Mi» MARTI 14 IUNIE 1883 ABONAMENTELE ||ntra toatk ţara, pe an . . . . , pe 6 lnnl. . . , pe 3 Ioni. . . Uaitra etreinltate pe an . . . 40 Ie! 22 Ie! 12 lei 60 Ie! ■■namentele ie priimeec Ia Administrare |ln Capitală 10 bani nnmărn n Districte 15 bani nnniărn _ Administraţia, Calea Victoriei Nr. 32. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. . ' I Pentru a nu înceta eu trimiterea ziarului, Domnii abonaţi (le ■ •riu judeţe sunt rugaţi să bi-le-voiaseă a trimite costul abo-cimentului. Bucureşti, 13 Iunie 1883 Ceea ce a mirat mai mult in proiectarea guvernului roşu 1a Iaşi spi-itul public, şi in parte simţimentul nilitarilor, a fost aducerea de 1a Bu-sureşti, nu numai de bucătar, vase, mineri, rîndaşi şi lucrurile fine pen-m ospâtat, ca şi cum Iaşii n’ar fl fost n stare prin el insuşi să dea un os-oâţ regal; dar mai cu osebire ducerea acolo şi a poliţiei din Bucureşti, îum şi a unui batalion de venători, I in scopul d’a mânţine ordinea şi a li eşelonat pe strade. Aceasta, pe căud Moldova e im-5 ăuată cu doue corpuri de armată ! If Toată lumea se iutreabă: ce poate fii n semna aceasta? Din ce spirit, sau sdtă causă, porneşte o asemenea dis-posiţiune guvernamentală ? Au fost la Moscua, la încoronarea linperatului Rusiei, cinci rânduri de gardă, şi anume dou5 rînduri cazaci, iun rînd poliţiă galonată, un altul po-lliţiă secretă şi un al cincilea iarăşi cazaci, formând aceste cinci ronduri -un zid compact spre a nu putea fi pătruns cu înlesnire ; dar Rusia, din nenorocire, este minată de elementul vătămător al Nihiliştilor, care s'aivit şi in rândurile armatei regulate, şi prin urmare măsura se găseşte justificată. Dar 1a noi ? Poate d-nii Rosetti-Brătianusă susţină cum-va că ar domni in armata română vre-un spirit anarchic, vre-o tendinţă revoluţionară, vre-un scop de a desfiinţa ceva sau pe cineva ? Pentru co această înlăturare a poliţiei locale şi a trupelor din Moldova ? Spiritul de neîncredere al guvernului este foarte vădit. El pare a se indoi de capacitatea poliţiei ieşene şi de devotamentul trupelor locale, şi aşa le aruncă in faţă un blam din cele mai aspre, care de sigur, in căt priveşte devotamentul trupelor, este şi nemeritat. Acum, daca d-nii Rosetti-Brătianu s’au gândit şi s’au oprit 1a o asemenea măsură, pe noi nu ne miră de loc. Conştiinţa conducătorilor actuali ai afacerilor publice cată să fie destul de încărcată de tot răul ce 1 au făcut şi l fac, administraţilor in parte şi Statului in genere, in căt să se teamă de indignarea publică şi de un simţimăut de resbunarc din partea celor mai înflăcăraţi in temperamentul lor. Dar ne parc rău că Regele n’a condamnat ofensa adusă ast-fel la doue corpuri de armată, care n au dat nici un moment semn nici de nedisciplină, nici de nelea-litate. In ceea ce priveşte mişcarea trupelor, prerogativa Suveranului este absolut ilimitată. căci M. Sa este şeful suprem al armatei. Nici o dispo- ziţiune nu se poate lua dc către miniştri fără învoirea Regelui, şi daca ar fi propuso vrc-unul, Majestatea Sa ar fi fost cel mai in drept şi mai obligat a se rădica in contra ei, ca cela ce a putut dobândi convingerea căt dc pătruns de datoria sa a fost militarul de la proclamarea dinastiei M. Sale. Spiritul militar este nu numai blesat, dar indignat pe drept cuvănt. Când cineva işi face datoria in conştiinţă, când in mijlocul atâtor ispite politice, in cari n’au putut lipsi fapte trădătoare de ale guvernului ca agent de revoltare, pină acum caracterul militar uluita rămas nemişcat, n’a fost de loc leal şi prudent a-1 pune la îndoială ; căci, cu chipul acesta, se slăbeşte moralul, se perde gustul de fapta sa propriă şi omul blesat este adus in situaţiune a-şi zice : „ce ’mi este bun devotamentul, ce ’mi foloseşte lealitatea, daca resplata lor este neîncrederea, daca nici prin aceasta militarul nu este scutit de injuria guvernului bănuitor !“ ŞTIRI TELEGRAFICE Berlin, 23 Iunie. — „Gaz ta Germaniei de nord“ află ci boala de care sufere actualmente principele de Bismark, consistă intrun catar gastric, complicat prin gâl-binare. De ieri starea cancelarului s’a ameliorat, insă el este incâ silit sâ stea in casă. Paris, 23 Iunie.