decăt cănd esteln-l 1 sopt de uă bună mâncare şi de băuturi întări-f ţlbie, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care/ 1 alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ •ican li convin mai bine, dupeoccupatiunile r l sele. Obosâlapurgatiunei fiind annulatîj kpnn "Meciul bunei alimentatiuni, lesne se holăraşce cineva a repeta , ^ purgativul ori de căte orieste^ A ' trebuirqă. " 5F. şi 2F. 50 EAU ET POUVRES DENTIFR1CES de X>i* PIETRE \ de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L’OPERA PARIS. M . .. , vrS*?^8®?te la toţi farmacişti, şi coaferi Medali. de Merit decernat Casei Doctorului PIERKE şi recompensa cea mai raare obţinută de dentifrices. L se feri de imitaţiunl ori ce produsă similară este uă imitaţiune a forme' extenore fără calitatea adevăratului TAMAR INOIEN GRILLON °°°“‘ veninului ursei parte pltatTa bVAL^EG’ «ST P raîr ifmf iU1™1!,”1;.1,? ?,rilal"ui:' - Indispensabili pentru pu, dame însărcinate, bătrâna şi persbnele sedănde. V P rRTr T A„CERE 8EUNATURA pe fie-care cutie : E. «rillon. E. GRILLON, farmacista, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in Wte farmaciele. ROB BOYVEAU1AFFECTEUR sSSl jjffSăasjssăîi r " morbide, flă ele virulente seu cLrasitare '°0n0mia 5' Provoca oapul.tunea elementelor ROB BOYVEAU IAFFECTEUR CU IODUR DE POTASSIUM 3 Vind*Ca »TPhHilice vechi losa şi Tuberculosi ' El0st030' Procum 5‘ Limphatismul, Scrofu- La Paris, I» J. FERRA pbarmaiian. 10! rut Bitbtlita,ii Suttmor alai BOYVEAU LAFFECTEUR tonică ' DICaUEMARE CHIMIST ROUEN (Francia) Grăbeau creacerta perul ui | Impedacă de-colorutiuuea si i redă ▼iată. Pommada Epidermală antipellicuurX Opresoe c&deraa părului. _ Di«- îim^îemitreU' “ A,tJmP81* mânci- . S* »«««*» <«<• Catete cele iun, _ _____ «« Parfumerte. 9 x. hertkr ATELIER DE PHOTOGBAPHIE Str Ştirbei/- Vodă No. 9. Pliu aceasta air. onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fina. Onor. public care n'aavut in< a ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea nare de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperâm câ se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de aceasta artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc. — Orele de posatsunt in toate zilele, atât iu timp fnimo* cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pănâ la 4 p. in. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vănzare. Par la presente j’ai l’honneur de re-commander ă l’honorable public mon atelier artistique arrauge d’apres le sysleme le plus nouveau *-t pourvu dappareiis tout neufs. —Les prix sont reduits et le travail res fin. L bonorable public qui n a pas encore eu I occasion de se convaii cre de mpn travail n a qu ă nous bonorer do sa presonce et nous esperons qn'ii s assureru acilement de la pefection de mon atelier. On se cliarge de tonte espece de travail onemuant cel uit, corn ine : reproduction, avaux a 1 elat naturel etc. — On pen-poser tous Ies .joinss. que le temps soit b.au ou oouvert, depuis 9 lieures du mălin ju.s-na 4 lieures apres midi. MAGASIN fondat io 1879 LvCaACB-JASXiTXTL DE vis-a-vit de Tfttrul Naţional Bncurejti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAN VIS-A-VIS Di: theatrul naţional Auttn(ii inaltei nobil Şt onor. public că pc lunea urt,. nul casei. ■ - - IUnturi fi, culele necesar, la wrnay.nl casei, au importat de la cele mai hune case urmdtonttlv. ’ J * tot felul de gusturi de la Mărie Urisard.dln Bordeauxq Reni mita Miistieă de Hio Maraachino Ţuici Naturală Romuri aderă-rate din Jajnaique. Ananas Arac de Mandarin. Puucb in IWnae Hliuin şi In Kirseh. Şliboviţă de Banat, °ffn VINURI STREINE ţii INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, (lermanla, Italia, Kspagne, Ungaria. I ransilvaula. Indigene de la Cotnari Udo beşti Drăgftsam şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Uu stima. O G. MOGLANU. I—I—I—I—1—t—I—t—i—I—I—l-l—|—|—1_|_! MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SIN GER !! “SUKT CELE MAI BINE DIN LUME^ premiaţeCu 15Q ^edaile^rj^g PARIS 18 7 8 Medailâ de aur g II !! A se feri de I mi laţi! e V • I s N A. rate lunare Garanţâ sigura dată inscris. u oh SINGER C § poarli marca Marina de cusut new-york. de sus a “ *u' Fabrice!. G. NEIDLINGrrU*ont ^enerpl Maşine de treeral, sistem pentru mana şi forţă. Maşine CU SCripete Dentru 1-4 animale trăgătoare, fixe şi mobile-Maşine de tăiat nutreţ de 21 — 32 mjm lăţime. Teascuri de vin, construcţie mai noua; mori de struguri. *abrjcâAspeciala; executa excelent şi vind» cu preţuri eftine sub garanţie. < stalougr iiu-irute de preţuri la dorinţa gratis şi franco Cumpărătorii au rabat mare; se caută agenţi Ph. Mayfarth