[INERT 17 IUNIE 1883 ABONAMENTELE a to«tfc ţ»ra, pe an . . . . > pe 6 luni . . , pe 3 Inul. . , ni streinâtite pe an . . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei liainentele «e priimssc la Administraţie Capitală 10 bani număru Districte 15 bani număru ^Ve ’i cunoscură şi-i denunţară ţârei şi de controlul adversarilor. Sunt acum in largul lor, de aceea nu râmâne îndoială că abusurile de tot felul trebue să fiâ nenumărate pretutindeni. Târziu va veni oare timpul pentru des coperirea şi pedepsirea vinovaţilor? putut lua asupră’mi o respundere aşa de mare." Se inţelege, că această afacere a provocat o rnaro senzaţie. Tu cia Ministru turc al afacerilor externe, vorbind cu un ambazador strein a protestat energic contra amestecului puterilor in afacerile interioare ale Turciei, prin care se provoacă urmări regretabile şi se ininulţeşte de-sordinea şi neliniştea. Situaţiunea in Albania ne este un exemplu. Europa — zise ministrul turc — cu Anglia in frunte, a cerut in acest cas mărirea Muntenegrului, dăndu-i-se Aldania, arătând prin aceasta, că nu cunoaşte sentimentele diferitelor naţionalităţi din Albania. Mai ales Anglia suferă de o manie, să forţeze in Turcia reforme, cari nici pentru Occident nu sunt realizabile. Daca s’ar face o cercetare la faţa lui, s ar constata cu prisos cele Si cu toate acestea Subprefectul şi ’p r mărul dorm pe paturi de flori. " Un abonat. & i r\ stit urr ul I>e hydrotherapie, gymnastică medic», cală, băi liygienice, etc. DARE DE SEAMA Către adunarea generală a acţionarilor Caualul-tunel dintre Franţa şi Anglia In ultima şedinţă a comisiunii Ca- ECOUR'I STREINE Chedivul Egiptului. Acuzarea ridicată in parlamentul englez in contra Chedivului, că ar fi Delapidările de bani şi falsurile in acte publice se înmulţesc pe zi ce merge. La Piteşti, la Bacău, la Craiova, la Bucureşti etc., se descoper ţurţuri şi se pun la puşcărie onoiahilii cu care guvernul marelui vizir a înzestrat admiuistraţiunea ţârei. Şi delapidările ce se descoper nu sunt de sigur de căt cele ce nu se mai pot ascunde cu nici un chip ; căte insâ vor mai fi cari se cocolâşesc şi se fac neştiute de lume prin marile talente de a escamota cifrele a vestiţilor noştri financiari! Numai o anchetă severă şi nepărtinitoare, care ar merge din district in district spre a cerceta starea caselor publice, ar putea să ne lumineze despre căte sutimi de mii de lei sunt deturnate de la scopul lor şi puse prin buzunarele membrilor marelui partid. autorul măcelului din Alexandria, a dat ocazie la o corespondenţă intre acuzător, lordul Cliurchill, şi Ghid st oue, ce se publică in foile din Lon-Ira. Lordul ChifiVhill roagă pe d. lladstoue. să’şi explice cuvintele: „că in prima linie guvernul trebue să fie fibunalul, care decide asupra acuzării. “ Lordul Churchill zice: „înţeleg bine, că am luat asupră'mi o mare respundere prin acuzarea ridicată de mine. Mc bucur văzând, că guvernul simte posibilitatea ingrozi-toare, de a mănţine pe tron, prin influinţa şi trupele britanice, pe un om, despre care s’ar putea proba, că el a dispus măcelărirea supuşilor Maj. Sale, spre a se scăpa cu atăt mai lesne de un ministru nesuferit, dar popular (Arabi-paşa). Acum cred că sunt sigur de concursul guvernului, pentru a descoperi adevărul şi in cursul zilelor următoare voiu pre-senta actul meu de acuzare contra Chedivului, ca autor al măcelurilor din Alexandria şi voi desfăşura toate până la evidenţă, crăci altfel n’aş fi nalului-tunel, generalul lordul AVol-scloy (pacificatorul Egiptului) s’a es-I rimat, din punct de vedere militar, cu totul contra construirii tunelului, căci prin aceasta s’ar inlesni mult o invasiune ostilă, pe când apărarea ar fi prea dificilă şi costisitoare. For tificaţiunile, ce ar trebui să se ridice la Dover, ar căuta să aibă o'garnizoană permanentă de cel puţin 8000 până la 10,000 oameni şi terenul la Dover este cu totul nefavorabil ridicării acelor intăriri de la 8 Maiu 1883 Domnilor Acţionari, br Anul acesta de şi am fost nevoiţi a i»., reparaţiuni şi instalări din nou de 'Jm robinete şi altele asemenea spre a face ■ stabilimentul se funcţioneze cu