'OI 16 IUNIE 1883 Administraţia, Oalea "V"ictoyiei Nr. 3!^. r ibimsntele se priimesc Ia Administraţie. i'ftpitală 10 bani nuniăm l Districte 15 bau» nnmăru ABONAMENTELE toată ţara, pe an . . . . , pe 6 Ioni. . . , pe 3 Ioni, . . strein&tate pe an . . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei MFUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ’eutru a nu înceta cu triinite-ziarului. Domnii abonaţi de ii judeţe sunt rugaţi să bi-coiască a trimite costul aboli uentului. Bucureşti, 15 Iunie 1883 Tain Înţeles, şi suntem incă in imerire, pentru care cuvent s a numirea ele conjUct unei nenoro-afaceri, intemplată mai alaltă-ieri i^Tama Iţcani. onfbict nu se poate numi de cât iţelegerea ivită intre doue sau mai te părţi, asupra unor împrejurări, cari fie-ce parte are vederi opuse. 31 caşul de la Iţcani insă inţele-ca pare perfectă, cel puţin pe a-r.L pe căt se cunosc faptele din des-ri private, fiind că oficialmente ni s’au arătat, de oare-ce Montul tace : s’au atacat cu măna artă, de către finanţii austriaci din a Iţcani, şi s’a luat cu asalt biu-1 nostru vamal, aflat sub scutul nelor romăne ; s’a pus măna pe ^toritat a român i, s a luat ea la ăi întreagă; sa pus şi infla-, şi ast-fel s’a transportat pe jos, t|i kilometri depărtare in interiorul jperiului austriac, şi s’a aruncat gT0(; dupe care kief s au libe-agenţii romăni inebişi şis’ausus-dat acei agenţi austriaci cari au Cerşit această gravă insultă pentru vtul Romăn. Din parte-i, guvernul fcu a suspendat şi el pe nenoroci-săi funcţionari maltrataţi, ca să implinească proverbul „bătut şi banii daţi.“ Ce neinţelegere este aci ca să fie ■casta conflict ? AmSndoue părţile văd invoite pe deplin că urmează şi suspenda amploiaţii cari au fi-irat in afacere, şi nimeni nu este ;ii facil de căt guvernul romăn. ,re uită totul şi se pune pe terenul oncesiunilor, chiar cănd este în joc Qoarea sa şi demnitatea Statului. Măsura aceasta a guvernului arată e fel inţelege el Gestiunile de onoa-: şi căt de cu inlesnire se poate sulta Statul Romăn sub densul. Capul plecat, de sabie e netăiat, i st maxima conduitei politice a gu ■rnului străinilor fanarioţi, contra iruia s’a sculat naţiunea romănă, i un singur om, de l-a resturnat ir acesta avea cel puţin meritu ;ancheţii : işi mărturea slăbiciunea, uvernul roşu, care se conduce de ■eeaşi maximă, este şi ridicul, pen-•u că, pe cănd cere umilit scuse .ustriei, vorbeşte despre înălţarea tatu lui; şi pe cănd el convine a se edepsi cu suspendarea din funcţiuni nsişi impiegaţii sei cari represen-uu autoritatea romănă cănd s au pus :i fiare şi s’au arestat de către Aus-riaci, in acelaşi timp 61 auzim căn-ănd demnitatea ţerei şi prestijiul ce i dobândit ea sub Roşii in afară. Dar aceaste nu este de căt o po-itică de ia-l după mine că-l omor! j batjocurire de sine insuşi a stătu-mi Romăn. Nu se putea nici-intr un chip con- veni, de către un guvern cu demnitate, la suspendarea impiegaţilor vamali pentru caşul de faţă. Aceasta este o supra-pedeapsă, un adaus la insulta şi maltratările suferite de dSnşii de la Austriaci ca autoritate romănă. In numele a ce,—intreba-vom aci, —se inflige asemenea pedeapsă zişilor impiegaţi ? Aci nu se poate invoca de căt nedumerirea. Apoi nedumerirea nu şi poate avea locul undo un fapt brutal, invederat, deseamuă pe culpabil. Ori-ce ar obiecta Nemţii sau jidanii cari au comis faptul de la Iţcani, nu poate justifica, nici scusa procedarea lor despreţuitoare către Statul Romăn. Noi convenim că au putut fi insultaţi personal nemţii de către funcţionarii vamali romăni. Aceasta, in tot caşul, nu constitue o provocaţi-une care să dea dreptul a se uza de arme şi a se urma precum s’a urmat. Mai nainte de toate, nevino văţia impiegaţilor romăni o certifică faptul constant al aflării lor nearmaţi. Să trecem insă la o întrebare mai simplă : Guvernul roşu a suspendat pe funcţionarii vamali bătuţi, puşi in fiare şi arestaţi, ca autoritate romănă. Ast-fel a neutralisat efectul care ’ar fi produs mesura de suspendare luată de către guvernul austriac contra funcţionarilor sei culpabili. Daca acum, prin cercetare, sar dovedi că unul dintre impiegaţii romăni a ofensa personal pe unul din finanţii austriaci. afacere intre doui indivizi, cum va re* * măne cu insulta adusă armelor României? Cum va remănc cu arestarea autori tăţii romăne? Poate trece aceasta pe. socoteala unei insulţi personale intre doui impiegaţi reu crescuţi ? Şi daca n ar putea trece, de ce natură ar putea fi satisfacţia care s’ar invoi Austria a o da ? Ea n ar putea să primească a se reintegra funcţionarii romăni suspendaţi, pe cănd ai sfii ar fi înlocuiţi, şi cel mult daca s ar milostivi să convină a se schimba de către ambele părţi funcţionarii im plicaţi in afacere. Aceasta insă n ar mai fi satisfacţie, ci fiasco,—altul la număr ! Asemenea resultate se culeg de pe urmele laşităţii guvernelor. Cănd e nergia lipseşte, demnitatea scade; cănc ministerul cată să-şi ocrotească indi vidualitatea sa, prestigiul statului se întunecă, şi, ne mai ispirănd nici un respect, ajunge do batjocura lumii Exemplul l'avem in faţă, spre onoarea şi glorificarea cu dinsul a d-lor Rosetti şi Irătianu! ţii intre Statele lialcanilor, dar că acele state sunt unite printr’o alianţă naturală. Alexandria, 25 Iunie. - E cu totul adeverit azi ca a fost la Damietta mai multe cazuri de moarte prin holeră. Londra. 24 Iunie. — Camera comunelor. D. Glalstone constată că inţelegerea s’a făcut cu compania Canalului de Suez asupra numeroaselor puncte in discuţiune, dar că nu e incă inţelegerea complecta asupra sumei reducţiunilor de adus in tarifele do canal, nici asupra epocei in care trebue să se fecâ acele redueţiuni. Cabinetul va comunica vederile sale parlamentului inainte de închidere despre aranjamentul do luat n această privinţă cu compania Suezulni. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 25 Iunie.