MARTI 21 IUNIE 1883 Administraţia, Caleîi Victoriei Nr. 32. ANUL AL VIII —No. 13G ABON AMENTEE iru ţara, pe an . . . , pe 6 Ioni. . ■ , pe 8 Ioni. . . htu etreinState pe an • • 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei lamentai, ee priimeec la idmioiitreţie UL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IT. 40 Reclame pag. III .... 1 50 , , II .... 2 50 ; Capitală 10 bani nnmărn Districte 15 bani nnmărn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. A»nnţnrile ;i inserţiile ee primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului ia Viena, la binronrile de annnţnri Ileinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncute nn se primei Manuscrisele nolmprlmafe se ard. r>ontru a nu înceta cu triniite-zlarului Domnii abonaţi de ijln judeţe sunt rugaţi să foi-S-voiastă a trimite costul abo-mentului. schimb co plata oarecare pentru lim-j iii nevoit a slriiigc mima acelui ono-ba sa de advocat, ne’ntrebăm cine rabil... orator, să 1 fi pus să rostească memorabilele sale declamaţiuni din Iaşi ? Bucureşti, 20 Iunie 1883 J\[onitorul do ieri, Duminecă, pură următorul comunicat, privitor toastul d-lui Grădişteanu : îiarele din ţară şi cele din streinfitate ocupa de oare*cari cuvinte pronunţate >caziunea festivităţilor ce au avut loc la i. la inaugurarea Statuei Iui Stefan-cel-e. Cuvintele aceste, in parte exagerat, parte neexact reproduse, au fost pronun-* prin surprindere d’o persoană, care vea nici un rol oficial la acea soleni->ate. In tot cazul, guvernul, indată ce ’şi-a seamă de caracterul ce-ar fi putut să se atribue, a oprit publicarea lor in Motorul oficial. Ele ar fi trecut negreşit negate in seamă dacă ziare ostile ţirii nu ar fi esploatat. îlacâ fie-care cetăţean, adevferat iubitor ţari, trebue să regrete ori-ce cuvinte socotite, cari pot turbura bunele relaţiuni Iternaţionale, mai ales ru puterile vecine, aceste cuvinte zise chiar de-o singură asoană ; guvernul nu poate de căta des-noba in modul cel mai energic şi pe •e oficială asemenea manifestări şi ten-uţe, ori de unde ar proveni ele, pe cari -almintrelea bunul simţ al naţiunii le-a lecat deja. Cu această ocazie ne-adncem a-ante de-uii curios incident. Pe la ■167 apărea in Bucureşti o foae u-oristică, bcrînciobul, redijată de spi-tualul d. Grădişteanu. Pe-atunci d. aătianu incuraja incâ iusurecţiunile in Bulgaria, şi, ca şi acum—partidul : şu se lăuda cu aşi ceva ca luarea ransilvamei. D. Grădişteanu nu era ncă roşu ; s'a făcut mai pe urmă, mai Ies de căud a inceput a-i trebui oarte mulţi bani. Spiritualul domn a ublicat atunci in bcrînciouul o ca-jcatură in care intreg partidul seu ctual era reprezentat desculţ, cu peni eşit prin căciulă, iu frunte cu Baiu, mergând să ia Transilvania. Ideea uniunii politice poate fi peri-.uloasă pentru poporul intreg, poate . inoportună, nepraetică, superfluă liiar, ea poate ti politiceşte iudife entă. Dar atât de grozav de ridico-precum o găsea d. Grădişteanu. m este şi na fost nici odată. Din lontra, sincer şi desinteresat măr-iirisită, este o idee respectabilă. Furia ţu care a ridiculizat-,% d-sa atunci, a in-ignat atât de mult pe Ardelenii— tlători in Bucureşti—ineât au dus cel număr al Scrânciobului cu procesiune iu faţa academiei şi l'au ars « rug, iu presenţa publicului. Liber gni, auctor patibulo il’ignus. Oare acclaş d. Grădişteanu care i-a bătut joc de idea unităţii la 1867, ste azi sincer V E alt caracter şi al-i inteligenţă in acest domn, de cum ira acum cin&prezcce ani V E d-sa azi apabii a avea alt cult pentru o idee, le cum 1 avea atunci V Credem că nu. Cunoscând odată maniera de-a fi i d-lui Grădişteanu şi ştiind că d-sa —in acelaş chip in care şi-a bătut oc de-o idee—e in stare s'o preconi-teze, ins6 de sigur nu gratis, ci in Evident guvernul; acelaş d. Bră-' tianu care, la 1867, înarma insurec-i tiunea bulgară şi aiura de luarea Ardealului, ca şi cănd ar fi fost vorba de-a se lua un dejun laFlorica. Aşa dar : pus do guvern a vorbit desintcresatul d. Grădişteanu. De-aci urmează că comunicatul pe care l’am publicat mai sus, un este pus de bună voie unde stă, ei iu urma unei impuneri de dinafară, a unei presiuni formale din partea lo-gaţiunii Imperiale şi Regale. D. Brătianu a făcut pururea paradă de vorbe—ca şi cu vestitul mesaj—iar in urma unei asemenea parade vin scuzele umilite ale blondului d. Stătescu cari restabilesc prin a-dăncă şi servilă umilinţă, echilibrul deranjat prin cuvinte indrăsneţe. Astfel obrasnici in cuvinte, laşi in acte, d-lor espun ţara la umiliaţiuni. Cu unica ţintă de-a câştiga popularitate şi de-a ajunge la putere, au esploatat in mod cinic ideile — nemature sau neoportune — cari sunt in stare a încălzi inima poporului nostru, iar ajunşi odată la guvern, le Astfel — căud guvernul este inter l'ficula şi c vorba să s arunce praf in ochii lumii — lasă cu bucurie •■'alunece vorbe nesocotite şi provocări ridiculo ; dar cănd s'a risipit şi umul gloriei şi fumul vinului, cănd guvernul se regăseşte faţă Ti faţă cu arga ridicată a legaţiunii Imperiale, dunei se nţelege—prin comunicate umilisime şi impuse — caută a rc-racta pe. c.ăt poate, c’un aer servil şi nedumerit, declamaţiunile cari i-a scăpat la chef de şampanie. Un adevăr am voi să-i remăe editorului din toate acestea : că d. Grădişteanu a vorbit ca reprezentant al guvernului-, că comunicatul, care ’a-desminţit, e datorit presiunii Aus-riei. renegă. Toată lumea inţelege ca un guvern să fie silit şi să se simtă obligat dea fi prudent; dar ceea ce nu pricepe nimenea e acea fanfaronadă ticăloasă, urmată dc scuze şi de umilia-ţiuui, cari nu se resfrăng numai a supra dumnealor, cari nu au ce pierde, ci cad asupra naţiunii intregi. De aceea nn este exact ceea ce a firmă comunicatul, că toastul din laşi au fost rostit prin surprindere de că* tră o persoană care n avea nici un „roi oficial la acea solemnitate. “ D Grădişteanu e, atât prin prezentul căt şi prin trecutul d-saie, espresiunea cea mai pură a regimului actual a fost patru ani de-a rândul oratoru şi leuderul guvernului-Brătianu in Senat şi e azi deputat in cameră unde in cestiunea revizuirii, vajucafâr.i indoialâ acelaş rol de apărător al guvernului, ca şt ’n Senat. Conform ceremonialului, stabilit de d. mareşal al Cur ţii_—( TI-Sa este atut de scrupulos in această pri\ inţă incât nici măcar pe nişte bieţi moşnegi inâlbiţi in grijile ţerii şi ale neamu lui românesc, cum sunt Lascar Ca* targiu, Elorescu şi Kogălmceanu mi vrea să'i primească fără observa rea ad Uteram al acelui reglement ceremonios — contorul, zieem, ace lui ceremonial strict, de la care nu există abatere posibila pentru nime nea, or teme ur ţi acela, onm abilul tl Grădişteanu a fost însărcinat să pour te un toasi in Sanetutea Alaastăţ Sale liegmei, lucru, care n a putut fi incredmţat — după toate regulel etiehetei şale bunei cuviinţe — dl eât personajului celui mai impoitant şi ceiui mai respectabil din acea res pectabilă adunătură, care are onoare; a înconjura pe M-SaRegele. Mai mul ăncă. In faţa tuturor M. Sa Regele a ŞTI Iii TELEGRAFICE Pai •is, 30 Iunie.—Dacă, negoţierile dintre Franţa şi China vor eadea la Şangai, este probabil ca ele vor reincepe la Paris. lîruxel, 30 Iunie.