DUMINECA 19 IUNIE 1883 ABONAMENTELE |LtrD toaU ţara, pp an . . . > P» 6 luni. , pe 3 luni. otrn streinltate pe an . enamenUle ae priimesc la . . 40 lei . . 22 lei . . 12 lei . . 60 lei Administraţie ni Capitală 10 bani număra i Districte 15 bani nurnăru vral şi material, şi cari dau calciului lor un sbor nemărginit, işti unde se poate produce mai bine rst soi de oameni decăt la noi de esistă teren favorabil desvoltă-ţlor ?! Avem tirani şi tirănaşi, plecănd din apta cea mai inaltă politică pănă cea mai de jos, cari sunt nu nu-i apesători ai fie-cărui administrat, i r mai ales calamitate a servicielor blic*. Sub măna lor stearpă, dar I itală, totul se sdrobeşte şi se ri-i eşte in vănt. Tirănaşii aceştia au o organisaţie >priă, inamică ori-cării prosperări i ţnstituţiunilor, pentru că ei, dato-i du-şi intre dănşii tribut in or-<|ie ierarcliică, după cum adică de- 11 puterea unuia de la altul, fac din videle publice sorginţi personali, de cari trag tributul ce au să plătca-eelui mai mare. Hxemple intru susţinerea celor ce cm aci sunt negreşit atâtea căte s it gradele, dar nu e trebuinţa a le i ira pe toate ca să fim inţeleşi şi : obaţi. Destul va fi să cităm două i lividualităţi mai însemnate ale Statuii, să cercetăm autoritatea mai i ,ltâ, pentru ca să-şi facă cineva i ic cum merge lucrul pană jos i tot. IT'iucipala autoritate in Stat este i mistrul ce dă firma cabinetului. El : totul sub mână şi sub ochiu. Pu- i .le sale ii constitue dreptul de a dis-I ie dupe voinţă de lucrul public, i nci când apatia domneşte in nat ne ; şi nu-i lipseşte, de căt să se mre de graţia străinilor pentru ca - Jie asigurat de prelungirea pute-r sale. •’cntru aceea tirănaşul nostru, pe • îl se infâţişează arogant şi netc-j or de nimic inaintea bieţilor ad-mistraţi, se umileşte pănă la Lpă-i it străinilor, şi le acordă cu su-ii iere pretenţiunile, fără să cugete . răul care resultă din aceasta peni naţiune şi drepturile sale. s< )-nii Rosetti-Brătianu sunt ast-fel ifiutării străinilor cu ceea ce nu es-propriu al lor, cu serviciul pu-, cu interesul naţional. ,a rendul lor, şi ei primesc tribut a cei ce depind uirect sau indirect autoritatea lor. li au şi vasali pe toţi cei ce dirig , icii publice autonome, dar supu-rivegiiiării ministeriale, şi aşa exercită puterea in interiorul ţării in mod absolut. Ac-am tot mirat, intradever Împreună cu lumea întreagă, care să fie motivul decăderii atăt de jos a celui mai pretenţios aristocrat, a lui Beyzadea JNIitică Ghica, cel cu tradi-ţiunea strămoşască, foarte demnă de respectat, in căt să^ajungă eapieldaş al partitului roşu, combătut cu toată invierşunarea de către dSnsul o viaţă întreagă. Ei bine, teoria noastră explică această decădere. Beyzadeaua este prcşediide la Eforia spitalelor civile, şi prin aceasta vasal al d-lor Rosetti-Brătianu. S'a obosit de sigur fiul iui Gri-gorie-Vodă-Gliica de a purta sarcina moralităţii politice intr’un timp cănd spiritul public este atras in materialism ; şi, ca om al progresului, in-ţelegend bine sistemul rosetto-brătian. a preferit, de căt riscul de a fi in-lătnrat din capul Eforiei spitalelor, cu perderea atăt a posiţiunii căt şi a venitului anual ce-i dă ea,—a preferit zicem vasalitatea către atot-po tontul Rosetti-Brătianu, ba incă a primit şi chiar pe Bundholderul Si-meon Mihălescu, ca martor şi conducător al seu. Sub inspiraţiunea acestui trist personaj, care aminteşte vinderea cărăuşilor ţărani la Warşafski pe timpu resboiuiui, Beyzadea Mitică Ghica, ti-rănaş ai Eforiei spitalelor, a dat o direcţiune cu totul personală serviciului public, in căt testamentele sunt lăsate la o parte şi scopul instituţiu-nii aproape părăsit. Avea altă dată Eforia spitalelor civile de măndriă a sa să-şi atragă diferitele aşezăminte caritabile, ba le organiseze şi să le administreze in spiritul pioşilor lor fondatori sau donatori. Ast-fel işi alipise Asilul Elena Doamna, şi cătase a-i da desvoltarea meritată, crease orfelinatul de la Pan-telimon, instituise un laborator de chimia şi un museu anatomic la spitalul Colţea, şi se ocupa in mod con-ştiinţios de-a organisa serviciul gratuit al ospiciului de alienaţi de la Mărcuţa, cum şi de-a urma ideea şi simţirea acelor generoase persoane cari au oferit averea lor spre măn-găiarea publică. Fără să mai cercetăm in parte modul cum se administrează spitalele astăzi, vom constata aci că de Asilul Elena a cătat să se debaraseze Beyzadeaua ca de o povară, şi l'a trecut la ministerul de Interne ; de orfelinatul de la Rantelimou s'a debarasat, imbrăncind pe uliţi pe sărmanii băieţi ocrotiţi intr'Snsul ; de laboratorul de chimia cum şi de museul anatomic s’a scăpat asemenea , tre-cendu-le la facultatea de medicină; iar pentru ospiciul de la Mărcuţa a creeat taxe abătute de la scopul caritabil al fondatorilor. Beyzadea Mitică Ghica a găsit că e mai bine să tacă comerţ cu