(BATA 18 IUNIE 1883 ^Vcli¥ilni^>ti*aţia,, Calea Victoriei TMr. 32. (ABONAMENTELE , ţtrt, pe an . . ], ps 6 luni. . . pe 3 Ioni. . . rjnitate pe an . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei „Ut ie priimeic la Administraţie. letală 10 bani număra ilţ icte 15 bani nnmărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ,ţ ru a nu Înceta cu trimite-Lrnlui, Domnii abonaţi de njndeţe sunt rugaţi sâ bi-i eiscâ a trimite costul abo-iiiitului. Alţii dintre oratori au numit Iaşii | strălucitor prin morală şi desintere- pcuresti, 17 Iunie 1883 tarea guvernamentală, care s’a a descoperirea statuei lui Steel Mare (1456-1504) a dat ifla oarecari estravaganţe din roşiilor cari n’au rămas fără de nu grave, supărătoare cel cetatea lui Ştefan cel Mare, de şi chiar copii ştiu ca Iaşii sunt scaunul lui Lăpuşneanu şi că Suceava era cuibul Domnului Moldovei. E ca şi cănd s'ar numi Bucureştii, cetatea ui Radu-Negru, de şi acesta la Căm- mlung rezida. are guvernamentală zicem, pen-din capul locului s’a băgat de că roşii n'au iudestul tact pen-iu se servi chiar de-o aseme-izie in favorul panglicăriei re-ş-te şi a frazelor sforăitoare şi dună imprejurul bronzului ce ri ;ntă pe marele Domn, nu spre orifica pe El, ci spre a lustrui it ile lor sub razele numelui său. > aceea lumea mai bună n’a ve-Şserbare. [t iele a fost primit in Iaşi de că-ragrafele budgetului statului, ■p «tite in plutoane de funcţi-u de cătră viitorul foarte pro-ic al şcoalelor primare şi de rjcăţiva negustori israeliţi. S|ietatea ieşană in inţelesul ade-îlj^il cuvăntului s’a abţinut cu to-la serbare, lăsănd cămp des-mii oficiale şi oficioase. |la ce să fi venit oare ? S’audă iii Cariagdi, Grădişteanu şi C. ,'setti vorbind despre Ştefan Vo-cărui istorie o cunosc tus trei loc atăta pre căt cunoaştem oria Chinei? S’auză pe un d. si, pictor de profesie şi ofiţer iii civile din graţia stăpânirii, 1 că un scaun din satul Vănă-Neamţului e tronul lui Ştefan S’auză valuri de ignoranţă re ndu-se asupră-lc, din partea u-ameni cari n’au ochi ca să pri-suta a cinsprezecea şi pe oa-ei şi cari fără umbră de res-?ck>entru adevăr, drapează pe gi-■1 trecutului in hainele pestriţe uei păpuşi ? Să vii să vezi cum imea inteligenţe laudă in faţă pe şi fac aluzie, in dos, la con-iranii de care atărnă favorile pu-? Pentru asta să fi venit cineva, auză nesfinţindu-se religia tre-ui prin platitudini moderne ? toate că discursurile aveau ae-ul nor improvizaţiuni nemistuite, ecjnne de numele eroului, foile din lU1 t • ilt au luat in serios aiurările unui -âdişteanu bună oară, au scris îe, au neliniştit pănă şi pe cal oficioşi din Viena, ba i-a dat foii din strada Doamnei ocazia iâ de-a declara cu emfază : m fi învinşi, dar c&zend astăzi cu naţiunea romană va reinvia mâni acest mod ve re'nsia iu toată intre ei. n acest mod va re’nvia“ e locu clasică. Se vede că există mai c moduri pentru a muri şi a In fine clasicul d. Grădişteanu spune că — intr'o exploshme de dragoste — „bea in sănătatea femeilor „române, căci atât valorează un „popor, căt valorează femeile salo. A espluda pentru atăta lucru dovedeşte un grad aproape necuviincios de combustibilitate. In ori-ce caz in acest toast ar fi putut — d-sa indeosebi — să lase cu totul afară numele unei Auguste persoane, care va fi puţin cam . . . uimită de onoarea ce i-o face d. Grădişteanu. D-sa nu uită nici pe consiliarii tronului — pe betrănii terii cum ’i numeşte — dintre cari unul, d. Ioan Irătianu, a dat o dovadă strălucită e respect faţă cu cele rhnase din bUrăni, prefăcănd momentul luiMir-cea cel Mare in puşcărie pentru a crea o sinecură unei rude a Simu-escului. — Apoi onarabilul maivor-ji şi de alţi oameni di cari n’avea nici un drept de-a vorbi : Sunt unii cari lipsesc de la această solemnitate — nu ştiu pentru ce şi nici roiesc sâ cercetez — Români sunt şi ei; sâ nu-i uităm, Maiestate.... Ei te iubesc ca noi toţi (de ex. ca baronul de Hahn, Candiano, 0-râşann), căci ei văd in Maiestatea Ta, nu pe regele României, ci pe regele Românilor, cu concursul cărora Maiestatea Ta vti recăpăta pietrele preţioase, ce mai lipsesc ancă din coroana lui Ştefan cel Mare. In adevăr lipseşte Basarabia din acea coroană! Şi Tu, Doamne Ştefane, steteai mut şi rece asupra acestei adunări de precupeţi de hotare şi n’ai isbit cu ghioaga ta răpuitoare de eroi, in cape-ele acestor reptile, acestor agenţi provocatori ai străinătăţii. 0 Doamne, Doamne, că mare mult ne-ai uitat ! Tu, scutul Creştinătăţii şi cetatea crucii, ai ascultat pe un C. A. Ro-setti, care’şi bate joc de legea ta strămoşească şi care, ca măni, se va îngropa ca patrupedele, fără preot şi fără lumină- Tu, care de patruzeci de ori, in patru zeci de bătălii te-ai aruncat in rândul ăntăi al oştirii, căutând martiriul pentru ţară, asculţi oameni pentru cari patria şi naţionalitatea sunt o marfă pe care-o precupeţesc? Tu, ale cărui raze ajung pănă la noi ca şi acelea ale unui soare ce de mult s’a stins, dar a cărui lumină călătoreşte ăncă mii de ani prin univers după stingerea lui ; tu, care ănsuţi nemuritor, ai crezut in nemurire şi, lumină din lumină, ai crezut in Dumnezeul luminii, s’asculţi pe aceşti oameni incapabili de adevăr şi de dreptate, pe aceşti trafi cânţi de credinţe şi de simţiri ? In adevăr, ce fericire pentru toţi Românii, ce onoare, de-a fi cetăţeni intr’o ţară in care d. Grădişteanu. sare, ajunge om mare! Oe fericire pentru toţi Românii a vedea mâna regelui lor stringănd pe-a onorabililor eroi din glorioasa noapte de 11 fevruarie ? Ce fericire pentru toţi de-a se vedea cetăţenii unui stat in care fidelitatea fevruaristă se decorează, in care se pun semne de onoare pe piepturile celor eşiţi cu succes din academia Yăcăreştilor! Ar fi pentru toţi Romănii, o onoare, o fericire nespusă de-a trăi intr’o ţară guvernată de semenii morali ai d-lui P. Grădişteanu. Sunt naivi cari cred că a urmări o idee politică cu orice preţ e rău; că nu e indiferent principiul de viaţă in virtutea căruia un popor se con-stitue, că e mai trainic un popor incult, sărac, dar onest, decăt unul, oricât de cult, dar nelegiuit şi lipsit de orice scrupule. Sunt de ex. oameni cari cred că e mai bine a renunţa la un plan, decăt de-a-1 o urmări prin mijloace, care-ar face ca un popor intreg să aibă aceeaşi concepţiune de onestitate şi jurăment, care au preponderat in glorioasa noapte. Chiar Ştefan Vodă va fi avut idea naivă, el care punea ideea mai pre sus de toate. Dar el nu ştia nimic — d. Grădişteanu e un înţelept şi un virtuos. După ce ţara noastră s’a moralizat atăt de mult, in zilele Iui Ca-rol-lngăduitorul, nr trebui să mai atragem şi pe alţi Români in sfera noastră de profundă moralitate şi de profundă onestitate publică şi privată. X" Poate că numai oameni răi or fi zicănd că cei ce speculează patriotismul şi naţionalitatea la umbra mormintelor, cei ce, pentru a stoarce a-plaose, compromit poziţiunea conaţionalilor din alte ţări, ar fi agenţi provocatori ai străinătăţii, plătiţi sau plătibili, de vreme ce asemenea oameni sunt venali I Ei, dar Romănii sunt păţiţi şi nu vă vor asculta. Alte mâini mai pure, alte inimi lămurite in flacăra durerii şi a abnegaţiunii — vor ridica semnul tainei cei mărturisite înaintea unui popor ce-şi aşteaptă mântuirea; nu măni de negustor de vorbe şi de principii, nu măni de speculanţi de sentimente. Căt despre Austria ştim că, c.itot sgomotul gazetelor sale, ea nu va da nici o importanţă aiurărilor unor oameni uşori şi ameţiţi. Viena ne cunoaşte mai bine de cum ne cunoaştem noi ănşine şi n’o induc in eroare asemenea declamaţiuni goale. Numai unele rectificări ne permitem. 