—Ziarul Le Nord zice ca Rusia nu este dispusa sa adereze la cererea Chinei, ca adică 'Rusia sa ’şi ofere mijlocirea sa pentru Tonclnn. Ariena, 30 Iunie.—Contele Goto.-ki, guvernatorul Galiţii, a părăsit ideea de a demisiona ; va lua numai un concediu pentru restabilirea sănătăţi sale. Ieri au fost alegeri in oraşele Boemii pentru numirea deputaţilor in Landtag ; in circumscripţia din Iosefstadt in Praga, îvpp-sentatâ pană acuma de germani,s’a ales cehi; asemenea in circumscripţia Kleinseite, unde rezultatul era indoios, s’a ales cu mare majoritate candidaţi cehi. Roma, 30 Iunie. — Senatul a votat cu mare majoritate tractatul de comerţ cu Germania. Camera a primit legea privitoare la câmpia Romei, apoi s’a amănat. După o telegrama din Petersburg se crede că relaţiuni ie dintre Vatican şi Rusia vor lua d’aci inainte o formă regulata şi pei-manenta. Constantinopole, 30 Iunie. — D. Gren-ker, delegat german in consiliu de administraţie al bondholdenilor, a murit. Berlin, 30 Iunie. — Camera seniorilor a respins cu 80 voturi contra 05 proiectu de lege privitor la crearea unui canal intre Rin şi Ems. Pesta, 30 Iunie. — In procesul intentat d-lui Istoczy pentru scrieri antisema-tico, juriul a declarat cu 9 voturi contra 3 că acuzatul nu este culpabil; prin turnare tribunalul a achitat pe d. Istoczy. Triest, 30 Iunie. — Regina Grecii, iu-lorcandu-se de la Petersburg, a plecat azi cu vaporul la Coi Iu. Revizuirea legii electorale D. Eosetti şi organul seu oficial crede că ne-a înfundat pc noi opo-ziţiunca cn un nou argument pe care ni T pune inainte acum. Acest argument este ca Italia şi-a făcut şi densa mai in anul trecut reforma electorală, că in Englitcra se propune astăzi o asemenea lefoima, in Belgia şi in Portugalia. Vedeţi — ne strigă d. Eosetti cu sectarii soi — că iu patra state ain cele mai civilizate se agită reforma electorală; bărbaţi politici s'au pus pe calea de-a o dobândi ; şi voi, reacţionari romani, pretiîideţi că numai noi Românii să remanent in urma celorlalţi şi să nu facem nici un progres ? Argumentul, din punctul dc vedere abstract, este admirabil şi ircsistibil; ca toate argumentele inse întrebuinţate de sectă in această materie, el are defectul de-a fi alăturea cu adevărul şi a nu respunde de fel la chestiune. In Englitera mai ăntăi. legea actuală electorală datează din anul 1832, in Portugalia din anul 1828 şi in Italia din anul 1848. Fie care din aceste ţări au avut timpul să practice legislaţiunca de care s'a bucurat, s'o aplice in linişte, fără amerinţări revoluţionare ca la noi, sub scutul unor dinastii de-o legitimitate necontestată, cari au dobândit o influenţă naţională, capabilă de-a popri ş'a înfrâna orice pornire rătăcită din partea opiniunii publice. Poziţiunea noastră este, din contra. cu totul diferită. Dinastia noastră păn'acum n'a avut timpul să se in-figă şi să se înrădăcinez1 destul dc tare ca să ne serve de scut şi de apărare in contra spiritului demagogiei. Sprijinitorii ei de astăzi pănă ieri conspirau iu contra ei. o ameninţau, o denigrau şi-i arătau drumul peste graniţă. In timp dc şaisprezece ani de când trăim împreună cu consti-tuţiunea din 1866, nu s'a făcut o zămislire destul de tare intre dinastic şi ţară, intre ţară şi constituţiunc, ca să fim siguri că n'avein să ne rătăcim şi ca starea noastră politică să fie cosolidată. N'am avut in acest mic period nici timpul să ne familiarizăm cu instituţiunile politice, cu cari ne-am inzestrat; şi o ţară care nu este familiarizată cu instituţiunile ei, nu se poate bucura dc stabilitate ; iar fără stabilitate nimic nu prosperă, nici autoritate suficientă nu poate dobândi ţara, ca să’şi poată apăra interesele ei, demnitatea şi independenţa faţă cu străinii : lucru dc căpetenie astăzi pentru noi in debutul nostru politic ca stat independent. Gestiunea apoi nu este aceeaşi la noi ca in Englitera, Italia, Portugalia şi Belgia. In toate aceste ţori sufrajul este restrins, bazat numai pc cens; şi in aceste teri este cel mult vorba de-a se lărgi legea electorală, dc-a se da dreptul de vot la mai mulţi cetăţeni. In ce priveşte pe Englitera. ănsuşi d. Eosetti ne spune că reforma ce se cere astăzi acolo, vizează la me-suri necesarii pentru stărpirea corupţi unii electorale şi d-sa face o con-fusiunc vădită, cănd ne dă asemenea exemple ca să justifice reforma legii noastre electorale. In Englitera nu este vorba de răsturnarea şi modificarea legii electorale, ci do măsuri opresive contra corupţiunii in alegeri. O lege represivă se deosebeşte insă căt cerul de pămănt de o lege curat electorală. Cea dc'ntăi creează incapacităţi şi pronunţă penalităţi ; cea de-a doua, din contra, creează capacităţi şi edictează drepturi. Să nu confundăm dar lucruri fără asemănare intre ele, ca să furăm credinţa 'oamenilor simpli şi a opiniunii trândave, care se mulţumeşte cu ce gândesc alţii, fiind că este incapabilă dea găndi ea ănsaşi. Apoi in Englitcra este şi o altă imprejurare pe care d. Rosei ti o trece cu tăcerea. Legea de care e vorba in Englitera, priveşte pe irlanda, care se află intr’o stare anormală de tulburare, prin Land-liga organizată de Feniani; afară numai daca d. Rosetti n'o fi văzănd in guvernanţii noştri o Land-iigă de Feniani ! Aceasta T priveşte pe dumnealui. In Belgia asemenea e cestiunea cu totul de alta decăt ceea ce afirmă d. Rosetti. In Belgia, unde se propune adjuncţi unea capacităţilor, priutr'un proiect ministerial, pentru consiliile provinciale şi comunale, iniţiatorii propunerii de reformă politică cer ca şi in alegerile legislative să se admită ad-juncţiunea capacităţilor, să nu rămână adjuncţiunea un privilegiu numai pentru consiliile provinciale şi comunale. Ministerul cu toate aceste, do şi este un ministerul liberal, tot atât de liberal ca d. Eosetti şi ucenicii d-sale, se opune la această măsură, combate propunerea de lăţire a sufrajului prin udjuveţiunile capacităţilor, pen-trucă ’i este teamă să nu se deschi-ză uşa la sufrajul universal, pentru-că cunoaşte deprinderile şi natura neastâmpărată a acestui sufraj, 1 a văzut funcţionând sub imperiu in Franţa şi a putut să se convingă că este incompatibil cu monarchia constituţională, la care Belgianii ţin ca ia o pavăză pentru libertăţile publice şi nu vor să sacrifice oul de astăzi pentru boul de mâine. La noi nu este şi nu poate fi vorba de întinderea sufrajului, de adjuncţiunea capacităţilor ; nu simt nici capacităţi, nici necapacităţi in joc. Toţi Românii sunt capabili şi au dreptul de sufraj, afară de o mică categorie de oameni, precum sunt osândiţi] criminali, faliţii, slugile, categorii cari n ar puica fi tolerate a lua parte la sufraj, fără să-i compromită demnitatea cetăţenească şi valoarea politică. In Belgia şi n celelalte ţări, ale căror exemplu se invoaeă dc d. Eosetti, se cere a se impârtăşi cu drepturi inteligenta, independent de avere ; la noi d. Rosetti cu cetaşii cei1 a resturna economia legii, clasarea alegătorilor şi a opera fuziunea lor, ca să dea propoderanţă, nu inteligenţei, precum se cere in Belgia, ci—ignoranţei, ceea cc constitue o enormă diferenţă. Exemplele invocate sunt prin urmare cu totul nepotrivite şi fără valoare. Mai bine făcea d. Rosetti şi or-cranul d-sale să se mărginească iu I teza cu