averile pioase de cari poate dispune. încurcat iu clădiri la Sinaia, cari nu numai că nu aduc Eforiei nici-un ban venit, dar mai vertos ’i impun | grele sarcine do întreţinut ; după construirea a trei oteluri şi un stabiliment de hidroterapiă hi Sinaia, toate spre înlesnirea petrecerilor iuti-acest oasis al Măriei Sale pe limpid de vară ; s’a intins apoi Ia Bucureşti in construeţiuni din cari speră, negreşit a se ratrapa de peiderea de ia Sinaia ; a inccput clădirea pe Bulevard a unui stabiliment de băi de comerţ; a luat cum am zice rolul lui Maimar-başa, s’a făeut întreprinzător regulat de lucrări publice, şi speculant de clădiri cari nu raportă nimic. Daca acesta a fost cugetul pioşilor fondatori, judece-o publicul consciiu-ţios. Noi susţinem că este o abatere flagranta de la textul şi spiritul testamentelor, o impietate barbară, cu atăt mai blamabilă cu căt vine de la un bărbat legat prin numele seu d i pioasele fondaţiuni ale Eforiei Spitalelor. Asupra ncesfor abateri vom reveni a ic cerceta® in parte. D'o-cam-dată ne mulţămim cu semnalarea lor, făcuta in scopul de a aduce exemple la teoria noastră despre organisarea tiraniei in Statul unde poporul este in apatie. Intr adevăr, incheiănd această idea, zicem : numai controlul puterii prin naţiune, esercitat in mod constant şi conştiinţios, poate face să piară de-sordinea, capriciul şi abusul, florile otrăvitoare ale tiraniei. ŞTIRI TELEGRAFICE Gastein, 28 Iunie. —■ Principele Alexandru al Bulgariei a sosit aici spre a face o cură de trei săptămâni, impreună cu fratele seu mai mic principele Francisc Jo-sef de Battemberg. împăratul Wilhelm să aşteptă la Gastein intre 3 şi 6 Iulie. Alexandria, 28 Iunie. — Au fost la Damietta eri 129 de morţi, din care 113 holerici ; la Mansurah s’a constatat de trei zile 4 morţi de holeră. Constantinopole, 28 Iunie, — Capi Misiunilor, ambasadori şi miniştri plenipotenţiari, se vor intruni măine pentru a conferi asupra holerei care băntue in E g'Pt- Un paquebot rusesc, venind din Alexandria, a sosist azi la Coustantinopol dupe ce a'suferit o carantină de 24 ore numai ui Dardanele ; a trebuit să se intoarcă in-dată la Dardanele ca să implinească carantina de 10 zile. Chiar debarcarea scrisorilor ’i a fost oprită. Viena, 28 Iunie. — in procesul intentat ziaristului Bolgar , pentru duelul seu cu locotenentu colonel Scliluyer, duel in care acest din urmă fu omorit, Juriul a afirmat că d. Bolgar şi cei doi mar tori ai sei au lucrat in aceasta afacere prin constrângere neresistibilă. In consecinţă tiibunalul a achitat pe cei trei acuzaţi. Londra, 29 Iunie. — Camera lorzilor a respins, cu 145 voturi contra 140, bilu autorizând câsătoriilo intre veduvi şi cumnatele lor. 1 n formaţiuni D. generai Fălcoianu, care avea două posturi şi prin urmare două lefuri grase, so zice c’a optat pentru căile ferate, dăadu-şi demisia din postul de şef al marelui stat-major al armatei. Se vorbeşte despre inlo-cuii ca Sti iu acest post cu d, general Baroţi. Lupă eutn ani anunţat ieri, s a prins ia Varna o ceată de polonezi cari instalaseră acolo un atelier pentru falsificarea biletelor noastre de banca. Poliţia a pus măna pe presa litografică, pietrele gravate, hărtia cu filigramul iui Traian şi mai multe pachete cu bilete plăsmuite, gata a fi puse in circulaţie. CRONICA O mare zăpăceală domneşte in privinţa alegerii locului pentru clădirea liceului sf. Sava. „Gaz. de Roumanie" ne spune că s’a părăsit ideea d’a se construi pe locul de la Mazar-paşa, şi că s'a ales vastul teren situat in faţa bisericii Icoana şi pe care l’a cumpărat statul. Acest loc poate să fie vast căt a pofti, dai nu e bun, fiind situat prea departe. * Duminică, 19 corent, ia ora 6 p. m. in giâdina Cişmigiu, va avea loc examenul genera], hotărât de onor. minister al Instrucţiunii Publice, al micilor dorobanţi din capilnlă, de gimnastică, canturi şi exerciţii militare. 4 In zioa de 7 Iunie curent, pe la orele 5 p. m., a căzut in comuna Doagele, judeţul Vasluiu. o ploae torenţială eu peatră in mărime parte ca de 5 — 6 grame iar parte ca de 18—19 grame; stricăciune insa poate nu a causat la păpuşoiu, căci fiind mic se crede a se indrepta; insă secara, orzul şi grâu! pe unde a fost inalt s a aplecat la păinent, rămâind in picioare numai a patra parte şi nu se mai crede a se indrepta; de asemenea viilor li s’au rupt lăstarii cu struguri ce şi iucepuse a urzi. * In zioa de 7 Iunie curent, pe la orele 2 p. m.; a căzut grindină in comuna Brăduleţii, judeţul Dămboviţa, desfiinţând semănăturile a 100 pogoane pământ şi rodul pometurilor din raionul acelei comune. * Făcăndu-se o reclamaţiune din pa»tea domnului advocat Toodor Istrati din Bârlad contra domnului preşedinte al tribunalului local, că ’l-ar fi ameninţat şi insultat cu ocasiunea fixării unui termen intr’o afacere ce avea la acel tribunal, ministerul a delegat pe domnul