0 foae din Viena (Deutsche Zei-tung) numără pe d. Grădişteanu intre familiile din Moldova. A păzit Dumnezeu Moldova de-asemenea virtuţi. Sgomotele foilor ungureşti sună ca totdeuna a deşert, pentru că pres-sa lor inclină a exagera toate. La Viena rezidă din contra o politică calmă şi de veacuri bine sfătuită, o dinastie străveche, care, in decursul lungii sale vieţi istorice, va fi trecut cândva şi prin apele demagogiei şi va şti, din regestae daca nu din practică, la cătă umilire ajunge o coroană şi un popor, care, ca noi, coboa-in noroiul desfrăului şi al neadevărului. ŞTIRI TELEGRAFICE Constantinopole, 27 Iunie, — Din cauza sporirii cazurilor de holeră la Damieta, proveniuţele din Egipet vor fi supuse unei carantine de 10 zile in loc de 24 ore, mai nainte d’a intra in Turcia. Alexandria, 27 Iunie. — S’a constatat azi 2 cazuri de holeră la Port-Said, unul urmat de moarte. Un intreit cordon sanitar a fost stabilit in jurul Damiettei. Roma 27 Iunie. — Italia impune o carantină de cinci zile la toate proveninţele din Jigipt. Aneta, 26 Iunie. — Grecia impune o ca rantinâ de 10 zile la toate proveninţele din Egipt. Yiena, 27 Iunie. — Consiliul sanitar din Constantipopol a hotăret sâ supuie toate proveni nţele din Egipt la carantină, in conformitate cu prescrierile regulamentului din 1867. In consecuinţă, toate vasele ce umblă prin Mediterana vor trebui se se ducă numai la Smirna sau la Beyruth, şi la nici un alt port turcesc. Staţiunea pentru carantină in marea Roşie este exclusivameute portul Katuan. Nyiregyhaza, 27 Iunie. — Comisarul de siguranţă care a tost însărcinat de procurorul general d’a supraveghia instrucţiunea procesului Tisza-Eszlar, a depus Moritz Şarf ii mărturisise că nu vezuse nimic din cele ce povestise asupra omorârii Esterei Tolymosi şi că făcuse acea depunere mincinoasă, numai fiind că T ameninţase a'i ţine iu inchisoare toată viaţa. întrebat de preşedinte, Moritz Şarf tăgâdueste d’a fi spus acestea comisarului. 1 n fo rmaţi u 111 0 bandă de falsificatori polonezi s’a descoperit la Varna, unde ei creaseră o fabrică pentru falsificarea biletelor noastre ipotecare. S’a găsit mai multe pachăte cu bilete gata a fi puse in circulaţie. Două mii, de cai s’a cumpărat din Rusia pentru cavaleria şi trenurile oş-tirei noastre. Guvernul bulgar a oprit pe toţi supuşii săi d’a mai adresa telegrafie sau petiţiuni împăratului Rusiei. Con-travenitorii vor fi aspru pedepsiţii Comisiunea de hotărnicie a grani-ţilor ăustro-romăne se compune din d-ni N. Ionescu, şi generali Penco-vici şi Baruţi, ca delegaţi din partea guvernului nostru. D. A. Papadopolu nu figurează in această comisiune. Comisiunea se întruneşte Duminică la Cluj. Foile vieneze pretind a fi informate din Bruxela, că generalul belgian Brialmont a venit in România in contra voinţei exprese a guvernului belgian. Generalul ar fi cerut permisiunea de a veni aici şi a se ocupa cu planurile pentru fortificaţiunca graniţelor române. Guvernul i-a respins cererea. Atunci generalul a solicitat numai un concediu pentru a pleca la băi la Karlsbad, ce i s'a acordat. Ge- ANUL AL VIII—No. 134 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 40 Reclame paig. III . . . . 1 S0 » , II .... 2 50 , ABHnţarile ji inserţiile Be primesc "nenreşti , la Administraţia ziarulni \t Viena, la biarourile de anonţuri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate nn se primei Manuscrisele nelmprImate se ard. neralul insă s’ar fi aflând in Bucureşti, nu la băi.—0 depeşă din Bruxela spune că probabil generalul va fi concediat din armata belgiană. CRONICA Din o comunicare primită de la ministerul de marină al Greciei, rezultă că Va stabilit un far pe capul Zurvas din insula Hydra. Aviz navigatorilor interesaţi. * Fiul d-lui Mihailof, eomersant din Tulcea, s’a prins la Ismail cu doi saci conţinând proclamaţii nihiliste pornite din Bulgaria. D. Mihailof a cerut de la guvernul nostru protecţiunea fiului său care e minor. * Sesiunea de primăvară a Sf. Sinod s’a inchis alaltă-ieri. Mai nainte de citirea decretului regal de închidere, unul din prelaţi a citit o enciclică sinodală adresată clerului romăn din toată ţara. Acest document a fost iscălit, zice Gaz. de Rouma-nie, de toţi membri Sf. Sinod, afară de unul singur, de arhiereul Calistrat Orleanu. P. Sf. Sa n’a vrut s’arate pentru ce se abţine d’a iscăli. Acest incident va da loc probabil la discuţiuni in sesiunea viitoare a Sf. Sinod. * Ieri după amiazi d. Ministru al Instrcu-ţiunei a visitat şcoala de la Sf. Ecaterina a Societăţii pentru inveţâtura poporului romăn. A asistat la examinarea elevilor atât in clasele primare precum şi in cele normale, in care făcând mai multe cestiuni s'a convins pe deplin despre bunele metoade întrebuinţate in predare precum şi despre zelul corpului didactic al şcoalelor întreţinute de către Societate. Plecând d. Ministru a bine-voit să-şi exprime deplina sa satisfacţiune pentru frumoasele resultate căpătate in aceste scoale. * S’a anunţat acum căte-va zile că se va înfiinţa un institut pentru arestanţii tineri intr’una din mănâstiriie de peste Olt. Scopul ar fi sâ se infiinţeze colonii agricole pentru copii deţinuţi, şi adică câte o colonie in fie-care circumscripţie a curţilor de apel. Examenul de muzică vocală din asilul Elena Doamna s’a decis sâ se facă in sala Ateneului, Duminică 19 Iunie, de la 8— 11 ore dimineaţa. Pentru aceasta ministerul a numit o comisiune compusă de d-ni G. Stefănescu, T. Oprescu. St. Sihleanu şi A. Podoleanu. * Consiliul de resbel a judecat alaltă-ieri procesul celor 14 arestanţi de la penitenciarul Tîrgşnr, acuzaţi pentru rebeliune. Sase din ei şi anume: G. Tânăsescu, G. Zâ-treanu, Soare Berbeceanu, Pârvu Panait, D. Niehifor şi I. Calman au fost osândiţi }la câte 6 ani muncă publică; I. Marin şi Stan Conan la câte 5 ani; N. Putinescu, I. Uu-gureanu şi N. Alexandru la cate 4 ani ; Gr. Ioan şi N. Ciobanu la câte 3 ani. Numai unul, Ilie Velicu, a fost achitat. * Un concurs se va ţine la minesterul do-inenielor in zioa de 20 Septemvrie viitor, pentru