-- D. Tiarard, ministru de finanţe s’a ales senator inamovibil in scaunul devenit vacant in urma morţ’ d-Iui de Laboulaye. Luiza Michel a fost condamnată la şase ani de recluziune şi la zece ani de supraveghere, peutru participarea sa la turbură-rile anarhiste din 9 Martie trecut. Curtea de Casaţiune a respins recursul d-lor Bontoux şi Feder de la Uuirea generală, in contra hotărări ce ’i condamnă pe fie-care la căte doi ani de închisoare. Simptomele de psichopatie se im-mulţesc la Maghiari in mod simţitor. Ca probă reproducem din telegraful romăn din Sibiiu următoarele şiruri . Iată ce propune un „ erudit“ din societatea Kisfaludiană, ca să se sporească numărul maghiarilor : „Este vre-un maghiar, scrie eruditul in „Magyar-orszâg”, care-şi iubeşte patria şi este ingrijat de soarta ei şi care să nu se fi legănat vreodată in visul dulce, in inohipui-rea cea frumoasă a unei feiiciri, deşi numai imaginare de-a vedea numărul naţiunii sale întreit, impătrit sau cel puţin indoit ? .... „De căte ori mă adâncesc in idea: 0 Dumnezeule ! Dacă am fi măcar numai dc două ori câţi suntem.... ! Căte visuri am ţesut, căte planuri am făcut, cum să se poată realiza fantasia aceasta frumoasă şi ferici-toare ? Cum am înfiinţat eu, in idee, in fie care cetate asiluri pentru co piii găsiţi şi cum am crescut pc orfanii părăsiţi ca maghiari neaoşi ? Căte asiluri de copii mici am înfiinţat in ţinuturile cu limbi diverse şi căte internate maghiare pentru studenţi de limbă străină, dar talentaţi şi silitori, ca să se desvoaltc intr'ănsele ma- ghiari buni? Dc căte cri n’am calculat, câte familii maghiare bine situate nu sunt, cari ar putea adopta cătc un june frumos de slovac sau de romăn, ori şi l’ar putea cumpăra cu un preţ eftin (megvâsârolhatna) ca să facă maghiari din ei ? „Hesultatul socotelci mele a fost, că dacă s'ar intăinpla aceste toate, numărul naţiunii noastre ar creşte in fie care an, cel puţin, cu 8—10,000 de bărbaţi. Şi la ce număr am ajunge in chipul acesta procedând numai intr’o jumătate de secol neîntrerupt, cu plan şi cu stăruinţă ? „Ou aceste numai n’am fost mulţămit. Visarea este o profesiune liberă, care nu costă nimica, nu e spre paguba sau greutatea nimărui şi distrage pe om in nopţile fără somn. „In visurile mele am devenit aşa de cut izător, incăt m’am mâniat in toată forma pe toate partidele din dietă, ba pe fie care deputat, că n’a venit in fine cu un proiect de lege inaintea dietei, conform cărui fie-care preot, notar, cântăreţ, învăţător, ba fie-care medic de ocol să se facă funcţionar al statului, prevăzut cu toate favorurile şi foloasele, dar şi supus tuturor obligaţiunilor. S’ar d’a mână de ajutor şi elementelor acestora, cari de multe ori se luptă cu amărăciunea vieţii şi statul ăncă ar câştiga mult, căci ar iuceta ori şi ce agitaţiune ostilă maghiarilor, cel puţin din partea funcţionarilor juraţi ! Şi câştigul acesta nu trebue să-l deepreţuim, cănd ştim că agitatorii cei mai turbaţi şi cei mai indrăsneţi, in caşurile cele mai multe, se recrutează din elemente de aceste... „Recunosc insă sincer, că mai de multe ori şi mai dulce am visat despre aceea, că bine ârfi şi tot odată ce lucru uşor ar fi, când am face ca toţi fraţii noştrii, cari trăesc in Va-lacliia, Moldova şi Bucovina, să se întoarcă in patrie şi să se coloni-seze aci. „Toate aceste cer bani mulţi, ar zice cineva, şi noi suntem săraci...11 Autorul „erudit11 face apoi socoteli naive pretinzând cel puţin dela 2 milioane de maghiari, de la fie-care căte 2 bani pe zi şi ajunge la suma de 7,300,000 fiorini pe an in chipul acesta, recomandând propunerea cu tot adinsul conaţionalilor săi. Programa cuprinsă in articolul acesta, guvernul o execută pe altă cale. Ce insemnează ea pentru naţionalităţile nemaghiare’e lesne de ghicit! In fo fina ţi uni După informaţiunile ce are Posta, ştirea dată de Românul despre demisionarea d-lui Romanenco din postul de representant al Rusiei in comisia Dunăreană, nu este exactă. I). Romanenco nici n-a avut de găiul a demisiona din asemenea funcţiune ; şi chiar alaltăieri aluat paideia lucrările comitetului executiv a co-misiunci europene a Dunărei. încă o hoţie s’a descoperit la arsenalul armatei in Bucureşt. D. căpitan Panaitescu, casier, împreună cu ajutorul şi contabilul său, sunt arestaţi pentru furtişagul a 16 mii lei. „Posta‘> este informată că pentru rectificarea hotarelor noastre despre Austria, s’a numit o comisume mixtă din partea României şi a Austriei. Guvernul nostru a numit in această comisiune pa d-nii general Pencovici, N. Ioncscu şi A. Papadopolu. Gomi-siunea se va întruni ta Cluş la începutul lunci lui Iulie. Primăria capitalii a fost condamnată de tribunalul de arbitri, nu la 30 mii, ci la 130 mii lei despăgubire către d. Boisguerin, antreprenorii canalizării Dămboviţi. 