MIERCURI lîIUNIE 1883 ABONAME.ELE •'rntoatU ţarB, pe a • • • , pe pul • • 22 lei . pe ronţ. . . 12 lei atm strein&tate pe1 • Administraţia, Calea Tictoriei Nr. 32. ANUL AL Vin—No. 131 60 lei 1 onaniei!tale ae pri«sc la Adminiitratie. • * n Capitală 0 bani numărn ii District 1® ban’ număra MPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 50 , » II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. InHnţorile ţi inserţiile ee primeic Bucureşti , Ia Administraţia ziarnlnî ta VIena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-etein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn ae primei Manuscrisele nelmprimate se ard. Pentr ii nu înceta cu trimite-ziii«lnî> Domnii abonaţi (le l in jdeţe sunt rugaţi să bi-jc-voiscă a trimite costul abo-liiinetului. bucureşti, 14 Iunie 1883 lai lesne se torc pusderiile, pe i]n cineva le are in cap in loc de eri, de cum se toarce cânepa reală. La această idee ne-au adus o foae gurească oficioasă, Nemzet— care, leţita de rolul Porţilor de Fier, ca teră de transport, preface deja tot lentul iu ţară ungurească, face din nda capitala universului şi poartă •liă civilizaţiunii pănă ’n Siberia, Finno-tatari.... fraţii veritabili ai lagkiarilor. A duce civilizaţiunea in Orient ? Dar pentru a o duce, trebuo cineva p aibă. Civilizaţiunea ungurească e îală cu zero ; zero ridicat la orice Menţă posibilă, remăne tot zero. Cumcă Ungurii, ca toate popoarele ? stepe, sunt cavaleroşi şi nu toc-iai r&i la inimă, n'am avea de tă-iduit. Dar sunt şi remăn Turci. Tur ini vulgar era om onest şi ospitaliar, ar, din cauza unei constante inca-ncităţi de cultură, i s'au superpus i Constantinopole fel de fel de măceluri diu toate neamurile posibile i imposibile, cari implinind formali iţea tăierii imprejur, se moametani-nu, câştigând prin asta pretextul şi cazia de-a fura şi de-a slei impSră-na pănă la măduva oaselor. Aceste demente, pentru a-şi păstra domina iunea prin mănţinerea intunerecului "scitau fanatismul religios şi de rassă al bietului popor turcesc in contra i-onlocuitorilor lui istorici, pănă ce urnea, desgustatâ de acest simulacru le organizare, a cărui principiu de stat era nedreptatea, fanatismul şi a i&sarea, a condamnat unanim impă ■ăţia la peire. Era un popor cu mari calităţi, dar —conlorm teoriei corelaţiunii creşterii şi scăderii, descoperită de Darwin — defectele corespunzătoare acelor calităţi erau egal de mari. Cam in starea asta se află Ungurii,—căci spunem sincer: poporul acesta pare ăncă atăt de inept in toate privirile incăt ne vine a ride cănd Romanii pretind a vedea in ei nişte adversari serioşi. Maghiarul e un adversar comic, e ca Tersites din Iliada lui llomer. Fără indoială, pentru a duce ci-vilizaţiunea in Orient, Maghiarii voiţi căutând a căştiga simpatiile popoarelor dunărene, căci civilizaţiune cu de-a sila nu se poate ; dor de zor nu se ştie pe la noi. Elementul cel mai numeros, mai avut şi mai luminat de lăngă Dunăre sunt insă Românii. Să vedem acum in ce chip d-nii maghiari caută a căştiga simpatiile Românilor din Ardeal pentruca. mediat, să le câştige pe-ale noastre Intr'o adunare pseudo-archeologică finută la Deva. in 30 Mai, un domn.. doctor(?) anume Solyom Fekete (pare indealtmintrelea prezident de tribunal, obligat păn'la oarecare grad de-a fi om serios—a susţinut că in comitatul Unedoarei—in care nu sunt Unguri —Românii ar fi schimbat numirile localităţilor şi că ei s’ar fi substituit Ungurilor. Spre ex Numele Josani ar fi —Kozeptelek Densuş —Domsos Uroiu — Aranyos Crăscior —Koros-csor Câmpul lui Neagu—Nyak-mezo ş. a. m. d. Aceasta o susţine un aşa numit in văţat pentru un ţinut in care populaţia de aproape 200,000 de suflete e csclusiv românească şi de lege re-săriteană, pentru un ţinut din care a eşit familia Corvinilor, probabil şi a Uasarabilor şi a dinaştilor din Mol-ova' 'chiar. Căci iată ce zice Miron'Costin in această privire: Marca Muntenilor prezintă un corb (cor-vus) Tradiţiunea despre începutul lor c următoarea : Pe când Românii locuiau ăncă in Făgăraş, o frumoasă copiii căzând in dragoste cu Domnul Ardealului şi simţindu-se grea. principele-’i dă un inel de aur şi o trimite inapoi la părinfi, poruncindu-i de-a reveni după ce va naşte, cu copilul şi cu semnul. Fata naşte pe Negru şi, luăndu 1 in bra-i,e, intovârăşitâ de un frate al ei, purcede in drum. Dar intr'o dumbravă sora şi fratele adorm de oboseala, lăsând inelul drept jucărie in mânile copilului ca să nu plângă. Prin o minunată întâmplare, un corb flămânzit, privind de pe stejar cum străluceşte ceva in mănile copilului, se aruncă, ia inelul şi ’1 inghite. Copilul ţipă, sgiriat de ghiarele corbului ; muma sare in picioare, frate-său se trezeşte şi ambii privesc cu durere pierderea inelului cu care era legată [parola principelui. Dar nici ănsuşi corbul nu se mişcă, înţepenit prin