—Ziarul „La Reforme spune o convorbire ce unul din redactor sei ar fi avut cu principele Nicolae al Mun tenegrului care ar li conchis zicend: „Poţi să încredinţezi că totul e pentru pace in Europa." . In cursul convorbirei, principele a de darat că nu exista nici un tratat dealian I ti formaţi uni Juriul examinator de la universi-atea din Iaşi, însărcinat cu ţinerea concursului pentru catedra de drept natural şi internaţional de la facul-atea juridică din Bucureşti, a hotărât că nu mai trebue să ţie nici un concurs, recomandând d’a dreptu pe d. Valcrian Urseanu, profesor de aceeaşi catedră la facultatea din Iaşi. Doi oaspeţi distinşi au trecut prin capitala noastră : Prinţul Bernhard de Sax-Weimar, şi generalul Mah-mud-Khan, consul general al Persiei la Paris, insărcinat a duce regelui Milan al Serbiei o decoraţie Cu începere de la 19 Iunie (1 Iulie) 1883, se va plăti cuponul No. 7 (1 Iulie 1883) al obligaţiunilor de stat 6 la sută C. F. R., ’prccum şi obligaţiunile eşite la sorţi la tragerea de la 1 Aprilie trecut. Plata se va face : In Bucureşti, La Casieria centrală a Tesaurului ; In judeţe, la casieriile generale;In Berlin, la casele de Bancă „Direc-tion der Disconto Gesellschaft şi S. Bleichroder ; In Paris, la Banque de Paris et des Pays-Bas. CRONICA In zioa de 5 Iunie, orele 3—4 după a-meazi, băiatul Ivnn, in etate de 9 ani, fiul lui Sava Danii Tăbăcaru, duceudu-se să se scalde la Dunăre, in dosul căsărmei trenărilor din oraşul Tulcea, s’a iuecat. Tot in acea zi, pe la orele 6 dimineaţa, s’a prins plutind pe Dunăre cadavrul tătarului Aii Mehraet, inecat in seara de 2 Iunie curent. * Locuitorul din Cernavoda Dicu Anton, mauipulant de manifac-turi la agenţia vapoarelor austriace de acolo, in ziua de 5 ale curentei, orele 9 şi jumătate dimineaţa, a căzut in Dunâie după pontonul debarcade rului şi s’a iuecat. Cadavrul a fost găsit şi scos a doua zi. ţ In seai'a de 7 Iunie, fiind puţină ploae la comuna Vizirii, judeţul Brăila, a căzut un trăsnet care a omorît la moment pe băiatul Radu, in etate de 15 ani, fiul lui Ştefan B idur, care in acel timp se găsea in-grijind de nişte cai in apropiere de casă. * In zioa de 7— S Iunie, copilul Tanase Ionescu, in etate de 9 ani, (iul femeieiLu-xiţa Ionescu din Capitală, ducendu-se împreună cu alţi copii să se scalde ineleşteul Herăstrău, s’a inecat. * In noaptea spre 12 ale curentei, pe la orela 1 din noapte, in meidauul din faţa şcoalei No. 4 de băeţi a comunei, despărţire a V, din Galaţi s'a auzit mai multe detunături foarte violente. Deşteptăndu-se mai mulţi locuitori din acea parte şi mergem! in spre locul detunărei, au vezut bucăţi de tuciu, de oală, piroane, sticlă şi alte rămăşiţi a unei bombe explosi bile. Pe căt se constată inse bomba n’a fost pusă sub pămănt, ci la suprafaţă. Nici un iu-cident nenorocit na produs explosia. Cine va fi pus bomba şi cu ce scop, nu se ştie. Probabil insă că a fost pusă de vr-un lucrător uşor la minte de la tunelul drumului de fer, pentru a-şi satisface cine ştie ce gust. * Fiindcă la concursul ţinut in luna Februarie 1883, nu s’au presentat destui candidaţi spre a concura pentru catedrele vacante aflate Ia scoalele fiilor de militari din Iaşi şi Craiova, s’a hotârăt să se ţină concurs in luna lieptembre 1883. ţ)ioa inceperei concursului ce fixează pentru 15 Septembre. Catedrele vacante şi pentru cari se va ţine concurs sunt : Şcoala laşi : 1. Limba şi literatura romănă. 2. Caligrafia şi cartografia. Şcoala Craiova : 1. Istoria generală. 2. Geografia. Matematice (1 catedră). 4. Caligrafia, cartografia şi desemn. Condiţiunile ce se cer concurenţilor a indeplini pentru fie-care din catedrele vacante sunt cele prevăzute prin decisia ministerială No. 29, publicată in 'Monitorul oficial No. 291 din 28 Martie 1882. Concursul pentiu catedrele de la şcoala din Iaşi se va ţine in localul acelei şcoli; iar pentru cele de la şcoala din Craiova in localul şcoalei militare de infanterie şi cavalerie din Bucureşti. Cererile candidaţilor pentru inscriere se vor adresa direcţiunilor şsoalelor respective, cu zece zile inainte de la data fixată mai sus. Zilele şi ora ţinerei concursului pentru fie-care catedră se va fixa de juriile examinatoare. * In comuna Rusăneşti, judeţul Valcea, prâvălindu se un mal din causa multelor ploi, s’a sfărimat şease case ale locuitorilor Stancu Maria, Mihaiu Iordache, Ghiţă M. Coţofană, Marin Ancuţa, Nicolae Tânase şi Ioan Dumitru, causăndu-se şi inecuri Ia vre-o 50 pogoane semenături ale altor locuitori din causâ că s’a versat apa A-fânata. * In zioa de 1 Iunie curent, pe la orele 10 dimineaţa, fata Floarea Stoiau Filip Scoabă, in etate de 11 ani, din comuna Pleni-ţa, judeţul Dolj, ducendu-se la casa vecinului seu Stancu Stancu Tocoi, a fost împuşcată in pept de servitorul acestuia anume Flo-rea Florea Bădar, de ani 15, şi pe loc a şi căzut moartă. Din cercetările făcute in localitate s’a constatat că iinpuşcarea n’a fost cu precugetare, ci din nedibăcia băiatului care n’a ştiut a umbla cu arma. * In zioa de 29 Maiu trecut, femeia Tiţa Radu din comuna Marsilieni, judeţul Ialomiţa, intrând iutr’o groapă pentru a scoate orz, a căzut jos leşinată; fiul ei Bucur, ve-zend aceasta, a intrat pentru a o scoate, dar a avut şi el aceiaşi soarLă ca muma sa. Locuitorii Ioan Vasile şi Ioniţă Popa, fiind faţă, au intrat in groapă pentru a scoate pe numiţii, dar nici ei n’au mai putut eşi. Auzind sătenii despre aceasta nenorocire, s'au dus imediat şi au scos pe numiţii din groapă pe cari udăudu’i cu apă, Ion Vasile şi Ioniţa Ifi'pa s’au sculat ; iar femeia Ti-ţa cu fiul s<5u Bucur sunt greu bolnavi. S’a luat măsuri pentru a se da numiţilor adjutorul medical necesar. * Examenele de bacalaureat incep azi Miercuri. Candidaţii sunt puţini la uumâr. * Strada Nouă se va prelungi estimp, zice Gaz. de Roumanie, prin curtea bisericoi Sărindar şi cele-Talte locuri virane până in strada Brezoianu. Se zice că şi biserica Sărindar va fi dărâmată şi inlocuită cu alta, din cauza puţinei sale solidităţi. ANUL AL VIII—No. 132 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litera petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 30 » , II .... 