0 dovadă mai mult că pentru a te putea bucura de vre-o onoare in < ceastă ţară, trebue să te inchini guvernului şi saizilor săi, ne-o dete zilele trecute formarea biuroului consiliului judeţean din Argeş. De unde pănă acum, in timp de mai multe sesiuni pe rând, preşedinte al acestui consiliu era ales in unanimitate d. Dumitru Brătianu, chiar cănd d-sa se afla in străinătate, de astă dată d-sa a fost combătut cu înverşunare şi..... respins in una- nimitate. _______ CRONICA Localul cel nou al liceului sf. Sava s'a decis a se construi tot pe locul unde se afla acuma, dărâmandu-se clădirea Mazar-pa.şa. * D. C. Apostolescu, impiegat la oficiul te-legrafo-postal din Giurgiu, care sustrâsese suma de lei 80 din vânzarea a nişte timbre poştale, neavând mijloace a ’i inapoia, a vrut sa se sinucizi! bând chibrituri disol-vate şi deschizându-şi vinele de la braţul stâng cu un briciu; insâ, in urma ajutorului medical ce i s’a dat imediat, i s’a scăpat viaţa. * O capela şi doue monumente cu criptele lor se vor ridica pentru oasele celor căzuţi pe câmpul de bătae de la Plevna, Smerdan şi Rahova din Bulgaria. * Ministerul da resbel a fost autorisat a cheltui, in cursul eserciţiului 1883 — 1884 suma de lei 105.000 pentru aprovisionarea materialelor de ambulauţa şi efectelor spi-talicesci cari nu s’au putut cumpâra pănă la 31 Martie 1882. * Aflăm cu plăcere că d Victor Z. Anti-nescu şi-a susţinut teza sa de licenţă in drept sâmbăta trecută. Subiectul tratat este. Teoria Culpelor. * Domnu Alexandru Varlam, ’şi a dat de-misiunea din funcţia de preşedintele al secţiu-nei II a tribunalului Dolj. Hoţii la primăria din Craiova Monitorul oficial constată el insuşi o nouă hoţie oficială: D. inspector financiar Vergati, sezisat fiind de d. primar al oraşului Craiova, s’a prezentat ia casieria acelei primării şi, in urma inspecţiunii ce a făcut, s’a dovedit un deficit de 15,214 lei. Casierul comunei, anume Ştefan Policrat-, a fost imediat destituit şi dat judecăţi pentru deturnare de bani publici. DE PESTE CARTATI » Guvernul unguresc a trimis la Blaj, in Transilvania, un comisar cu însărcinarea d’a include liceul şi toate şcoalele romaneşti d’acolo, in caz când nu va dovedi pe conducătorii serbării ce s’a ţinut in acel oraş in zioa do 3 Mai, cu ocaziunea aniversări revoluţiunii de la 48. Acesta e numai un ANUL AL Vm—No. 130 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 50 , , II .... 2 50 , Ananţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti, Ia Administraţia ziarnln! ia Vlena, la binronrile de anunţări Beinrit Schalelr, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne CIdmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primea Manuscrisele neimprimate se ard. pretext ; scopul adevărat este nimicirea in-stituţiunilor româneşti. Ast-fel de barbar se poarta pretinşii civilizatori ai orientului. Creditul agricol din Galaţi Posta află ca ancheta făcuta la creditul agricol din Galaţi de eâtrâ d. inspector financiar Bobescu a descoperit că toate denunţările presei şi ale membrilor demisionaţi din consiliul de administrare sunt cu prisos adevârate. In adevâr d. C. Vărlan, directorul creditului agricol, făcuse din a-ceastâ instituţiuna menită a aduce uşurai e nevoilor micilor agricultori, un mijloc de speculă şi îmbogăţire pentru d-sa şi favoriţii d-sale. Taxe şi comisioane ilegale, care urcau procentul ce plâtiau imprumutâtorii la suma de 12 la sută se incasa de câtre d. director. Nu ne indoiin dar acum ca, după aceasta anchetă, ministrul respectiv va şti să pue câpât acestor abusuri, cari discreditează cu totul una din cele mai folositoare instituţiuni ale ţârei. Bătaia in armată Revenind de una-zi asupra cazului cu d. căpitan „Constandinidi," am semnalat svo-nul că soldatul in cestiune ar fi murit.