care-a început, să ne spue că mmcritl este supremul principiu si unicul criteriu de moralitate şi de independentă. Căci atunci am avea cheia sistemului politic, pus in practică de şapte ani, de cănd partidul se află la putere. Suntem atunci in fata şcoalei materialismului, care nu se preocupă de distinoţiunea intre persoane şi lucruri, lipsită de principiul de drept şi prin urmare fara bază morală ; şcoală in care personalitatea omului n'are nici o importantă şi inteligenta nici un rol: Ou asemenea teorii, conştiinţa se preface jntr'un calcul matematic, intr'o aglo-meratiune de numere. Prinţul deBis-marck care-a preconizat dreptul tortei, ca să strivească pe Franţa şi să gonească pe Austria din confedera-ţiunea germană pe care-a pus-o sub genunchiu, trebue să se bucure v6-zgnd in România un discipol ca d. Rosetti care se ncearcă a ’nnăbuşi conştiinţa politică şi viaţa ei sub forţa minierului. Odată forţa numărului pusă in mişcare ca o credinţă politică şi ca un instrument de guvernare, partidul zis liberal nu va avea să se teamă de nici un control, de nici o opoziţiunc ; şi tot el va ti liberal şi amicul poporului. Şi lumea o să'l creazăl 0 lume stupidă! C. N. Brătloiu. In formaţiuni Observatorul din Sibiline spune că Archiducele Iosef, comandantele suprem al miliţiei teritoriale autriace, se află in secuime, unde de o dată cu revista batalioanelor, vizitează şi păsurile din spre Moldova pe la Borzec şi pe alte. Tot de o dată său inceput şi manevrele de prin garnisoanele Ardealului, in concentrări mai mari ca tot-d'a-una. Dupe informaţiunile ce „Dreptul" şi-a putut procura dintr’o sorginte demnă de încredere, planurile relative la palatu de justiţie ce este a se clădi pe locul de la Doamna-Bălaşa sunt deja terminate. Comisiunea însărcinată cu supraveghiarea acestei con-strucţiuni, inainte de a lua o revolu-ţiune definitivă, a obligat pe arhitect să se ducă la Paris spre a supune e-samenului unei comisiuni tehnice lucrarea sa, şi ’i-a acordat in acest scop un nou credit de trei mii lei. La 15 August viitor d. Montureanu va trebui să se intoarcă in Bucureşti cu planurile verificate, spre a se putea incepe clădirea chiar in primăvara viitoare. Se zice că noul edificiu, conceput in stilu palatului de justiţie din Bru-xela, va intruui toate condiţiunile cerute din punctul de vedere al solidi-ăţi, al igienii şi al comodităţii. El va costa aproximativ cinici-spre-zecee mi 1 ioane. CHONICA Mai zilele trecute am anunţat plecarea cu bricul Mircea a elevilor scoalei de marina din Galaţi in escursiuni pe marea Neagră. Astăzi lJosta află că bricul Mircea a trecut prin Constanţa, Varna, Burgas, Sinope, şi se găseşte acum la Trapezunta, de unde se aşteaptă noutăţi. La Varna ofiţerii şi elevii îomăni au fost primiţi cu mare paradă şi ospitalitate din partea autorităţilor bulgare. * Dâud seama, zilele trecute, de examenele dela şcoala normală pentru inveţâtura poporuiui roman, am omis a vorbi şi despre progresul ce elevii au făcut in arta militară, curs predat benevol de d. General J. bni. Florescu. Era in adevăr o plăcere d’a vedea pe acei copii mănuind arma cu o îndemânare ce le face onoare atât lor cât şi profesorului ce-i instrueşte. Trebue să recunoaştem progresele insem-nate ce fac copii in acea şcoală. Pe lângă alte cunoştinţe câştigate, copii ţeraniloi noştri se duc pe la vetrele părinţilor lor, apţi d’a putea, pe de o parte, da deveni buni inveţători in satele lor, iar, pe de alta, d’a fi iu stare, in or-ce timp, a şti să mânuiascăjcu dibăcie arma, cănd timpul şi imprejurârile vor cere, pentru apâraiea hotarelor. D. ministru de instrucţiune, as'stăud la examene, a remas, precum am mai spus, pe deplin satisfăcut. înregistrăm aceasta cu multă plăcere, a-dăugănd că, daca in toate şcoalele, elevii ar fi in deajuns iniţiaţi in arta militară, s ar putea atunci gândi la scurtarea tei me-nului de serviciu in cazarmă. Ieri Duminică au avut loc selemnitatea impârţitorii premiilor la şcoala Societăţii pentru învăţătura Poporului Român. Erau mulţi părinţi ai copiilor şi persoane de consideraţiune precum: d. general I. Em. Florescu, d. Alexandru Creţescu Prim Preşedinte al Curţii de Casaţiune, d. G. Cre-ţeanu membru la Curtea de Casaţiune, d. Polizu Micşunescu Senator, d. Bibescu director la Banca Naţională, d. N. Stefânes-cu advocat public, d. Focşenescu, Arhereul Calistrat Orleanu şi alţii. Din darea de seamă a Directorului, şcoalele Societăţii au fost frecuentate anul trecut de 208 elevi şi anul acesta ies 39 de nor-malişti cu diploma de invâţător. S’au impârţit multe cărţi la copii, ofrande ale inimelor generoase. Era o frumoasă serbare şcolare. * Zilele bisericei Sărindarul sunt numărate. Derămarea ei este hotărâtă irevocabil. Se mai discută numai ce să se facă cu locul. Unii cer să se construiască altă biserică in locul ei, alţii de a deschide un squar in locul ei, şi alţii, in fine, ar fi de părere ca terenul să se văndă in loturi, spune Naţiunea. * QMercuri Ia 22 ale curentei, orele 10 a. m. se va face producţiunea musicalâ pentru voce şi piano, la şcoala Centrală de fete. Profesori; pentru piano d-ra Condeescu, pentru voce d-1 C. Bârcănescu. * Examenul general al micilor dorobanţi din Capitală s’a amânat pentru joi 23 co-rent la ora 6 seara in grădina Cişmegiu. * Vineri pe la orele 1,2 p. m. in curtea Bisericii Antim avu loc următorul fapt ce merită toată desaprobarea—11 inserăm fără nici un comentar. In curtea zisei biserici işi are reşedinţa Epiccopul Râmnicului Noul-Severin. Prea Sf. Sa pe la' ora indicată fu avisat că doreşte sa’l vază diaconu Elefterie Petrescu, slujitor la biserica din Craiova Madona Dudu; şi, fiind că acest diacon pentru mai multe fapte morale fusese raportat d« co-mitetu zisului aşezămănc spre a ise esplica o pedeapsă disciplinară care se şi aprobase de înalt Prea Sf. Sa,—’i-au permis a vedea ce justificări vroeşte a ’şi face, mai ales că mai multe persoane influente din Craiova şi chiar de aici stăruise pentru revocarea pedepsei. îndată insă ce intră la Prea Sf. Sa ii ceru cu stăruinţă ca numai de căt să i dea voe se slujească Duminică la 19 curent. Episcopul spunăndu-i că nu poate revoca ordinul de suspendare, diaconul atuncea incepu a’l ameninţa zicând că dacă el nu slujeşte Duminică la Craiova, ii declară că nici el nu mai este diacon, dar niciPrea sf. sa Episcop, la care cuvinte Episcopul spunăndu’i se iasă afară au inceput a striga prin curtea Bisericei că să ’i radă barba dacă până Duminică va mai fi Episcop, căci in Oltenia nu este in Moldova. Episcopul, aflăm, că s’a dus la d-nu ministru de interne de unde nu ştim ce resultat va fi avut. Crima dela Tisza-Eszlar (Urmare) Apărătorii acuzaţilor din acest proces se incearcâ in toate modurile să probeze un alibi pentru hahamii inculpaţi. Ei pun întrebări numeroşilor martori (tot oameni simpli) cruciş şi cuimeziş, l'âcăndu i să se contrazică, mai ales in privinţa timpului, a ceasului, când s’a intâmplat ceva. Poate să ştie oare un ţăran, un băiat sau fată, la ce anume oră a vorbit acum un an cu cineva ? Lucru imposibil 1 Aci zice, că au fost poate 10 ore ; aci că va fi fost la prânz. — TIMPUL Apoi apărători vor să scape pe Moriz de sub pază. Următoarele momente mai interesante