procuror al zisului tribunal ca să cerceteze caşul. Din ancheta făcută de domnul procuror, spune Monitorul oficial de azi, s’a constatat că plângerea domnului Istrati este neintemeiată ; căci nici insultă, nici ameninţare n’a urmat din partea domnului preşedinte, care n’a căutat de căt a ’şi face datoria. * Iu zioa do 7 Iunie curent, in comunele Mâiizăleşti, Vintilă-Vodă, Robeşti, Gura-Ani-noasei şi Paiscovul, judeţul Buzeu, căzând ploae torenţială amestecată cu piatră de o mărime foarte mare şi vijelie de o violenţă Înspăimântătoare, a stricat semânăturile de grâu şi porumb, a despoiat viile şi pomi de roade, a scos pomi din radâcine de o grosime foarte mare, şi a desvelit case ; asemenea asa locuitorului Nieolae Vlad din comuna Robeşti, fiind nouă, a distrus’o, cu desăvârşire, causănd enorme pagube locuitorilor. llobisi ţăranilor sub Roşii Asupra robiei sătenilor dela Un-gtireni, proprietate a ministrului de finanţe, a liberalului d. G. Lecca, toate gazetele, fără deosebire de culoare politică, dat-au strigătul de alarmă, şi au cerut îndreptarea relelor şi numirea unei anchete serioase care să constate cele denunţate de pressă. In zadar ănsă toate. Guvernul aşa zişilor protectori ai ţei anilor n aude, nu vede, n a greul pămăntului. Tac maică, şi voesc cu ori ce chip a cocoloşi lucrurile. Acum, ziarul fosta din Galaţi, face următoarele apreciări juste in a-eeastă privinţă : Lipitorile satelor a lui Alecsandri au re-mas cu mult inapoi lipitorilor roşii din zilele noastre; atât e de adevârat că fie ce lucru se tot perfecţionează mereu. De 17 ani munceşte un biet nenorocit vara şi ear-na spre a scapa de o datorie de 15 galbeni şi iu loc sa se scadă datoria, ea se găseşte indoitâ şi întreită. De nouâ ani se chinueşte un'biet om să plătească prin munca sa o datorie de 67 lei şi nu numai că nu isbuteşte, dar ea se găseşte sporită şi prin datorii moştenite de la părinţi. De 12 ani o nenorocită văduvă s-a prefăcut in roabă, care munceşte fără nici o socoteală pentru plata unei inchipuite datorii a bărbatului ei mort, şi nu se poate rescumpâra. Şi altul tot aşa, şi altul şi mai râu. şi un sat intreg de oameni, de Români adevăraţi, s-au prefăcut in robi, cari n-au altă menire pe lume de căt aceia de a munci mereu ziua şi noaptea pentru îmbogăţirea stăpânului lor. Şi dacă care-va din ei se roagă de ertare, sau indrâsnesee să întrebe de nu cum»va şi-a ispăşit pâcatele prin a-tăt chin şi atăte sudori vărsate, apoi se desprinde din cui biciul stăpânului şi i se dă cu el uu respuns, care duce pe nenorocitul ce l-a primit drept in căutarea spitalului. Aceste toate se întâmplă la satul Ungurenii din districtul Bacău, fiind proprietar acolo d. G. Lecca, ministru de linance, iu zilele de fericire a domniei lui Carol I, in zilele acele adecă unde pigmeii se screm din toate puterlie spre a încredinţa pe poporul, care suride de milă, că şi ei sunt oameni mari ca Ştefan şi că şi lor li se cuvine statui de bronz ca eroului moldovean ; in zilele acele unde libertate, dorul de ţerau, justiţia etc.. se esploateazâ in toate chipurile spre a se masca tirania cea mai hidoasă, exploatarea poporului iu folosul unei mărşăve tovărăşii politice, furturile de bani publici in mod direct sau prin tertipuri şi cea mai desfrânată destrăbălare in tot şi in toate. In zilele aceste de neagră demorali-sare, uu sfetnic domnesc are un sat de robi cărora le suge sângele ca o adevărată lipitoare. Şi ţăranii robiţi au găsit vremea a da jalbă la domnie spre a se plânge de suferinţele lor ! Naiv cine le-a scris jalba şi care crede că prin slove negre pe hârtie albă are să se îndrepte un rău, cu nu e de cât o manifestaţiuue a boalei cumplite de care sufere ţara in vremea aceasta de amară ticăloşie ! Hoţiile (lin Bacău Iată, după relatarea Monitorului oficial, cum stau lucrurile la primăria şi la comitetul permanent din Bacău. Sumele delapidate sunt mari .şi instrucţiunea urmează ăncă. Iu urma unor denunţări primite la ministerul tinancelor, domnul inspector tîuau- TIMPUL —————— ciar Vara a fost insărcinat si facă o verificare minuţioasa casieriei oraşului Bacău. La inspectiunea făcuta s’a constatat un deficit de lei 19.677 bani 8, care datează incădin 1879 şi care se acoperea la diferitele ins-pecţiuni, parte cu bani luaţi de la axizari din ordinul primarului comunei şi pentru cari casierul nu libera recepisă din registrul cu matcă, luănd aceşti bani numai pe simple chitanţe manuscrise, şi parte cu mandate descărcate prin jurnalul de casă şi declarate ca plătite, dar cari in realitate nu erau iucă plătite, ci numai incredinţate casierului. Autorii deficitului sunt: casierul comunei I. Stanciu şi primarul G. Hociung ; a-mânduoi au fost pe dată destituiţi şi daţi in judecată. Cu această ocasiune s’a constatat şi mai multe mandate falşe, emise de primarul Hociung şi despre care circula sgomotul