avantagi* totuşi resultatele după noi sunt destul des», tisfâeătoare. Secţia hygienicâ a liberat 9600 bilete 1 abur, 6200 bilete putină şi 2200 duşi. ^ Din secţia medicală s’au liberat: Administraţia in judeţul Vlaşca Primim următoarea denunţare de la un amic din localitate, pe care o supunem cunoştinţei d-lui Ministru de interne rugăndu-1 a’şi aduce aminte de uitatul Judeţ Vlaşca, şi a lua măsurile necesare pentru indreptare. Domnule Redactor, Nici un judeţ din ţară nu este mai păcătos de căt Judeţul Ylaşca ; aci guvernul găseşte loc sa înghesuie toate lepădăturile djn lume dândule funcţii de Notari, Perceptori etc... Şi ca să vâ dau nume, d-le Redactor, pe lângă cei alţi, vâ numesc pe nevăzuţii neaziţii : Niţă Ştefănescu, notarul Comunei Yida, plasa unită Neajlov-Glavaciogul, şi llie Georgescu, Perceptorul, aceleaşi comune.—Amândoi venetici iu acea comună, nu fac de cât jaf in puterea cuvântului. Merg cu abusurile pană acolo, in căt nici chiar secretul scrisorilor numai este păzit. Nu intră şi nici nu iese vre-o scrisoare din comună fără a fi mai ăntăi desigilată şi citită in cârciumă de aceste putrigae infecte ale omenirei. Toată comuna ştie, şi cu toate acest-a nimeni nu reclamă de frica acestor sbiri ai mult milostivului Prefect d-nu Poteca. 5000 bilete de hydrotherapie, 500 m J iD1 guui, 650 tratamente la domiciliu, bilete la gymnastica medicală şi 980 bi'I pentru inhalaţie şi electrisare. 1) Secţia liygieuicâ a produs lei 46,81S ^ ’ 2) Secţia medicală a produs lei 14,161 50 I' jitti- Plus lei.................... proveniţi din vânzare substanţelor de băi, remisa de 25°/0 asupra consultaţiilor medicale, reţineri şi venituri extra-ordinară. Totalul veniturilor . . 1,879 50 Din care scâzându-se cheltue-lele, in care intră : Chiria localului, taxele comunale şi fiscale, asigurarea localului şi a maşine-lor; combustibilul necesar la maşină şi incălzirea localului, luminatul, mici cheltueli de întreţineri şi reparaţii, lefile personalului de serviciu, jetoanele d-lor censori, precum şi lei 7000 costul reparaţiei şi al instalărilor făcute in cursul anului trecut, precum ţevi de fer noi la băile de putină, coşu nou de tablă groasă in inălţime de 12“ la maşină, capac de bronz la cilindru, maşină de scos ţevile de la cazanul locomobilei, canal de la maşină şi spălătorie in canalul principal, trei băi de zinc noui, reparaţia maşinei de vapor, vopsiri de uşi şi pereţi, îngroparea băilor de 2b centimetri, montarea din nou cu preş, oglinzi in cabine, vopsit, etc. a secţiei de Hal-bad din partea medicală; 62,859 - #s |1C.= «IU li! Icţllii i. cari toate acestea însumează lei 47,352 85 Această sumă deducându-se din totalul veniturilor ne dă un escedent de lei ..... Aceste beneficii in conformitate cu art. 43 din statute, urmează a se impărţi ast-fel: 10 °/0 pentru fond de reser- 15,506 15 1 ta I' FOILETON 0 DRAMA PE VAPOR telierilor, conductorilor ce staţionau pe cheiu. Mai departe, Volga isbia cu valurile ei brune mărginile vaporului pe care trebuia să ne'mbarcăni, şi care j nu aştepta decât trenul din Mosc va. | După o luptă destul de vină spre i a ne apăra lăzile Împrăştiate de toate părţile şi trase de două zeci mâini d’odat-ă, ne văzurăm insferşit pe puntea măreţului vapor Beremiki. ma venia, dar aşa de mieroasă, aparţimmd fraţilor Liabinolf. aşa de ntunecoasă, meat. lucrurile V astă punte te isbesti cu coatele imprcjuraţoare ei dădeau nu ştiu ce do tot soiul de oameni: dela guver-' sinistră sau poso- ' nator care se întoarce in provincia In0p'1/' . i sa 1 de la princesa Kalmukă dueăndu- expresul din Moscva la Nijni-No- ' se in steppc (mari câmpii nelucrate) vogoiod eşi mcetina cursa-i nebună i şi reinirănd in palatul seu de pâslă, şi ne daast iei voe să ntrevedem cuar- până la neguţătorul, cu cisme scâl- 7i. maţi — umblă de colo până colo. •J'os, adică la căpătâiele punţii, furnică o mulţime grozav de gă- lăgioasă. Profilele d’abia se deosebeşte la lumina prea slabă a dimineţei, dar cămăşile de pânză roşia a mojicilor, jupele de toate culorile ale femeilor pişeau cu notele lor vini acest furnicar omenesc de unde iese, liniştit si mai acestea se văd pe