sânt de relevat din acest proces devenit atât de celebru. După cererea apărătorului Fried-mann, preşedintele întreabă pe băiatul Moriz de cum-va crede că va fi pedepsit, dacă ar spune alt-fel, decum a mărturisit până acum. Moriz: Nu cred aceasta. Friedmann : El nu îndrăzneşte să spună. Căt timp nu va fi de tot liber, nu putem considera mărturisirea lui ca fiind liberă. (Mare nelinişte in public.) Nu’mi pasă, da-câ'i place publicului, sau nu, ceea ce vorbesc ! Preşed: (către Moriz.) Cum ai aruncat tu cuţitul asupra mumei tale vitrege ? — Moi iz : Am fost supărat şi am aruncat cuţitul. Preşed : E mult de atunci ? — Moriz : Doi ani. Preşed : Unde a fost lovită de cuţit ? — Moriz arată cotul mănei. Preşed : Ai văzut curgând sânge ? Moriz: Şi ea m’a lovit. Preşed. A dat cu cuţitul in tine. Moriz: N'a dat cu cuţitul, 1 a ridicat, a venit şi m’a bătut. Iosef Şarf (tata lui Moriz) cere ca bătrâna Huri (bunica fetei dispărute) să fie intrebată, unde a fost marţi după aceea Sâm bâtă, in care a perit fata. Preşed : (către Huri). Ştii unde ai fost? Huri : Ştiu unde am fost, dar nu ’mi a duc aminte dacă era Marţi sau Mercuri. Bâr-batu-meu n’avea de mâncare la cămp. Am plecat să ’i duc pâine. Doi copilaşi orfani au rămas a casă şi pe drum ’mi-am adus aminte, că întinsesem rutele, fără a spune copiilor să inchidâ uşa. M’am intors iute să le spun, cănd iată o femee... Szekely (membru): Cum o cheamă? Huri : Iulcea Guleaş; ea imi zise: „Bine că te întâlnesc; Devasta lui Uveges a fost la noi şi a povestit că a fost azi la Tokaj, unde a vorbit cu trei femei din Nagyfalu şi a auzit de la ele, că Duminică fata (dispărută) a fost dusă intr’o căruţă de către doi ovrei poloni. Eu rugai pe Iul-cea să meargă la Uveges, căci eu trebuia să plec la bârbatu-meu. Ziceam in miue : cănd te vei intoarce, vei cerceta. — Dar in urmă nimeni n’a ştiut să’mi spună ceva despre fată. Nefiind liniştită, m’am dus la bâr batul-meu şi l’am întrebat ce e de făcut ? El mi-a zis, să trimet pe nevasta lui Uve ges la notarul, care să ’i scrie numele a celei femei s’apoi vă se ducă la Nagyfalu. Aşa am făcut. Dar negăsind pe Uveges a casă, m’am dus la nevasta lui Gabriel Ba-tori, căci făceam şorţuri pentru copii săraci Acolo era acel om (I. Şarf.) Cănd mă văzu imi zise: De unde vii?“ Eu ii spusei, că am alergat după vorbele lumi, dar n’am asemenea, să la 11 ore noaptea au lumină in Sinagogă. văzut Din Districte Mişcarea populaţiei oraşnlui Galaţi de la 1 — 16 Iunie este : Naşteri: 52, din care 25 bâeţi legitimi şi 3 nelegitimi, şi 24 fete legitime; Căsătorii: 7 ; Morţi: 69. Morţii au fost până la j,l an, 14 bâeţi şi 11 fete; de la 1—5 ani, 1 bâet şi 1 fată : de la 10—20 ani, 2 fete ; de la 20 -40 ani, 10 bărbaţi şi 5 femei ; de la 40—60 ani, 8 bărbaţi şi 3 femei ; de la 60 ani in sus, născuţi morţi. Morţile intrec in cursul acestei 2 săptămâni cu 17 numărul naşterilor. Mortalitatea e mai mare la vrâsta prunciei şi la vrâstele mature. Ea este mai frecventa la bărbaţi de cât la femei. ZIUA DE DOLIU Subt acest titlu „Telegraful Roman“ din Sibiu, dela 16 Iunie, scrie rondurile de mai jos in privinţa marelui Român, arhiepioscopul Andreiu ba-guna, reposat sunt acum zece ani: „Archidiecesa şi mitropolia ortodoxă re-sâriteană a Românilor din Transilvania şi Ungaria se inbracâ mâne in doliu. Se îmbracă in doliu, pentru ca să serbeze in mod potrivit a zecea aniversare de la moartea celui mai mare dintre Părinţii sufleteşti, cari le-au păstorit vre-odatâ biserica, şi celui mai distins bărbat politic, din câţi au condu» vre odată afacerile politice ale Românilor din Transilvania. Era despreţuitâ naţionalitatea română, era călcată in picioare şi persecutată biserica noastră in modul cel mai umilitor până la venirea prelatului Andreiu Şaguna in Transilvania. îndată insă ce a pus piciorul in Transilvania, deşi numai ca vicar, preo-ţimea noastră, in cea mai mare parte rus-tită, incât mai nu ce putea deosebi de cealaltă ţărănime şi care de altă parte fiind mai desvoltatâ se instreinase cu ideile şi cu portul de biseriea sa,—primi o direcţiune, care-i redase caracterul cuviincios şi corespunzător. Tinerimea de pe la şcoalele străine, care era pănâ aci silită a cerceta biserica şi a invăţa credinţă confesiu-nei, cărei aparţinea şcoala, fu emancipată numai decât şi introdusă in biserica şi credinţa părinţilor. In scurt timp după aceas ta, prelatul Andreiu Şaguna, pus din incre-derea poporului in fruntea afacerilor politice, iucepănd dela câmpul libertăţii din Blaj a inainta pe cărarea strălucită, a ajuns după multe lupte, scopul de a desgropaun regnicelarum“ cari in Transilvania erau 0 ligă cămpusâ din toţi neromănii. Dar atletul gigantic despreţuia minişi$ puternici, cum era unul dintre naşii eoni cordatului, Leo Thun şi făcea pe aristoerjj ţia maghiară să amuţească inaintea arn mentelor lui in senatul imperial, in dijj şi in alte adunări, până când i-a succeaT pune metropolia română in picioare şi B nâ cănd naţiunea română afost recunoscjjj prin lege sancţionată, de naţiune egal j„, dreptăţitâ. Cat de mare va fi fost amărăciunea 1^ când mai târziu a văzut, că acei ce avejj) să’i mulţâmeascâ pentru indeplinirea Un<|_ opere, pe cât de măreţe pe atât de fol, toare, au căzut in curse străine şi s’au ]j., sat a fi instrumente ajutătoare ladestaci» celor eu multă trudă făcute de dânsul. B dreiu Şaguna era prelat ortodox şi jignia foarte cercurile ultramontane, ca^ toate sistemele politice se gândesc, caiug. ’şi asigure influenţa esclusivâ, pe căt ^ mai se poate. Paralisarea actelor lui ^ guna era mai cu efect, daca eia sprijin de oameni de ai bisericei şi naţionalittjj I, am aiuigai uujju. vumoio ^ i găsit nimic: ii povestii apoi despre cele P^or politiceşte şi bisenceşte şi a-i asi- ® r _ I ____ : i rapnlo mof i'Annlia auzite, că fata ar fi fost dusă intr'o căruţă. Iosef Şarf : Am voit numai să aud acea poveste, cum că fata ar fi trecut in căruţă prin Nagyfalul. Huri: Acest om mi-a zis, că daca ar cu teza să scrie azi., (intorcăndu-se spre I. Şarf:) Spune’mi in faţă, dacă n’a fost aşa, că jupâneasa mi-a zis despre d-ta că şti pe cine trebue să aresteze ; dar că d-ta aştep-tai^numai un cuvânt şi indată vei serie, cănd vei avea voe. Iar după ce va trăce zioa de vineri, atunci vei preda unui avocat, tău âm zis, că nu’in pasă ce se vorbeşte despre ovrei. Dar când am zis, că a fost lumină in Sinagogă la 12 ceasuri, d-ta ai răspuns : Aveam să alegem pe un haham şi trebuea să se vadă ce glas are ; eu am crezut că eră aşa. Preşed : A fost vorba de 12 ceasuri roap-tea?