trimeterea a cinci bursieri la una din scoalele de silvicultura din străinătate. Condiţiile sunt publicate iu Monitorul de ieri. * In zioa de 2 Iunie curent, s’a găsit in apa Buzăului, la comuna Gurgueţi, judeţul Brăila, un cadavru de om ue-cuuoscut. Du-pe aparenţă ar fi fost iu etate de 30 — 40 ani ; era îmbrăcat cu câmaşe de americă, flanelă de casă, cioariei de lână, ismene de americă, fără încălţăminte şi era de statură mijlocie. Dupe constatarea medicală, el ar li fost inocat de veri-o 30—40 zile, şi nu lasă urme de moarte violema. TIMPUL In zioa da 6 Iunie, un individ anume Tema Teodor, de condiţie muncitor, a voit sa se sinucidă injunghiindu-se cu un cuţit: fiind surprins asupra faptului, s’a trimis i* mediat la spitalul oraşului Braila. Consta-tandu-se in urmâ că este nebun, s'a pus intr’o camera despărţită pana săse facă formele de inaintare la un ospiciu de nebuni, dar s’a spânzurat cu o sfoară şi a murit * In zioa de 8 Iunie curent, domnii căpitan Bârbuneanu, in posiţie de reformă s’a găsit mort intr’un puţ ce se află in apropiere de conacul proprietâţei sale Său-Ieşti, judeţul Gorj, la o adâncime de 12 stânjeni. • In ziua de 16 (28) iulie 1888 se va ţine licitaţie pentru darea in întreprindere a mai multor curse poştale din ţară. Tabloul lor se poate vedea in Monitorul de ieri. * La băile Bâlţăteşti, judeţul Neamţu, s’a deschis pentru timpul stagiunii băilor un oficiu telegrafic şi de poştă uşoară cu serviciul limitat. * Ni se spune, că mahalaua Iancului e bântuita de pojar. Mai toţi copii zac de această boală. Atragem serioasa atenţiuue a consiliului igienic asupra acestui flagel! * Compositorul italian Boito, a cărui operă : Mefistofele, s’a jucat pentru ânteia oară la 19 ianuarie 1883 la Bruxel are un frate, Camillo Boito, romanţier, foarte apreciat in Italia. Credem a fi plăcuţi cititorilor noştri, dăn-du-le in foileton un rezumat al uneea din cele mai interesante nuvele ale sale. * Din Tirgovişte se scrie Resboiului că şoseaoa dintre Mănăstirea Dealului şi Băile de la Pucioasa este atât de stricată, in cât periclitează pe călători. — Ne place a crede, că d. prefect local nu va intârzia d’a-lua măsuri de indreptare, spre a nu speria lumea şi a o face să nu mai viziteze acele băi, preferând băile din străinătate nu din cauza superiorităţei lor, ci pentru că căile de comunicaţie sint la noi in proastă stare. Primcu-ucidere In faţa gărei de pasageri din Galaţi s a găsit acum trei luni de către comisarul gărei N. Atanasiu, un copil strangulat. D-atunci şi până acum poliţia s’a pus in urmărire şi in ode din urină descoperi pe criminală trimiţend-o la parchet. Acolo mărturisi că este muma copilului şi cum il născu Ta aruncat jos şi apoi l’a strangulat cu o batistă. iDfanticida se numeşte Maria Vrac, de naţionalitate greacă. REVISTA ZIARELOR Binele public prevede, că cestiu-nea Lunarii ameninţă viitorul economic şi politic al Romăniei. Ne aflăm in ajunul zilei, in caro trebuc să perdem Dunărea. E ştiut, că guvernul nostru a făcut concesiuni de mult Austriei. E ştiut, că organul d-lui 0. A Rosetti a mărturisit concesiunile făcute. Ou ce scop a cutezat d. Brătianu să facă concesiuni streinilor pe socoteala ţeri ? Pentru ce s'a primit co-misiunea mistă cu pieşedintia Austriei ? Pentru a sta la putere cu ori ce preţ ! Astăzi foile oficioase căută deja in-mormentarea Dunării. Naţiunea plecând dela tendinţa oricărei naţiuni, remasă inapoi de alte ţeri mai inaintate in cultură, de a se folosi de roadele civilisaţiei moderne, constată cu întristare, că la noi toate s au făcut pe dos. In afacerile esterioare ne lipsesc tineri diplomaţi, de cari avem atăta trebuin-ă. Nepăsarea a fost tot aşa de mare in ce priveşte organisarea admi-nistraţiunii interne. Partidul liberal, de şapte ani la putere, a desorgani-zat tot; dela minister, pănă la comună nu e decăţ o confusiune, o anarhie. Guvernanţii caută numai să ’şi formeze un corp electoral, prin mijloace căt de imorale. România Liberii face analiza res-punsului, dat de guvernul nostru la nota lordului Granville in cestiunea Dunării. Organul independenţilor este pe deplin mulţumit cu acest roapuns, „demn şi categoric in apărarea drepturilor ce am esercitat de veacuri pe ţgrmul nostru dunărean." Numai de nam remănea cu acest „demn" respuns in mănă, şi cu Dunărea perdută ! Resboiul W. judecând lucrurile după cele scrise in „Românul, crede că trebue să ne pregătim pentru un resboiu crâncen cu Austrii). Guvernanţii noştri au sacrificat interesele ţârii unor interese de partid şi acum organele lor fac gălăgie, invi-novăţesc pe Europa şi sdrăncanesc cu paloşu, de te apucă groaza. întrebarea este : Mai există Dunărea pentru noi ? ACTE OFICIALE S’a aprobat a se înfiinţa in folosul comunei Drăghiciu un terg cu oboi do vite in toate Duminicile anului, precum şi alte patru târguri mari cu obor de vite şi anume : La 6 Decembre, Sf. Nicolae ; la 25 Mar' tic, Buna-Vestire ; la 12 Iunie, Duminica tutulor sfinţilor ; la 15 August, Sf. Maria mare. şi tot-d’auna cu trei zile inainto de fie care din aceste zile mari. Domnu Paraschiv Teodorescu, fost funcţionar public, este numit impiegat de cancelarie in serviciul esterior al vămilor, in locul domnului Barbu Vasilescu trecut in altă funcţiune. Ofn Districte înecaţi.—In ziua de 2 Iunie curenf, văduva Frusina Neculai Antohi, in etate de 22 ani, din comuna Cornii, judeţe 1 Fâlciu, intorcându-se impreună cu fraţii ei \afile, Adam Petrea de la prăşit de pe moşia Târzii, a intrat in gârla apei Crasna. numită Hamzalile-Vechi, pentru a se scălda, pe când fraţii ei an trecut in altă parte a gârlei pentru a prinde peşte ; când au eşit din apă insă au găsit pe mal numai hainele surorei lor, şi in urma ajutorului ce li s’au dat de alţi doui oameni, au găsit cadavrul inecat. In ziua de 2 Iunie, 2 copii ce păzeau oile din cătunul Stubeiu, comuna Căciulata, judeţul Dolj, unul anume Ion fiul lui Dumitru Ion Bâdin Barou, in etate ca de 12 ani, şi cel-alb Vasile, fiul lui Ion Dinu Barbu, in etate ca de 9 ani, intrând să se scalde in pârîul ce trece pe valea comunei unde apa era adâncă de 3 metri, pe cel din urma Va=ile, luându’l apa. s’a inecat. Cu ajutorul dat de mai mulţi locuitori, la ţipetele mamii, copilului s’a scos din apă mort. La 5 Iunie curent, pe la orele 4 după amiazi, uu băiat al lui Tudor Balcâu din Călăraşi, anume Ion, in etate de 12 ani, pe când se scălda in apa Jirlâului, a căzut intr’o groapă şi s’a inecat, găsind cadavrul chiar in acea zi. Femeia Constantina, soţia lui ChiriţăFlo rea din comuna Bâsvadu, judeţul Dâmbo-viţa, in etate de 72 ani, seara zilei de 5 curent, voind a trece prin rîul Ialomiţa, şi căzând in apă s’a inecat, scoţfindu-se moartă a doua zi. In zioa de 7 Iunie curent, pe la orele! seara, locuitorul Mihaiu Borlogaci din comuna Gherâeşti judeţul Roman, pe când venea cn vitele locuitorului de li păşune, voind a trece prin apa Moldova şi fiind ameţit de băuturi spirtoase, s’a inecat. Cadavrul, după căutările tăcute, s’a găsit. La 8 Iunie curent, individul Georgo, păzitor de vite in comuna Ulmeni, judeţul Ilfov, voind a se scălda in balta numită Rotundu, a fost lu^t repede de apă şi a dispărut. Cadavrul se caută pentru a se in-morraânta. Spânzurată—In ziua de 2 Iunie curent, o femee epileptică anume Stanca Burti-cioaica, vâduvă, in etate de 50 ani, şi de tel din comuna Mâldăreşti, judeţul Valcea, s’a găsit spânzurată intr’un copac din comună ; caşul s’a comunicat parchetului, şi se crede că sinuciderea a provenit din furia boalei de care era coprinsâ. Moarte grabnică. —Samoil Fri. d. fod asistent in farmacia domnului Fiidurich Clein din Giirgiu, iu ziua de 6 Iunie cur nt, inapoindu-se din capitală unde fusese p> când se alia iu sala otelului Paris, a căzut jos. şi inecându'l sângele pe gură a incitat din viaţă imediat. Trăsnet.