ambele ţer-1 şui Kazan cu monumentele sale, ţăr- muri. Ici şii colo căte o potecă se deschide, o pescărie, una din acele faimoase pescării ale Volgăi (1) unde o aruncătură cu plasa a adus u-ncori deuesprezece mii de franci (2) se vede cu coperişul jumătate de pânză. Iuibarcaţiunile se’ncrucişază; pescarii, bărboşi, bine făcuţi, adevăraţi hcrculi ai nordului, ăşi fac de demn, capul ras al unui Tartar cu lucru împrejurul grămezilor de soinni julie, tierele unde se ţine, in luna renumitul tărg. Sub cerul posomorât, examinam casele deşarte şi mare parte înecate, stradele schimbate in canale pe cari câteva lui trişoare dăuţuiau d'asupra apelor mocirloase. Locomotiva tluera, sunetele clopotelor deşteptau oraşul adormit şi’nă-buşiau — din fericire pentru urccliiele noastre — ţipetele birjarilor, ho- ciate, avlnd un milion de ruble iu cingătoarea lui. Prin uşa cea mare deschisă a sălii de mâncare, sub lustrele aprinse, se vede strălucind argintăria şi cristalele unei mese servită împărăteşte. Dori naturale se mestecă cu candelabrele şi alternează cu piramidele de fructe, in vreme ce servitorii in haine negre şi cravată albă, — şi pc cari i-ai putea lua drept diplo- căciuliţa sa brodată in aur t u fluerat se auzi, ziua-bună ăşi ia (ie-carc şi batistele se pun in mişcare. \ aporii! cu căldările lui umflate suflă ca nişte foaie, ca o cuşniţă ; el tresare sub presiunea aburului şi alunecă mândru spre mijlocul fluviului, nclăsănd in urmă-i de căt două coloane de fum şi urma-i, repede ştearsă. Parăsiam Nijni pe o dimineaţă de maiu, şi, in necazul acestui se-son primăvăratie, un uşor strat de zapadă presăra pădurile şi colinele can mărginesc fluviul. Pustii (lande) neroditoare, imense dune de nisip, şi brazii de Siberia, posomorâţi, foarte subţiri, de o graţie ciudată, nu- pescuiţi peste noapte. După două zeci şi trei ore de navigare, se zăreşte, la câteva verste de fluviu, imprejurat d'un lac, ora- (I) Dintre toate fluviile din Europa, ) olga este mai bogat in pesci. Se găseşte, intro alţii, moruni monştri, sterleţi, soinni’ roşii, mrene. Somnii câiitâres; de ordinar 15 Kil. Un sterlet se plăteşte la St, Pe-tersburg 150 franci. nurile sale, cu Kremlinul seu. Lăng4 acest oraş, unul din cele mai importante ale Rusiei, Beresniki, cu destinaţie pentru Perm, părăseşte Volga spre a intra in Faina. Acolo, priveliştea se schimbă cu desăvârşire. Peisajul se’nsufieţeşte, munţii st nalţă cu coroanele lor de molitfi (uu fel de brad), satele se apropiă. Lebede inoată in aceste ape liniştite, raţe sălbatice, cocori invergează ce- ti* u il ' t\ (2) Numai vara se pescueşte cu plasa. Adevărata epocă a pescuitului este iarna, când fluviul este inghieţat şi când săniile circulă fără pericol pe această suprafaţă unită. Se străpunge atunci ghiaţa, făcându-se până la o miiâ de găuri (copci) de doue şi trei picioare diametru şi se introduce pe acolo prăjini subţiri terminate cu un cârlig. Reşcele dă peste lancea nemişcată pe care pescarul o ridică repede. rul cu zigzagurile lor nesfârşite, ş> vulturi — regi semeţi, ai spaţiurilor fără margini — se invărtesc şi oi pândind vreo pradă nevăzută. Apoi vreo fabrică de arme Însufleţeşte singurătatea ; cănii vreo cetate ca Piany-Bord, cocoţată pe munte, se arată cu repejiunea unei vedenii intre pădurile albastre şi sino-sităţile riului. * * * încă dela începutul călătoriei, observasem, la marginea punţii, o gi’11' pă de tartari cari mă intrigau foarte tare. Această grupă se compunea de trei persoane: un bătrân, un oopil e ( I reît ruga sa nu se opreai in TIMPUL ! 1,550 60 . „ tantiema con-de administra- rj) „ tantiema di- 1,550 60 1 i iţi °/0spre a se imparte ea i ude, lei Egal lei 1,550 60 4.651 80 IU,854 85 . , . . 15,506 15 i ce da 8,86 la suta, sau 22.15 pentru c 'acţiune. J. Marcovici, I. P. Ditmi-trescu, St. Vellescu Al. Orescu, Dr. Stoi-Cescu Director U. Constantinii! ACTIV bilanţ încheiat in seara de 30 Aprilie 1883 PASIV < ft.........j 17314 36 Capital social (l-a emisiune) 42250 l inastica medicală. . . 3231 --- Capital social (2-a emisiune) 80250 --- i • otherapia ...... 2671 --- Capital de reservă . . . . 1538 50 I ralaţia........ 