— In urma cercetărilor insa ce „Răsboiul“ a făcut, s’a constatat că, deşi acel soldat se afla pentru a doua oară in spital, insă trăeşte şi este bânuit ca simulează a fi pătimaş pentru a scăpa de serviciul militar. — Ast-fel fiind, pedeapsa nereglemen-tarâ ce a primt nu ’i-a produs vre-o consecinţă gravă. Crima (le la Tisza-Eszlar Ne aducem aminte din anul trecut despre misterioasa dispariţiune a fetei Estlmr Solvmosi din Tisza-Eszlar in Ungaria, despre care sunt bănuiţi mai mulţi hahami că ar fi taiat o in sinagogă. Acuma cetim in foile din Ungaria următoarele amănunte interesante asupra depunerilor băiatului Moriz Scharf, fiul unuia dintre acuzaţi : Moriţ Scharf neagă a fi cunoscut pe E*zter Solymosi şi a şti ceva despre modul, cum a di-părut. Atâta ştie : la 1 Aprilie 1882 (intr’o Sâmbăta) şi-au ales evreii din Esziar un haham. Locul alegerii a^fost Ujfaiu, in casa lui Iacob Suszmann. Şi acestea inse le ştie Scharf numai de la tata-seu. In Sâmbăta numită s’au dus evreii in templu intre 8 —9 şi s’au reîntors cătră 10 oie. După amiazi s’au dus iarăşi in templu pe la 6 ore şi s’au reîntors după 3 pătrare de ora. La 8 ore a aprins Moriţ insuşi lumânările in templu, căci au venit Iacob Licht-rnann, Iacob Romer, Iosif Einfiorn şi Iacob Suszmann, s’au dus in templu şi au rârnas acolo pana pe la 10 ore. Moriţ Scharf a ascultat, fiindu-i interzisa intrarea in templu, la uşă din curiositate. Asemenea şi mama acestuia. Lui Moriţ i se pare, ca bărbaţii numiţi se certau, obiectul certei nu-i este intru toate cunoscut. Asemenea lucru nu s a mai intemplat de altcum nici odată de 4 ani încoace, de cănd tatăl lui Moriţ e servitor al templului. Se pare, că se tracta despre vânzarea de rachiu. Cu data de 21 maiu, 11 ore seara, scrie cancelistul Coloman Peczely judelui instructor Bary, ca Moriţ Scharf ar fi depus lucruri de tot interesante. In urma acestei scrieri s’a ordonat imediat investigaţiunea. Notiţele notarului judiciar, Peczely, privitoare la depunerile lui Moriţ Scharf înainte de sosirea judelui instructor: TIMPUL Prea onoratului domn Iosif Bary, jude instructor al Tribunalului reg. ung. din Tisza Ezlar, foarte grabnic. „Ester Solymosi a venit Sâmbătă pe la 12 ore, in drumul sân cătră casă dela Esz-lar-Satu-vechiu (Altdorf), la casa părinţilor mei ; tata a invitat'o iu casă, ca să ia sfeşnicul de pe masă. Ester Solymosi avea pe cap, când a intrat cu tată meu in casă, năframă cam purtată de coloare albă, iar după grumaji o năframă de coloare roşie ; ea purta un fel de frigiuri de coloare albă şi o rochie de coloare — dacă imi aduc bine aminte — vfmetă. Cum că pe fata o chema Ester o ştiu de acolo, că tatăl meu a strigat zicându-i : Ester. Stăpâna fetei a fost muierea lui Andreiu Huri, căci intrebănd’o mama, la cine locueşte, ea a respuns că locueşte la Huri. La faţă arâta Ester Solymosi mai aşa ca sora sa. Sofia Solvinosi. Ester Solymosi aşeză, la cererea tatălui, sfeşnicile aşa, pe cum le luă de pe masa far. Pe sora cea mai tânără o cunoşteam numai din vezute, ea era mai aşa, ca sora cea mai mare, era inse ceva mai mică de stat. — Cum era îmbrăcată atunci Ester, [şi avea ceva in mână, când a intrat in casă ? — Ea avea pe cap o năframă albă purtată, la grumazi o năframă roşietică, purta nişte frigiuri deschise şi rochie venătă. In mâna ţinea o năframă vechie galhină, iu care se afla, precum am observat, după ce pus'n pe masă, un fel de piatiă de văp-sit. Tata o intrebă, unde a fost şi ce duce in năframă. Ea răspunse, că a fost in bolta lui ICohlmayer, trimisă fiind de muierea lui Andrei Huri, la care servia ca să aducă văpseală : — Au cunoscut păriDţii D-tale pe E-ter ? — Ei o au cunoscut, căci o strigară a- tunci pe nume. De acolo am ştiut şi eu, că o chiamă Ester. Până atunci ştiam numai atâta, că e fata muierei lui Solymosi şi sora Sofiei şi noastră, pe şifon. După ce s’a coborît fata ca serveşte la a lui Huri. de pe scaun, se trimise din templu un i _ Ce se int£.mpla eu Ester iu Sămbata ceişitor evieu spie a o chema acolo. Cer- ! aceea_ jn care velli jn easa tatălui d-tale ? şitorul evreu piinse pe fata de rnănă şi _ Ea rugarea tatălui meu luă sfeşnicile insistă să i urmeze in templu. In tinda (j0 pi, inasa ş| ]e puse, după Ce se sui pe templului apucă cerşitorul evreu pe fată şi 'un6CauI,, pe şifoner. o aruncă la pământ. Fata incepu să se | Cine se afla p0 atunci in casă ? vaiete şi să strige. Hahamii din Teglaş şi ' T:lta mamn fnitelemeu mai mic . . — Tata, mamn, fratele meu . . Tarczal, cari eiau deja de faţă trântiră fata şailJUj sora mea cea mai mică Roszi şi eu. dusei in casă şi povestii părinţilor