—Huri: Da. Preşed: Ce ai să zici, Şarf? Şarf : Am zis că la 12 noaptea n’a fost lumină. Huri : Ai zis că in acea noapto se incer ca glasul hahamilor. Şarf : Nu e adevărat, Preşed : (către Şarf) Ai cunoscut pe Ester? (Fata dispărută). Şarf: N’am cunoscut’o Huri : Cum să nu o fi cunoscut ? Şi nevasta d-tale a cunoBCUt’o. Ester a fost mult timp in slujba la Albert Pap, care locue şte aproape de casa lui Şarf. Şarf : N’am cunoscut nici pe mâsa. Mama fetei : Aceasta nu e adevărat, să mă iertaţi, ai cunoscut pe toţi copii mei. Huri : Oameni din sat se cunosc toţi intre ei; işi cunosc şi purceii uni altora lj Femeile Gabnela şi Sofia Batori spun de gura, intre împrejurări grele, metropolia desgropatâ de dânsul de sub ruinele, sub care era îngropată de la 1700, multămitâ intrigelor iesuitice in alianţă cu ignoran ţa clerului nostru inalt din timpurile acele Au fost multe şi felurite luptele acelui bărbat, care, după cum bine se zice in bio grafia sa, a făcut intr’un pătrar de secul istoria romanilor din Transilvania. El a că latorit in afaceri naţionale politice la Pesta la Viena, la Insbruck, la Olmiitz şi intre ce împrejurări grele şi printre ce pericule! La Pesta, intr un timp, când revoluţiunea era in ajunul erupţiunei, când inaintea popo rului ungar viaţa oamenilor credincioşi tronu lui şi dinastiei era in pericol. La Viena, la Iusburck şi Olmiiiz, cănd pentru a străbate acolo a trebuit săeasâdin ţeară pe la Turnu roşu in timp de iarnă, să parcurgă ţările României, unde boerimea românească d--atunci il avea iu prepus, că ar fi revoluţionar, Dar cine va fi iu stare ca intr’un arti col de ziar să vorbească de toate câlâto riile, câte le au făcut, după ce s’a inton din esilul, in care '1 impiusese revoluţiunea ungurească ? de călătoriile, care le facea la Viena, după aceea, parte pentru a combate ultramontanismul, ce i disputa dreptul de a fi restaurata biserica sa ortodoxă in do meniul ei eivzit dela străbuni din veacur: parte pentru a combate elementele, care zi ceau, că se vătăma legile şi se vatămâdrep tatea, dacă poporul românesc va fi şi el in dreptâţit ca celelalte popoare Şi era grea luptă, fiindcă episcopul mai târziu archiepiscopul şi metropolitul român, a vea să se lupte cu puternicii acelor tim prri, lângă cari mai milita şi o tradiţiune ruginita, conform cărei poporul român „praeter mercedem laboria nihil habet“ şi era tolerat numai „usque ad beneplacitum Amărăciunea lui a trebuit să ajungi,,,, mea, când in faţa schimbârei sistemului n litic, inaugurat deja la 1865, au prevâzm nehotârîrea atitudinel românilor, care 55 putea şti inainte, căt are să fie de pâţ^j,, toare pentru români. Culmea amărăciuneţl'’ caracterisează foarte espresiv cuvintele J: morabile : „Fiere possem, sed juvare non*.'D scrise intr’o epistolă privată, dar in afaeeriş1 naţionale politice. Amărăciunea aceasta, ori căt de mare a ‘ fost, nu Ta biruit, căci el singur, ca. pastor sincer al bisericei, ca să asigure nu-tropo- 1 lia desgropatâ prin ostenelele sale in foste! oirecţiunile, i-a dat constituţiune, vrăndprin aceasta să o facă capabilă de viaţă şi dei desvoltare şi a esoperat intârirea ei pi articol de lege, asigurănd-o in contia ji| nirilor eventuale din partea altor biseri^ insuşi din partea guvernanţilor statului. Sunt de mare insămnâtate momenfele aceste, pe care generaţiunea noastră se jure a nu le inţelâge deplin. Aceste nat momente sunt aşa de mari, incât şi 4»d intr’un moment de slăbiciune biserica noastră, ademenita sau ameninţata, s’ar abili dela calea constituţională, nu preste mii oameni serioşi in studiul vieţei noastre bv sericeşti vor trebui să revină pentru a de lătura cu totul din biserica ortodocsă creştină atât ipocrisia bisantinâ, căt şi d* potismul moscovit, copiat după absolutism latin. :a0>" tilG rtffli lai vas idS» ■10 ii nav Li a1 t;ş !i B ilfet; Ara «ti Daca generaţiunile noastre ar fi prea slabe pentru spiritul instituţiunilor bisericeşti, croite de Archiepiscopul şi Mi tropolitul Andreiu baron de Şaguna, de gur, că vor veni altele mai viguroase, * curând de cum a venit marele bărbat dup* decadenţa instituţiunilor creştine sub cesi rismul bizantin şi le vor reintroduce şr reîmprospăta, nu pentru că au fost intr0" duse odată de geniul acel mare al secolului, ci pentrucă ele vor deveni un tulat al civilisaţiunei, ameninţate de o parte de stagnaţiune, de amorţeală şi de aldj parte de anarchie, de Dihilism spirituaL Eâtâ reprivind numai la o parte, dmw, le multe, ale activitâţei sale şi căt de ^ şi de espresiv ni se înfăţişează graidib {j aceluia, care a dispărut prea curând ^ mijlocul nostru, cănd inainte cu zece a*11. s’a mutat la cele eterne 1 Nu mai puţin grandioasă a fost comj ţiunea sa politică, intrigată, ignorată J partea unora şi nepricepută din partml tora. înţelegem ideea activităţii, pre ® dieta 1 , b.iţ . cautela Cluj. votului separat deia Este departe dela noi de a cot^"* principiul celeilalte idei politice, a ij taţii, care s’a sprigimt de aJiâ Parie'Jj nu s a esecutat, sau dacă s a esecutat, 1 1 ___ ........ 1 nul a vnroa d* * râu s a esecutat. Insă dacă e vorna , . tum semenai e intre ainândoae, totdeuna să dăm intâietate conceptiuuei celei diut** Lasă câ prin ea nu se tace nici o vatăi” dreptului, dar poporul româu, abstrag' dela eventualitatea altor avantage P0'1^ in lupta neîntrerupta, avea avantagiul jîfi li ferit de imoralitatea corupţiuuiloreiocwt | era in posiţiune de a şi oţeli puterii* iu luptă si in fine de a progresa in i1 parlamentară. Bă nu cugete cineva, câ noi când 4n •ii ifle ţiam astfel, am perde din vedere arin ^ procedura contrarilor noştri in luP^_VJ daugem insă numai decât, câ nu cum* Jj lupte fără de obstacule , din contră r" că cu cât obstaculile sunt mai »arl ii| le invins, cu atât ştim, că e şi ne-ja mai mare de luptători. Şi apoi vedem [că clin pasivitate prea s’a indiferentism şi că unii şi iucă oa le frunte, prea mult işi freacă buze-goalele verstmâutelor cardinalilor şi lor ultramontani, cari dispun de lăzi-dului religionar catolic, spunem drept tot respectul solidarităţii, credinţa iitudinea principiului pasiv ie ale românilor, ni se in cele reduce la când Marele defunct ne au arătat cu ,lele cele mai vii cărarea in direcţiu-nemorate, n’a fost mai avar in esern-arăşi vii, in direcţiunea economică, căutăm impregiurul nostru, sunt de iţine escepţiunile, unde adecă putem CJ| cutare fond, cutare proprietate nu ;t icuirată de marele defunct. Tot aşa i sâ zicem că a fost de spornic in llţirea literaturei. ■ nu este nici locul şi nici putinţa de adra intr’un aiticol activitatea unui care cu cât ne depărtăm mai mult insul, cu atât apare mai mare şi mai in fapte nemuritoare, in fapte care (toarce şi admiraţiunea generaţiunilor vor urma nouă cestor, cari vieţuim turile fraternităţii militare nu 'şi cunosc datoria şi nu respectă insignele cu care mâna Regală a decorat pe veteranul ostaş, pe părintele şi ocrotitorul nostru, ei bine, noi le vom purta că ştim că cel ce le-a purtat le-a meritat prin bravura şi devotamentul sau către ţară, Domn şi stindard. Vâ scriu aceste rânduri sub impresiunea unei profunde emoţiuni. N'aş li crezut inima comandantului din R-S. atât de împietrită până a călca in picioare reglementul oştirii şi aceasta impins de un spirit de partit. Termin, d-le Redactor, rugăndu-vâ a da ospitalitatea acestor rânduri in coloanele stimabilului d-v. ziar spre a afla publicul până unde merge ura şi fanatismul selbatic al sectei dominante. - al d-v. cu perfect devotament. 1882 Iunie 12 1. Nicolescu. Râmnic. Necrolog pentru imormântarea reposatului colonel N. Popovici ne întrunim aşa dară cu fiiascâ pietate cunoştinţă la mormântul lui şi când pune o cunună şi vom versa o lacri->a locaşul remăşiţelor pământeşti ale Oui defunct, sâ rugăm tot-odatâ provei, care ni l’a fost trimis, sâ ne intă-ă inimile, ca sâ putem inainta pe canare ni o arăta in viaţă prin cuvânt şi şi care ni o arată neincetat şi după •tea sa prin principiile şi aşezămintele, e a lăsat !