de mai mult timp. Aceste mandate, din cari pănă acum s’a presintat pentru suma de 54.700 lei, sunt emise pe numele lui Finkelstein, antreprenorul pentru plata iluminărei oraşului şi sunt semnate de acesta ca achitate. l entru aceiaşi plată lunară după contract a iluminărei oraşului s’au găsit emise doue şi trei mandate, din cari unul plătit in regulă la casieria comunală, iar cele alte e-esemplare serveau domnului primar ca, in creditul comunei, să poată rădica bani din piaţă pentru plata datorilor sale personale Aceste mandate se depuneau ca gaj pe termene hotârite la espirarea cărora să emiteau alte mandate ialse, de o valoare mai mare şi se retrăgeau cele vechi, cari se anulau. Iu această afacere sunt implicaţi primarul Hociung, casierul Stanciu şi antreprenorul Finkelstein, cari sunt daţi judecăţii. Instrucţiunea continuă spre a se descoperi toate mandatele false, emi-e in acest mod. La comitetul permanent din Bacău asemenea s’a descoperit mandate de natura aceasta. In urma cercetărilor făcute pănă acum s'a arestat secretarul comitetului V. Canciov; s’a cerut şi suspendarea din funcţiune a unui din membrii comitetului, domnul N. Dragoianu. Intrucţiunea continuă. Otrăvire Individa Luica, soţia lui Gheorghe Nicolae Dojan din comuna Policiori, judeţul Buzău, s’a otrăvit singură din eroare prin luarea a nişte săricică ce o avea preparată pentru vindecare de bube in loc de a lua nişte prafuri numite peatra acului, ce de asemenea le avea preparate pentru combaterea unei boale interne de care suferea de mai ’nainte ; cu tot ajutorul medical ce ’i s’a dat, dânsa a incetat din viaţă după căte-vazile. Un accident teribil Zilele acestea un teribil accident a adus consternaţiunea in comuna Slobozia Galbe nu, proprietatea d-lui Datculescu. plasa Grădiştea, din judeţul B.-Sărat. Săteanul Dobre Constantin, căreia mar, a fost ars de viu din causa imprudenţei sale. Un sat intreg şi o familie desolatâ plăng pe mormântul seu. Voind a scoate, seara, nişte spirt din un butoiu ce vărăse in hruba sa, fratele sen avu nenorocita idee de a apropia lumăna -rea de cep ; spirtul luă foc, Dobre Constantin, jumătate ars şi cu intestinele eşite putu a se ţări pănă afară, scoţend strigăte in-grozitoare , nu trecu mult şi-şi dete ultima suflare in durerile atroce ce-şi poate inchipui ori cine. Fratele său putu de asemenea a eşi fript pe jumătate, insă traeşte pănă in aceste momente. Cu toate ajutoarele ce veniră din sat şi de la proprietate, ţoalele udate, pompa şi apa nu fură in stare a scăpa nici un colţ al casei lui Dobre care arse până in fundul hrubrei. Casele de prin prejur scăpară neatinse de elemontul distrugător. Fie ca acest teribil cas să serviască ca un esemplu mai mult pentru toţi imprudenţii ce’şi espun cu uşurinţă avutul, viaţa lor şi a aproapelui lor. De mii de ori mai puţin espus sălbatecul ce trăeşte in mijlocul pădurilor necunoscute şi a fearelor sălbatice, de căt omuţ civilisat ce in ori ce moment, la oraş ca şi la sat, are atâtea incidente şi accidente neprevăzute d’asupra capului său ! Dobre Constantin lasă o femee şi mai mulţi copii in cea mâi mare sărăcie. Compătimirea noastră morală nu este suficientă. Avis inimilor caritabile!“ GAZETA. TRIBUNALELOR Un surdo mut omorator Curtea cu juraţi din Sena-Inferioarâ (Fran-cia) a avut să judece, in ziua de 80 maiu expirat, pe un surdo-mut a nume Decaqueray acusat de omorul soţiei sale. Decaqueray era insurat de un an cu o femeia mult mai tănără de căt densul, a cărei conduită ’i inspirase incâ de la in-ceput o gelosie oarbă. In ziua de 25 Ianuarie trecut, intorcăndu-se a casă pe la 7 ore seara şi zărind pe nevastă-sa vorbind in bucătărie cu un individ, el puse măna pe un revolver şi trase două focuri asu-prâ’i. Unul din gloanţe se opri in corset fără a causa vre o rană, pe când cel-alt ’i intra in piept şi provocă o pleuresie san-guinolentâ, in urma căreia nenorocita femeia muri. înaintea juraţilor surdo-mutul este asistat de un interpret. La intrebările puse de preşedinte, el respunde prin gesturi şi 'şi scrie pe palmă numele şi pronumele precum şi ţifra anilor săi. întrebat daca a voit să ’şi omoare nevasta, el face un gest energic insemnănd : da. Preşedintele : Pentru ce ai omorit’o ? Acusatul respunde prin aceeaşi mimică espresivă că a tras a^uprâ’i fiind că a su-prins’o in flagrant delict de adulter. Complicele ar fi un tănăr din localitate anume Carpentier. Preşedintele : Pe patul morţei femeia a declarat că e nevinovată şi că ai vrut s’o onmri numai ca să te poţi insura cu alta? Acusatul face senin eâ nu e adevărat. Martorul Carpentier este adus la bară. Preşedintele: Ai avut vre-o relaţiunecu nevasta lui Decaqueray ? Martorul: Nu. Preşedintele : Cu toate acestea, când bărbatul a tras asupra feme i cu revolveiul, erai lângă dănsa in bucătărie. Martorul: Aşa este ; insă am plecat de grabă. _ Preşedintele : Nu te ai gândit să vii in ajutor ? Martorul : Mi-a fost frică de mut. Preşedintele : Şi ai fost soldat ! După ascultarea judecătorului de pace şi a altor martori, cari declară că acusatul e om de treabă pe când novastâ-sa se bucura de o reputaţiune foarte mita, juriul pronunţă un verdict negativ, in urma căruia Curtea achită pe surdo-mut. m a. x i m i : — Nimeni nu este supus la mai multe greşeli de căt acela care lucrează cugetând. — Pentru a executa mari lucruri, tre-bue să trăeşti ca şi cum n’ar trebui să mori nici odată. — Pasiunile au invăţat pe oameni raţiunea. — Nu poate fi născut cineva pentru glorie daca nu cunoaşte preţul timpului. — Cine ştie să sufere tot, poate să in-drăsneascâ orce. — Este bine să fie cine-va tare prin temperament şi flexibil prin cugetare. — ClaGtatea ’mpodobeşte gândirile a-dănci. — Nu poate cine-va să fie drept, dacă nu este uman. — Găndirile cele mari vin din inimă. — Iutunerecul este domnia greşelii. REVISTA ZIARELOR Românul, a auzit că: „ţeara întreagă şi mai toţi Românii ziseră : — Treime o reformă electorală. „Românul“ mai zise, că : legea electorală actuală are ca temelie imoralitatea şi corupţiuea. Insă „Romanul11 nu vrea sa ştie că mai există şi ai ţi Romăni, cari probează din contra, că nu legea, ci guvernul roşu e corupt şi corupător! Dar „Rumânul11 vrea să facă pe cine-va să creadă, că numai ceea ce zise el, aclevSr este! Binele public arată, că politica guvernanţilor roşii este miştificaţiunea. Aşa şi in Gestiunea Dunării. Guvernul, atăt in cameră, căt şi in organul seu „Românul11, se preface că resistâ grozav contra Europei. Insă tot vuetul de surle şi tobe este numai gălăgie cu scop de a acoperi glasul acelor, cari strigă, că totul e scamatorie şi coţcărie politică. Roşii au adus chiar pe generalul Brial-mont din Belgia, ca să facă planuri strategice de rosistenţă ! Toate acestea sunt praf in ochii lumii. Naţiunea comentează respunsul guvernului nostru la nota lordului granville. Acest act e astăzi tardiv, şi nu poate avea decât un efect cu totul platonic. Ou discuţiuni teoretice. ca in nota romană, nu mai a-juugcm la nimic practic. Astăzi ne remăne numai de a ne aretu intenţia nestrămutată, de a nu ne supune decisiunilor luate fără noi. Guvernul insă face multă larmă, dar in realitate va lăsa să ni se ia tot, Din Districte înecaţi. —In Brăila, Ibraim Aii, persian, muncitor, lucrând la incărcarea unui vapor cu porumb, pe când trecea de pe un şlep cu sacul cu porumb p.-ste un alt vas ce era alături cu şlepul, a căzut in Dunăre şi s’a inecat. In zioa de 30 Maiu trecut, o fată a locuitorului Păun Voicu Bânuţă din comuna Dienci, in etate de 2 ani, plecând fără veste de lângă mama sa, a căzut intr’un eleşteu ce se afla la depărtare de 40 stânjeni de casă şi s’a inecat. Cadavrul s’a găsit după căt-va timp plutind pe d’asupra apei. Trăsnet. — La 7 iunie curent, pe la orele p. m., venind o ploae torenţială cu trăsnete, a trăsnit la stana locuitorului C. Vn'iinceanu, la locul numit pârâul Moenii, comuna Costişa, judeţul Neamţu, mai ân-tâiu pe un câine, care a râmas mort, şi apoi trăsnetul vătăma pe un cioban şi pe un evreu, căruia a ars pârul capului, aruncând apoi o brazdă de pământ in ceaonul cu zer Diverse Ticăloşi Măria Ta! — La banchetul dat cu ocaziunea inaugurării statuei lui Ştefan-cel-Mare, d. primar ^al Iaşilor, Leon Ne-gruţi, c’un ton de habotnic speriat, a ridicat următorul toast : „Sire! Domnilor! Este oraşul Iaşi atăt de însemnaţi Este oraşul laşi atăt de important ? Este el in stare să coprinză a-tita mărire ? Este el in stare să înţeleagă cuvintele regeşti 1 Şi ceea ce primarul ce -taţii lui Bucur ne-a spus 1 Sire! Domni mei! Sunt surprins, sunt uimit şi vC mărturisesc, suntem noi ovre demni de atâta mărire ! ?“ Binele public şi alte multe ziare ’şi-au exprimat indignarea, cum reprezentantul cetăţii ce posedă in sinul sâu imaginea măreaţa a ilustrului erou, a putut s’ajungâ până la atâta degradare, umilire şi servilism, in căt să declare oraşul Iaşi nedemn de atâta mărire şi incapabil d’a in-ţelege nu numai cuvintele regeşti, dar nici cel puţin p’ale primarului Cariagdis ? ! Conservatorul de musieă si declam, ţiune din Bucureşti ^ programa Pieselor ce se vor esecuta de către efit şi elevele conservatorului cu oeasiiifl distribuire^ premiilor de finele an„i. şcolar 1882—1883 I.N SALA ATHENEULDI, LUNI, 20 IUNIE, on I Finale din Simfonia in re major Hay/1. esecutate de intreaga orchestră. > t< i- II Scenă de balet. . n i • xJerioi esecutat pe violinâ ded-ra Flo-rentiu ClarDsa, elevă a d-lui L. Wiest . . III Isan Pepiţi i'lşG I Ginind Scene din Medeea . . . Medeea . . . Vermont Fanşeta. ■ • • . Papadopol Paul elevi ai d-lui St. Velescu. IV Serenadă ... esecutatâ de D. Raşian Demetru, elev al D-lui G. Ştefânescu V Quartet pentru instrumente de coarde, compus de D. C. Dimitrescu, elev al d-lui