electul unei mâncări atât de ne naturale; unchiul copilului încordează arcul, se apropie, loveşte; şi corbul cade jos cu săgeata. Pipăind inelul in gâtul paserei, tenărul ’1 lăsa acolo, păşeşte vesel inainte şi aducând pe soru-sa cu copilul la Domnul Ardealului, ’i dă in mână inelul şi-i ofereşte şi pe minunatul corb. De atunei Ţară- românească are un corb in sigiliu. Principele Ardealului dede lui Negru titlul de voievod. Crescând mare, prin mijlocirea tătinesâu Negru capătă voivodatul Făgăraşului. Acesta a fost fondatorul Ţerii.Romăneşti... Corbul e marca dinastiei Corvinilor dincolo de Oarpaţi, a dinastiei Bctsct-rabilor dincoace. Abia in secolul nostru poeţii Văcăreşti au aquilizat colbul şi Domnii de la 1821 incoace 1 au substituit in marca ţerii. Dar legenda de mai sus nu dovedeşte numai legătura intre Corvini şi Basarabi, ci mai mult: per zistenţa miturlor de origine arică in memoria poporului nostru. Legenda lui Oostin e legenda Sa kuntaln, dramatizată iu limba sari acrită dc Kalidasa. E aceeaşi po-V0gtg—numai in Sakuntala corbul e înlocuit printr'un peşte din riui Ganga Dar ce ştiu Ungurii? Li s a superpus ca element de cui o traducere din Salman Scliwavz)— | tura tot veneticul, incapabil de-a fi profesor de patru clase primare dincolo de Laita, şi fiind-că acest soiu de oameni privesc ştiinţa şi istoria ca un fel do marfă, care trebue apre-tată după gusturile primitive ale Ungurilor, de-aceea volume de plagiate şi de neagră ignoranţă, se scriu de către d'alde Hundsdorfer (resbotezat in Hunfalvy) prin cari—fără nici o probă pozitivă, prin reticenţe şi sofisme, se tăgădueşte continuitatea Românilor in Dacia. Parecă c’ar simţi că Unedoara e leagănul dinaştilor români, de-aceea s’aruncă cu toată furia de maghiarizare asupra acestui ţinut. E probabil că şi dinastii Moldovei sunt originari din Haţeg. Nepotul de soră al celui din urmă Piast, Ludovic I, rege polon şi maghiar, a donat la 1363 satul Zalazd din ţinutul Hunedoarei contelui Viadislav, fiul lui Muşat din Almagiu şi fiilor săi Petru, Ioan, Alexandru şi Muşat. Un Petru Musat e Domn in Moldova (1375—1392) şi întemeietorul dinas- tiei din care, ca culminaţiune, a re-sârit Ştefan V Muşat cel Mare. Chiar Maramureşenii par a fi din Haţeg. Ce e „ Maramureş “ de căt o combinare intre numele român al Porţii de Fier (Marmura) şi numele Mu-răşului, care curge la nordul ţinutului ? Ast-fel sub un Piast şi mai târziu sub un Jagelon (din Litvania) care ie lăngă coroana Poloniei era ales— )rin infiuinţa lui Ioan Corvin—rege al Ungariei, Rumânii se ridică şi se espăndesc in Carpaţi şi in promon-toriile lor, ba le dau Ungurilor chiar pe regele Matern I,—şi tocmai acest inut, ilustrat prin strămoşia a trei dinastii romăne, să fie acela in care Doporul nostru să se fi substituit Maghiarilor ? Vărfurile cele inalte ale Părincului (Paniculum), Schel voiului Cîrjei şi Retezatului au nume ungu-gureşti ? La banchetul, dat in onoarea acelei adunări pseudo-arclieologice un alt inţelept—indealtmintrela notar pu blic, cu clasicul nume Sandor Iosef, a ridicat un toast—intr’un ţinut curat-romăncsc bine-inţeles—zicănd: „Să trăiască tot ce e maghiar / Să piară tot ce nu e maghiar ! “, Invers „Să piară tot ce e maghiar ! Să trăiască tot ce nu e maghiar !“ Onorabilul Sandor va recunoaşte că se potriveşte ş' aşa. La intrarea Ciangăilor imigranţi in Deva, nişte ciobani se uitau — de sigur rizănd, căci Românul e de telul lui rizător, — la sărăcimea care trecea pe drum. Un alt ungur, notar la fondurile orfanilor (romăni bineînţeles,) fonduri cari se fură regulat in Ungaria, le zise restindu-se „In laturi călăilor !“ Iată in ce mod Maghiarii vor să dacă civilizaţiunea in Orient! Dar că probă de neagra ignoranţă a adunăturilor cari guvernează Ungaria vom cita faptul următor. In ţinutul Solnoc-Dobăca, populat in majoritate de Romăni, li s a împărţit comunelor căte-un dicţionăraş romăno-maghiar de nume proprii ca să serve pentru a traduce numele noastre de botez in echivalente curat ungureşti. Se ştie ce rol joacă Wmciele adecă Vieţile Sfinţilor şi Calendarul in viaţa poporului nostru. Datina e ca copilul să primească numele sfântului, in a cărui zi s’a născut, incăt onomastica şi ziua de naştere cad ast-fel fireşte in una şi aceeaşi zi. Numai din respect deosebit pentru voinţa naşului, Românul se abate de la această regulă. E natural asa dar ca numile de botez ale Rumânilor să fie foarte variate, ceea ce înlesneşte constatarea identităţii mai mult de căt daca pe toţi i’ar chema Janos şi dă tot odată un teren vast fantaziei poporului, care scurtează aceste nume sau le adaoge cu sufixe desmierdătoare. Nu lungim aceste şiruri spre a arăta cum traducerea aproape a ori cărui nume probează ignorarea celor mai e-leraentare cunoştinţe de istorie si de linguistică. înşirăm numai mai la vale aproape