2 50 , ' ÂRBnţnrile ji inserţiile ee primesc “ocnreştî , la Administraţia ziarnlnl ia Viena, la biaroarlle de anunţări Heinril Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-sL.n 2;—Paris, C. Adam, rne Cidmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele noimprimate se ard. D. I. Mincu, bursier al statului, elev arhitect la şcoala de bele-arte din Paris, a primit de la societatea centrală a arhitecţilor medalia de argint, pentru succesul ce a obţinut la şcoala de bele-arte. O RECTIFICARE In numârul Timpului din 12 iunie 1883, sub rubrica Cronică se arată că, procesul primăriei cu d. Boisguerin, antreprenorul canalisării Dămboviţei, s’a terminat, şi că tribunalul de arbitri a condemnat pe comună să plătească d-lui Boisguârin 25,000 lei şi arbitrilor 5,000 lei, Să adaoge apoi mai iucolo reflecţiile „cine imparte, parte şi face". Dar vorba de pe-a cui spinare se plăteşte ? Permiteţi-mi a vS ruga să binevoiţi a primi informaţiile următoare de la un arbitru. D. Boisguerin a reclamat de la comună suma de 239,000 lei ca daune.—Tribunalul arbitrai a consistat din 4 arbitri şi un superarbitru. Iu urma unor desbateri urmate patru seri, şi in urma unor deliberări cari au urinar mai multe zile, tribunalul arbitrai in majoritate a condemnat pe comuna Bucureşti să plătească lui Boisguerin 130,070 lei şi 5000 lei, clieltueli de arbitragiu. Aceşti 5000 lei noi nu sunt destinaţi pentru arbitri numai, ci tot odată pentru plata tutulor chaltuelilor de judecată: pentru plata a- 5 arbitrii, a grefierului, a taxelor de timbru, a advocatului, şi altele. Se va recunoaşte, că reflecţiile făcute de ziarul „Timpul,» nu s’ar fi făcut, dacă on. redacţie ar fi avut informaţii complete şi precise asupra celor indeplinite de tribunalul arbitrai. Hoţiile dela Piteşti In aşa stare înfloritoare am ajuns sub guvernul d-lui Brătianu, in căt chiar foaia oficială constată hoţiile patriotice comise de unii aderenţi ai gascei. Iată a zice in privinţa hoţiei de la Piteşti: Ministerul financelor, cu ordinul sub No. 1,2,353 din 9 Aprilie 1883, a insărcinat pe domnu inspector financiar Munteanu, in urma cererei primarului comunei Piteşti, să facă o minuţioasă mspecţiunegestiunei domnului Teodor Tigveanu, casier al acelei comune de la anul 1880, data intrărei sale in funcţiune. Domnu Munteanu, conformăndu se ordinului ministerial, a început mai auteiu verificarea conturilor şi scriptelor pe anul 1832—1883 (1 .aprilie 1882 pană la 31 Martie 18831 şi 9 zile din anul 1883—1884 şi a constatat că casierul Tigveanu a sustras, prin falsificarea declaraţiumlor de vărsări şi a cotoarelor de recepţie, o suma de 55,33 L lei şi 05 bani. Prin falsificarea acestor acte, cari servă de basă la verificare, jiu s a putut constata deficitul iu cestiuuo ia diferitele inspecţium ce s au făcut acelei casierii do domnu inspector linauciari şi de comisiuuea prevăzută de art. 87 din legea comptabilitaţei generale, care era îndatorată a verifica gestiunea şi a include registrele cisieriei fa 31 Martie 1883. Acum se continuă cu verificarea comptu-rilor pe anii 1880 — 87 şi 1881—82 ; casierul Tigveanu este destituit şi dat jude-căţei pentru falsificare de acte şi pentru delapidare de bani publici. Crima din Giurgiu Doamna Ţinea Barbu iliu Giurgiu, reclamăntl poliţiei in ziua de 8Iunie TIMPUL contra maltratărilor suferite de la a-inantul s6u Lima Stoian, tot din acest oraş, de profesiune brutar, a fost. autorisat un sub-comisar pentru anchetarea faptului. Pe când sub-comisarul se ocupa cu ancheta, numitul Diina 61 insulta şi’l ameninţa; sub comisarul trimite pe acea femeie ca să chieme un sergent in ajutor . Lima Stoian insă lasă pe sub-comisar, iese înaintea femeei şi o loveşte cu un cuţit de trei ori in piept; femeia a fost dusă imediat in cura spitalului, iar prevenitul prins şi dat justiţiei. Femeia este incă in viaţă. GAZETA TRIBUNALELOR Argument simţitor 0 scenă caracteristică, s’a petrecut marţi, 7 iunie pe la ameazi. la judecătoria ocolului III din Verde. Avocatul L... luăndu-se la ceartă cu confratele seu M... din causa unui proces, n’a găsit nimic mai bun de făcut, in focul su-pârârei, de cât să ’l lovească in cap cu o umbrelă. Judecătorul titular, găsind că argumentul era prea brutal in felul lui, a crezut de datoria sa să facă oare-cari observaţiuni irascibilului avocat. Se pare că acesta, drept j respuns, ’l-a ameninţat că ’i va face acelaşi lucru, daca va mai adâoga ceva. Dupe câte suntem informaţi, magistratul a cerut imediat darea iu judecată a lui L... peDtru ultragie. O sceuă americană O alta scenă de moravuri judiciare, petrecută de astă dată in Statele-Unite ale Americei. Dupe ridicarea şedinţei Curţei din Hele-na, judecătorul Sanders se apucase să 'şi aşeze hârtiile pe biurou, cănd văzu intrând pe avocatul Winton Moore, fiul unui ce-tâţian onorabil din oraş. Moore, beat fiind, zise judecătorului că ar vrea să ’i vorbească ceva in particular: insă Sanders râspun-zându’i că n’are vreme să ’l asculte, avocatul puse mâna pe un Cod de procedură şi ’i-l aruncă iu cap. Judecătorul luâ şi el de pe masă un enorm volum conţinând Statutele revisuite şi ’l trânti in nasul avocatului. Moore, atunci, scoase un revolver din pozunar şi trase de două ori asupra lui Sanders râniudu 1 la mână. Din fericire, câte-va persoane săriră in ajutorul magistratului şi desarmarâ pe agresor, caie fu indată arestat. O comisinne de juraţi otrăvită dureri. Joi dimineaţa toţi erau aşa de fără putere, iu căt judecătorul a fost nevoit să amâne procesul pentru altă zi şi ’i-a tră-mis in apartamentul ce le era reservat. Spre seară reul se agravase, şi cinci medici fură chiâmaţi ca să ’i caute. S’a numit de grabă o anchetă care să cerceteze căuşele acestei stranie maladii. Se va lua mai cu seamă interogatoriu proprietarului şi băeţilor unui restaurant vecin cu Tribunalul de unde s’a adus prânzul in urma căruia juraţii s’au bolnăvit. Usurpare de titluri. In ziua de 6 Iunie, stil nou, Tribunalul din Gând a judecat douâ-zeci de indivizi inculpaţi peDtru usurpare de nume şi de titluri nobiliare. Aceşti marchizi, baroni şi conţi de contrabandă au fost condemnaţi la amende variând intre 26 şi 100 franci. Bătături afurisite Balechoux este dat judecăţii pentru lovituri aplicate unui pacinic cetâţian. Preşedintele, către prevenit: Cum se face că, fără să fii provocat, fără să cunoşti pe pacient şi fără ca el să te cunoască, ai sărit asupră’i şi ’l-ai sdrobit in pumni ? Balechoux : Ah ! Domnule judecător, daca ţi-ar fi dat Dumnezeu picioarele mele, m’ai pricepe. Preşedintele : Esplică-te mai bine, căci nu te inţeleg. Balechoux: D-le judecător, ia uitaţi-vfi, mfi rog, la cişmele mele ! Preşedintele : Te invit ancă odată să te esplici mai lămurit. BaUchoux : Tocmai asta vreau să fac şi eu, şi de aceea vâ zic : Ia uitaţi-vâ la cişmele mele ! La piciorul drept a trebuit să fac un ochiu, căci m’a prăpădit o afurisită de bătătură ; la cel stâng, vedeţi, am altfel de încălţăminte, căci mi s’a umflat şi abia pot să calc pe el... Preşedintele: Vrei să zici că martorul te-a călcat pe picior ? Balechoux : Ah ! Domnule judecător , daca ai avea picioarele mele şi daca te-ar fi călcat ca pe mine... uite, zâu ! vedeam stele verzi inaintea ochilor d’atăta usturime ! Martorul: N’am fâcut’o intr’adins, şi m’aui grăbit a’i cere ertare. Balechoux : Bine, bine; eu’nu mai sunt supărat pe d ta. Martorul : Atăt ar mai trebui ! Balechoux : Vorba că, atunci, to.