—In ziua de 7 Iuuie, pe la orele 3 după amiazi, cu ocasia unei ploi ce a urmat in comuna Poenile-de-.los, judeţul Roman, a trăsnit intr’o şură a locuitorului Ion Ciomârtan, in care aflâudn-sâ 3 boi şi o vacă, un bou a remas mort, iarcele-alte vite au fost neatinse ; şura a ars cu totul, neputându-se stinge, cu tot ajutorul oamenilor adus. Grindină. —Iu comuna Gârbovii, judeţul Gorj, in ziua de 7 Iunie, pe la orele 3 p. m.. a căzut grindină in mărime estraordi-uarâ, cauzând stricăciuni la toate semănăturile, mai cu osebire la grâne şi vii, care nu mai dau nici o speranţă de produc-ţiune ; căderea grindinei a ţinut o jumătate oră. Stricăciuni de recolte —In zilele de 7 şi 8 Iunie curent, in comunele Popenii, Ranzeşti, Blăgeşti şi Cârja, judeţul Tutova, a căzut in două rânduri ploi torenţiale cu piatră, cari au causat urmâtoarelo stricăciuni : in comuna Popeni a distrus 142 fălci păpuşoiu, 100 fălci secară, 7 fălci fân, 37 tâlci grâu şi 50 fălci orz ; in comuna Rânjeşti, 90 fălci secară, 40 fălci orz şi 50 fălci păpuşoiu ; in comuna Blăgeşti, 200 fălci cu deosebite semănături ; in comuna Cârja, 300 fălci secară, 10 fălci grău, 30 fălci orz, 100 fălci păpuşoiu şi 10 pogoane vie. In zilele de 7 şi 8 Iunie curent, in comunele Schineni şi Fruntişeni, judeţul Tutova, a căzut in douâ rânduri ploi torenţiale cu grindină, cari au stricat in comuna Schineni recolta de păne albă, impreună cu mai mulţi pomi şi au distrus cu desăvârşire viile din cătunele Sârăţeni-de-Jos şi Lăţeşti ; iar in comuna Fruntişeni, au causat mari stricăciuni in holde, au stricat poduri şi garduri, au mălit şesurile şi grădinile şi in câte-va case a intrat apă. DIN DOBROGEA Bandă de hoţi.—In zioa de 4 Iunie, in pădurea dintre comuna Meidancliioi şi Nicoliţel, judeţul Tulcea, o bandă de necunoscuţi făcători de rele armaţi au atacat şi jefuit de bani şi obiecte pe mai multe persoane cari se duceau la monostirea Cocosului, cu ocasiâ hramului ce se face la acea monastire de Sânta Treime. După măsurile luate imediat de administraţia, s’a isbutit a se descoperi pe gâs-duitorii acelor tâlhari şi chiar a prinde pe unul din autori, anume Ion Cercheci. Se speră că in curând se va pune mâna şi pe cei-alţi criminali. Arşi de gaz.—La 9 Iunie, pe la orele 7 seara, s’a aprins cu gaz femeia Popi Schi-nazi, insraelitâ din strada Sinagoga, iu Con-Sfanţa. Ea a voit să aprinzi o lampă, care fiiud prea plină, a luat loc gazul ce , pe dinafară şi de frică aruncând'] i s'a aprins rochiele şi a ars'o mai tot corpul. Individul Iacob Friţstain, venindifi tr’ajutor, s’a ars şi el la amândouă rmu Numita se află astă zi in cura medical ANECDOTE POPUL\RE Hai înapoi, să te cinstesc! Un vătâşel de moşie, cam avea dan.l fiei- Ori unde vedea vro cărciinâ, sta cam afuma. După multă probozalâ ce ’i făcea slJ lui ; se hotăreşte ’n sfârşit să nu mai ste® cărcima. Inlr’o zi. trecând el drumul pe vr o doâ cârcime. iară să vrea să le mai siâ să se hodinească, şi fâcsndu'şl de (pre cum că s'a purtat bine), işi zio singur): — Brava ţie Costantine ! Halal ! te mai porţi ! Ai trecut vro patru c-aj si la rici una n’ai stat ! Brava ţie oml stit ! Aşa ’mi placi şi mie ! Brava ! Şi| ind că eşti de-treabă, şi ca nu ma ţi v , hai Constanţi ne ! 1 Lti najtoi cinstesc ! Gătit, toacă J Un Episcop era poftit la un hram.B Cheamă pe arhidiacon şi’i zice: — Du-te de to găteşte, să mergem hiam. Archidiaconul se duce in sofragerie. g incepe a se pune la găteala cu vr’o cin sticle ; apoi, (tot imbricat in antireu). duce ’n odaea Episcopului. — Nu eşti gata diacone ! Arbidialonul se mai ,duee in gării! pivniţei, mai pune cofa la gură ! Apoi intră la vladiea.(dar cam legânăudu-se tot mai ’n antireu). — Da 'nţelege Diacone ! Fii gata! îjy 'udată. Archidiaconul se sloboade ’n funduM uiţii, pune gura la cep. Apoi iar mirt Vlădica, şi'i zice : — Prea-sfiuţite, sunt chiar, gata D acia: sunt gata ! Toacă ! mit1 Un flăcău venia de la terg, şi, intrăni in sat, vede pe drăguţa lui, şâzând J portiţă. — M-caţa’ş ochii Mnrioară ! Ei ş apoi — Ştii una ? O veste noâ ! — Am sa ştiu dacă........ — He-he! In terg striga crainicii, cum că fetele mari care au şi gură mare, si ’şi iea câte doi bărbaţi. — A—ha —ha—a ! Ha, ha, ha, lia—aL — D'apoi mai şti ăncâ una ? — Ce? — Bat tobele, strigă crainicii, că fetele cele mari careŢs cu guriţa mică, să ia citea trei bărbaţi 1 — Iu — hiu, hiu, hiu —u! hiu — u ! Hiu hiu -- »• E. Bairam i FOILETON CARLOTTA de CAMILLO BOITO I Nu ştiu daca tovarăşa mea era nimfă sau stafiă. Avea optsprezece ani. Din când in când Gşi desfăcea braţul ei d'al meu şi fugia pe iarba verde şi frumoasă de la „Prater." Uneori mG luam dupG densa, dar Gini scăpa, şi, ascunzGndu-se împrejurul unui enorm truncliiu de stejar, săria ca o căprioară. Altă dată o lăsam să alerge : atunci, vGzendu-sc departe de mine, se opria. se’ntindea pe iarbă, şi de tot gătăind, m aştepta. So- sind-o, priviam împrejurul meu, spre a fi sigur că nu ne vede nimeni. Sprijinindu-sc pe ambele sale braţe, eşi da ’napoi corpul flexibil ce se indoia graţios ca toarta unui vas grecesc. MG aplecam, ş'o îmbrăţişam. Apoi ii ziceam : Ia seama, Carlotta, laşi să ţi se vadă jaretiern. Atunci ea. se ridica repede, eşi pot rivia ro-ciiia-i trandafirie, şi, cu o dulce rentate, Grni murmura la urecliiă : — Nu cumva eşti gelos de lima ce rosare V In adever. eram singuri in această parte a parcului, şi razele lunii incepeau să arunce lumina roşiatică a crepuscul ui. In depărtare se auzia un sgomot mare şi vesel de căntece si de instrumente : miile de glasuri ale unui popor in sărbătoare. Printre frunze se vedea licărind cătr o lumină, apoi alta şi iar alta... pănă ce insfGr-şit arborii Gşi desenau formele lor negre pe un incendiu tare vesel, de culoare galbină. — Să ne oprim aci. zise Carlotta; să şodem pe această bancă. Nu simţi tu