totalitatea acelor termene, din cari se va vedea că aproape toate sunt fals traduse. Numai câteva probe. Anania, nume biblic de bărbat, e tradus prin numele feme esc Anna : Ephraim, numele unei ginţi ebraice, se traduce cu tartari-cul Elemer ; Hierotkcus cu Rudolf ; Eustackius cu Albert; Zenobia, regina Palmyrei, cu tartaricul nume de bărbat Zoltan ş. a. in. d, — Cititorul ie poate vedea pe toate sub un titlu special. Şi aceşti oameni săraci, ignoranţi, maloneşti in politică şi in ştiinţă, vor să ducă civilizaţiunea in Orient ?! Despa, Desplna (Despoina—stăpână, Împărăteasă, fiica Ini Neptun şi a Cererii) se chiamă pe ungureşte Dome, adică Dumitru. Efrem, numele biblic Ephraim se traduce cu numele tartar Elemer. Fufrosina(de la gr. euphrosyne, veselie, plăcere, Hilaria ; una din cele trei graţii) se chiamă ungureşte Er-szebet. Firona (Verona) nume de femee se traduce prin numele bărbătesc Fe-renc (Francisc) Gajta (Agathe, Bona) se traduce cu Gi-zella. Gherman (lat. Germanus, (rate-drept) se chiamă Gyero Ge» asini (gr. Gerasmios, Spectabilis) se chiămi Gyârfâs. Gasia, Ugapia (gr. agape iubire) se chiamă Agnes. Ist raţie (gr. Eustratios, bine oştitorul) se chiamă ung. Szende (blând) Iftimie (gr. Euthymios, cel cu inimă bună) se botează Imre (Emeric) Iroftie (Hierotheus) se traduce cu Reszo (Rudolf) Istafie ("gr. Eustachius, cel ce dă bune roade) se chiâma Albert Isai (nume biblic Iesaias) se chiamă Istvin (Ştefan). ŞTIRI TELEGRAFICE Alexandria, 24 Iunie.—Un cordon sanitar s’a stabilit la Damietta, in urma mai multor cazuri de moarte atribuite holerei. Paris, 24 Iunie.--O depeşe din Sain-gon anunţă că guvernul diu Cochinchina a expuls după teritoriu coloniei pe consulul Anumiţilor. Guvernul francez are să stabilească fără intărziere un cablu sub-marin special intre Saigon şi Haiphong, spre a lega telegrafic Tonkinu' cu capitala Cohiurhinei. TRADUCERI UNGUREŞTI Relativ la cele scrise mai sus reproducem, rectificând se’nţeleg;, traducerea pe care un maghiar a facut-o numelor de botez ale Romanilor din Solnoc : Afimia din Euphemia (bineprevestitoarea) se traduce cu Amalia ; Anania, nume biblic de bărbat, seţtraduce prin Anna. Prorocul Anania, un-gurindu se, devine androgyn. Artemie (de la ar temi a, sănătate, intremare) se traduce prin Aurel. Ariton (Charilon, Gratiosus) se chiamă Ambruş (Ambrosius). Dochia (gr. Eudokia, buna favoare) ungureşte -Dorrotya. I’e Eudochia, nevasta împăratului Teodosiu, autoarea poemei Homerokentra, o clne-ma Dorottya ? llontie (Leontius) se traduce cu Lajos (Ludovic). Iov (nume biblic: Hiob) se traduce cu Ioszef. Până şi cartea lui Iov, acea parte pesimistă a bibliei, din care se vede că lumea e deşartă ca învăţătura ungurească, nu scapă de traducere. Condratie (St. Quadratus, episcop in Atena, pe la a. 126, discipol al apostolilor, autorul uneijApologii a Creştinilor" adresată iropăratului Adrian) se numeşte Kâlmân. Melentie (gr. Meletios, Silitorul) ung. Mate Melentia- (Meletia) ung. Martba Minodora (purtătoare de dar) ung. Minna Macoueiu nume ebraic Maccabaeus, ung. Marton (Martin) Maxim (Maximus) ung. Miksa Mirilă diminutiv de la Mtrea-ung. Ka» roly Marţial (Martialis) ung. Marte (Martinus) Nichita (Niketas, invingătorul , Victor) ung. Nandor (Ferdinand) Nastasia (Euthanasia), ung. Anna. Olimpiu (Olympios—cerescul) ung. Otto. Puntea (Panteleemon,) gr. Pantaleon. pintea (item de la Pintilii—Panteleemon) ung. Peto. Porfir, Porjirie (Porpbyraios, de purpura) ung. Peter. Pelagia (pelagia marina, ergo Marina) ung. Panna. Parasca (Paraskeve, pregătire, sf. Vineri), ung. Piroşca (Roşa). Paraschiva (item Paraskeve) ung. Piroşka. Eafila (Rachela, nume biblic) ung. Rusza. Spiridon (Speiridion,) ung. Simon. Sofron (sophron, inţelept) ung. Szombor. Sofrona (sophronri, gr. inţelepciuue) ung. Sara. Zamfira (de la Sappheiros, zamfir, piatră nestimată albastră) ung. Ssmu. Senia (Xenia, peregrina, alienigena=străi-nă) ung. Szerân. Tifor (-chifor, Nikephoros, purtător de biruinţă—VictorŢ ung. Tibnr. T un asia (Euthanasia) — ung. Anna. Trifan (triphanos, triluciu) ung. Tainâs (Torna). Titiana (tem. de la Tatins şi Tntianus, Tatiana, nume italic) ung. Terez, Telentie (Terentius, nume latin) ung. Lo-rinez (Laurentius). Trif (Trif-an, triphanos, triluciu) ung. Ti-hamer, nume tartaric. Tira, Tirila, (Kyrillus) ung. Kâroly. Titiau (Tatianus) ung. Tizian Ti»» (-chiui,—achim, Ioachimus, nume biblic) ung Ienb. Usztina (Augustiua) ung. Iulia TIMPUL Villct (slav. rila nympha :) ung. Siby 1 la. Vrrtan, Vrrfoc (slav. de la vurfit, horlu,s— Otitor) nng. \ iilor (Vasile) Xasilicu (\asil-ică, \’asile, basileu?, rege) ung. Lâ'/Jo (Vladislav) Zenobia, numele vestitei imperatese a Pal-niyrei, prinsă de Aurelian şi purtată in triumf ; asemenea numele unei oraş al Syriei lăngâ Euphral, intemeiaf de ea) ung. Zoltan (fiul lui Arpad) Am propune autorului maghiar să s’apu ee de traducerea de opere istorice şi geo grafice — după aeelaş metod şi cu aceleaşi cuno.