-nş fi sfâşiat in bucăţi, pre legea mea ! căci ’mi sfărşia carnea de nu mai ved- am inaintea ochilor. Preşedintele : Din nenorocire, ai mai tost osândit ancă de trei ori tot pentru lovituri şi răniri. Balechoux : Ah ! Domnule judecător, daca ai avea bătăturile mele... Preşedintele : Dară, bine, toată lumea te calcă pe picior ? Se pare că, in Filadelfia, nişte criminali au încercat să otrăvească o comisiune „ in-treagâ de juraţi. In adevâr, membrii juriului însărcinat să se pronunţe asupra soar-tei unui oare-care Thomas Lyons, acusat pentru asasinatul unui Chines, s’au bolnăvit mai toţi in acelaşi timp. Miercuri seara, dupe masă, doi din juraţi au iuceputsă se plângă de tăieturi in stomach; n’a trecut mult, şi toţi ceilalţi au resimţit aceleaşi Balechoux : Oh ! nu e trebuinţă să mg calce ! închipuiţi-vâ că penă nu aveam afurisitele astea de bătături (pe cari le-am moştenit de la mătuşă-mea, — Dumnezeu să ’i erte pâcatele !), eram omul cel mai bun de pe faţa pământului, blând ca un mieluşel ; dară de cănd m’am pomenit cu ele, m'am fâ<-ut ca un tigru, şi eu care inainte nu eram in stare să taiu un puiu de găină.... Preşedintele : Destul ! Balechoux : încă o vorbă, domnule judecător. Uite am adus cu mine pe piie-tenul meu Tourtebotte, ca să vfi povestească ce bâtae a măncat de la mine tot din pricina asta... Preşedintele : Nu e trebuinţă. Balechoux .- El e om de treabă, şi u a reclamat. Preşedintele : Destul, iţi zic ! BaUchoux, mai iucet : Jucam cărţi amândoi, şi ne puseserăm picioarele in apa, ca să scăpăm de purici... Eîsul publicului acopere vocea Iui Balechoux, pe care Tribunalul âl condamnă la şase zile de Închisoare. Balechoux: Afurisite bătături 1 pentru a patra oară sunt osândit din pricina lor. Crima de la Tisza-Eszlar (Urmare.) — Salomon Şvarţ, unul din hahami sosiţi la Tisza-Eszalr anu trecut, in timpul dis-pariţiuni fetei Estlier Solymosi, fiind chemat inaintea preşedintelui, acesta ii pune următoarele întrebări : Preş: Nu ’ţi aduci aminte, că inainte de ameazi a fost iu Sinagogă şi un cerşâ-tor ovreu ? — Acusat : Da. Preş : (arătând spre Wollner) : N’a fost acesta? Acuş: Nu ’mi aduc aminte. Preş: N’ai avut a face cu acest om? —Acuş: Nici-odată. Preş: In acuzare se zice, că acest cerşetor a adus fata in templu, că Buxbaum, Baum şi cerşetorul au ţinut’o la pământ, iar d-ta i-ai tăiat gâtul.—Acuş: Ori cine va mărturisi, că o aşa crimă e oprită de legile de astăzi, ca şi de legea lui Moise; o asemenea crimă e imposibilă. Şi cu ce scop ? Preşed : Lc 10 Iulie anul trecut mi-ai declarat in presenţa unui procuror că d-ta ai lovit pe Estlier Solymosi, care trecând pe lăngă sinagogă te-a insultat; ea a căzut moartă, că ai acopârit’o cu burueni lăngă sinagogă, iar peste noapte ai aruncat cadavru in Tissa. Aşa este ? Acuş : Aşi. Dar mai târziu, când d-v. aţi zis, că spusele mele erau de necrezut, eu le-am retractat. Preşed: Oe te-a ind minat să spui ac'-le scornituri? — Acuş: Dupâ cum am mai spus. nu cunoşteam nici un motiv legal pentru arestarea noastră, căci eram tractaţi mai râu ca tălhari. Deci am crezut că autoritatea ne persecută si m’am decis să mâ sacrific, de căt sa sufer cu cei-l’alti. Preşed: Ai decis să scapi şi pe cei -l’alţi. — Acuş : Ca să se termine odată. Eotvos (apărător) : Pot pune o inlre-bare ? — Preşed ; Cum poftiţi. Eotvos : Când s’a arestat acuzatul ? Asus : La 19 Maiu. Eotvos : Când ţi s’a spus de ce erai acuzat ? Acuş : Trei-patru zile in urmă. Eotvos : Aşa dar ţi s’a spus indată ? Acuş.: Da. Am vrut să mâ apâr, dar nu m’au lăsat. După o pausă, preşedintele cheamă pe acuzatul Wollner. Acesta spune, că anu trecut la paşti a fost la Tisza-Eszlar, ca cerşetor fiind sărac şi bolnav, dar neagă a fi dus el pe fata Estlier in sinagogă şi de a se fi comis acolo crima imputată. Acuzatul Bnxbaum spune, că anul trecut venise la Tisza-Eszlcr să ocupe un post la sinagogă. FI neagă a fi văzut vre-odată pe fata Estlier. Tot aşa zice şi acuzat. Braun. că nu s’a comis nici un omor. In timpul unor explicări intre preşedinte şi apărători acuzaţilor, Iosef Şarf (tata băiatului care spune a fi vâzut comiţându-se omoru) vrea să vorbească dar preşedintele il opreşte. I. Şarf: d. preşedinte a zis, că eu am fost invoit ca băiatul meu să fie ţinut aici iar nu la Pesta. Dar de ceea ce m'am temut, n’am scăpat, căci bâiatu a fost dresat aici ce să spună contra noastră (mişcare şi sgomot in public). Preşed: Nu vorbi acum ! ,1. Şarf; S’au găsit cine sa inveţe pe acel smintit de băiat să spue minciuni. (Mişcare). Preşedintele se adresează către Moriz, fiu’ lui Şarf: Ce etate ai ? Moriz : 14 ani. Preşed : Eşti fiu lui I. Şarf, ingrijitoru Sinagogei din Tisza-Eszlar ? Moriz : Da. Preşed: Ştii citi şi scrie ? Moriz : Da. Preşed : Te fac atent câ stai aici ca'mar-tor ; ceea ce vei spune este ducru însemnat : iţi fac cunoscut că nu eşti obligat a mărturisi contra părinţilor tei. Ai fost interogat mai de multe ori. Mai intăiu te-a interogat judele instructor la Tisza Eszlar. El tea întrebat dacă ştii despre perirea fetei Estver Solymosi. Ce ai răspuns atunci ? Moriz : Am spus la inceput, câ nu ştiu nimic. Preş: Alai târziu ai fost dus la comisaru Becsky. Ce s’a intâmplat acolo ? Moriz : Aii s’a zis, să spun tot ce ştiu, căci alt-fel voiu sta incliis in v»ci. Astfel am mărturisit de bună voe. Preş : Ce ai spus comisarului ? Moriz : In anul 1882, cănd ovrei din Tisza-Eszlar s’au aduuat şi erau şi streini, ca hahamul din Tisza-Sok, Salomon Sch-warz, şi hahamul din Teglas, al cărui nume nu’l ştiu, s’a inceput slujba in Sinagogă la orele 8 sau 8 şi jumătate şi a ţinut până dupâ 11 ore. Atunci s’au dus ovrei ; dar au rămas Salomon Şvarţ şi hahamu din Teglas, zicând câ vor să se inchine. Eu m’am dus acasă. Apoi a venit un cerşetor ovreiu cu un băiat de 3 — 4 ani la noi ; el venise acolo de Vineri şi a stat până Sâmbătă. Tata a chemat o fată, iar cerşetorul a dus pe Estlier Solymosi in Jtemplu zicăndu ’i să ia ceva de acolo. Dupâ un sfert de oră am auzit ţipete in templu. Am alergat Ia uşă, dar neputănd'o deschide, m’am uitat prin gaura chei şi am văzut, cum cei doi hahami ău apăsat la pământ pe Esther, iar Salomon Şvarţ i-a tăiat gătu a scurs sângele şi l’a turnat intr'un vas de pământ. Apoi au intrat in templu patru inşi, anume Lazar AVeinstein, samuel Lu-stig, Adolf Iungur şi Abraham Braun şi atunci m’am dus de la uşă şi nu ştiu unde au pus cheia, dar după ce au ucis pe Est- her Solymosi, am găsit cheia pe fcr6| pridvor şi am incuiat uşa. Nu ştiu unde»»0'11 cadavru. Preşed: N’ai vâzlt unde au pus cadavru) •Moriz : Cred că l’au dus prin fereastra pridvor şi l’au ascuns in pae; apoi l’au |J cat in Tissa. Iosef Şarf (tata lui Moriz) : Ai scris <^1 acestea fătul meu? (mişcare in public™ şed cere tăcere). Bog pe onor. tribun căci nu pot să tac, cănd fiu meu vrea sa omoară. Preşed: Fiul d-tale nu te-a acuzat cu L o vorbă. — I. Şarf: dar şi eu sânt cei-l’alţi ; eu cer să spună, vâţat aceste minciuni ! (Mare public.) Preşed : (către Moriz) Ceea ce ai spUg itl faţa tribunalului s’a intâmplat intr'adeverî —Moriz: Da. Dupâ cererea unuia dintre apărători,pre. şedinţele explică lui Moriz, că el e de lege şi poate spune adevărul, ori cafl fi acesta. Moriz : Spun ce ştiu, nimica alta. Apărătorul Eotvos: Domnule preşemnU un caz ca acesta nu mi s’a mai intâmplat 0*1 cina i a mişcare I ti. ’• rog a se declara acestui martor, câ pe viifo, ' nu e silit a sta la castelanu Henter şi $ va fi liberat şi mai rog a i se pune isfre. barea, dacă această depunere a sa nu ne-ar putea -o recita şi in versuri ? (Mare sgoumt şi mişcare in public.) Preşed : Nu permit să se profaneze-4 fel seriositatea desbateri. Acesta e singfti respuns la acea iutrebare. Fiind chemat acusatul Salomon Şvarţ, băiatu Moriz ii spune, că el a tăiat gatul fetei. Salomon zice că băiatul minte. Tot asemenea şi acusatul Buxbaum tăgădueşte a set comis vre-o crimă in Sinagoga din Tisa-Eszlar. A doua zi, după deschiderea şedinţei, preşedintele cheamă pe văduva Salymosi 1 mama fetei), care spune, intre altele, câ o »■ vreicâ a indemnat’o să îngroape in pâmâo la un loc oarecare, o haină a fetei şiast-fel va găsi-o. Ce a voit evreica cu aceasta, nu se şfiţ j |.«fl ; li«i: io ». . iw-; dar tot ea a îndemnat pe mama fetei &■ părute, să se ducă intr'un sat depârfi, la o' cârturăreasâ, care’i va spune undat este fata. Mama fetei s’a dus, dar acolo a fot incoDjurată de ovrei şi a scăpat numai o®, intervenirea unui sergent de stradă. Ess'i intors acasă. A fost apoi interogată femea Huri, bunica fetei dispărute, la care a fost in serviciu. Nu numai apărătorii hahamilor, ci chiu şi procurorul caută să desvinovăţeascâ pe acuzaţi, incăi publicul adeseori işi manifestă indignarea in mod sgomotos. Ei încearcă să facă a se crede, că fata s a aruncat in Tissa şi s’a inecat de supă are. Dar mama fetei, căt şi bătrâna Huri spur, câ fata era sănătoasă, veselă şi tractată foarte bine, ca o copila cum se cade şi scumpă lor. Apoi procurorul-şi advocaţii acuzaţilor încep a pune nenumărate întrebări de amănunte lui Moriţ Şarf, spre a’l face să se ztyS-celească şi a se contrazice, fie căt de puţin-Ast-fel băiatul e silit să repete de zece ori aceaşi vorbe şi lucruri, spuse şi descrise jitii lîSi :î ifl, itlio istk l« t nai tois!
  • n u 1 vor avea de sigur ceva de văzut. Sărmana soţie leşină. : 0 duseră intr o casă, o căutan in pozunar, se găsi o scrisoare ^ adresa ei şi atunci condusă a fost **• strada Thionvillois. TIMPUL tea ori. Deodată se şcoala un advocat, ',aeuse pana aci, şi mtreaba pe Moriţ, era deja obosit: Ia spune’mi, fătul meu urgea sângele, după ce i s'a tăiat gatul a-iz: Sângele curgea incet ca un pări- p| ii ai *1 I Şi ia ocatul : Asta nu se poate ; cănd se al ii tul aşa cuui ne-ai spus, sângele tre-[ja ţişnească tare in curba, (strigând) prins, băete ! Rog, ca d. preşedin-citeze experţi in privinţa aceasta 1 iocurerul: Şi eu consider acest punct le -ejl insemnat. Totodată m'am informat, :a toriz ar fi mărturisit odată, căt timp a os ţinut sub pază, ca toate cate a spus iu scornituri, că a fost dresat să vorbea-iciistfel. (Sgomot mare in public. O vo-mli'igă: Cum se vede şi procurorul a venin apere pe hahami!) (Va urma.) C R I M A D I N GALAŢI ?osta ;i anunţat că birjarul Sterian mro-hc a fost asasinat de Milia- O e I. Husun. lotivele asasinării ar fi următoa- r< mult exista intre asasinul Mihalaehe ,ă Husun şi un locuitor din Vadu-Un-lui o inimiciţie foarte incordata, din n că cel d'ăntăiu înşelase şi răpise fe-a celui de al doilea. In cele din urmă u soţul înşelat reuşise a reduce la că ul conjugal pe greşita sa soţie ; ceea ce iiliiâ foarte tare pe Mihalaehe loniţâ Hu-sj atăt contra rivalului sSu cât şi contra slei lui. Se hotări deci [sâ’şi4răsbune, o-iănd ori pe unul ori pe alta. iu această criminală decisiune, inărmat im revolver şi insoţit şi de alt tovarăş 6u, se suiră alaltăieri in birja victimei •ian Gheorghe. Cum se suiră in birjă e m şi comunicat birjarului criminalul lor . ». Acesta inse, ne voind a se face corn le lor, declară că el nu-i duce nici de intr’un asemenea scop. Atunci M. I un? turbat de furie, scoase revolverul slobozi asupra nenorocitului birjar Ste î Gheorghe. Binele public face un tablou a aituror operaţiunilor şi tertipurilor gu-ernului şi camerelor lui. Roşii lucrează pentru împărţirea pământurilor egalisarea averilor, comunitatea proprietăţii şi a familiei ! D. Rosetii a inceput deja cu noi propuneri, cum este scrutinul pe lisai, etc. Deci opoziţia unită a avut temeinice motive să se retragă dintr'un comitet revoluţionar plătit