mei des pre cele ce am v6zi.it. Aceştia s’au fost aşezat tocmai la masă şi au fost început s6 mâuânce. După ce începusem s6 povestesc, îmi zise mama, se tac. — Te-ai mai dus d-ta după aceea in Sinagogă ? — Nu, eu am mâncat cu părinţii până ce cam după o oară veni cerşetorul evreu din sinagogă şi îmi zise, s6 incuiu uşa. Eu eşiiu afară şi văzui, cum se îndepărtară hahamii din Teglaş şi din Tarczal şi Solomon Sclnvarz cu ceilalţi patru evrei. Eu a Hai cheia in tindă şi fără a m6 uita in interiorul sinagogei eşii afară incuiud uşa dinafară. In tindă nu văzui corpul lui Eslei, nu vl*ui nici urmă de sânge. — Dude ai dus d-ta apoi cheia ? — In casă şi o acâţaiu de c-uiu. — Oăt timp a stat cheia acolo ? — Pănă la 5 oare d. p. atunci earâ am descuiat uşa. Mai iutăiu veniră cei trei hahami şi Emanuil T.iub, Herman Rosenberg şi Iacob Susman. Mai târziu veniră şi alţii, de a căror nume nu-mi mai aduc aminte. — Unde au ascuns cadavrul lui Ester ? Aceasta nu o şliu. — De ce nu le-ai spus d ta acestea la prima d-tale ascultate ? — M’arn temut, că tata ine va alunga apoi din casă. — Ce te-a indemnat pe d-ta eri, când la pământ, iar hahamul ce venise din T. ! _’Ce se ml,-,mp|a inai departe cu Ester ? ai Venit Cu comisarul de siSurant4 cu T l. i„ m:______ta____i__ ... _ i i 1 1 , «îf A------ \T ~_______c.. 1 a____: o ni . _ Lolc la Tisza-Eszlar cu numele Solomon — După ee au aşezat cele 5 sfeşnice pe Schwarz tâiă gatul tetei şi prinse sângele şjf0nier. intră in casă un cerşetor evreu, intr un blid roşu de pământ; sângele îl 1 care venjse |a noi incă in ziua premergă- vârsă, după ce se umplu blidul, intr o oală. ^ joare cu două cerşitoare şi cu un băiat in Eu n am fost in templu in acest timp ' etate de 3 — 3 ani şi rema-e la noi dim- un alt domn in Nagyfal, se depui ? Te-a ameninţat cineva sau doară te-a silit cine-va ? — Nu m'a ameninţat şi nu rn’a silit nimenea, ci după cină era, când îmi ziseră domnul comisar de siguranţă şi celalt domn, ci m’am uitat de afară prin borta cheiei preunâ cu aceştia până Duminecă dimiuea- că le pare râu, că eu am să viu in temni- de la uşa templului. Tata n’a fost de faţă, 1 ţa. Cum l’a ehiemat pe cerşitor, nu ştiu, ţâ, se spun numai adevărul şi nici mie, ci a tost in casa noastră. După ce au dus ' ştiu numai atâta, că a venit din Lok, era nici tatălui meu nu se va întâmpla nimica. pe fata in templu, au incuiat uşa templu- ( de statură inaltă, purta barbă neagră şi e- Eu mi-am tras seama şi m’am decis se lui pe dinlăuntru. In templu au mai tost ra brunet. Acesta zise cătră Ester s6 mear- , >pun, de bună voie ad .-vărul. Aceasta am de faţă afară de cei numiţi mai sus : Sa- ' ga cu el in Sinagogă. Ne zicend Ester ba, şi făcut. muil Lustig, Avram Braun, Lazăr M eis- : cerşitoriul o prinse de mână şi o duse din stein şi Avram Iunger. Pe fată o desb’â- ■ casa noastră. caserâ până la cămaşă Înainte de a-i tăia | _ Aţi urmftrit d-voastră, d-ta şi părin- hahamul gătul ; fata era desculţă. După ce ţjj d-tale pe cerşetor? nu se mai mişca fata, ’i legară grumajii j _ Părinţii mei au râmas iu eu in-cu o îîzâ. Hahamii ţinură fată, cerşitorul sg am urmărit pe cerşetor şi l’am vâzut in- bracat'o s’au întâmplat acestea, m’am dus la tata . vciţiwiui am Urmănt pe cerşetor şi 1 am vâzut m- evrou o desbrăcâ; după ce a murit, a im- trănd cu Ester in Sinagogă. După cât-va hiăcato eaiăşi cerşitoriul ^ evreu. După ce ! timp auzii vaete in Sinagogă, auzii strigând Se ceteşte, verifică şi subscrie. (semnaţi) Moriţ Svharf. Iosif Bary. jude instructor. ceiu să închirieze copii cu un franc pe zi ca sâ’i pue să ceară. Preşedintele: Atunci, ţi-a închiriat copilul cu un franc? Prevenita: Ba nici de cum, Domnule judecător. Preşedintele : E de mirat lucru ca o fe-meiâ care iace astfel de meserie să ’ţi lase copilul de giaba. Prevenita : Suntem prietene. Preşedintele: Ce fel de prietene, devreme ce nu ştii nici ce face, nici undeşade? In sfârşit, de ce ţi-a lăsat copilul ? Prevenita : Eac’aşa. Mi-a zis că o să se iutoarcâ seara; şi n’am mai vâzut’o. Preşedintele : Dară copilul ce s’a făcut ? Prevenita: 'L-a luat la poliţie. lTă fată de vre nâ doue-zoci ani, ţinând un copil iu braţe, vine la bară. Preşedintele: Cine eşti D-ta? Fata: Eu sunt mâtuşi copilului. Să vedeţi cum s’a întâmplat. Pe când copilul era la mine, eacâ vine Mile Blanehe şi ’i zice : Daca vii cu mine, o să mergem la tuşa, să ’ţi dea cofeturi, Copilul, trâgcnd’o de mânecă: Aide, tuşo, a casă... Preşedintele : Dară bine, par’eă ziseşi că D-ta eşti mătuşa copilului? Fata: Apoi mai are una! Atunci a luat copilul şi nu s’a mai intors. Preşedintele: Va să zică, nu e copilul pe care ’l ţii in braeţ ? Fata: Ba da, Domnule; tocmai mi T a dat inderât de la poliţie. Copilul, băziind: Aide, tuşo, a casă... Preşedintele: N’am nnirpă copilul? Fata: Ba da, dară e in spital. Tribunalul a condemnat pe prevenită la trei luni de închisoare. ACTE oficiale Lnii S’a aprobat, cu incepere de la 10 a. c., un concediu de 7 iuifi in ţară şi s* mutate căpitanului Pastia Gheorghe din gimentul 9 dorobanţi Rămnieu-Sârat tru interese grave de familie, trececdu-, in acelaşi timp in posiţie de disponibil: ' pentru concediu mai mare de 6 Juni. Peri Ministerul de interne este autorisat, cumpăra casele cu tot locul lor din Teri ■Jiu ale domnului Anastasie Moschuna, * tuate iu strada Unirei şi strada Ferentar lor, pentru oficiu i telegrafo-postal, cu Drl, de lei 45.000. S a înaintat in serviciul central ai dire^ ţiunei generale a doraenieior şi păduri® Statului din acelaş minister .- Doinim N. Papa, actual ajutor clasa j la gradul de ajutor clasa i, râmas vacJ prin demisiunea domnului N. Budiştea® Domnu N. G. Pertican, actual ajutor cli * 111, la gradul de ajutor clasa II, in loeJ domnului N. Papa înaintat. Domnu A Georgescu, actual copist, la gradul de aJU toi clasa III, in locul domnului N. G. Per* ticari inaintat. Fabr carea hârtiei din lemn şi din pae GAZETA TRIBUNALELOR şi la mama in casa noastră şi le-am povestii, că au omorît pe fata ; mama mâ opri a mai spune cuiva ceva din cele vezute. La întrebarea iui Retsky : Ştie tatăl tâu, că pe fată au omorît, a'respuns Scliarf: Dânsul o ştie, căci eu i-am spus. „Acestea le-am depus fără nici o silă.“ Moriţ Scliarf m. p. Moriţ Scharf a tost ascultat după aceas- ta la 22 Maiu Ia l1 4 oră după nn-zul nopţii in Nagyfalu in casa comisarului de siguranţă Andreiu Retsky din partea judelui instructor. Protocolul luat sună astfel : — Ai cunoscut d-ta pe Ester, fata muierei lui Ioan Solymosi ? Dacă da, spune-mi cum era ? - Eu cunoşteam pe Ester Solymo^y din vezute, imâ numai aşa, ca ştiam, că e fata iui Solymo-y. Pe fata cea mai mare, pe Sofia o cunoşteam bine. Ea locuia in timpul din urmă la Hermann Rosenberg, ina-mte de aceea ia Albert Papp şi de obicinuit cerceta pe tatăl meu, care e panto- de douâ sau trei ori după ajutor, aşa ca şi când ar fi strigat cine-va : „Ajutor, oameni buni !“ Atunci mâ repezii la uşa d» la Sinagogă, aceasta era insâ incuiatâ. Mâ uitai pe borta cheiei şi, fiindcă cheia nu era in zar, observaiu, că Ester zace la pământ in cămaşă, pe când hainele îi erau pe masă. Hahamii strâini din Teglaş şi Tarczal şi cerşetoriul ţinură pe fata apăsată la pământ şi hahamul nostru de acum, Solomon Şwarz, îi tăia gâtul cu un cuţit, care era ceva mai lung şi cu mult mai lat ca un cuţit obicinuit de masă. Acesta făcu o tăiătură la grumazi. Hahamii streini şi cerşetorul ridicară pe fată in sus.. Solomon Schwarz, ţinu unul după altul douâ blide sângerate sub capul ei. In blidele acestea a curs sângele, pe care-vârsară mai târziu intr'o oală. Apoi irabră-cară pe fată earâ. Până ce o imbrâcară mai veniră incă alţi patru evrei din interiorul Sinagogei. Samuii Lustig, Avram Breuer, Lazăr Weisstein şi Adolf Junger şi se a-şezarâ împrejurul corpului ietei. Atunci mâ Al cui e copilul ? Prevenita, o fetişcană de vre o opt-spre-zece ani, este adusă înaintea Tribunalului corecţional din Paris, sub inculpare de cerşetorie pe uiiţă. Preşedintele : Adevârat e că ai luat cu chirie un copil pentru ca^ sâ’l inveţi să ceară ? Prevenita: Nu este adevârat, Dom nule judecător. Copilul n’a cerşit ; am cerşit eu singura, fiind că n’aveam de lucru. Bresedinte : Bme; dară D-ta de unde ai acest copil ? Prevenita : A venit o prietenă Ia mine, Mile Blanehe, şi mi ’l-a lăsat, zicând că o -â se iutoarcâ să ’l ia pe aSEară. D’atunci u’aui mai vâzut'o, Preşedintele : Al ei e copilul ? Prevenita: Nu. Preşedintele : Atunci, cum se face că ţi-a lăsat un copil care nu era al ei? Prevenita: Mi s’a spus că ea avea obi- Lemnul sau paele tâiete foarte subţire, se puu să se macerese douâ ore intr’o soluţie slabă de var, groasă ca laptele. In