ştiinţe liguistice. Ne-am pomeni atunci că pe Caesar l’a chemat Şulem-Pekete, pe Alexandru al Macedoniei Elinilor, iar pe Mipoleon Ros/.a Sandor. I >■ loniin ţi uni Am dori să ştim, in virtutea cărei legi. d-mi General Făleoianu cumulează funcţiunea de Director general al căilor ferate, cu cea de şef a! Statului major general al armatei. Ştim că există un text positiv in legea organică a căilor ferate, care pro-tnbă ori ce cumul, şi sileşte pe fa-vorisat se facă opţiune.—De sigur că 'I general Făleoianu a optat pentru amendouC lefurile. S|- zice mi unii din membrii consiliului de administraţie ai societăţii »e asigurare mutuală „Unirea", sunt hotăreţi să tragă la răspundere pe d. Pană Buescu. directorul acelei societăţi, sub motiv car fi in- In ziua de 2 Iunie copilul anume Gho-orglie Radu Morarii din oraşul Gi ,giu, iu-trănd in privată spre a se juca, a i-ăzut. i-năuntru, unde a tost găsit mai târziu mort. * In ziua de 2 Iunie curent, doui copii unul anume Marin, fiul lui Gheorgho Preda, in etate de 9 ani, şi altul Constau; fiul lui Tudor Ciobanu, de ani 7, ambii din comuna Morteni, judeţul Dămhoviţa; du-c6ndu-.se la apa Neajlovu spre a se scălda, şi fiind traşi de valuri s’au inecat ; au fost scoşi morţi de către locuitorul Radu Eera-ru, care sosise pe marginea rîului tocmai in momentul cănd copii se găseau luaţi de apă. * In aceeaşi zi locuitorul Murat Arii din comună Copadee, judeţul Constanta, a venit in Constanţa cu Mţi conlocuitori ai s6i ca să se împrumute de la creditul agricol. I- prietar din districtul K.-Sărat, nu mai este. El a incetat grabnic din viată, Joia trecută la proprietatea sa din comuna Obediţa lăngă R.-Sărat, lăsând o soţie neconsolată şi 9 copii. Repauzatul era un om corect şi onest in toate afacerile sale, avea un suflet nobil, era iubit şi stimat de toată lumea. La in-mormentarea sa, care a avut loc alaltă-ieri Sămbătă, a fost o jale din cele mai mari. Pe lăngă locuitorii satului, a venit un număr foarte mare de orăşeni din E.-Sărat impreunâ cu reprezentanţii tutulor autorităţilor locale. Guvernul, sau mai bine zis d. ministru de răsboiu, a refuzat d’a da ordinul ca să i se facă onorurile cuvenite ca fost colonel, supt pretext că locul in-mormăntârii este 3 — 4 ehilometre departe de oraş. Adevăratul motiv insă este, că repauzatul n’a voit să se inroleze in garda politică a d-lui I. C. Brătianu ; iată pănâ nainte insă de a primi banii, tovarăşii, săi , „___’ ’ . , , , , r unde merge rfisbunarea celor de la putere! au observat că el dispăruse. Căutăndu’l in toate părţile, au găsit hainele sale pe malul mării in vale de Bulevard. Presupu năndu-se că el s’ar fi inecat, agenţii po liţiei au inceput a’i căuta cadavrul cu căngi şi alte unelte in mar-1, dar nu l’au putut găsi din causa valurilor. A doua-ziinsă valurile au aruncat cadavrul la mal * Moartea colonelului Popovici lasă un gol adănc şi cino l’a cunoscut nu ’l va uita nici odată. Fie-i ţărîna uşoară ! Colportorii de stradă, mai ales măcelarii au ajuns de o impertinenţă nesuferită ! Ei inţeleg libertatea demagogică de a insulta ^ . . , , _ , . . , chiar pe damele, cari se amăgesc de a se De ieri seară zace in strada Soarelui (spre ... . , . ,, , , f ,. . . , , , . . • lolosi de acest fel de negoţ. Aceşti comer- garâ) un pui de lup mort int un sac. Am- I . . , , 7 . , i . I sânţi ambulanţi pretind a ţi face mare m-malul in putrefacţiune, infectează aerul, încât I, . , , , , . , , , v ’ lesnire, aducăndu ţi la uşă stricata lor mar lumea nu mai poate trece pe uliţă. Sergen- ... , , L, , , , o , « UA căreea daoâl gisesti vre un cusur, a ţn de pază nu văd, n aud ! Ce rol vor na-1 ° ■ ’ vănd aceşti oameni ? Numai cănd e vorba de procese-verbah pentru ori ce moft, sunt gata la sfânţuială ! In comuna Ţuţeanii, plasa Horincea, ju- poi iţi ridică Mahalaua cu înjurăturile îcele mai grosolane şi democratice. Cui să te plăngi'? La un confrate al lor ? trebuinţa! Capitalul societăţii in ope- I deţul Covurlui, a-1-alta-ieri pe la orele lp peraţiuni contrarii statutelor. | m-, a căzut o ploaie torenţială cu grindina adusă fiind de un adevărat uragan. Grindi-1titre Giurgiu şi Turnu-Măgurele, I na a distrus intreaga recoltă şi viile din un conductor postai, anume Popescu, I comuna Ţuţeara şi cătunul Monastirea, a care se află arestat, declară c ar fi I stricat drumurile şi podurile, mai multe vi-perdut un grop conţinend 30,000 lei I te au fost luate de apa Horincei. in care a in bilete ipotecare. Cercetările tir- I căzut şi un copil de vr’o 8 ani. Recolta de mează cu multă activitate in capita- | pe moşia Laţeştii, din judeţul Bărlad, atin- lă. Măgurele şi Giurgiu. CRONICA să de uragan, este asemenea distrusă, ear livezile cari