« srsecuţie odioasa pănâ cliiar şi după moarte ilele acestea a incetat subit din viaţă iroprietatea sa : (Obidiţi) bravul veteran mei Nicolae Popovici. ra o adevărată jale a vedea pe incon-s< bila văduvă inconjuratâ de nouă copii. 1 aănd sub consternaţiuuea acestei fulger are lovituri, venită pe neaşteptate a funda in doliu şi lăcrâmi, toate rudele i si şi cunoscuţi. Informaţi de această c C 8 jjâ încercare, de acea amară cupă pe trebuia să o bea inconsolabila văduvă i iele, amicii alergară din toate părţile i ncuraja puind toate silinţe pentru uşu a şi alinarea cumplitei răni sufleteşti de 3 fuse rănită inima săngerândâ a acestei ortunate soţii. asul decesului fu adus şi la cunoştinţa j nisoanei din oraşul Ramnicu-Sărat, ru fiind a se da la inmormăntare ono ile militare cuvenite răposatului, fost co-el şi ofiţer al Stelei României. S’ar fi ut crede ca mesquineria injositâ a u-oameni mici la suflete, desbrăcaţi de ritul de camaraderie, tradiţional in ar-,ta Română, se refuze a se conforma re-imentelor ostăşeşti, ne voind a trimite i garda de onoare, nici un batalion şi adron de cavalerie pentru a acompania ultimul sălaş pe un vechiu camarad care servit 25 ani ţârei sale, lăsând suvenire amoasă, şi cea mai mare simpatie in me-nria tutulor camarazilor săi?! Şi principiile de bună credinţă ce se esupune cinurilor superioare. Cel puţin pentru a salva onoarea militară fi putut veni corpul ofiţeresc spre a a-*ta un sentiment de condoleanţă şi de denunţă pentru un veteran care purtase e-ileta 25 de ani. Nu s’a detaşat nici cel «ţin doi ofiţeri care sâ poartă decoraţiile; lâ cum stăm cu disciplina in garnisoana : Râmnicu-Sărat, al cărui comandant a rcat a justifica această barbara procedare legând că n’a putut trimite batalionu spre cortare pentru că, fiind departe de trei chi-metre de la reşedinţa garnizoanii, un pre-ixt, fiind-câ, pe cât ne aducem aminte, la ooarte» fratelui generalului Filat s’a tri-ais la distanţa de zece chilometre oştire pre a face onoruri militare acelui civil, umai fiind-câ era decorat cu steaoa Ro-nâniei, şi aci moare un colonel, un ofiţer 1 Stelei României, cu domicilul — numai i 2 chilometre de reşedinţa garnizoanei omandanţii interpretând cu precugetare şi egulamentele ad-hoc, ’i refusâ onorurile nilitare şi chiar muzica I A trebuit ca patru bătrâni săteni (cari ,u convieţuit cu colonelul) imbrăcaţi in eştmintele lor albe sâ poarte decoraţiii zicând : dacă cei chiămaţi de lege, de legă- Sunt momente solemne in viaţa omeni-rei, când muritorului este dat a se apropia de geniul universului şi a citi in cartea destinului. Sunt momente teribile când durerea sufletească stăpânind complexul esis-tenţei noastre, ne face muţi sleind puterea fisicâ, covârşind aspiraţiunile şi evoluţiunile inteligenţei. Scris este: Duhul este osârdiitor, iar trupul neputincios ; dar astăzi in mine şi unul şi altul sunt adânc comoţionaţi, sdrun-cinaţi, obosiţi. Folosinţa şi osârdia duhulu mpăejănate de sfăşiitoarea componcţiune care mi-a rănit inima, nu poate afla idei, cuca re să-şi exprime imensa sufletească durere, Limba, organul cuvântăm împleticită şi co prinsă de starea paralitică a duhului, afectat de jale şi durere, se trudeşte spre a aduna cuvinte cu care se descrie imensitatea desastrului, care a isbit o intreagâ familie al cărei cap, stâlp şi ocrotitor fost’a el se cerat de nemilostiva coasă a morţei ! Sau tainice uneltiri au prescurtat firul zilelor sale. Mie mi-a fost reservat dureroasa şi lugubra misiune a pronunţa un necrolog la marginea mormântului aceluia cu care am fost legat eu sacra legătură a unei amicii puternic cimentată prin puritatea şi desinteresarea ei, şi pe care moartea o di solvă astăzi fisic, ear moralminte vasupra veţui mormântului.—Amorul este o umbră care declină şi descreşte pe fie care moment amicia este o umbră de seara, care creşte şi se măreşte până când apune soarele vie-ţei. Vai! Soarele vieţei a apus astăzi pentru mult iubitul şi adânc regretatul meu amic N. Popovici, dar tot astăzi pentru densul a resârit un alt soare, soarele împărăţiei cereşti, căci moarte. in plina accepţie a cuvântului, moarte nu esistă. A-ceea-ce profanii numesc moarte nu este de cât o transformare, sufletul luăndu-şi sborul către cerescile locaşuri, vasele de lut se descompun, intră in pământ din care au şi fost alcătuite. Scris este : Al domnului este pământul şi plinirea lui, lumea şi toţi cei ce locuesc intr’ănsa. Locuitor şi oaspe pe acest negru grăunte de nisip, ce se numeşte pământ, reposatul urmând legilor naturei, a părăsit această vale de doliu numita valea lăcrâmilor, fiindcă in inima omului sunt două locaşuri : intr -unul şalăş’ueşte bucuria, in cel-alt întristarea, şi un înţelept a zis ; bucurie, nu fii sgomotoasă, ca nu cumva să deştepţi durerea sau întristarea care îţi este vecină. Bucuria sufleteasca era in inima sa, căci era inconjurat de o soţie, model de virtute, onestitate şi devotament; era inconjurat de nouă îngeraşi pe caie-i iubea cu un devotament nespus , şi carii corespundeau amorului său prin toate calităţile unor buni, supuşi şi devotaţi copii. Bucuria va fi bătut prea tare la uşa durerei, durerea s’a deşteptat şi următoare fatalei ei misiuni, a zis, bucurie! imperiul tâu a expirat, acum incepe dominaţiunea mea. Vai 1 ce dominaţiune sinistră, lugubră şi nefasta ! Soţul cel iubit, părintele cel plin de afecţie, amicul cel credincios ne-a părăsit. întreaga sa viaţă a fost un model de onestitate, de laboare şi activitate ; aproape 25 de ani a servit ţârei sale ca ostaş, restul vieţei sale l a consacrat la munca agri-culturei, soarta u’a incununat cu lauri os-tenelele sale, şi a trebuit a se lupta cu multe adversităţi pe care le invinse prin probitate şi neobosită luptă ; lăsând urmaşilor sâi un nume nepâtat ca moştenire cea mai sacră. Soţiei celei mult intristată nu voiu in cerca a-i aduce consolare prin cuvinte banale sau frase retorice ; nu, la asemenea durere sufletească nu cunosc decât un singur consolator, pe părintele cel ceresc, doctorul sufletelor şi al trupurilor. Pe acela să-l rugam a trimite mângâere şi pace sufletească de care are trebuinţă neconsolata vâduvă. Fiului ăntâiu născut, iubitului Nae, voiu zice: Eşti ostaş ca şi adoratul tâu părinte, poartă cu aceeaşi dostoinicie numele cel scump şi imaculat pe care ţi l’a lăsat bravul veteran colooelul N. Fopovici. Fii sprijinul, reazămul şi consolatorul familiei. Dacă decretele provedinţei sau alte cause streine au produs catastrofa, care a sdruncinat fericirea familiei şi pe noi rudele şi amicii ne-a umplut de jale şi doliu, tu care porţi o sabie şi eşti ostaş Român, rezămând in dreptatea causei tale, spada ce porţi, fie scutul şi apârarea patriei, dar fie ea şi râsbunătoarea manelor acelui hrăpit din mijlocul nostru fără de veste şi in mod atât de nenatural. Coborâţi dar in mormânt scumpe mortale rămăşiţe, in care a sălăşluit un suflet atât de nobil, atât de generos şi plin de virtute. Laşi un gol neimplinit in inima noastră, cărei depunem ca tribut datorit scumpului tâu nume, eondoleanţa noastră, regretele noastre, lacrâmile noastre şi a-ceastâ coroană de flori. Lacrămile le va in-ghiţi pământul, florile se vor veşteji, iar suvenirea ta va râmânea imperesabilâ in memoria noastră. Fie-ţi ţărâna uşoară, o-dihueşte in Domnul, fie cel atât puternic mijlocitor şi spâşitor sufletului tâu, veşni-ca-ţi pomenire, bravule ostaş, harnicule agricultor, rudă afectuoasă şi devotată, amic sincer şi nepreţuit şi cetăţean onest. La revedere in zioa cea mare a Domnului. Că scris este, seamănă-se intru stricăciune, sculase-va intru nestricăciune ; seamănă-se intru slăbiciune, sculase-va intru putere ; seamănă-se trup sufletesc, sculase-va trup duhovnicesc ; fă-cutu-s’a omul cel d’ăntâiu Adam in suflet viu, iar Adam cel după urmă in Duh de viaţă făcător.