1200 --- Garanţii........ 805 --- V fcltueli generale p. inst. M. 19312 25 Cauţiuni, Membri consiliului 1 (imobila şi Pulsometru. 7705 75 de administraţie..... 6500 --- ( ria localului .... 7150 --- Dividendul anilor trecuţi . . 1003 22 ! turnarea gradinei. . . 1007 50 Profit şi Perderi..... 15506 15 ( r.strucţia băilor hygienice 69280 24 uatele băilor hygienice 10132 27 i anastica hygienicâ . . ! 810 --- sete in cauţiuni . . . 6500 --- 1 sete fond de reservă. . 1538 50 147852 87 147852 87 PROFIT ŞI PERDERI HELTUELI VENITURI ( na localului..... 6000 ! Gimnastica "Medicală . . . 1282 •ltueli de intreţiuere. . 11972 80 Hydrotherapie...... 8297 50 1 ribuţiuni...... 18059 50 Inhalaţie........ 484 --- < îbustibil...... 8142 25 Electrizare ....... 652 --- ftenţa medicală . . . 264 50 Băi de abur....... 28681 50 se de birou..... 74 35 Băi de putină...... 14971 50 1 :uinat....... 833 10 Duşul hygienic...... 3165 --- oanele Censorilor. . 600 --- Furnituri de bai..... 978 95 mu nerar p. serv. iu oraş. 307 .--- Tratament la domiciliu. . . 2291 --- gurarea localului . . . 217 35 Consultaţii medicale . . . 248 75 urimate...... 607 --- Reţineri........ 62 20 idieamente...... 275 --- Mesajul . . ...... 1155 --- îeficii netto..... 15506 15 Venituri extraordinare, . . 589 60 628591--- | 62859 ['reşedinţe Dr. Marcovici. Director Constantiniu PROPUNERE sumelor de la paragrafele a, b şl c, de solvării societăţii precum şi averea disponibilă se vor impărţi cu analogie acţionarilor. COMITETUL CENSOR1LOR Conduşi de scopul misiunei ce ne este ncredinţatâ prin art. 41 din Statute, am urmărit de aproape in tot cursul anului trecut modul esploatârei ambelor institute create de Societatea noastră ; Am examinat asemenea actele privitoare la strângerea veniturilor şi efectuarea cheltuelilor, şi am investit cu recunoaşterea noastră corupturile lunare şi trimestriale ce ni s’a presentat de direcţiunea societăţei, după ce le-am con-frontat tot-d’a-una cu actele justificative aduse in sprijinul lor şi cu scriptele comp-tabilităţei găsite in bună regulă. In urma acestora şi a chibzuirilor făcute de noi, cu scop de a asigura fondul de acţionari, in crearea acestor institute, am găsit de neapăiată trebuinţă a vă propune d’acord cu d nii consilieri, modificarea capitolului 7 din Statute, pe care cu această ocasiune îl recomandăm cu dinadinsul a-precierelor d-voastră şi vă rugăm d-lor Acţionari a ’i da aprobarea de odată cu des cărcarea consiliului de gestiunea anului trecui Comitetul Censorilor ; El. Bosianu, St Dutule:cu, Dr. Răcoviceanu. rit modificarea cap. VII din statute . 42, să se modifice ast-fel : teficiile societăţei după scăderea tutu-►eltuelilor de administraţie şi intreţi-te vor impărţi precum urmează : ctSe va da acţionarilor cu titlul depro-* 6°/0 asupra capitalului fie-cârii acul { ^e va reţine 5°/0 pentru fondul ră-t cu destinaţie a complecta procentul in iz ă neajungere! ( l)upâ reţinerile de mai sus, din fondul iţ se va preleva 10°/0 pentru consiliul o aninistraţiune şi 10°/o pentru director; < Restul beneficiilor după prelevarea mai sus se va distribui acţionarilor cu titlul de amortisment din capital. Art. 44, se menţine devenind art. 43. Ar. 44 (din nou). La cas cănd s’ar a-mortisa tot capitalul Acţionarilor mai nain te de espirarea termenului de 15 ani, pentru care este constituită Societatea, se va libera fie-cârui acţionar un titlu de parti cipare in virtutea căruia i se va răspunde până la finele Societăţei dividendele ce se vor alege după reţinerile stipulate pentru consilieri şi director. De la acea epocă inainte, procentele de 6°/0 prevăzute la art. 42 vor inceta. Fondul de reservă rămas la epoca di NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A ei; it de sub presă : Cobicele comunale complecte, coprin-zănd toate legile decretate de la anul 1878 până la includerea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi rămase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Cousilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribnţiunilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu, a recrutărei armatei (complectă), a