incongioară comuna Schinenii au suferit mari stricăciuni. . . . . Ţăranii acestor comune au remas deci |^Sj°S, Ţ. ^*.sza,u.n cadavru, despre care fără păne, căci chiar porumbul, sfărâmat de giindină nu se va mai putea indrepta. Sa acordat ministerului de finanţe un credit extraordinar de 600,000 lei pentru constituirea cauitaiuiui caselor de credit a- Crima de la Tisza-Eszlar (Urmare.) In urma mărturisirii lui Moriz, doisprezece ovrei sunt arestaţi de acum un an ; Moriz Seharf se adă sub priveghere speciala ; era s;. se termine cercetarea preliminară când veni un nou eveniment remarcabil. La 18 Iunie după ameazi, George Oiah din Tisza-Dadâ, cu ajutorul a doi plutaşi e medicul districtului a declarat incă in acea seară, că era de 140 centim tri lung, de mijloc desvoltat, irabrăcat, fără păr şi ca fiind cadavrul unei fete ca de 14 ani; in mana stângă a cadavrului era o coloare veuătă in hârtie galbenă. Aceste semne arătau ca Ieri după amiazi, in strada Lipscani, un accident pricinui moartea la 3 oameni. Casele de vis-â-vis de băcănia Martinovici, gricol ce se vor infiinţa conform legii speciale, (unde fusese comitetul de lichidare, a iuce- I şi cum era cadavrul fetei dispărută la 1 A- put de căteva zile a se dărâma, fiiind ase I prilie. Ca atare a recunoscut’olulianna Sza. Domnu P. Cumbuni, actual mijlocitor de I face acolo o noua clădire. Pe când o fe- I kolczai a doua zi de şi cadavrul era de tot mărfuri, translator şi inchirietor de corâ- I mee eâra la moloz şi cărămidă, şi pe cănd I desbrăcat, mulţi credeau că era Esther So-bii şi mijlocitor de transport pe apă şi us- { se tot ciorovoia cu un vinzător de acri la I lymosi ; dar văduva lui Iohann Soiymosi cat, se numeşte in funcţiunea de agent de I castraveţi, un zid se prăvăli asupra neno- I (mama) a declarat categoric, că acel c.uia-schimb la bursa de eomerciu de pe lângă I rociţilor cari n’au putut fugi. Pe lăngă a- I vru nu era al dispărutei sale fiice şi alţi camera de crmerciu a circumscripţiei IX cu I ceşti doui, ovreiul şi ferneea, a fost strivit I locuitori nu declarat tot aşa reşedinţa la Galaţi. * In comuna Calvini, judeţul Buzău, in ziua de 24 Maiu, câzănd o ploae torenţială a-mesteeatâ cu grindină şi care a durat aproape 2 ore, a distrus ci 50 pogoane semănături de porumb, grâu, secară, etc., precum asemenea şi rodul a 40 pogoane pruni, causănd locuitorilor o pagubă cu aproximaţie de 1,800 lei. şi un biet lucrător român. I Mama a rămas la această afirmare şi cănd i s’au arătat hainele purtate de fiică-sa cănd D. A. Conto-iVţihalo, care era atins de I a dispărut şi in cari tehnologul n’a găsit monomanie şi se afla de vr’o lună de zile I sănge, iar alţi cunoscători au găsit in ele in cura spitalului d-lui Dr. Şuţu, ’şi-a tăiat pete de grăsime şi rămăşiţele epidermale ieri-searâ cu un briciu vinele de ia mâini şi de la un cadavru putrefâcut. Cu ocazia a-berigata gatului, după care a şi murit. | ceasta s'a constatat, că din greşalâ mama fetei spusese că batista cu zugrăveală ar fi încă un veteran de Ia 1848 mort !... D. I fost galbenă, pe când in fapt era inchisă colonel in retragere N. Popovici, mare pro- | cu flori albe. La 20 Iunie s’a esaminat in Eszlar cadavrul .şi doi medici şi un cliirurg şi-au dat avizul că acest cadavru, lipsit in rnod artificial de păr. nepurtănd semne de violenţă. lung de 144 centimetre, după obraz se vede a fi al unei persoane cel puţin de 18 ani şi al cărei unghii arată că a dus o viaţă comodă, şi a purtat tot-d’a-una ghete şi in fine că a murit de anemie sau de boală de plămâni, cel mult de vre-o zece zile, iar cadavrul va fi stat ca 3—4 zile in apă. Acest cadavru, ast-fel descris, şi despre care cei mai mulţi au zis că nu era ai fetei Esther, a tost inmormOntat apoi la Tisza-Eszlar, de unde mai târziu a fost iarăşi desgropat, spre a fi cercetat din nou şi acum stă supt pază. Din cele de mai sus naşte bănuială despre noi fapte criminale ; făptuitori au încercat să acopere crima îngrozitoare printr o altă faptă rea, să încurce tribunalul, fâcendu’l a crede, că Ester-Solymosi n’a fost ucisă după cum a povestit Moriz Scbarl. Făptuitori au avut de gând prin aceasta să scape de bănuială pe criminali arestaţi. Deci s’au găsit şi prins cei 16 plutaşi — intre cari 15 creştini şi un evreu —după care au mai fost arestaţi alţi 7 bănuiţi. La interogatoriul din Nyiregybaza, plutaşul Ion Cepkanici a spus, că a văzut cei d’ăntăiu cadavru plutind pe Tisza şi după ce a fost scos la mal, a fost ingropat de Petru Senicsek cu un alt tovarăş, dar du pâ mărturisirile lui Iankel Smilovici, Ignaz Matei şi David Herşko, s'au constatat ur mâtoarele : La 6 sau 7 Iunie, Asmel Vogei a faeut in Kerecseny pe Iankel Smilovici să pri rnească cadavrul şi să ’l ducă in apă, după care Iankel a mers ia sf. Martei, unde ia I 1 Iunie a găsit la vad pe Martin Gross şi