—Amin. 1888 Iunie 11. C. K. Nicolescu. Vechile iustituţiunei al României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la elirono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Primarul Comunei Bucureşti Co nvo care In baza înaltului decret Regal cu No. 1400 din 2 Iuniu curent, şi in urma comuni cărei d-lui Ministru de Interne cu adresa No. 9927 ; Noi, Primarul Comunei Bncureşti, invităm pre d-nii alegctori, inscrişi in listele electorale definitive ale anului curent pentru colegiul I de Senat din acest judeţ, să se adune in localul Primăriei din strada Col-ţei, in ziua de B Iuliu viitor la orele 9 de dimineaţă, spre a implini prin o nouă alegere, vacanţa declarată in Senat. Această alegere se va face conform prescripţiunilor legei electorale şi celei interpretative acestei legi. p. Primar, Gr. P. Serurie. Secretar general, Bolintineanu. No. 8786. 1883, Iunie 7. La La La La I.a La Agenţia Vapoarelor Toate productele animale provenind din Romănia se pot iinpurla şi transita do a cum nainte fără nici o inpedicare in Au-stru-Ungaria presentăndu-se patenta de sănătate şi un centificat de provineenţa, exclusiv Lănci nespălată şi dărăcită pentru care trebue afară de sus zisele documente âncă permisiunea specială de la Ministeriu unguresc de a transita şi importa in Austru-Ungaria. MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PLANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Musicâ, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiuneaRusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa isky . ... p es belles de Bucarest idem Fr. Schipek Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 2 Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 Fleurs Roumanies potpouri de D. Ferlendis. % 2 lei de 2 , Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printCo artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei.) NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In Clirend va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle deN. Dl’OC-Barcia-nu, director al gimnaziului din Giurgiu. A eşit de sub presă : Cobicele comunale complecte, coprin-zând toate legile decretate de la anul 1878 până la inehiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi râmase in vigoare, adecă legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Nona lege comunala, cea electorală, a Consilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribuţiunilor, a impositului de nturi spirtoase, a burselor de U-comcr- ciu, a recrutârei armatei (complectă), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a flxărei şi gi adaţiuuel re munerarielor corpului didactic, a iufl inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De vânzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „Romănia jună", Viena, VIII Lange Gasse 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru Romănia şi streinătateprecum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cn Începere do la 20 Mniu 1883. ploeşu, tjuzeu, R-Sărat, Focşani, ilârâşeşti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) rO ore -16 minate seara. Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buzeu, R-Sărat, Focşani, Mârajcjti, Brăila, Calaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa, l’loeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Pioejti cn trenai mizt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vărcio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 oredim. (trenul de peisoaue) ti ore 10 mm. d. a. (tren mut.) SOSIREA TRENURILOR De la laşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacău, Măreşti, R-Sărat, Buzeu, Ploeşti (trenul accelerat) 5 orc dim- De la Galaţi, Brăila, Buzen, Ploeşti (trenul de per soane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; _ Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Verciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De la Giurgiu -. 3 ore d. a. (trenul fulger) iO dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 seara (trenul mixt), ore min. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 20 iunie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . , 50,0 Renta Română Perpetuă , 6°ju Obligaţiuni de stat. . . . 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri fanciare rurale. • . 7oio .> Scrisuri Rurale.. . . 5o[o Scrisuri fondare nrbane . . 6o[0 , > > 7o[0 > » » Impr cn prime Buc. (20 1 b.) AC^ii Dftuuoi ti aţeR «*>a£x> o 12^01 , , Soc. cred. mob. rom. 250 I. , , , Rom. de construcţii 5001. , » » de Asig. Dacia-Rom 800 1. , , > , , Naţionale 200 1. MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBEKG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D-nu Doctor Boicescu s a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). G. DAN1EL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat in Strada BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s a mutat in strada Principatele Unite No. 7. Societatea Creditului funciar urban din Bucureşti. Rectificare Licitaţia pentru darea in antrepriză a Construiri localului acestei Societăţi ce urma a se ţiue iu ziua de 15 curent, sa amănat pentru la 25 Iunie curent, se publică dar spre cunoştinţa amatorilor. Direcţia. Diverse inr contra argint. . . . . , Bilete de Banqne Fiorini valoare Anstriacă. . Mărci germane............... Bancnote francese. . . ■ Gnmp. Vând 92'i2 93'/, 91»/, 92' (2 98 •/, 98»|, 103- 104- 86'/, 87- 230- 283- 92'/2 93- 104»|, 105'/j 89 90- 99 >|, lOOiR 103»/* 104V 33--- 34- 1340 i or.A 208--- 210- 492--- 495- 342--- 345- 227 --- 230- 2»/s 2 5|8 2»|s 2 »/s 2 11 2.12- 1 23 1.25--- 99<|2 lOO’/s LA LACUL-SARAT de închiriat sau de venzare O casă noue conţinend 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucătăria, alţii1 cu patru odăi şi bm ătăriă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 96. Devenzare sau de In- uâ livadă (făneaţâ pe moşia UI1II lttl Fundeni (Colentina) vis-a-vis de Zahanaoa cu uâ întindere de 100 stân-geni laţadâ şi uâ casă; se poate face şi o fabrică. Doritorii so pot adresa la D-nu A. Iehalsky in strada Inocenţii No. 5 biss. Vechiul magazin de bijuterie D. HERDAN Pe care l a avut peste drum de consulatul rusesc, s’a mutat tot pe calea "Victoriei pal atu Dacaia No. 2, vis-â-vis de prefectura caditalei. DE ÎNCHIRIAT casele din strada Taurului No. 12 coloarea de Negru, devenind proprietatea bisericei Lucaciu, in urma decisiunei curţi de apel secţia II cu No. 55 din anul 1882, râmasă defîritivâ, Epitropia face cunoscut doritorilor de a lua aceste case cu chirie de la Sf. Dumitru viitor, a se adresa la d. C. I. Săulescu epitropul bisericei, strada Lucaciu No. 13. Dl/IDDil/ chirurg-dentist are onoa-. MDnlr\, rea d’a face cunoscut că a i enunţat d a se muta ^ şi că va urma a locui in strada Ştirbey-5 odă No. 9. TIMPUL PRODUCTE «M’BClAMk pahpUmbrib 101 VIOLETTES DE PIRME ED. I'IYU'D 8» pun.......DEMICIIUIEIIUCMRW Eimit pfntru b.tl.U ......