ca să sdrun-cino societatea, ameţind'o cu decla-maţiuni de: regat, libertate, egalitate etc. etc. Naţiunea romănă a scăpat de a-tătea popoare barbare; scăpa-va oa-e de puii Fanarioţilor ? Naţiunea relevă faptul, că in Eu-opa domneşte de-o parte neinţele-gere chiar intre naţiunile latine, de alta alianţă intre Austria, Germania şi Italia, precum şi desbinarea dintre Franţa şi Anglia. Intr’acestea guvernul român, mai ales de la 1876 incoa, a ştiut să secere, in politica esterioară, numai jigniri şi umiliri pentru ţară. România Liberă se refueşte cu impertinenţa Ungurilor, cari ne ameninţă pe toate tonurile. Furia Ma-gyarilor s’a indoit mai ales de cănd au auzit despre ridicarea statuei lui Stefan-cel-Mare in Iaşi. nuarie 1873 până la 1 Aprilie 1875, precum şi alţi 8 directori ai scoalelor primare de băeţi din Iaşi, cari asemenea au plătit de la denşii pe servitorii acelor scoale. S'a deschis pe seama ministerului cultelor şi instrucţiunei publice un credit de lei 93.366 bani 81, asupra eserciţiului anului 1883 — 1884, şi anume : lei 68.366 bani 81 pentru acoperirea cheltuelilor făcute peste divisul primitiv al restaurărei cate-Iralei Mitropoliei din Iaşi, şi lei 15,000 pentru vărsarea clopotului celui stricat, pen-ru transportarea materialului la fabrica unde urmează a se turna din nou, pentru a-duceroa celui nou aici, montarea lui la loc i altele. REVISTA ZIARELOR Resboilll W. dă o oglindă fidelă a situaţiei noastre economice. Nu este stat in lume, unde meseriaşi indigeni să fie înlăturaţi şi înlocuiţi cu streini, ca la noi. Meseriaşul romăn negăsind de lucru, se bagă slugă la particulari sau la stat. Avem căteva societăţi, formate cu scopul de a sprijini industria naţională, dar ele n’au mijloace, nu pot face nimic, ba sistematic li se pun beţe in roate ! Ori ce întreprindere naţională este persecutată, năbuşită! Totul e in mâinile streinilor ! Românul vorbeşte despre ces-nea Dunării. Guvernul romăn res-ge si azi decisiunile conferinţei Londra, luate contra noastră şi •ă noi. .Nimeni na putut contesta drep-île României asupra Dunări dela •ţile de fer şi pănă la Marea Nea-Fi. 1 „Aşteptăm cu durere otăririle Eu-•ei; zicem cu durere, pentru că m, că astăzi Europa nu mai esis-, ci numai voinţa unei singure na- ACTE OFICIALE im.! ! I Cănd ’şi-a venit in simţiri, mica liză era la genunchii ei, şi o be-âuă care o urmase din Paris o ropia pe obraz cu apă. Voi să se ridice, dar era aşa de ibă incăt fu silită să stea tot ne-işcatâ. Remase doue ceasuri astfel, cu ăinele sprijinite pe marginile foto-ilui, cu ochiul aţintit, fără a zice -eo vorbă. Peste două ceasuri, cineva bătu a putere la uşă. — Du-te de vezi ce este, zise ea ictrănei slujnice. Buna femee cobora. — Un mo-ent in urmă se întoarse tremurând in tot trupul şi ţinend un bilet in ană. Un om, avănd in cap un bonet işu aruncase biletul acesta pe scară, rigănd: — Pentru văduva cetăţeană Ro-,-rt! Tenera mamă luă hârtia. Iată ce ra scris : „Cetăţeano, erau douisprezece: sorţul d-tale era cel d’al douisprezece-lea ; am făcut să treacă cel d ân- Suma de 809,923 lei 62 bani, rămasă disponibilă din escedentul eserciţiilor tre cute, constatată la închiderea eserciţiulu 1881—1882, se afectează la sporirea fon dului pentru deschiderea de credite supli montare şi estraordinare pe eserciţiul 1883 — 1884. Se deschide pe seama ministerului cui telor şi instrucţiunei publice un ^credit es traordinar de lei 2.000, pentru curăţirea şi desinfectarea localelor şcolare in cari s’nr ivi caşuri de boale epidemice. S’a deschis pe seama ministerului cui telor şi instrucţiunei publice un credit es-traordinar de lei 7,930, pentru plata diur nelor membrilor Sântului Sinod şi steno grafilor săi pe sesiunea de toamnă a anu lui trecut 1882. S'a deschis pe seama ministerului cui telor şi instrucţiunei publice un credit es traordinar de lei 29.193, pentru despăgu birea a 15 directori şi a 8 directoare d la scoalele primare urbane din Capital cari au plătit de la denşii câte 999 lei servitorilor acelor scoale pe timp de la Din Districte Surpare.—In zioa de 2 Iunie, orele 7 dimineaţa, Floarea fica lui Nidelea Drftgan din oraşul Giurgiu, in etate de 20 ani,du-ăndu-se eu o altă fată vecină a sa spre a lua pământ dintr’una din gropile de la marginea oraşului, s’a surpat malul peste dânsa. Fiind scoasă imediat de nişte oameni din apropiere şi condusă a casă, a putut scăpa numai cu oare-cari contus luni nepericuloase. Explosie.— Individul Gheorghe Rusu, fiul lui Vasila Rusu şi al Catrinei, in etate ea de 18 ani, de fel din comuna Comăneşti, judeţul Bacău, in zioa de 3 Iunie, pe cănd făcea săpături intr’un puţ de păcură in cătunul Cinuleşti, comuna Mărunţişul, judeţul Buzău, ivindu-se o esplosie in fundul acelui puţ, ’i a provocat pe dată moartea. Prăvălit.—Individul Mihaiu Gheorghe din comuna Şarănga, judeţul Buzău, la 3 Iunie voind a scoate nişte pictră in moşia Brădeanea, a căzut un mal peste dănsul şi a şi încetat din viaţă. Spânzurat.—Locuitorul Vasile al Anei din comuna Filioara, judeţul Neamţu, care suferea de alienaţiune, in ziua de 3 Iunie curent, s’a găsit spânzurat in pădurea Statului Văratec din acea comună. împuşcat. —In seara de 5 Iunie, din eroare, locuitorul Radu Câlţea din comuna Cioranca, judeţul Buzău, a împuşcat cu un revolver pe Dumitru Cobzaru, care până acum se află in viaţă. Poliţia judecătorească s’a sesisat de fa cere. Grindină.