pe Ignaz Klein din Tisza-Eszlar, in a căror căruţă era cadavrul acoperit cu rogojini. Smilovici a luat cadavrul şi l’a predat lui David Herşko. Ast-fel cadavrul a ajuns in Tisza şi cu o funie legată de braţ a fost tras pe supt plute spre Tisza-Eszlar. unde a fost îmbrăcat in haine aduse de o ovreica necunoscută şi după instrucţiunile date de Smilovici, după care acesta la 18 Iunie a deslegat cadavrul, lăsăndu-lsâ plutească pe Tisza. De unde au adus cadavrul Gross şi Klein, nu se află date in acte ; mai târziu Iankel Smilovici, Ignaz Matei şi Herşko şi-au retractat spusele de mai sus. După cum am menţionat, cadavrul ingropat la Tisza-E-zlar a fost iar desgropat in urmă. Aceasta s a făcut după cererea unuia dintre apărători ; s’au chemat trei profesori de medicină să se pronunţe şi ei au declarat că concluziunile experţilor de mai nainte in privinţa traiului şi a morţi cadavrului sunt neadmisibile. Aceşti profesori au mai declarat, că in acest cez e vorba de cadavrul unei fete in etate de la 14 pănâ la 17 ani, care murise de multşiastat multe săptamăniiu apă,unde a perdut unghiile şi părul in mod natural. Tribunalul insă a anulat toate explicările profesorilor- După ce in fine a sosit şi supera-bitriul consiliului sanitar, a venit ocazia să se ia in consideraţie in public materialul grămădit in timpul cercetări de un an de zile şi să se stabilească adevărata stare a lucrurilor. «a l» 1 April» 1882 omorit pe EatW 1 ' • Pnoilitatt ..„anlil j ! '-i: care iernat pe fatî 2 ' ■ A,K,1‘ Vin i ,„urM J sei, care au fost faţă la lor Bănuiala teribilei cnmee consideră stabilita, dar care a fost ibilu, motivul J cestei crime? Numai aflai. motivele , poată pronunţa botârit, că sorul 8- ’ ] cu inteuţie premeditată. ' In contra acuzaţilor este bănuială da omor ritual. La iuceputul lui prj]i6 i 0£. ovi-c. a avut Paştile; atunci au ^ liberarea strămoşilor lor de s. iueu, giptean ; in timp de 7 zile e LLl numai Mazzes. Dar poporu credea 0v«- Yf si d* cre.ti,i Sânt şi intre clasele culte cari crţ ace,, ta. Pe baza bânuelei, că omorul s comii’ cu scop ritual, şed pe bansa acuzator lomon Şvarţ şi trei tovarăşi ai să'di„ preunâ cu cei acuzaţi ca complici. Să aruncăm acum o scurtă privire i*,n9 pectiva asupra mersului intregului ca tual. Veduva lui lobau Solimosi a deja la patru Aprilie anul trecut pe că ’i-ar fi făcut să dispară fiica 8a-judele de ocol a deeiarat aceasta de o aj surditate. La 4 Maiu văduva Boiymosi 4 repetat denunţarea la aeelaş jude, care ' însărcinat pe primarul din Tisza-Eszlar s cerceteze cazul şi apoi rezultatul l’a comuj cat tribunalului. Substitutul de procure, de atunci din Nyiregyhaza a propus d’a. 1 bia a 7-a zi sa se inceapâ procedura nalâ. La inceput bănuiala văduvei Soiymosi na fu crezută, dar mai târziu lucru devine prea însemnat. Toate spiritele sint coprinse da o agitare considerabilă. Iu presă se naşte o literatură deosebitâ-susţinându-se că există omor ritual şi de clară vinovaţi pe cei bănuiţi. Servitoarele fugeau din serviciu obreilor; pe la autori-tâţi se denunţau cazuri despre luare sânge , in unele ţinuturi incep turburârf; ovrei sint jefuiţi şi maltrataţi. Dar căzui din Eszlar nu s’a rezolvat ăncâ HOŢIILE DIN BACĂU Joi după amiază a tost ridicat şi dus iaj cabinetul de instrucţiune local cu mandat' de aducere Diaconul Demitrie Andriescu. complice in atacerea hoţiilor de la primărie ; şi in urma unei perchisiţtuni domiciliare ce i s’a fecut s’a şi pus in arest. Vocea Democratici. UNDE’S BANII Swceaua intreabâ pe Comitetul Permanent al judeţului cu aeelaş nume: ce sau făcut cu suma de 600 franci ce i au oferit d l Iohann Ghertler pentru construirea ca-sarmei ? Nu cum-va aceşti bani au intrat in pa-sunarul fostului sub-prefect I. Cernatescu? FOILETON CĂLĂUL (Urmare). O fi pus mâna pe vre-un cu-iit. de bucătărie, zise ferneea, oare- Coquelin. caracter, ceea ce merge tot dauna împreună. Dealtminteri frasa ii era scurtă, seacă, neaşteptată şi o spunea cu un accent muntenesc. Din parte-i, ferneea incepuse a se obici-nui cu acest om, care mai ănteiu ei insuflase un fel de respingere, de ca! re nu’şi putea da seamă. Aşa, la r6ndu-i, 6i făcu căteva întrebări. — Comerţul acesta eţi aduce hrana zilnică ? intrebâ densa. Da ! am lucru in oraş, respuso pra comerţului unui fabricant de păpuşi. — Dacă cunosc pe cetăţeanul Bru-tus ? respunse Coquelin. Dacă’l cunosc ! Mai e vorbă ! E un om care nu prea glumeşte. — II cunoaşteţi! oii ! Doamne ! poate că Provedinţa m’a adus aci. — Şi'l vedeţi adesea ? — Da, aşa ş’aşa, din cănd in cănd. cum mai liniştită. Copii ; ştia se amestecă in toate lucrurile. — Ţi-este îndestulător ? Da, da! mi se plăteşte bine. Glii cetăţeano, respunseCoque- — Şi nici o dată nu simţi lipsă? lin, emi pare foarte rău; căci tre- — Adică, respunse păpuşarul, ca-buia să fiu mai cu luare aminte ; e re