in suflet o dulceaţă senină şi o mare dorinţă de singurătate ? Şi, dulce oftăm), emi strense mâna, ridicând spre cer ochii sei u-rnezi şi surîzCtori. Vream să’i respund, eănd sgomotul unui pas ce se apropia Gmi tăia cuvGntul. Un om slab şi'nalt. îmbrăcat in negru, trecu pe dinaintea noastră, Zărindu-l, Carlotta, tremurând ca o vargă, inăbuşi un ţipet, şi se'ngliiesui in mine, — Ce este, drăguţă? o introbaiu eu neliniştit. Nimic, nimic, vespunse densa; mi-a lost trică. Este o copilărie, iartă-me. Aide repede la ID/r.stG-[’ratcv, am trebuinţă de petrecere. MG luă de mănă, şi, mai mult a-lcrgănd, mG tGrâ in mijlocul mulţimii ş’a luminii .. Se opri apoi înaintea unui teitru de păpuşi. Acolo se juca una din piesele obicinuite. Era o fată tCnGră ce’şi ascundea amorezii in căpistcra de păuTo ; apoi dracul venin şi lua vinul şi bucatele. Atunci o femee be-trGnă reaşeza farfuriile pe masă, dar se aduse un coşciug şi doui cioclii siliră pe bGtrănă să intre in înăuntru; ei se prefăcură că ’nchid capacul băteiul cu ciocanii; in urmă pleacă cu coşciug cu tot. Carlotta, care se înveselise puţin şi începuse să rîdă, se posomori) iar şi me rugă să o i însoţesc ai u rea. Viaţa noastră comună ţinea de patru luni, şi băgasem in seamă că, cu toată veselia şi sănGlatea ei. Carlotta avea o groaznică frică de moarte. Cea mai mică alusie in această privinţă era de ajuns pentru a o face să tremure. Nu voia niciodată să treacă pe dinaintea unui spital... Daca de departe zăria vre un con-voiu funebru, se intoarcea 'nnpoi. intra in vreo prăvălie şi'ntorcea capul. Ea tolera societatea medicilor, dar le interzicea să vorbiască despre boale; pe chirurgi Gnsă nu'i putea suferi; şi, intr'o zi, când Dumreicher Gini istorisia intr'o berărie nu mai ştiu ee autopsie, Carlotta, care era cu mine, a leşinat. Densa avea sufletul unui copil, dar corpul unei zeiţe; d'abia statuele pot da c idee de aceste forme svelte şi eu toatea acestea desvoltate de minune,.. Spre a da o idee de carnaţiunea ei, ar trebui deopotrivă colorisul lui Titien şi fineţea penelului lui 'a® Dyck; destul, că un sănge tenerjj curat curgea sub acea piele dă, crimă şi strevezetoare... La na, oraşul femeilor frumoase, eS mG plimbam cu Carlotta, toţi torceau, uimiţi de admiraţiuue. : II. f Duseiu pe Carlotta acasă. SV01 me duseiu intr o berărie, unde obiceiul să intălnesc pe unul din mai siguri prieteni, pe doctorul lh‘l7‘l folii... . Eram picior, el era medie, şi 1 diele noastre se loviau prin un p»>V anatomia, pentru care smituim aim-J ; r-doui un fel de silă.... ^ I llcrzfeld uu era singur, vorbia cllj eu un domn. . . I După ce'mi strînsc mâna, nu zl'l se pe nume, şi, arGtăndu-mi pe doi»lUi acela, spuse cu un ton respectuos <\ I ceastă singură silabă: — Gulz. — Carol Gulz? anatomistul ; I Domnul, sculăi du-se, făcu un senii î afirmativ din cap. , Eu romeseiu tare mirat, căci ]I1_ j reţul uvi;aj ştiinţific a lui Culz 3 TIMPUL \ sarea maritima a porturilor Hi Brăila. 14 Iunie. mente sosite incârca'e 26 ; deşerte I iiite incăreate 4 : deşerte 6 ; faţă in *6. __ ghirca calitatea I. livre 59 — 60, ţt5. Grău ciacâr calitatea II, livre ]ej 70—76. Grău ciacâr calitatea 55—56, lei 62—66. Porumbul, livre. 52—67 lei. Orzul. 44 — 48 , ,7-53 lei. Ovăzul, 32-33 livre, ' lei. Secai a. 51-54 livre. 51-60 3iţa, 51-52 livre, 60-64 lei. Meiu, livre, 44—48 lei. Fasolea suta oca lei. _ esportat chile porumb 7.745, chile reale. Brăila. 15 Iunie. Ş*ite : Bricul otoman AghiO' Dimitrios athopole cu lemne. Vaporul englez ,u din Galaţi, deşert. Goleta elenă O-din Odesa, deşeartă. ite : Bricul elen Alexandros III pen-arsilia cu grâu. Bricul elen Alexan-entru Marsilia cu gruu. \ aporul trau-xurus pentru Marsilia cu diverse. Va-norvegian Donau pentru iialaţi cu b şi orz. Vaporul englez Beri Nevis Anglia cu porumb. Giurgiu, 15 Iunie. ■ rt: Goleta otomană Huda-Verde pen-nstantinopol cu grâu. ru ias 11 »i li ii s a t! II t: sclor. — Greutatea 3 57 kilg.. importat mărfuri 4.438.065 kilo-intre cari sunt 3.354.340 kilogia- 4 a. 63 şi jum kilg.. 5 a 65 kilg., 6 a. si mai sus 65 şi jum kilg. Intrare 125 lei. — înscriere pănă la 15 Sept. ; eu indoita intrare pilnă la 30 S pt. — Distanţa 2500 metri. Prundul I. —2500 l i. Premiul II.— 300 lei. Premiul Octave pentru armăsari, iepe şi jugăni de ori-ce versta, de la 2 ani in sus, şi de ori-ce provenin-tă. — Toţi caii sunt de von za re pentru 4000 lei. — învingătorul va ti pus in licitaţiune publică in quartul de oră care urinează alergarea. — Prisosul peste preţul fixat aparţine, pre jumătate calului sosit al doilea, pe jumătate fondului curselor.—Greutate 3 a. 50 kilg., 4 a 65 şi jum. kilg., 5 a. 67 kilg., 6 a. şi mai sus 67 şi jum. kilg. Calul pus de ven zare pentru 3000 lei, primeşte o descărcare de 2 kilg.. pentru 2000 lei. 4 kilg., pentru 1000 lei. 6 kilg Căi născuţi şi crescuţi in Romănia înscrişi in Stud-Book al Jockey-Clu-bului Romăn. primeşte o descărcare specială de 1 şi jum. kilg. Intrare 75 lei. — înscriere pănă la 22 Sep. ; cu indoită intrare pănă la 30 Sept. — Distanţa 20DO metri. Premiul I. 2000 l i. Tulcea, 15 Iunie. it: Vaporul frances postai mesagerie din Constândnopol cu diverse şi 5 cri. plecat la Galaţi cu 13 pasageri. IETATEA DE/ INCTRAGEARE pentru iiuintăţiroa rasei cailor din ţeară .RGAR1 LA BUCUREŞTI (HIPODROMUL SOCIETĂŢEI) ' ÎNTRUNIREA de primavara ziua antAia Duminecă 2 (14) Octobrc 1883 emiid de toamnă pentru arinăsa-5 iepe din toate ţările, de ori-ce vţ-tă, de la 3 ani in sus, şi de e provenienţă. —învingătorul de | »are pentru 3,000 lei. daca aparţinui proprietar strein, nestabi-n Romănia. — Calul aparţinem! n proprietar romăn sau unui strein ilit in Romănia care. in cas de iştiga, ar fi pus de vânzare pen- atele şi preţ,: se va bucura de ărcare de 3r2 kil. — Invingă-i], dacă este de vânzare, va fi in licitaţiune publică in quartul t «>ră ce urmează alergarea. Priso-peste preţul fixat fondului cur- Marele Premiu pentru armăsari şi iepe de pur sânge din toate ţerile de la 3 ani in sus. — Invingâtoru de vânzare pentru 4000 lei dacă aparţine unui proprietar strein nestabilit in Romănia. Poate fi de venzare pentru un preţ mai mare, dar atunci, pentru fie-care 1000 lei mai mult, ia 1 şi jum. kilg. supragreutate — Dreptul de a reclama pe invin gătorul strein este un drept de preem ţiune reservat proprietarilor romăni ai căror cai au sosit intre cei trei d’ăntei. după ordinea sosirei lor. Nu mai dacă nici unul nu-1 exercită, calul este pus in licitaţiune publică Prisosul peste preţul de vânzare fondului curselor. — Greutate 3 a 57 kilg., 4a 64 kilg,. 