—In seara de 20 Maiu trecvt, a căzut grindină foarte multă in cătunul Frasinetu, comuna Cezieni, judeţul Roma-naţi, desfiinţând cu desăvârşire 25 pogoane vii, ca 500 pogoane semănături de grăne şi orz, a înecat şi potmolit ca 100 pogoane arături cu porumb ; grindina căzută fiind urmată de ploi mari a ineest şi surpat bor-dee omorînd şi o bivoliţă. La 29 Maiu trecut, pe la orele 6 seara a căzut grindină pe parte din moşia To-toeşti, comuna Bărleşti judeţul Iaşi : această grindină a fost atăt de abondentă incăt a rămas grămezi netopite până a doua-zi, fără a causa insă de cât puţină stricăciune la păpuşoi. In zioa de 31 Maiu trecut, orele 4 p. m., pe teritoriul comunei Timişeştii, căzând o ploae torenţială cu grindină, a stricat ca o sută fălci porumb şi ca 150 fălci recoltă albă, cea mai mare parte a arendaşului moşiei Timişeştii din judeţul Neamţu ; in'â se speră a se îndrepta. Ia „teiu. Vedeţi dur că m’am ţinut de "făgăduinţă: am făcut ce am putut.11 „Coquelin" călău In momentul acesta Luiza zise inumă-si : — Mamicule, paiaţa mea. SCrmana femee se mhea, rupse in bucăţi paiaţa şi căsuţa de carton şi leşina pentru a doua oară zicând. _____ Mişeii! omorât-au pe tată-tău !. Trail. de Demroc. uită-te cum sare In ziua 31 Maiu trecut, pe la amiazi, in comuna Dooreşti, judeţul Muscel, a căzut o piatra in mărime de la alună până la nucă, pricinuind căderea tutulor fructelor de prin pomii din cătunul Fureşti ; incetând piatra a venit o ploae torenţială, şi in timp de două ore, toate gârlele, eşind din matea lor, au inacat livezile de fân şi locurile cu porumb, rupând şi mai multe podişci de la şoseaua comunală. înecuri. — Rîul Teslum, din causa ploilor, eşind din matca sa a inecat in jzioa de 21 Maiu trecut 200 pogoane făneţe ale locuitorilor din comuna Cezieni, judeţul Ro-manaţi, aşa că nu se mai poate spera ui-mic din recolta acelor pogoane, desfiinţând mai multe poduri, podeţe şi iazuri de mori. Din causa ploilor, rîul Tesluiu, eşind din matca sa, a inecat in zilele de 22 şi 23 Maiu trecut, ca 90 pogoane grâu, 120 pogoane arături cu porumb, 120 pogoane fâ- neţe şi 15 pogoane cânepă din hotarul moşiei Viişoara, judeţul Romanaţi, aşa că din recolta acestor pogoane nu se mai poate spera nimic. In zioa de 1 Iunie curent, in cătunele Mârunţişu şi Valea Seacă judeţul Buzău, căzând o ploae toi enţialâ, amestecată cu piatră şi care a durat aproape o oră, a inecat prin polmol ca 100 pogoane semănături de porumb, grâu, etc. înecaţi.—In zioa de 21 Maiu trecut, locuitorul David Sandu Hodoroagă din comuna Glăvile, judeţul Viîlcea, voind a trece părăul numit Pesceana cu un plug tras de opt boi, şi apa fiind aproape a se vărsa din causa unei ploi torenţiale, a acoperit plugul şi boii, luăndu’i cur-ul apei; aşa că doi din boi cari erau proprietatea lui Hodoroagă s’au inecat, găsindu-se morţi mai departe. In zioa de 2 iunie, individul Moise Io-nescu Rotaru, de fel din Austro-Ungaria, domiciliat in comuna Clejani, judeţul Vlaş-ca, ducendu-se să se scalde in răul Neajlo-vu, s’a inecat. Cadavru.—In zioa de 31 Maiu trecut, in stunâria de lângă Dumbrava-Roşie, pe câmpul moşiei Cotnari din comuna Cotnari, judeţul Iaşi, s’a găsit cadavrul locuitorului Dumitru Codiţe mâncat de câini, râmânân-du’i numai oasele, şi din cercetările făcute s’a constatat că acest individ s’a ucis de către trei indivizi, dintre cari până acum s’a prins numai Constantin Brahariu ; iar cei l’alţi doi, cari sunt Neculai Roman şi Neculaiu Croitoru, sunt in urmărire. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eţ it de sub presă: Cobicele comunale complecte, coprin-zănd toate legile decretate de la anul 1878 până la închiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi rămase iu vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postalc şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Consilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribuţiuuilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu. a recrutărei armatei (complectă), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a fixărei si gradaţiunei remuneratelor corpului didactic, a infi-inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De vânzare la librăriile d-lor Socec, fraţii Ioaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „România junâ“, Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România si streinâtate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Vechile iustituţinnei al României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţărei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu.—1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul romăn) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PI ANO A eşit de sub pressă in editura losef Sandroviei, magasin de Musică, piane şi instrumente nnisicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiuneaRusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa nky . . . . p. 2 lei es belles de Bucarest idem de Fr. Schipele 2 „ Mon coeur idem de B. A. Boiarolu 2 „ Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Fleurs lioumanies potpouri de 1). Ferlendis. 2 „ Boalele de găt, gară, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 15 iunie 1883. Câmp. Vând 5olo Renta Amortisibilă. . . , 92 '[2 931/, 5°|o Renta Română Perpetuă , 91'ij 921/, 6"j0 Obligaţiuni de stat. . . 98 V» 98*[, 6o[o Oblig. Căilor f. Rom. regale 103- 104- 5o/o > Monicipale .... 86i/* 87- 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 230--- 283- 5olo Scrisori funciare rnrale. . , 921/? 93- 7oio .» Scrisuri Rurale.. 104*[, IO51/2 5o[o Scrisuri fondare nrbane . 89i|j 90--- 6o(o > , , 99'|* iooll4 70I0 > * * 103--- 104V Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Bău cei Naţionale Române 2501 1340 1355 > > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 208--- 210- > > > Rom. de construcţii 5001. 485--- 490--- > > > de Asig. Dacia-Rom. 3001. 340--- 348- » > > > > Naţionale 200 1. 208--- 230- Diverse Anr contra argint...... 21/* 2 1)2 » > Bilete de Banqne 2i/* 2 1/2 Fiorini valoare Austriacă- . . . 2 11 2.12i|2 Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99'ls 100’/2 LA LACUL-SARAT de închiriat sau de venzare O casă noue conţinând 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucătăria, altul cu patru odăi şi bucătăiiă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 96. MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D11/ chirurg-dentist are onoa-nlf\i rea d’a face cunoscut că a î enunţat d'a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. BASILE C- L1VIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. Cp mccrerii ®u,i,atsa mu' U. LIIuuLOuU tat in Strada Luterana No. 9. nr impuidiai un salon frumos UC. lINUninlAI mobilat cu came- dormît Strada Pietii Amzei No. 6. DE ÎNCHIRIAT S,»f« coloarea de Negru, devenind proprietatea bisericei Lucaciu, in urma decisiunei curţi de apel secţia II cu No. 55 din anul 1882, rămasă definitivă, Epitropia face cunoscut doritorilor de a lua aceste case cu chirie de la Sf. Dumitru