posiţinnei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a fixărei şi gradaţiunei re-mnnerarielor corpului didactic, a iufi-iuţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuui in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitne D. Păltineanu. De venzare la librăriile d-lor Socec, fra ţii Ioaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „România junâ“, Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi streinâtate precum şi 15 eruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Vechile lustituţiunei al României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei le că ani şi o fernee, a cărei talie I tinereţea, deşi avusese grija j ii ascunde faţa. i trănul purta un pantalon larg, upe ca şi o fustă ; barba lui, Bă peste mbsură, se’ntindea ca un iialiu pe cămaşa-i de pânză perei zmele lui fără tălpi infăţişau pJicularitatea ce se observă la in-mintele tartare : o inimă, de pie-icrde deschisă, aşezată d’asupra ţiului. — Aceste incâlţăminte se tă cu galoşi şi nu se părăsesc i in casa sau când se face ru-junea. şa, Tartarul nostru, intors in a-mornent spre Orient, ingenun-se pe punte, prea puţin păsător zgomot, de mersul de colo pană al mateloţilor, şi era absorbit iu ijiciunile lui. Copilaşul luase cu cie galoşii lui moşu-său şi’şi pena in a’i tot inv&rti pe un băţ, ’tnd a se isbi de moarte pe bănci rintre bucăţile de lemne destinate Izitului. inera fernee, aplecată pe balustra-cu capul coperit de un mare şal, obiceiul ţării sale, stătea nemiş-şi gânditoare. Rochia sa de turcească acoperia un bust de- licat, şi măna-i albă, cu turcoaze la j toate degetele, se trăgea cu nerăb- J dare pe acel vel des şi foarte greu, menit a’i ocroti frumuseţea. Plăcăndu-mi din fire a desţifra toate enigmele, nu’rni puteam lua ochii de la astă necunoscută. Cine era ea ? Ce supărare o făcea aşa de tăcută şi de tristă ? lluziune perdută, sau amor sfâşiat V... De ce refuza ea să respunzâ cănd betrănul ei vorbia aproape cu respect ? Pentru ce respingea ea mângâierile copilului V Pentru ce ancă un fior ei tremura umerii pe cănd contempla cu stăruinţă vârtejurile riului V... Nişte exclamaţiuni spâimăntătoare me deşteptară din aceste cugetări. „Copilul, copilul!'1 strigau mai mulţi m ruseşte. Şi mulţimea alerga in spre una din marginile vaporului. Tenera fernee ieşi din amorţeala ei. „Ce copil, intrebâ densa in dialectul ei sonor V11 Nu căpătă nici un respuns. Oamenii se Înghesuiau, eşi dau părerea, vorbiau tare. Betrănul Tartar, nebun de spaimă, găngănia : Danila ! Danila ! Ea pricepu. Cu o mişcare repede, nenorocita dete la o parte şalul seu ce alunecă dupe spate, şi densa ni se infăţişă in plină lumină ca o floare strălucitoare repede ofilită. D’abia avusoi timpul să-i admir trăsurile fine, gura-i întredeschisă de frică, ochii-i aţintiţi, lucind ca nişte cărbuni in faţa-i arzetoare. Deja se ridicase şi-o luase nainte. „Danila ! repetă la rendu-i cu un accent dureros, Danila, Danila ! Toată lumea se dedea Ia o parte ca să treacă. Dintr’o mişcare sări pe banca circulară şi, mai repede de căt gândul, se aruncă in rîu. De căte ori eşia d’asupra apii, au-ziam vibrând şi foarte deosebit chiă-marea-i sfâşietoare : „Danila, Danila !... Frica strângea toate piepturile. Căpitanul dădea ordine: Beresmki s’a oprit ; o barcă cu şase oameni ai echipajului se indreptă spre locul nenorocirii... Dar in locul unde, mai adineauri, doufi mânuşiţe înstelate cu pietre scumpe se mişcau cu disperare, nu se mai vedea nimic... nimic, de De vânzare la librăriele B. Nieolescu (Pas-sagiul romăn) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. MARE SUCCES MUS1CAL PENTRU PIANO A eşit de sub prossă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Musicâ, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-ă-vis de legaţiunea Rusă. Au bord de la mer vals de Eugene. Kompa isky . . . . p. 2 lei es belles de Bucarest idem de Fr. Schipek 2 „ Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 2 „ Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Fleurs Roumanies potpouri de 1). Ferlendis. 