Ed. Wachman. VI a) Wiegenlied.....................i b) Valsul zânelor................. esecutate de d-ra Littman Elisa, elevă a d-nei Niniţa V. A. U- rechiâ VII Marşul cavaleriei .... BoUntineal declamat de D. Papadopol Paul, elev al d-lui Ştefan Velescu. -i kt ■ifci «■ ia* jjpri C(’ fiii ie.fi > VIII Suvenir lui Bellini.................. fantesie pentru violinâ, esecutatâ de d. Dânescu Ion, elev al d-lui L. Wiest. IX Aria din „Creaţia11.................h esecutatâ de D Teodorescu Derae-tru, elev al d-lui G. Stcfânescu. X Concert in mi minore (Partea I) . . Chm esecutat de d-ra Hegeşi Gisela, e-levâ a d-lui G. Baith. XI Distnbuţiunea premielor. Director, Ed. WACHMAN. I 4i‘ lA i :|" , tG i iiiii iiik it t t ia! im jjVsl !' k fi (>i« ii ANECDOTE POPULARE întrebarea Românului şi Respunsul Ţiganului Un român auzind cum cârâia o cioară dintr’un copac, intreabâ pe un ţigan. — Cum se cheamă, bre, cârăitoarea aceea? — N-de ! ştiu eu ? Ci-ca-ar fi.... raţă! Popa păcălit Un om mergând la un drum cu carul, ’i ese ’nainte un popă cu crucea ’n rnănL Omul işi oureşte vitele (avea injugaţi I* cur un bou şi o vacă). 1 t I ‘ * di t> voce schimbată pe portar. N’am vgzut’o de ieri dimineaţă, o unse el liniştit. Am crezut că a •at să vg intimpine. — Repede la spitalul general, stri-eu vizitiului, ca un nebun, lerzfeld me'nşoţi ; el gini vorbia, eu nu l auziam... to P< at li junserăm la spital. Trecurăm prin . sălile bolnavilor fără a vedea arlotta. Am sfgrşit cu cei vii, emi zise ică Herzfeld. ÎSă coborâm, şirăm intr’o curte goală, tăcută ieşeartă. şteaptă-mg zece minute, gmi zise ifeld. Ci Igmăsei singur. Vezuiu o uşă pe e erau scrise aceste cuvinte: Sala [ marinară. Era un fel de coridor lung, slab luminat ; pămgntul era umed. Me apropiai. Ochii mei, obicinuiţi cu intunerecul, deosebiră deocamdată trei cadavre de copii. Apoi şase oameni intinşi, toţi vineţi, cu ochii mari deschişi. Atunci vgzui cinci cruci albe, din cari fiecare era in mijlocul unei cliembriee neagră, care acoperea ceva. Ridicaiu colţul uncia din aceste invelitori, şi zării faţa şi umerii unei femei goale. Examinai deasemenea şi p a doua, p’a treia, p’a patra şi pe cea din urmă. — Nimic ! nimic 1 strigai eu cu o bucurie nebună; şi zărind pe Herzfeld care tocmai intra, gi ziseiu : lame din ăst loc îngrozitor ! — Nu este pe registrul morţilor, gmi spuse el; va fi plecat intru in-tîmpinarea ta. Speranţa gmi reveni, iubirea de viaţă, de glorie ; un miros de iasomie pare că ’mi gâdila nările, mg găndiam cu o dragoste mare la căsuţa de lângă moara din Modling. Luai la braţ pe bunul meu Herzfeld. — Să fugim ! gi zisei. Dar, trecgnci pragul, vgzui pe o uşă vecină strălucind in litere aurite aceste cuvinte : Laboratorul lui Carol OuU. pe care puseseră deja mâna inginerii en-glesi. In 1859 proiectul a fost înregistrat la consiliul de Stat sub No. 12,648 şi in fine la anal 1861 D. Lucien de Payd, şeful ex-ploraţiunii ştienţifice din Darien, a cerut d-Iui Gatineau somunicarea projectului sâu tocmai in scopul punerii lui in aplicare acolo unde se întâlnesc cele douâ oceanuri. Societatea pentru inveţătura po porului roinăn Neintrunindu-se numărul cerut de statute pentru ţinerea adunării generale a so-cietâţei, Comitetul are onoare a invita din nou pe membrii Societăţii pentruziua de 19 ale curentei, la 10 ore de dimineaţa, a veni la localul şcoalei normale pentru inveţătura poporului. La ordinea zilei este : 1. Darea de seamă despre starea morală şi materială a şeoalelor întreţinute de către Societate. 2. Presentarea socotelelor anului trecut 3. Darea de seamă a Comisiunei verificatoare a socotelelor anului expirat 1882. 4? Aprobarea bugetului pe anul curent. 5. Alegerea membrilor Comitetului, ce se vor trage la sorţi, conform statutelor. Tot in această zi va avea loc şi distribu-ţiunea premiilor. Comitetul, convins de interesul, ce toţi bunii români au pentru progresul instrucţiunii, ’i roagă să bine- voiascâ a asista la aceasta solemnitate, precum şi la desbate-rile adunârei, ele fiind publice. Tot de odată comitetul face un apel călduros la toate inimile generoase, cari doresc piopâşirea invâţăturii de carte in popor să biue-voiască a veni in ajutorul So-cietăţei cu cărţi şi alte obiecte spre a se distribui la elevii silitori şi fără mijloace. Comitetul. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curând va apare şi \mrtea a doua din Teoria Yerbului după fraţii Brsrhercllc deN. Droc-Barcia-nil, director al gimnaziului din Giurgiu. A e; it de sub presă : Cobicele comunale complecte, eoprin-zând toate legile decretare de la anul 1878 pânâ la includerea sesiunei Corpurilor Le-giui'oare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi râmase iu vigoare, adecă : leqi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala cea electorală, a Consilieloi judeţene. a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribuţiunilor, a imposituiui de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu, a recrutărei armatei (complecta), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a fixărei şi gradaţiuueire-munerarieior corpului didactic, a infi-inţărei ministerului Domenielor, regu lamentele de construcţiuni in Bucureşti Deschisei uşa, intrai înăuntru. In ' mijloc, pe o masă de marmură, era intins corpul Carlottei. Carlotta ! Carlotta ! strigai, arun-căndu-mg spre densa, şi apropiănd faţa mea d’a ei. Doui ochi liniştiţi intălniră p’ai mei ; tremurai. Yrusci să ’i pui un sărutat pe acea frunte, vrusei să iau acel corp; dar o forţă îngrozitoare mg depărta. Căzui pe un scaun, capul mi se ’nvgrtia ; rgmăsei astfel poate un ceas, poate şi mai mult, fâră să mai simţ că trăesc. Cănd deschisei ochii, vezui pleopele cadavrului fixe, dilat ate. Bietul Herzfeld se silia să mg reînsufleţească. — Lasă-mg, ei zisei zărind pe Gulz, voesc să vorbesc doctorului. Te opresc, spusei anatomistului, u’a profana corpul acesta. — Pipăe, gmi zise el, căt de rece este acest cadavru. Această Inimoasă rosiaţă nu vine din sănge, ci dintr'un lichid colorat ce am injectat in ţesături. Am regăsit taina lui Ruyseh de Leyde; şi preparaţiunile mele sunt superioare acelor [2 931/, 5"|„ Renta Română Perpetuă , 91 92), 6l,|o Obligaţiuni de stat. . . 98i, 98*i, Soro Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- 5o/o , Monicipale .... 86>/, 87- 10 fr. , Casei Pensinnilor 300 1 230--- 232- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . S2> h 93--- 7oio Scrisuri Rurale . . . 104*|, 1051/... 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 89 iţj 9 "i/e 6o[o , , , 99 *,■, lOOiu 7o[o » , , 103*/* 104V- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Băncei Naţiouple Române2501 134U 1350 > > Sic. cred. mub. rom. 250 1. 210--- 212- > » » Rom. de construcţii 5001. 492- 495--- > > » de Asig. Dacia-Rom 300 1. 343--- 345 > > > > > Naţionale 200 1. 227--- 230- Diverse Aur contra argint. . 2*/s 2 »|8 » » Ililete de Banque 23[g 2 »/8 Fiorini valoare Austriacă. 2 11 2.12- Mărci germane. . . . 1 23, 1.25--- Bancnote francese...... 99'|,| lOO'/j LA LACUL-SARAT de închiriat sau de vânzare O casă uoug conţiugnd 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucătăriă, altul cu patru odăi şi bm ătăiiă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 96. Ascultai Sala era înconjurată de sticlo de de toate mărimile, avgnd intr’ensele preparaţiuni anatomice, şi de iîride umplute cu corpuri imbălsămite cari păreau vii. D’asupra dulapurilor erau atârnate nu mai şttu căte tablouri. Recunoscui unul, era portretul unui biet bgtrăn ce ’mi servise drept model. Murise de doui ani; dar aşezat colo in firidă, sub portretul seu, părea că trâcşte. — Pentru lucrarea mea, zise Gulz, am nevoe de ajutoarele artistului, spre a’mi reaminti ce aparenţă avea viaţa. Dar nu e vorba aci de căt de formă, cu merg şi mai departe, examinez materia. Pe cănd vorbia doctorul, privii pe moartă. Braţele cădeau drepte, mâinile erau deschise pe recea marmură ; picioarele alăturate, ochii blejiţi, gura căscată, totul avea un fel de simetrie lugubră şi rece. Corpul acesta nu mi mai spunea nimic. — lată Domnule, zise Gulz, ce rgmăne din pasiunile d-voastră; n aţi iubit de căt manile..Liţiunea materiei, ea se modifică, pasiunile pier. Cre-deţi-nig, singurul lucru ce este adevărat, este ştiinţa. Restul nu este decât o fantasmagorie... I Vgzui tabloul meu: Arethusa, stănd ; ăncă pe jos. — Voesc să cumpăr inapoi această pictură, zisei, eu, scoţănd din pozunar banii ce rni dăduse Herzfeld. — Prea bine, reaminterea gmi va fi de ajuns, respunse Gulz suspinând; şi ămi intinse mâna. O strânsei intra mea, şi. după ce aruncai o ultimă privire asupra cadavrului Carlottei, eşii incet, spriji-nindu-ină de braţul lui Herzfeld. Trecănd pe podul de peste Dunăre, scosei din portofelul meu o floricică de iasomie ce culesisem in ajun de lângă căsuţa din Modling, spre a o aduce Carlottei. Oprindu-mg pe parapet, o lăsai să cadă. Puţin in urmă, punctul alb pierise in verdele, posomorât al apelor. A doua zi, mi se aduse tabloul acasă. L’am privit mult timp ; mi s’a părut că nu e nici adevărat, nici frumos. Luai un cuţitaş, şi tăiai păn-sa in o mulţime de bucăţi pe cari le-am ars. TraJ, Je Dcmroc TIMPUL CEA MAI BUNA SI CEA MAI EFÎINA DIN VALORILE DE LOZURI T Mare loz de 50,000 florini la ] iss:l SOCIETATEA CRUCIii ROŞIE UNGARE Sub patronajul .M.ii I• r şi imporă- Misa Austriei. Mare loz de 50,000 florini la [ Nov. 1 SS:> Mare loz de 50>000 florini la 1 Mart. 1ŞŞ j Mare loz de 50*000 ^Qniil ^ 1 *llll(‘ 1884- Mare loz de 50,000 florini la ] Nov, 1881 „LA CAVALERII L nrmll Pe :ui l.roi trageri I 3 şi un nuincr cons dcrabi! (Ic căştigur mai mici Flecare obligaţie originala ce cata sa jartiere la 112 trageri- costa 20 