urmă, aceasta substanţă se aşează intr’un di-gestor, undo stă sub acţiunea acidului sulfuros şi sub o presiune de 4—5 atmosfere. Dupâ unul sau două ore de presiune, elementelo constitutive ale materii sunt ast-fel de despărţite unele de altele, in cât dupâ o bună spăiâturâ şi supuse la un tratament cu o soluţia apoasă, coprinzănd 3°;0 de chlorur de calciuin, şi 1 '/2, %, de sulfat de alumină, ele seamănă cu bum-bacu. Aiiăudu-se in această stare, aceste materii, pot fi întrebuinţate la fabricaţiunea celor mai frumoase specii de hârtii, dupâ ce au fost mai intaiu curăţite, prin spălare, de sărurele străine cari au putut să râmăe in ele. Atragem atenţia fabricanţilor de cliăr tie din ţeara noastră asupra acestui nou procedeu, după care Americanii prepară di ferite specii de chârtii din lemne şi din pae. CONVENŢIUNE CONSULARI intre România şi Statele■ Unite ale Americei I M. S. Regele României şi Statele-Unl te ale Amencei, Însufleţiţi de o potrivă dl dorinţa de a determina in toată intinderea şi claritatea putincioasâ drepturile, privilegiile şi imunităţile reciproce ale agenţilor consulari re-pectivi, precum şi funcţiunile loi şi obligaţiunile la cari ei vor fi supuşi in cele douâ ţâri, au hotărât sa incheie o convenţiune cousuiarâ, şi au numit de plenipotenţiari ai Lor, insă : M. S. Regele României pe domnu U.l Biaţianu, preşedintele consiliului Sân defl miniştii, ministru al afacerilor streine, etc. Statele-Unite ala Americei pedoinm Eu-i< geniu Schuyler, însărcinat d^ afaceri şi con sul general ; Cari, după ce işi au preschimbat nele loi puteii, găsite in bună şi euveml foimă, au convenit asupra următoarelor an ticole: Art. 1. Fie-care din înaltele Părţi contractante consimte a admite consuli generali, consuli, vice-consuli şi agenţi consulari ai celei-alte in toate porturile, oraşele şi localităţile sale, afară de localităţile unde ar fi un inconvenient de a admite asemenea agenţi. Această > ii»' i eservă insă, nu se va aplica unei din înaltele Părţi contractante, fără a se aplica de asemenea ori-cărei alte Puteri. FOILETON CĂLĂUL (Urmare). re Ia adSnca durere ce părea că o stăpâneşte. Coqueiin avea spiritul şi ocliiul prea puţin curios, totuşi sferşise prm a baga de seamă pe această femee şi pe acest copilaş, cărora, cu toată desfivSrşita lui lipsă de creştere, făcea un semn din cap destul de prietenesc, ce asigura pe mumă şi încuraja pe fată. Tip r-iHpv, , Intr’° zi- tenera fenice intrebâ pe neS ,e nuri*»^ ^‘ebii de preţul unei frumoase Coouedili• in fiin 1- a rValjG1 Jl“ căscioare de carton al cărei acope- Loquchn, ni fi ndea-i placea să exa- riş pare că era de olane şi care a- mmeze micile lucrări ce tăcea omul vea contraventuri Alt. 2. Consulii generali, consulii, viceconsulii şi agenţii consulari ai fie-cărei din cele douâ înalte Părţi contractante se vor bucura reciproc, in Statele celei alte, de toate privilegiile, scutirile şi imunităţile de can se bucură agenţii de acelaşi rang şi de aceeaşi calitate ai naţium-i celei mai favo-risate. Is urniţii agenţi, înainte de a fi admişi la eserciţiul funeţiunei lor şi a se bucura U i M - cării din prăvălia iui Uoqueiin, sau că tencra femec, din cauza afacerii ce o tăcea aşa dc tristă, era ţinută departe de stradaTTtit-Mazeau, nici muma nici fiica nu sc vezurâ. Lână ia ccasii cănd aveau obiceiul să se oprească inaintea prăvăliei sale, Coqueiin remaso foarte liniştit, dedandu-se cu stăruinţă Ja ocupaţiu-nile lui obicinuite. Dar la ceasul hotărât se in toarse cu un fel de ne- îoşii din verzi, când tencra femee şii interioare cu un deget plin de şi copilul ei s apropiara de prăvălie, sânge. lotuşi nu şi arătă bucuria decât prin La acest ţipăt, muma se intoarse zimljclul seu obişnuit; copiliţa, meu- repede şi se repezi in prăvălie. rujată de suris, intra li o litră Ui m prăvălie, puse micuţa-i mână pe u- — Oh ! sfiite Dumnezeule ! 6i zise densa, ce-ai tăcut dragă, te-ai î-lbd-iro «si t0UUJa' oopiia şii zimbi cu prietenie labdaic şi caşi cum cineva pe care (Jopiliţa sc obişnui foarte repede cu 1 aştepta uu venise Ja întâlnire. Du- ii o un ' ’ ^ meiul lui (Joqueliu, pe când cu cea- tăiat ? l.aita imenca o gunetă aşezata pun — Oh! mamicule, mamicule, res-cas el de carton. j punse copila scuturăudu-şi măna şii toquebn se întoarse spre incNţntă-1 silindu-se a'şi ţine lacrimile, nu aiea copila şi 1 zimbi cu prietenie, certa m’a muscat m, n« sale r t v ^ ^r--octiici Aiu frumoasa, ca de şase ani, cu palme găndindu-, fermi (io ciiorm-1» . 