se puse iar la lucru, ridicăndu-şi greşala mea Dar d-ra Luiza este u- mănecele, sunt zile cănd... şoară ca o pasăre. —- Şi zburdalnică ca toţi copiii, zise tenera iemee eu un zîmbet trist dar duJee. Acest zîmbet, orcăt de trecCtor fu, făcu pe Goqueiin mai vorbăreţ şi oarecum mai vesel, ii părea reu că n'avca un scaun, sau un taburet pentru mumă şi copilă. Convorbirea lui era ca a unui om care arc puţine idei, şi avea un fel de tărie de ... ----- tra viaţa soţului ei... spune-i ăncă , , sfnrşesc ,le lucru> m6 duc la că n’a făcut nimic, sermanul meu el sa î primesc ordimle pentru a do- Scarlat, tatăl copiliţei mele Luiza-ua zi Bem împreună căte nn paiiar spune-i că nici o dată n’a conspirat’ sau doue m sangţatea Republicei, u- că este un patriot bun care iubeşte na şi nedespărţită. Oii I cetăţeanul republica. 1-C^I,TdlU;- • • 1 ”^)aca Şti cum me iubeşte!... Cetăţene Coquelin, pari a fi un daca ai şti cum eşi iubeşte copilul i Un SoernC e ’ Trebue sa î1 ^ cft’n toate zilele 61 «Ano l ... “..... ° <*«! <«. irm la o Mica Mini n , i- , iei castra cu fiare şi mi tace un semn; viciu, nu o aşa ? UU Sei’' deaceea’ in toate zilcl° la orele densul dreptate dela cetăţeanul Bru-1 oare-ce cunoşti pe cetăţeanul Brutus, tus . Bărbatul meu se numeşte Ro- nu vor ucide pe Scarlat al meu. Lui-bert. ţine-i minte bine numele, şi, , zo! copila mea! strigă sărmană mu-ce oie-co cunoşti pe preşedintele mă de tot pierdută, voesc să omoa-mtus, de oarece, după ce sferşeşti re pe tatăl teu; roagă cu mine pe te luciu, te vei duce să’l vezi, ei ■ cetăţeanul Coquelin să nu' bme! spune-i istoria mea, spune-i că o sărmană femee Ci roagă ’n genunchi in numele Cerului d-a-i păs- o moare! că aş dori. — Şi te afli in bună dispoziţie, cum se pare? intrebâ ferneea, căci 6mi pari a fi mulţămit. — Da, aşa e ! De doue. luni a-proapc, poruncelile merg foarte bine, şi ăncă se mulţosc pe zi ce merge, multămită cetăţeanului Brutus. — Cunoaşteţi pe cetăţeanul Brutus ? strigă tenera femee, fără a cugeta la această ciudată influenţă ce putea să aibă cetăţeanul Brutus asu-i bogat. Daca ai putea cere pentru nezeVĂn-r cinci, D-icn nul o- - înergem să aşteptăm semnul acesta dori1 ^° ' 00 i^ea i0, ^ eu an’ maintea ferestr." " ^ ecutonc Co,pelin, v„ose KL 1“ “ Te““ P° Stan?:.** mca tm Ia el. Ou toate aeoastea l-aşi ii. Făcut-am tot ce-am vedea pe cetăţeanul nu m au lăsat să ajunj- (Ni. ti O 111 **• •«* « niffat aşa do lu„lt, aş li pljuşaşa C irn ’nii-ar li'datViat'a'sf-' ■’ ‘ inai“lt'1’ lllulca 0 tuDn meu, sunt sigură. Bunul Dum- adus aci la d-ta, şi, de * Luiza incepu să plăngă strigănd; — Nu vroiu ca papa să moară, domnule Coquelin; nu omora pe papa ! Faţa lui Coquelin se ingălbeni de tot. — N’asculta ce zice această copilă, zise muma; nu ştie ce spune, bunul meu domn Coquelin. Şi densa voi să’l apuce de măini, dar el se retrase repede. — 'Cetăţeano, nu atinge mâinile mele, zise el cu un fel de spaimă. Trail. tio Dewroc. (Va urma) < - timpul iETA TRIBUNALELOR O incurcătnră întâmplare caie a pus in mare iră pe judecătoria şi primăria oco-stiştea : mult, femeea Uţa lui Şerban a .•llemnată, pentru nu mai ştim ce 'ai oţiune, la căte-va zile de inckisoa-să remăe liotărirea definitivă, de . făcut apel, a trecut negreşit vre-jjloc, ast-fel că, in momentul cănd a primit ordinul de arestare şi icasă la dânsa ca să’l esecute, a Uţa dând ţîţă unui voinic de băiat a£îl născuse de curând. ifTiil, in faţa acestei privelişte, râ-; 1 gânduri : să aresteze numai pe lăfl ra a pune in pericol viaţa copilu-«irltă parte, să ’i ia pe amendoui, iiioa cu neputinţă, căci mandatul nu ej*e cât de o singură persoană ; in a om esecute ordinul ce i se dase, leare flagrantă a datoriilor sale. od ce să facă, el se adresă către ml de ocol cerându’i povaţii cum ie * procedeze. Se pare că magistra-. matură chibsuinţâ, n’a găsit alt-bun de făcut de cât să ceară gra-meei. andăm şi noi cu tot dinadinsul rdliii această soluţiune, care ni se [ atât de nemerită, pe cât este de uă t decedat tras in judecată alta judecătorie de pace s'a pre-ilele trecute, un individ cu o pe-u^uiu care cerea darea iu judecată are-cine, „decedat“, pentru ca să'i o sumă de bani ce ’i râmăsese ^orul, om glumeţ, puse resoluţiune eazâ părţile pentru o zi fixă, obli-reclamant, după obiceiu. „să iu-•câ singur procedura", ueirapâcat creditor nu perdu vre-Dergâ la comisie. După ce ’i citi misarul pâstrăndu’şi seriosilatea, ’i cirebue mai ănteiu să se informeze iul domiciliu al „defendorului", .cere legea. se intoarse a doua zi, reclamantul pje subcomisar, căruia ’i puse in ropulvenirei sale. se aşeză, la masă. işi luă con-la urecliiâ, şi, fără multă bâtae de rnu un proces-verbal, in care de-transportându-se la domiciliul itului decedat" şi gâsindu’l „ab-prin capitala dupe afacerile sale", cidulă de cunoaşterea terme- Dri, care operaţiune — adăogi el in idresat presentul proces verbal, înainta locului competinte." el „sus-numitul decedat" va avea .râ in curând inaintea judecătoriei 'C » , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bancei Naţionale Române 2501 > » Soc. cred. mub, rom. 2o0 I. » > » Rom. de con-trucţii 5001. de Asig. Oacia-Rom 30o I. Naţionale 200 1. > » i » > Diverse Aur contra argint. . » » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriaci. Hârci germane. .... Bancnote francene. . . Câmp. Vuud 92'ls 93i/g »» 1. 