franci- platiti in 4 yersainiuie trimestriale de 5 franci După primul versăment de 5 franci sub scriitorul participă la toate tragerile şi la totalitatea < ăştiguri.'or. Lămuriri detaliate se dau gratis la toate băncile < A se trimite bilete de bancă, mandate sau timbre poştale la Bankadus 1. Vaycn, A ieime (Autrii-lie). Etigilm pe public să- mi confunde aceste obligaţiuni cu biletele simple de loterie; aceşti' din urmii simt oprite de lege. Ou obligaţiunile nu riscă cineva a ’şi perde banii. —’t-C'C PRIMA CASA de COHFIEtiTAjnTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Stradei Şelari şi Covaci fţo. 2! BUCURESCI 2. Strada Sinănl; BUCUHESCI 2, Strada Smărdan 2 DEPOSIT DE MASIN E AGRICOLE LoconiobLe cele mai perfecţionate cd si fara apparat de ars pae do ori-eo mărime > iviom l/l MACINAT Gtc. Gtc. L> I N !• A li U I c A ^marsha ll, soks & c ^ (Gnlnsborough, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipuUţiune. uşoare, foaito tari şi r#p°zi la Incrii. LIX FABRICA Adriance, I?latt A: Co. (New-Tork) Mori, Mancge .şi Masine de treerat (cu manegiu) 1 aloa/e de porumb, Tricuri, Grăpi. Masine de vintiira'. Pluguri, şi Muşine de Semănat, din fabrica HOFHIOWU & NCIIKA^'rz (Vieiia) Beiiou .le părţi de inaUiir. Preţuri moderate I. IlliH l'lCIÎ ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. u Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysf mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fiDâ. Onor. public care n’a avut im a ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presanţii d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc. — Orele de posatsunf in toate zilele, atât in timp fnuno- cât şi iu timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vfenzare. Par Ia presente j’ai l’honneur de re-commander îi l’honorable public mon atelier artistique arrauge d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d'appareils tout. neufs.—Les prix sout reduits et le travaii tres fin. L’honorable public qui na pas encore eu l’occasion de se convaincre do mon travaii n’a qu a nous lionorer de f-a presence et nous esperons qu’il sassurera facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travaii concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’otat Daturel etc. — On pen-poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matiu ju<-qu’â 4 heures apres midi. IVnlr., şesonul .1. Var» „ vara a,a primii .........ropria V. f ‘111 lMiroPa "" w»«ns asortiment de Costume de voii î Larii şi Travers. Costume do Oaşmir, OHeans 91 Doos engfeseso. Veste broşeJ *1,1 s 91 Piqnet, Mantale de voiogo de Does fal de c,i dcos bire recomandăm mai moderne Pnrdesiuri de Cocimiu şi Harag gros-vt ^ Postume cu şi fără talie de Diagonal, Şevcoi, Ci.gări. şi Cele îvllot gn PANTALONI NOUVEATE etc. etc. 1 eeţm i l eeimoscute tio moderato Cavalerul de mode ®****X******X********; O A v ^ r s-\ j r n ^ — — ÎS ta ţi 1111 ea 15a 11 îeara MARELE hotel CAROL I MARI-: GRĂDINA ŞI TERAŢA RE MALUL MARE1 bO Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDA PE MARE CEA MAI BUNA HÂRTIE IGIENICA DE ŢIGĂRI e s t t „DOROBANŢUL, LES DERNIERES CARTOUClIEs .si L'INDEPENDANCE DE LA ROUMANIE- FABRICAT FRANCEZ UE Fraţii BRAUNSTEIN FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINATATE ra^^iî2lîalK“-eeC,,rA d doc,or Bwnalh directorul i«l,o-dîn Buculsa ni?rr,e; b|Jllalelor civi,e -G facultAţei de medicină . ..‘1e.Şt‘.-.,S'\COst!a»/, iunie l**?*:j jţ JUiir'’ ■ ulu ilr withiicnri'. s> Ioane d< J rrlio i /barli moderate, arvHjanu iitc - rotiver.aţivne de jocuri şi de dans. * " speciale }>i uli ti şvdfren mdrhivifalil u X X s IX Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şode- JJ i-a Iu ( o n stan ţa cât se poate mai plăcută străinilor cari o vor o- * nora cu presenţa lor. \nr avea loc baluri iu saloanul Hotelului, şi Concerte po teraţa |r ••• a mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi do noapte cu fo- R' cun do artificii. 5 Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi după ^ lo Septemvrie st. v. ff O Pentru mai ample informatiuni. a se adresa la d-mi F. Ploua di* H a recforele ............. Hotelului la Constanţă. ' * ” ■ Nobi. Hotelul priiineşte pe domnii pasageri iu toate stagiunele. X X * r~ —........ ., II, VVUMJ Birt^iuiivir. I uri Socictaten. Creditului fmici r urban diu Bucureşti. & *Cl*tilio;jj»f> Licitaţia pentru darea in antrepriza a Construiri localului acestei 80 ciotîtţi ce urma a .se tine iu ziua de L) curent, sa aimlnat pentru la 25 lume curent, se publică dar spre cunoştinţa amatorilor. Jj,nrti„ X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Iims DE UA.MI’LYA < I A MAI BUNA. MAI l'lîl Mm.\n.\ M VI St.1.1 da si M \| KFTINA I KM I I AI.A l’KNTUI,' CASE M ir-dt |Mnit |. Imui K llrtisiH a i’a4 Viitoti*j :,r, î î r if i * * * * t i i X i A * * * X X 1 ipografia M tui eseu. sola Theatrulu, Bossei,