•( BIWIUIElt 01 Apa de toilett»..DE «iCSIUHELC DE >»»■» Pommada.......OE mC$IS*ELE Of P»*** Oltu..........0E BICDIDOELE OE P*»«» Praf da orei.... OE MICII UN EU DE P«RB I Coametlo......OE inCSIUNELE DE PSnll T 17, Boultvard de Strasboun/, S7 Ungurul Depotit .116 A-n-i Mignot tii-a-Tii ile Petrul Naţional Buourejti HACAS1N fondat liUCURESCI COLONIALE SI DBLJeATRSE V1S-A-V1S D" THEATRl.’L NAŢIONAL Anunţă nuilln Mobiliwi şt onor. public că j>e calele Meceturi I" «omagiul casei, rut importul tir bour cnse urnoVmrtle Hiaturi fine. DEPOSLTDE .M ASIN EAGRlOOIjj Locomtbi.e cele nai perfecţionate ca si fara apparat ie ars pac I) de ori-ce mărime ( MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT ele. d DIN FABRICA I î:;fM:ARSHALL, SOKTS & CT»ş (Gainsborough, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţio şi mnnipulaţiune, uşoare, foaite tari şi repezi la lucru. J DIN FABRICA V <1 i’lanoe, I^la I i ( o. (New-Yorkj Mori, Manoge şi Maşine de treerait (cu numegiu) ! aitoaze de porumb, Tricuri, O răpi, Maşine de vintura'. Plusuri, şi Maşine de Semănat, ciin fabrica HOFHERR & SCHRANTZ (Yiena) Depou de părţi de maşine. Preţuri moderato LA BOURBOULE APA MINERALA BminamBnfe RECONSTITUITA ^ Clorurată, aodică, bicarbonată. araenicală O JUMETATE PÂNĂ LA 3 PAHARE PE pi Regenerâză copiii debili şi personele slăbite. Anemiet Scrofule, Diabet Friguri Intermitente Afeoţiili pielei ţi a cailor respiratorii Antoet dulilu tio Olamla. Aniset dellonlcniix Absent SuU Anaua* do In Murtiiiiqiie, Bananedc la'llayona Benedictin-Bittcr de China nntiIVliric Biter din vin i’rovldenzei anii Coleric Clinctrenz. alb calliin. şi Verde de la grnnd Chnrtreu* Frnncla, Cura* O de Olanda, alb, verde ai orange s e, de la Vifiiniitl Fockin l’lporniint, verde, galben, ai alb de ia Get Freres din Francii Cognac vieux, Cognae lin cliampagne, din Cognae. Liquorurl toi felul de gusturi de la Mărie lirianrd, din Bordeaux. Itenn-mita Mustiră de Hio, Maruschino Ţuică Naturală Boniurl adevP-rate din Jnnuiique. Ananas Arac de Mandarin, l’uncli in Cognac Hlinin şi In Kirscli. Şliboviţă de Banat. VINTltl STREINE Şl INDIGENE. Importate de 1» primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari Odo-beştl. Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D O. MOCIANU. STABILIMENT THERMAL (Francia. Desparţămentul Allier) PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ Adniniilraliani : Parii, S2, boulei. Honlciarlrt STAGIUHIKA BĂILOR Le Stabilimentul din Viehy, unul din cele mai bine instalate din Europa, se gS9esc Băi, si Duse de Iote felurile pentru tratamentul ma-ladielor de stomaqh, ale ficatului, ale băsicei, gravelei, diabetului, podagrei, petrelor urinare, etc. In tdte Şilele de la 15 mai la 15 eeptembre . Thealru şi Concarto la Caeino. — Musică in Parc. — Cabinet de lectură. — Salon reservat ddmnelor. — Salone pentru joc, conversiune şi billiarde. ■ Tote drumurile de fer conduc la Viehy. Pentru renseignemente a se adressa la Companii, 22, Boulcvard Montmartre, Paris. I.HERTKli ATELIER DE PH0T0GRAPH1E Str Ştirbei;- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysl oml cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte lină. Onor. public care n’a avut imă ncasinnea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt. in toate zilele, atăt in timp frumo' căt şi in timp innnrnt de la 9 ore a. m. păuăla 4 p. m. Tn afest atelier se găsesc şi leb otiri in pictură originale de venzare. SUNT CELE MAI BONE DIN LfMEf5 ennale Cu 150 ,neăaile prirpe CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Stradei Şelari şi Covaci No. 2, Garanţâ sigură dată inscris. Par la presente j’ai l'lionneur de re-commander â l'honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme ie plus uouveau et pourvu d’appareils tont neufs. — Les pris sont reduits et le travail tres (in. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera facilement de ia pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux ă l’etat naturei etc. — On peu-poser tous les jours. que le ternps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. o. - SINGER C s poartă marca latină de cusut new-york. de sus a a lui Fabrice!. G. NEIDLINGETJ,A£enl ^enentl varii şi varft am primit din propria nmistn un in.rus asortiment de Costume de voiai Costume de. Caşmir, Oileans şi I)ocs onglesese, Veste liro >cs şi l’iquet, .Mantale do VOiagc do lioes. cu deos blre recomandăm Colo mai moderne Pardesiuri do Cocimiu şi Haras gros ( ostume cu şi larii talie de Diagonal, Şevooi, Cumgarn şi ivflot %1c*j&c*lcXicicicicyckicJcJclcicXiclciciclclckic*JcQ * CONSTANŢA | Staţiunea Balneara ^ 5 MARELE HOTEL CA ROL I 8 I—ionlole ScciT'te Y'hT UMWINVDVl v .vă M 'W HkWAVlVi. / ‘ ’ niit u\ ţ cavalerul de mode ucnn Les ( Ar.SULF.S KAOUIN sunt singurelo eap-sule cn (ilnten aproliato ile Academia de medicina din Eraccia, cave le-a declarat superioare tntiilov colorlalte preparaţiuni de (lopaiiu, NOTA. Trebne refuzat ca o imitrjfie IVamliiloasp orice flacon caro nu va li conform cu modelul do mai sus. Ac. ste capsule sunt întrebuinţate in tute spitalele militar» din francia. l'n Flacon ilo It-t capsule 5 f. Un Plocon dc K) capsule, :i f. 50. Depăşitul la rnris, 78 şi 80 F ub, St-])rnis şi in tonte farmadele uncie se găsesc asemenea * MARE GRĂDINA ŞI TERATA PE MALUL MAREl ? f)() Saloane şi camere mobilate cu lux * VEDEREA SPLENDIDA PE MARE ^ Mare talu de mani are, saloane de canveruiţiune dc jocuri- şi. de dans. ^ J'retvri foarte moderate, aranjamente speciale, pe71t.n1 şederea. ttidclinu;ală. ^ Stagiunea băilor va incepe la 19/i iuniel'îSii y 2 Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede-rj rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor 0-jj nora cu presenţa lor. ^ Vor avea loe baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte ţie teraţii ^ cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu io-^ cori de artificii. ^ Tarif special pentru cei cari caută cură pană la l Iulie şi după "K 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu E. Plcus di-^ rectorele Hotelului la kL'oustanţa. ^ Notă, Hotelul priimeşte pc domnii pasageri in toate stagiunele. in.ii lutcfbninţai^ pcnlro liifrQiau«fţ«rM f»cânA hm.l «rf>t »uc f linniţtajtd m rin biNom. atunci Ţi im)* ţi «Klit Avi III r*|)| In, Uiu a »C faţa fc,iu :ilt (fi net al Alunei pÂnA dimiucâţau 4i* mici 1 fAu’iiifiiţ1],# eţiiilt'fni' rjiiiftUHii aibu fiiiuuVu ţi ira^c'A Acr»t bălun 'luifnlrt^xA crcţiturilc ţi Semnele aIp vikmat ilAnU jniae; p»lex cJţtifA m AîbcU, fr.'geiinie iij5p.itaiul iu Qtorg* jl/firtinofin* •ujâ Wmgtul roman, JV. Xiculrrcu. I. A ArrUtra itu f* *« far**** h, C\ura% Jiţiubonti, Sitrrtkcr, )f\tttn;)9 Schmcttuu. — /»» ^ rge a t/*/»n .I/ riwo Lnrr/<>n.i ai la i'hantwcia d J /mi * - ’i Aug llfbeeUny. in Sfat,nu A YfxnUr J% irma