5 a. 66 kil& 6 a. şi mai sus 67 kilg. — Calu care in 1883 a câştigat nă sumă de 4000 lei, ia uă supragreutate de 1 şi jum. kilg., 8000 lei, 3 kilg., 12000 lei şi mai sus 4 şi jum. kilg. Intrare 250 lei — Retragere ju mătate dacă este declarat înainte de 22 Sept. — înscriere pănă In 2 Sep cu indoita intrare pănă la 30 Sept, — Distanţă 3000 metri. Premiul I — 7000 lei Premiul II— 1000 lei Premiu Mirahcau pentru armasari şi iepe din toate ţările şi de ori-ce proveninţă de la 2 ani in sus. —-Greutate 2 a. 49 kilg, 3 a. 60 şi jum. kilg. 4 a. şi mai sus, 65 şi jum. kilg. Calul care in anii 1882 şi 1883 a căştigat uă sumă de 2000 lei, va lua 2 kilg. supragreutate ; de 4000 t Intrare 75 lei.—înscriere pănă la 1 schimbul celor 4000 lei daţi ca pre- 5 Sept.: cu indoita intrare pănă la 2 Sept. — Distanţă 1600 metri. *reminl I — 1500 lei. daţi 1000 fu e D. loan Marghiloman şi 500 lei e D. St. Petrovitz-Arinis. Premiul II — îndoi:a intrare. ZIUA A DOUA Duminecă 9 (21) Octonibre Premiul lîogal-Navarre pentru armăsari, iepe şi jugani din toate ţe-ilo şi de ori-ce proveninţă. de la 2 ani in sus.—Toţi caii sunt de ven-are pentru 3000 lei. — Câştigătorul a li pus in licitaţiune publică in quartul de oră ce urmează Alerga-ea. Prisosul peste preţul fixat apariţie, pe jumătatea calului sosit al loilea, pe jumătatea fondului cursc-or. — Greutatea 2 a. 50 şi jum. dig., 3 a. 63 kilg,, 4 a. 69 şi jum. cilg., 5 a. 71 kilg., 6 a. şi mai in sus, 71 şi jum. kilg.—Calul declarat de vănzare pentru 2000 lei, primeşte şi jum. kilg-, pentru 1000 lei, 5 dig. pentru 500 lei, 7 şi jum. kilg. -Calul care a alergat in 1883, fără I, fi câştigat- primeşte o descărcare specială de 3 kilg. Intrarea 50 lei.—înscrierea pănă la 30 Sept.: cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţă 2000 metri Prcmiid I.—2000 lei Premiul Societăţei de Încurajare (Derhij-Romăn), pentru armăsari şi iepe numai de 3 şi 4 ani, născuţi şi crescuţi in Romănia şi înscrişi in Stud-Book al Jockey-Clubului-Romăn. — Greutate 3 a. 57 kilg., 4 a. 63 kilg. Intrare 200 lei.—Înscriere pănă la ■> Sept., cu indoită intrare pănă la 7 Oct. — Distanţă 2000 metri. Premiul I.—4000 lei Premul II.— 400 lei Premiul de Cmsolaţiune, pentru armăsari şi iepe de pur sânge, din toate ţările, de la 3 ani in sus. Greutate 3 a miu. Sorţii decid pe proprietar. Greu-g, 4 a. c: 64 kilg, i a. şi mai sus 67 kilg. Intrare 75 lei. înscriere pănă la 30 Sept.; cu indoită intrare pănă la Oct.—Distanţa 3000 metri. Premiul 1.—4000 Premiul /I —lulrănle pănă la concurenta de 300 lei. Steeple-Chase, pentru caii din toate ările, de ori-ce proveninţă, de la 3 ani in sus. Greutate 3 a. 65 kilg., 4 a. 70 kiIp., 5 a. şi mai sus 71 dig. Calul care va li pus de, vănzare pentru 4000 lei, primesc 2 kilgv pentru 2000 lei, 4 kilg.—Calul care, in 1883, va fi căştigat o sumă de 40GO lei ia I şi jum. kilog. supragreutate, de, 8000 Ici, 3 kilg., dc 12000 sau mai mult 4 şi jum. kilg. Intrare 125 lei.—înscriere pănă la 22 Sept. cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţă 3500 metri. Premiul 1.—2500 lei Premiul 11.— 300 lei 57 kilg.. 4 a. 63 şi ium lei. 4 kilg. de 6000 lei, 6 klg. 8000 lei mai sus 8 kilg. de kilg., 5 a. 65 kilg.. 6 a. şi mai in sus 65 şi jum. kilg. — Calul care in 1883 va fi căştigat, un premiu in valoare de 2500 lei, ia o supragreu tate de 2 kilg., două asemenea premii sau unul de 5000 lei 4 kilg mai multe asemenea premii sau unu de G500 lei, 6 kilg. — Calul car a alergat in 1883 fără a câştiga primeşte o descărcare de 2 şi juni kilg. Intrarea 75 lei.—înscrierea pănă la 22 Sept.,1 cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţă 2500 metri. Premiul I—1500 Premiul II — îndoită intrarea Premiul Subscr.'ptorilor pentru ar măsari, iepe şi jugani, din toate ţă rile şi ori-ce proveninţă de la 3 ani in sus. Învingătorul devine proprie tatea subscriptorilor, de drept, in anatomiei estetice se publicase de 1 ţiunii la Ierusalim ca să şi Iaca po-’dopeia e de tine sau eşti tu cai e ai r - - a eşit din al meu creer! mult de trei ani, cu toate aces-omul lung şi foarte slab, al cărui blond ei atârnau pe umeri şi mia fusesem recomandat, părea ;ă foarte tener. Obscrvaiu totuşi faţa lui o expresiune de fernreta-nigidă, aproape sinistră... Mi se u ancă a observa o oarecare a-lănare cu acea umbră de om lung subţire ee speriase aşa de mult Oarlolta. Cartea mea. zise el drept rSs-- la complimentele mele, este o j ire de tinereţe foarte ne com-||>ctă. Ale ocup acum cu cercetări resante asupra frumuseţii corpu-omenesc. şi, in şapte ani, opera i a va fi sfârşită. — Şi, pănă atunci, trăiţi printre lavre ? - Petrec intre ele zece ceasuri zi. Caut uneori şi modele vieţui- i u-e ; timpul trecut in a le studia recâştig noaptea. Din nefericire se cinplă rar ca modelele cele mai per-te să sfârşiască pe masa mea de armură! Ce voiţi? Măinele ne sunt ă legate de prejudiţii. Nu suntem d înaintaţi ca in timpul când Vele fu trimis de tribunalul Inohisi- spre căinţa, şi aceasta fiind-că, , . i .. , verifica una din teoriile sale, crezuse j Şi pentru a o rima oară. o exa de trebuinţă a rupe coastele unui minam cu privirea, mcepend del om, a cărui inimă batea ăncă ! — Dar bine. era îngrozitor ! — Cum, îngrozitor? Nu sc zice nimic când, spre a satisface orgoliul unui ministru sau al unui prinţ, mii de oameni eşi dau sfârşitul in chinuri cumplite, pe un câmp de luptă sau intr un pat de spital ! Si cu toate acestea ce câştig trag de aci ştiinţa si omenirea? Aida-dc ! Şi Umorul, sculându-se. strîuso mana lui 1 Icrzfeld, mc saluta, şi se depărta.... III Trei zile in urmă, Carlotta se făcuse mai veselă ca nici-odată, şi mi mai găndiam la Carol Gulz, despic care am avut grija să nu spui nimic» prietenei mele. Dădusem cele din urma trăsături de penel la un tablou mare ; in fiece moment mă depărtăm puţin de pânză, apoi ingcinincliiam înaintea Carlottei. — Tu mai ridicat in ochii mei _ proprii, ci ziceam; sau acest capo- somie. NOTA. 1. In toate alergările Societăţei, iepele primesc o descărcare de 11 /2 kilog., 2. In toate alergările, afară de Premiul rile de Toamna. Mare Premiu, al Societăţii de încurajare şi Steeple-Chase, caii incâ-licaţi de băieţi de grajd in serviciul grajdurilor române cel puţin de la 1 Ianuarie 1883, vor primi o descărcare de 3 kilg. 3. Ori-ce inscriere neinsoţită de preţul intrărei este nulă. Intrările şi retragerile sunt ale fondului curselor. 4. Termenul de inscriere in zilele fixate se incheiâ la 12 ore din zi. 5. Toate înscrierile se primesc la Secretariatul Jocky-Clubului-Român, 100 calea Victoriei. Comitetul. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE frunte pănă la unghiile trandafirii ale ■ picioarelor sale, cu un fel de naiv respect de admiraţie foarte curată.. Ea fugi ; şi după un Mort de ort se intoarse imbrăcată cu rochia-i ro ză. Tabloul meu o represinta in A rethusă. — Când plecăm la ţară? âmi zi se ea. — Tabloul meu o gata, mâine { voiu trimite la Mxposiţiiino, la, amiazi voin pleca singur la Modiig, voiu căuta o ftâsuţă; peste trei zile ai s’o găsesc ; tu, pănă atunci, pune 1-u'ele prin lăzi, strănge-mi văpselelc, pănzelo şi penelelc mele ; voiu veni să te iau şi vom pleca împreună. — Ah ! daca ar putea să liă lângă căsuţă o frumoasă boltă de iasomie ! Aii vei seri măine seară din Modiing ? _____ Da. ăngemşiil meu, tu asemene t tă'mi scrii poimâine... Mi executaiu programul, şi. in valea Brtilil, găsii căsuţa visurilor mele... era âncă şi o boltă de ia-(Va urma) 111 Ciu*6nd va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii BescJierdle de,N- Dl’OC-Bnrcia-1111, director al gimnaziului din Giurgiu. A e; it de sub presă: Cobicele comunale complecte coprin-ztind toate legile decretate de la auul 1878 pCne la includerea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi ritmase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Consiliator judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribuţiuuilor, a iinpositului de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu, a recrutărei armatei (complecta), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a fixărei şi gradaţiuneire înnnerarielor corpului didaclic, a infl-inţăroi ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti, regulamentele şcolare, ete., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De venzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „România jună", Viena, VIII Lange Gasse. 4, cu preţul de 2 fiorini pentru Austria şi 5 lei pentru Romănia si străinătate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru Romănia. Vechile iustituţiunei al României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţerei româneşti, de doinim loan Brezoianu.— 1 volum So. 5 lei De venzare la librăriele B. Nieolescu (Pas-sagiul romăn) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Mori coeur idem dc I). A. JJoiurolu 2 „ Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Fleurs Roumanies potpouri de 1). Ferlendis. 2 „ MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PLANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandromci, magasin de Musicâ, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiuneaRnsă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa uky . . . . p. 2 lei es belles de Bucarest idem de Fr. Schipek 2 >, CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere de la *20 Hain 1883. La ploeşti, BuziUi, R-Sărit, Forjări, Mărăjejti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi ji Brăila (treu accelerat) iO ore 45 minute seara. La Plocjti (Sinaia, Predeal) IiuaSn, R-Sărat, Foc-j.ini, Mănlj.jti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Plocşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La l’loeşt.i, Sinaia Predeal (tren accelerat) ji de la Plocşti cu trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focjani, Mărăjeşti 5 ore 80 m. d. ra La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane ) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) C ore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR Dc la laşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Mărăjeşti, R-Sărat, Buzen, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Bnzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăjejti, Focşani,ţ R-Sărat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trer.ul de plăcere) îl oro 15 min noapte. Dc la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 80 min. ameazi. De la Verciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat ii ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) Dc Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ora dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 mi-, seara (trenai mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No 60. Pe ziua de 17 iunie 1883. 5olo w,n 6oi 6o|o 5o/o 10 fr 5olo 7om 5o[o 6o[0 7o[0 Impr. Acţii Renta Amortisibilă. . . . Renta Română Perpetuă . Obligaţiuni de stat. . . . Oblig. Căilor f Rom. regale , Mon ici pale . . . , Casei Pensiunilor 300 I Scrisuri fnneiare rurale. . . Scrisuri Rurale . . . Scrisuri fondare nrbane . . cn prime Buc. (20 1 b.) Băncoi Naţionale Române2501 , Soc. cred. m,>b. rom. 250 I. , , Rom. de condrucţii 5001. , , de Asig. Daeia-Rom 3001. > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . . , , Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germaue. .... Bancnote francese. . . (jump. vei, 92 <1, 931/4 91T, 92'/, 98 'Is 983(4 103- 104- 86i/4 863/4 230--- 283- 92 'h 93- l043n 105‘,’., 8911a 90U4 99 *|4 100,14 104- 104V 33- 34 1340 1350 210--- 212- 485--- 487- 342--- 345- 227--- 230 28/s 2 H« 2»|s 2 ». 2 11 2.12 1 23 1.15- 99‘|a lOo'i LA LACUL-SARAT de închiriat sau de venzare O casă nouă conţinând 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucătărifi, altul cu patru odăi şi biiiătăiiâ. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 96. DI/IDDI1/ Giirurg- dentist are onon-. mDnlIV rea d’a face cunoscut că a ienunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. CP niOPrOPl I avocat s’a mu-■ b. UIooloUU tat iu Strada Luterană No. 9. MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fosl şef (le Clinici in I1 ris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. a > » TIMPUL CONSTANŢA &tuţiiuien lialneara MARELE HOTEL CAROL I * 3 M MARE grădina şi teraţa pe malul marei 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE ' Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans. Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. ^ Stagiunea băilor v a începe la 19/i iunie 1883 * Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şederea la Constanta eăt se poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenta lor. Vor avea loc baluri iu saloanul Hotelului, şi Concerte pe terata cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo-ţ curi de artificii. Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi după J 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di-rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. # * # # X £ »T—i—Wiininii iimh WBBBMMMiyiliiNWW IWHWPkh»işiw im MiGiSIN fendkt s 1879 Vll-Jt-H. d« Titrai Naţional Bncnrajti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAND VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilmn, şi onor. public că pe lănqă articolele necesari la menaytul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dubla de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de Iu Martinique. Banane de la[Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebrie. Biter din via Provideuzei anti Coleric. Chartreuz, alb. galbin, si Verde de la grand Cliartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la VimandFockiu Pipermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac flu champagne, din Cognac. Llqnernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renu-mitaMasticft de llio, Maruschino Ţuică Naturală. Romuri