2 .. Primarul Comunei Bucureşti Convocare In baza înaltului decret Regal cu No. 1400 din 2 luniu curent, şi in urma comunicărei d-lui Ministru de Interne cu adresa No. 9927 ; Noi, Primarul Comunei Bncureşti invităm pre d-nii alegători, inscriş! in listele electorale definitive ale a-1 nului curent pentru colegiul I de Senat din acest judeţ, să se adune in localul Primăriei din strada Col-ţei, in ziua de 3 Iuliu viitor la orele 9 de dimineaţă, spre a implini prin o nouă alegere, vacanţa declarată in Senat. Această alegere se va face conform prescripţiunilor legei electorale şi celei interpretative acestei legi. p. Primar, Gr. P. Serurie. Secretar general, Bolintineanu. No. 8786. 1883, Iunie 7. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei.) G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). nr impuidiat un salon frum°s UL lINOninlAI mobilat cu came- dormit Strada Pietii Amzei No. 6. căt nişte cercuri largi de apă, Fie-cine vorbia d’această neno-, rocire. Mi se spuse că copilul 8şi închipuise să călărească pe parapet ; se hăţăna ast-fel de cătva timp, cănd o mişcare falsă, o ameţeală poate, şi nenorocitul perdu cumpfitul. Eram acum intr’un loc incăntător; de toate părţile văi profunde, coline, tapisate cu stejari, cascade căzBnd cu mare sgomot la soare-apuno. Arborii se oglindeau in cristalul limpede al riului Kama ; in păşuni, cai căzăceşti alergau nebuni. VSslaşii sondau mereu rîul. Căpitanul, cu fruntea ’ncreţită, cu ochiul pe un ochian, privia. „Ah, zise el, insferşit !“ Mii întrebări ’i se făcură din toate părţile. „Ei bine ? Cfăsit-a pe copil ?.. Sau pe mumă ?... Densul, incct, intinse braţul. lntr’o urmă purpuria ce cerul aprins vărsa asupra apei, văzurăm colo jos, departe mult, luat de curent, un corp pe care valul ăi rostogolia... La această distanţă se părea a fi un mânu nefiiu de iarbă... DE ÎNCHIRIAT Taurului No. 12 coloarea de Negru, devenind proprietatea bisericei Lucaciu, in urma decisiunei curţi de apel secţia II cu No. 55 din anul 1882, rămasă definitivă, Epitropia face cunoscut doritorilor de a lua aceste case cu chirie de la Sf. Dumitru viitor, a se adresa la d. C. I. Săulescu epitropul bisericei, strada Lucaciu No. 13. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 16 iunie 1883. Comp. Veno Solo Renta Amortisibilâ. . . . 92'[2 931/4 5" 0 Renta Română Perpetuă , 911 Ii 92‘h 6° 0 Obligaţiuni de stat. . . . ‘h 988)4 6o[0 Oblig. Câilor f- Rom. regale 103- 104- 5o/o > Monicipale .... 861/4 87- 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 230--- 233- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 921/, 93--- 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 1043[4 1051/, 5o[0 Scrisuri fonciare urbane . . 891)2 90- 6o[0 , , , 99'|, lOO.u ?0[0 > > » 1033l4 104V Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii fiâncei Naţionale Române 2501 1340 1350 » > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 205--- 218- > > , Rom. de construcţii 5001. 485--- 487- » » > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 335--- 33u--- > > > > , Naţionale 200 1. 207 --- 23 - Diverse U Anr contra argint...... 28/8 2 |fl » > Bilete de Banqae n 2Si« 2 »/s Fiorini valoare Austriacă. . . 2 11 2.12- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99i|s lOO'/a LA LACUL-SARAT (le incliiriat sau (le vânzare O casă noue conţinend 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucătăria, altul cu patru odăi şi bm ătă) iă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 96. D. KIBRIK, cliirurg-dentist are onoarea d’a face cunoscut că a renunţat d’a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. Cp ni c cuc pil av°catsa mu* ■ U. UIOOLOUU tat in Strada Luterană No. 9. MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCCLIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. Amendoug cadavrele fură aduse pe jvas şi culcate pe punte. TenCra Tartară strengea pe copilul ei la piept, şi amendoi, galbeni şi reci, dormiau somnul cel lung. Călătoria urma. Din nou trecurăm staţiunile una după alta ; turlele din Bogordshoe, minaretele din Starapul străluceau la aerul curat. Emoţiunea liniştindu-se, călâtorii reincepură a vorbi de interesele şi de