viitor, a se adresa la d. C. I. Săulescu epitropul bisericei, strada Lucaciu No. 13. timpul l« MAGASIN fondat in 1870 vXJLGKAuSrtTTJL l)K VlS'a*Tt9 dft Tdtrul Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICAT ESI] 0. G. MHC1ANL VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la)Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via frovidenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Yerde de la grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la Yiniand Fockin Pipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne. din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac Rhnm si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MO"IANU. jHBBOăHI MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME - premiate Cll 150 Pr>W>« PARIS 18 7 8 Medailă de au/' LADElPHIA. ____^ rate lunare Garanţă sigură dată inscris. oh, SINGER C» poarta marca Macină de cusut new-york. (le sus a 0 Iul Pabricci. G. NEIDLINGER, A£ent general .2 S — il .5f>«S £ x 5 « £ S ’tr «e c H $k***********K** *************** * * * * * * * * * * * IPSOS DE CAMPINA Aea mai BUNA, mai FRUMOASA mai solida SI mai ektlna TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit h D-nii F. Brnzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 # ( * X X X X X X X X X X X X X X X SIROP J D?GIBERt Membru al Academiei de Medicină din Pari* Medic en şef al Spitalului Saint-Louis. Vindecă neapărat şi radical Bhumatismele, ma» ladiele de pelt cele mai vechi, Dartrele, Ser of uleie. Ulcerele, Vxciurile sângelui şi tdte accidentele pro- venind din maladii contaeidse nuoi seu vechi, şi cari au resistat ori cărui alt tratament. Resultă din experienţele făcute tn spitalele din Paris, Londra, Rio-de-Janeiro, etc., că acest sirop, approbat de Academia de Medicină din Paris, est* cel mai bun, cel mai actif şi cel mai economic din de^urativele cunoscute. li convine ambelor sexe, tuto? verstelor şi tutor temperamentelor. A se păzi de contrafaceri şi a exige pe invelişul pecetluit, timbrul pmprimat tn albastru) guvernului francez, şi semnăturile de mai gios cu cer-nâlă roşie Paris,Pharmacia BOUTIGNY, DESLAURIERS Succesor 3t, HUI-: DE CLEKV, MJli POISSOSXlălIE, 2 H in tote pharmaciele s< drogueriele cele bunt. STABILIMENT THERMAL î (Francia. DespaiŢămentul AHier3 PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ] AdnisiilratiunA : Parii, Î2, boule?. Hcnlaarkre STAfillJNIKA BĂILOR Le Stabilimentul din Vicby, unul din cele mei bine instalate din Europa, se găsesc Băi ti Duse de tote felurile pentru tratamentul ma-ladieior de stomach, ale ficatului, ale besicei, gravelei, diabetului, podagrei, petrelor urinare, etc. In tdte filele de Îs 15 mai la 15 septembre . Theatru şi Concerte la Caaino. — Musică în Parc. — Cabinet de lectură. — Salon reservat ddmnelor. — Saldne pentru joc, conversaşlune şi billiarde. • Tote drnmurile de fer eonduola Vicby. Pentru renseignemenle a se adressa la Com-paniă, 22, Bouievard Montmartre, Paris. Persdnele atinse de CAuturaiu, Gripă, Dree-chilă acută sau ehroaica, Stingera de voce, Bole de gât, se uşurfaă rapide sau se vindecă lntrebuinjănd SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALA de Vauquelln Paris, 31, rua de Cldry, şi tn tdte farraaoiele şi drogueriele. — A te feri de contrafaceri. Medalie Betietitei actiniilor Industria le din Paris. DESTUI PERU ALBU Melanog-en Tinctura «••**«* **un1 DELA 10 MĂRCI PENTRU O FEREASTRĂ. I3 E 1-8 I> E L E de beţişoare foarte subţiri de lemn, exemplare foarte Inimoase, dela 6 mărci pentru o fereastră. c O ov u pentru masă din beţişoare foarte subţiri de lemn. cu duzina dela 1.50 mărci. MASINE de beţişoare foarte subţiri de lemn pentru întorsul ţigaretelor, cu grossa (12 duzini) mărci 7 şi 20. SE CAUTĂ REPRESENTANŢT IN TOATE ORAŞELE llamburg-Berliner Jalouisse-Eabrlli CASA PRINCIPALA BERLIN S. 0. WASSERGASSE 18-a i MALADII CONTAGIOSE Vindecare sicură, şi răpide CAPSULELE-MOTHES Approba(e de Academia di Medicină sunt remediul cel mai efficace contra acestor maladii. 40 anni de successe necurmate le au dat ui immensă reputatiune şi au dat nascere ia uă iaul|lM de contrafaceri de cari trebue a se pă^i. Adeveratele capsule-motbes port pe etiquettă timbrul în albastru al Statului Francez c» garanţia a mareei ndstre de fabrică, Şi sunt închise Tn cutii da uă furmi specială al căror modei redus’l dăm mai gios *--------------------- - ' VIS IMPOKTA.VT. — Nu trebuescpriimits decit cutiele revestite de Timbrul fn albastru ce represiotăm mai gios. — Si {n tote Pharmamele. DEPURATIVUL LAROZE SIROP DE COJE DE PORTOCALE AMARI CU IODUR DE POTASSIUM (Sare da lodlnă), Preparat de J. P. LAROZE, Pharmacist, PARIS — 2, rue des Lions-Saint-Paul, 2 - PARIS T<5iă lumea cnndşte proprietăţile loduru lui de poiassium. Doctorii Ricord, Blan-chb, Trousseau, Nblaton, Piorry, Roger, au objinulără cele mai bune efecte in afec-(tunete scrofuldse, limfatice, cancerâse, tuberculoze, caria Oselor, tumorile albe, bdlele Velei, sângelui, accidentele sifilitice, secundarii şi terţiare. Toţi medici citaţi acilea prescriu Iodurul de potassium aeociăn-du’l Siropului Laroze de cdje de portocale amari, carele, prin acţiunea sa tonică asupra aparatului digestiv, Înlesneşte absorbţiunea lodurului şi eviteaţlă iritaţiunea vălămălore ce pdte resulta din Întrebuinţarea Iui topit in apă numai. SIROPUL DEPURATIV LAROZE se găseşte In deposit la tdte pharmaciile bune unde se mai pdte găsi încă şi SIROPUL SEDATIV-Sr BROMURUL m POTASSIUM ;rtpr« fdrte eficaciu contra Epilepsiei, histeriel, bilei, numiţi jocul St-Quy, insomniei copiilor In timpul dentiţiunei, etc, etc. Societatea Creditului fund r orbim din liucurcftti Devenzare sau de In- 1 îectifîoai*e Licitaţia pentru darea iu antrepriză a t'onstruiri localului acestei So-('h i.iţi ee urma a se ţine iu ziua do “ curent, sa amănat pentru la 25 nhiri^t ,lâ (feneaţa pe mo»‘ l/IIII lai Fundeni (Oolenlina) vi»-s de Zah&oaoa cu ua intiudere de 100 siin* geui laţada şi t)4 easâ; se poate face î‘ 0 fabrica Doritorii so pot adresa la D »u • Mialsky in stiuda Inocenţii No. bl** Tipografia A. JHtulescu. sala 1 hâtrului no publică dar spre eu-noştinţa amatoriJor. Direcţia. DE ÎNCHIRIATĂ: ' vis-avis do Episcopie.