adevfl-rate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rhnin si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-besti. Drăgăsani si de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Ou stima. n. G. MO"LANU. “ in JS MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER «1 ^SUNT CELE MAI BUNE DIN LCME^ premiale Cu 150 piedaGe prim0 PARIS 18 7 8 Medailâ de aur' rate lunare Garanţâ sigură dată înscris. SINGER C9 poartă marca NEW-YORK. de sus a Pabricil. C. NEIDLINGER,A£ent general OH de cusut a lui . * a- ~ /, •< Vj — t- « — s - 5 S2 <=- = Sta 8 S u. N « 4. .5 x ^ «. c CC ii a. o z s tj 3 = « 17. a ti «a O c 3. ti. LI 4. C V. — «: s *C t- > c. •c O “ X O H X O LJ O u. ac- - E U Oi tl S M ti 2 X 8*5 I. IIERTKR atelier de pbotogbaphie Str Ştirbei/- Vodă No 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sy»f mul'cel mai nou ei prevăzut ou aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea toarte fini. Onor. public care na avut iu Hi ocasnruea de a se conviuge de lucrarea mea n'are de cftt a no onora cu presenta d-lor si sperftm t-a se vor asigura de j*r-lecţiuuea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingăloare de aceasta arta precum : Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, alit iu timp Irrimo* cit şi in timp innorat de la 9 ore a. tu. plini la 4 p. m. In aocv atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. Par la presente j'ai l honneur de re-commander ir l’honorabV public mon atelier artistiquo arrutige ii apr* - l« systeine le plus nouveau »t pourvu d apparoils tout neufs.—Les prii sont reduits eţ le truvail tres fiu. L honorable public qui n a pas encore eu 1‘occusion de se couvalncra de mon travail n’a qu'â noua honorer de sa presence ot notu oeperons qu’il s assurera facilemeut de la pefeotion de mon atelier. —On se charge de toute espeee de travail concernaut cet art, comme: reproduction, travaux ă l'otat naturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps aoit beau ou couvert. depui» 9 heures du mălin jus-qu'ă 4 heures apres midi. INSTITUTUL MEDICAL BUOUKESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) Ii SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotlierapia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser- iciul Ia domiciliu, 8. Consultaţii Medi ale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur.................3.— 1 bae de puună cu şi fără duşi lei 2,50 1 » „ „ „ „ n ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşâ rece sistematică . . „ 1,50 IBAI DE ABUR Şl DE PUTINA NOTA 1 Huile de abur simt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pănă la 7 scara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe septeinăna Vinerea, la 6 ore dimineaţa pană la 1 pn«t fueridimie. Preţurile la secţia medicala conform prospectului. Direcţi». V****** ** ****x** slbfc************^ X * X X * X * X X X * iS * * X X * * X X X X IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EKTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit U D-nii F. Hrazzesi & C-ie Calea Victoriei 55 Maladiile nervdse VINDECATE IN MOD RADICAL, DRĂCIE BROMURULUI LAROZE SIROP SEDATIV de cdje de portocale amari preparat cu BROMDRUL DE POTASSIDM De câir* J. P. LAROZE, Pharmacist rue des Lions Satnt-Paul, 2 — PARIS PARIS - 2. vm Tablouri in nleiu PERVAZURI OGLINZI se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTAT KERSTAN Viena II. Kornergasse I Cataloage şi liste de preţuri gratis şi francs. BimiailB UBMtwmiuînrammflHHir Societatea Creditului funciar urban din Bucureşti. 3r»ecl ifk'ure Licitaţia pentru darea in anfropri-ză a Construiri localului acestei So-! cietăţi ce urma a se ţine in ziua de 15 curent, sa amănat pentru la 25 Iunie curent, se publică dar spre cunoştinţa amatorilor. Direcţia. medici pentru a combate, mai cu deosebire, şi de-uă manieră sigură, afecţiunile nervăte ale Inimei, ale căilor digettive şi respiratorii, nevralgiile, epilepsia, histeria, maladia numilâ jocul Sl-Guy, insomnia şi con-vulsiunele copiilor In timpul ilenliţiuniei, lntr’uQ cuvânt tdte afecţiunile nervdse. Bromurul de Potassium Laroze este de-uă puritate absolută, coudiţiune indispensabilă pentru a putea obţine efecte sedative şi calmante asupra sistemului nervos. Topit In Siropul Laroze, de coji de portocale amari, Bromurul este Întrebuinţat lu mod universal şi reeomaudat de toţi BROMURUL LAROZE se află In peposil, In tdte pharmaciile bune unde se mai pdic găsi şi SIROPUL DEPURATIV «îf IODURi» POTASSIUM . fdrle folositor contra a fee Junelor serofuldse, cancerdse, tumorilor albe, bole ale sângelui accidentelor sifilitice secundarii ţi terţiare, tic. i * Maşine de Ireerat, sistem pentru mână şi forţă. Maşine cu scripete nentru 1-4 animale trăgătoare, tize şi mobile-Maşine de tăiat nutreţ de 21—32 ni(in lăţime. Ţeascuri de vin, construcţie mai nouă; mori de struguri. P abrică^speuală; execută excelent şi vinde cu proţuri eftiue sub garanţie. Cataloage ilustrate de preţuri la dorinţă gratis şi franco. Cumpărătorii au rabat marc; sc caută agenţi Ph. Mayfarth & C-ie Wien II Praterstrasse (Jg FABRICA LN FRANKFURT l‘E MAIN Devenzare sau de \n- rhiriât u“ bvadâ (făiieaţa pe moşia unii iai Fundeni (Golentina) vN-n vis do Zahanao» cu mt întindem do 100 stan-geui laţadă şi uâ ca.-ă; se poate lace şi o lubrica Doritorii so pot adresa la I) nu \. Iehals ty in stiuda Inocenţii No. 5 bj-s. Vediiul magazin (le bijuterie D. HERDAN Pe care l'a avut peste drum de consulatul rusesc, s’a mutat tot pe calea Victoriei palatu Daeaia No. 2, vis-A vis de prefectura caditalei, * X X X X X X X X X X X X X X X X X X 5 X 5 # CEASOARNICE 10,000 CEASOARNICE < n amuţit* ii i* ii, i 11 .■j— ■>-« TI „J 1 n nu rea escosiv de favorabila ce sa ftcut Ceasornicelor Rem toarc de îirgint, no am oferit abonaţilor noştri, no-a incurajat do a F inchcia o nouă afhoero do 10.000 Ceasornice ou una din oole mai J buno fabrice din lume curo ni Io garantoază pentru cinei ani. A- J cosit» ceasornice sunt de o fabricaţiune ingrijită şi ornată cu doso- n nuri prea frumoase. * Suntem fericiţi de a putea oferi aceste ceasornice de o valoarea £ lieului iu general, cu preţul porto). Doasomonea am tratat o afacere di* -GOO ceasornice reiiiontonre de Niekel, si căror mers regulat e pe deplin J garantat şi pe cari Ic oferim cu preţul de 20 franci, tranco ilo j»or- J to pentru toate ţcrile lumii. v" Cererile însoţite de preţ, iu bilete hipotecare sau mandate poştale X să ac adreseze la : ...... «'«««ni iu* n puica uieri i cală de no franci clienţilor noştri si publici linie de .0» franci (cu porto). Deasemcnea an BANKIIALS I. PAG ES, B A RT’ KN STEI N O A SSE, 14 VIKNNE (Autriche) ^ Primim Înapoi ori ce ceasornic ce n*ar plăcea cu cc11' diţinuc de a ni l Înapoia Iii bună stare şi cel mai târziu )<• trei zile după primirea na. # * T.t^*™*****^*******™*******-^