afacerile lor ; numai betrănul Tartar, prostit de durere, şedea lângă victime. Tristă, turburată, ridicaiu de jos şalul, şi, spre a ascunde tutulor delicata şi mândra frumuseţe a necunoscutei, 6i acoperii faţa de crin. Pe malul ăncă strălucind de soare cânta cineva din fluer ; unul din ma-teloţii noştri, recunoscând o arie a ţSrii, incepu cu o voce armonioasă şi caldă această cantilenă primitivă: >Lome ! lume! Viaţa $i moartea merg împreună ca doud surori gemeno. »Una, oarbă sublimă, creeazl ne’ncetat; »Geala!ttl, oarbă nemiloasă, isbe$te cuiburile inaiute de timpul iubitului, boboceii înainte d’a înflori, spi-curile ’nainte d’a se coace...* Trad. de Deuiroo. *> ** ******** ******** ******x TIMPUL ■SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME Pp‘ma Garanţâ sigură dată inscris. oh.. SINGER C Q poartă marca Mapă de cusut new york. de sus a o Iui Fabrice!. G. N EI DLIN G ER, A^enl general Mă pti,i;t,f,s DEbBLAN CARDi J, h I* Iodure ferreux Inalterablo i: - SansodfornisaTeQrde fer ou d iode a\ trA.CADr.KlE DE KEDEC1NE t»nu na^ioi Bucnrejti BANCA NAŢIONALA A ROMANI EI SXTXTJN.TXTJX\TE_\. SXJXvXJN.Pt^- az xume looz. O t J V 23937497 p (Monedă metalică 32326364 34878540 2210297a aşa ^j|ej.e hypotecare 25111340 25143305 Efecte de i nea sat 21765 6106480 n , , ,. (Efecte rumâneşti 10683483 10611237 (Etecte streine 3726897 3516340 18771099 Iinpr. garant cu Ffec. de Stal 24276886 24396326 3929361 Fonduri publice 11721856 11721856 Rentă Eond de reservă 514702 514702 811500 Imobil 824700 824700 234028 Mobilier & maşini de imprim, 228850 228cS'50 241057 Cheltucli de Administraţie. 216056 217151 4864570 Deposite Libero 13740940 16493140 Conturi curente 37850753 35915232 Conturi ele valori 51397940 189X848 116913799 174770414 168312513 Pas v 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 68786130 Bilete de bancă în circulaţie, 96747720 94865080 Profit & Pierdere I semestru. 488771 Dobân. şi Benefici div. II semes. 566080 592492 4864570 Deposite de Retras 13740940 16493140 Conturi curente 43570431 30485395 Conturi de valori 51200972 276668 116913799 174770414 171850853 BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2. BUCURESCI 2, Strada Siuărdaa 2. VINdeG.SEGUIN Ş6sse-' O O <11(1 DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE i.t ttlt ni prttiiOBte ci si tara ajparai ie ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MOR! DE MACINAT etc. etc, DIN F A B I) I C A ^XX-A IRSIX.A.LL, sonsrs & C (tiuinsborough, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in conetrucţio şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru DIN FABRICA AVxlriance, Platt & Co. (New-York) Mori, Manege şi Maşine de treerat (eu manegiu) I atoaze de porumb, Tricuri, Grăpi. Maşine de vinturaL Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica HOFHEHH & SCÎD!AArrz (Yiena) Depou de părţi de ma in . Pre'uri moderate l)>» O <(((®)))io o "<(((#)>»'• Adevărata EAU ALLEMANOE COMPUSA DH LESUEUR Face sa dispară pistruele, impedecă sbdrciturile, albesce şi indulcesce pelea. O GASTELLIER, Parfumeur- Chimiste 47, rue de la Chaussee-d'Antin, PARIS ŞI LA TOŢI PAKFUJIOm ŞI COIFORI s CONSTANŢA Staţiunea î£aliieai*a MARELE HOTEL CA ROL I MARE GRADINA ŞI TERAŢA RE MALUL MAREI 90 Saloane şi camere mobilate eu lux VEDEREA SPLENDIDA DE VIA RE Mate suiţi o.e muncarr, .s1..Ioane de rouver.-uţiuue de jocuri şi de di .“ret un foarte moderate, aranjam, vie speciale ’pmi, u şed, rea îndelung au . deluvyatr. iunie trie moderate, aranjami vie speciale pmi ?!du*> iuiKut Duilor vu, ineepe lu Di lecţia nea nu va cruţa nici o cheltuială, spre a reduce şed o. rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o nora cu presenţa lor. \ oi avea loc baluii in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa ce.i mare sau in giadina, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo- curi de artificii. Taiif special pentiu cei cari caută cură pana la 1 Iulie şi după 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample iriformaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di-reetorele Hotelului la Constanta. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stngiuneio. X X X X X f pudra i ii pili de iri-te tonlraliitrt, i exige narea Fabrieei de mii tai 6"!«(*)))»' O '«((#)))»'O•■■<((•)»■»O"«((#))))»O■■<(((•)»»■ MAQASIN fondai iu 1879 j;aga siilttjl DE COLONIALE SI DELICATESE D. G. ICI ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept , de s omac sau atinse de gălbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măncareeste Riica-liout de Arabes aliment nutritiv şi reconstituant, preparat de Deliuigrc-uier din Paris, (k se feri de con-faceri. Deposit in Romania la principalele farm. S ~\ Acesle HAPURILE convine contra: Afecţiunile ncrofuldse, Guw, RachitiMniu, Anaemie, Cenntituţiunile lymphatîce, etc., etc, N. B. — Trebue observat Semnătura nâstra alaturaţa aci pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. V. 20C U , rievnmi etreconsidm'scommcprepares Ics riatonsdertlnlcsquipre5aucront fin honrhnn a la pârtie Inf trimit (iu Doucnon.ot In signalnrq ci drsşoiis._ ( —PlMIUIACIENr-— Hue Ilonaparte .40 A PARIS r --------------- Societatea Creditului fim ci r urban din Bucureşti S & octi fi CîT 1*0 Licitaţia pentru darea in antrepriză a Construiri localului acestei Societăţi ce urma a sc ţine in ziua de 15 curent, sa amânat pentru la ,25 Iunie curent, se publică darspre cunoştinţa, amatorilor. Direcţia. VIS-A-YIS Di TIIEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei uobiiimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la mcnagiul casei, au importat dc la cele mai bune case următoarele Blufuri fine. Aniset dublu de Olanda. Anisct de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de laŢlaj ona. Bpnedictin-Bitter de China antifebrie. Biter din via Frovidenzei anti Coleric. Chartreuz. alb, galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francia! Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la Yimand Fockin Pipermint. verde, galben, si alb de la Get. Freres din Frauda. Cognac vieux, Cognac fin cliampagne, din Cognac. Liqueruri tot lelnl de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux Renumita Mastică de Hio, Maraschiito Ţuică Naturală Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rlium şi in Kirscli. Şliboviţă de Iianat. vis-a-TH de Tetrul VINURI STREINE ŞI INDIGENE. ^ Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, servi-........Cu stimă, D. G. MtTIANU. ciul conştiincios. CturmuRi, uftduftilft, >ufoc«tiunea ei ttfte bo- 1 WVRAtRIES V mdeciie 1* tfi cbiarâ ca bi anilnev lele organeloru respira- 1,„ , k S' > . . . - • uiUocuit pl,., i uhurlle Levauftear, Hr., | a-rulul Cronler. rfotul 3 fr., cutii, 1 a bria ^ Fpiucii. — L«vi«H«or farmacietfi-chimiitfi d# claia l-ai, %Z rae de La MoualCi PAKIfc DniKMut ia Buc ara aci: U d- Ilraar. |i ia tdta CarBvaoiaU. ADEVERATE INJECTIUNI Si CAPSULE JR I C O Ft D ^ FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adângate pe 1.Vagi acţiunea autibleuoragieă de Capului. Ele nu obososcu stomaliul si nu provocă nici . . _ „ ,..... Ele nu obososcu stomaliul şi nu provocă . diaree nici grota ; constituescu medicamentul prin escelenlă in tratarea bolelnr contagiose a ambelor sec,se, scurgeri vechi seu recente, catare a beş cei şi curze-rea fără voie aurinului Pe la linele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul . . TNJECŢIUNU RICORI) tonlce_ şi astringento, este miijilocul infailibil de a consolida vindecarea şi dea evita intereeroa. ADEVERAT SIROP DEPURATIV I C O R 33 Tipograful N. Mwh......., ____ _______ FAVROT Acest sirop estenoăpart pentru a vin deoacu deseverşire ma'adiele polei şi p°n tu. a slirşi de acuraţi sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresco de tuto accidentele ee pot resulta din sifilis constituţională. J’ublleui. trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamente r . lULUliU. caro nu vortt purta sigliulu C. FAVROT. DL ros 110 GL\ LRAL.— Fl Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris : I inssij, hacnmts, honm ; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner Theil; Galat: Tal sescZn Marina Kurtovich; Hraila, Petsalis, Kaufmes: Crajova, F. Polii. v ^ 1 " ’ ■ chuller; Barlad. BrcUner, şi in tdte farmaciile.