921/, 98*/, 983|, 103- 104- 86i/, 87- 230--- 283- 92'/, 93- 1043[, 1050, 89 [|2 90- 9»'l. 100,l4 1033ii 104'|3 33- 34- 1350 1365 210--- 212- 500- 500- 348- 350- 231 --- 234- 2' li 2 >|2 21/, 2 O, 2 11 2.12*|. 1 23 1.25--- 99i|2 100'/* LA LACUL-SARAT de închiriat sau de venzare O casă noue conţinBnd 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucătăria, altul cu patru odăi şi bmătăiiă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 96. MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. DI/|PP|l/ chirurg -dentist are onoa-• l\IDnii\, rea d’a face cunoscut că a î enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. Vechile iustituţiunei al Romăniei (1327 — 1866). cu un apendice r-lativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum So. 5 lei De vânzare la librărielo B. Nicolescu (Pas sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat in Strada Epitropia Bisericii Dobroteasa La 16 ale lunei Iunie a. c., conform a-probârei onorabilei primării No, 8 392 din 1883, s’a decis a se ţine licitaţiune in cancelaria epitropiei pentru darea in antrepriză a restaurărei Bisericei Dobroteasa la orele 11 a. iu. Se pub'icâ dar spre cunoştinţă generală a amatorilor că la arătata zi şi oră să se presinte in locul indicat cu garanţie in bani sau efecte publice, iar planul se poate observa in nri-ce zi de lucru iu cancelaria epitropiei, la domiciliul preotului Pândele Referendariu, preşediiifeU epitropiei, Stra da Dobrotea«a No. 12. DE ÎNCHIRIAT un salon frumos mobilat cu came- ,a de Strada Pietii Amzei dormit No. 6. La 13 lumo curent, DE VENZARE . „ h Trib. Ilfov „Moşia lsvoru" din judeţul Doijiu, plasa Amaradia, in iiitindere ca de 360 pogoane arabile având pe dânsa case, pătule, magazii etc. Preţul se va incepe dela 32,000 lei. Vechiul magazin de bijuterie D HERDAN Pe care l’a avut peste drum de consulatul rusesc, s’a mutat tot pe calea Victoriei palatu Daeaia No. 2, vis-i vis de prefectura caditalei. BUCURKSCI 2. Strada Smărdan 2 BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2 DEPOSIT DE MAS1NE AGRICOLE Locoioobi.e cele nai perfecţionate ci si fara apparat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA SOZLTS erllca Estrasulu camei dela Liebig da prin putina ajulorinita unasupa estra ordtnarta.st e la una inlrabumtiare corecta, pentru casa.crutiare Din unu pure du englesascuegalu454 grame eslrasu sa pole pregăti 190 porţiuni de supa. ' 1fit La hacare ola jace o stadula,pentru n> trabuintiarea perfecta. candu e|iche^ NUMAd atunci CORECT it li l)-nii F. Bruzzesi & C-l* Ca le» Vie toci pi 55 i* , uf ui ii I h ED. PI ii AUD I j • w MAGASIN fondat 10 1879 I DE de Tetrnl Naţioual Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE a G. MOCIAI VIS-A-TIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobdimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiid casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. Aniset dubln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de lajBayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb. galbin, si Verde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange ssc, de la VimandFockin Pipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin cliampagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeanx. Renn-mitaMastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Ou stimă, D. G. MO^IANU. ROB BOWEAU LAFFECTEUR Acost Sirop Depuratif şi Reconstituanl de un gust plăcut, de uâ compositiune cu totul vegetala, a fost approbatîn 1778 de vechia Societate regală do medicină şi prin un decret din annul XIII. Vindeca l6to bolele pricinuite de viciurile sângelui : Scrofule, Pecmginâ, Eczema, Psoriasis, Herpes, Lichen, Impetigo, Podagra, Rhumatism. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudoriflce, favorisâză de9volla-rea funcţiunilor de nutritiune, întăresce economia şi provocă espulsiunea elementelor morbide, flâ ele virulente seu parasitare. ROB BOYVEAU LAFFECTEDR CU IODUR DE POTASSIUM Acesta este medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphllitice veent seu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exostose. precum şi Limphatismul, Scrofu- losa şi Tuberculosa. La Paris, le J. FERR6, bernacien. 10Î rue Rielielita.ei Surtnier e lui unTVEAIi T.AFFECTEDR I ipoyafiu N. Mtulescu, mia Thiat.ru mUumet