6.„u,i,uu-sb ccqiiuiuia-sa arawsa-i olî h-ecea iZ 0 S, Coţudm se ciqmumă-sa areţsă-i casă, ’ ni iaţa prăvăliei, trăgea examina lucrul obiectului cerut, şi pe mumă-sa de mană • , • ,. , lana ea să se o- după ce se găndi puţin, pronui tâ ţ,născu, şi aţintea rnam soi ochi al- aste vorbe: Trei franci. Anbost sin- a “l"c« lui-c“- Tk «I** ,!c care, B ri ii de iu ie cu totul inţeles că consulii . dacă sunt negocianţi vor fi su-ceea-ce priveşte arestul preven-ru lapte de comereiu la legi-ţfirei in care îşi esercita funcţiu- Cănd justiţia uneia din cele două vea să primească veri o declaraţiune sau dispo.-iţiune de la un consul-consul, vice-consul sau agent con-:âţean al Statuhi care l’a numit şi er|ănd nici un comereiu, ea il vain-icris a se presenta inainte’i şi, in npedicare, va trebui să ’i ceară prin scris, sau să se transporte la sou cancelaria sa, spre a o obţine ri ml ui ri| 3i||agent va trebui să satisfacă această termenul cel mai scurt posibil. ‘te caşurile de crime prevăzute de u amendamentele laConstituţiunea Unite, prin care de a chema mar-avoarea lor este asigurat persoane .te de crime, infaţişarea zişilor a-fi cerută cu tuată deterenţa ce se emnitâţei consulare datoriilor sar. Acelaşi tratament va fi acordat con-itatelov-Umte in România in casu-siflare. . -Gonsulii-generali, consulii, vice-şi agenţii consulari vor putea să isupra uşei esterioare a cancelariilor eut al armelor naţiuuei lor, cu o ane purtând aceste cuvinte: consu-eral, consulatul, vice-consulatul sau :onsularâ a Iiomâniei sau a State- putea de asemenea să arboreze naţiuuei lor, afară de capitala ţă-acolo se va găsi o legaţiune. Ei a de asemenea să amoreze pavili-1 ijional pe batelul pe care se vor sui işi esercita funcţiunile. j. Cancelariile consulare vor fi in-in toate timpurile. Autorităţile lo-vor putea să le caice sub mei un L.e nu vor putta iu nici un cas ae nici sa poprească hârtiile ce vor a aeoio. Cancelariile consulare nu na servi, in nici un cas ca lo-nSll, şl când un agent al serviciu-alar va fi angajat iu alte afaceri, relative la consulat se vor ţine se- trC Ll t ab i i tex vis aci I i d mei Iu cas de deces, de impedicare brenţa a consulilor-generali, consu-«-consulilor şi agenţilor con ulan, i sau secretam lor, după ce carac-oficial se va li notificat ministeru-litor streine in Remania sau de-tanLtului de Stat dm Washington, vor dna de drept a gtra in mod iuttri-:erile posturilor respective, şi se vor pe cât va dura aceasta gestiune tim-de toate drepturile, prerogativele şi ule acordate titularilor. V t • Consulii-geuerali şi consulii vor *; cat legile ţărei lor le permit, să a, cu aprobarea guvernelor lor res-vice-consuii şi agenţi consulari in porturile şi localităţile coprinşe in arondismentul lor. Aceşti agenţi vor pute să fie aleşi fără deoşebire printre români, cetăţenii Statelor-Unite sau cetăţenii altor ţări. Ei vor fi investiţi cu o comisiune regulată şi se vor bucura de privilegiile stipulate in această convenţiune in favoarea agenţilor serviciului consular, supunăndu-se la escepţiunile stipulate in art. 3 şi 4. Art. 9. Consulii-generali, consulii, viceconsulii şi agenţii consulari vor avea dreptul de a se adresa la autorităţile adminis-tive sau judiciare, fie in România, ale Statului, districtului sau comunei, fie in Statele Uniunei, ale Statelor sau ale municic" • litaţilor, iu toată intinderea arondismentul)/ lor consular, pentru a reclama in contra ori-câiei infracţiuni a tractatelor sau con-venţiunilor esistente intre România şi Statele-Unite, şi pentru a prote’aj drepturile şi interesele naţionalilor lot. Dacă nu se va da satisfaceie reclamaţiuuei lor, zişii agenţi vor putea, in lipsa unuia agent diplomatic al ţărei lor, se recurgă direct ia guvernul ţârei iu care işi esercita funcţiunile lor. Art. 10. Consulii-generali, consulii, viceconsulii şi agenţii consulari vor avea dreptul de a primi in cancelariile lor, sau in locuinţa lor privata, in aceia a părţilor sau pe bordul bastimentelor, declaraţiunile căpitanilor şi echipagiurilor din ţara lor, ale pasagerilor ce se alia pe bord şi ale oricărui cetăţean al naţiuuei lor. Zişii agenţi vor avea, osebit de aceasta, dreptul de a primi, conform cu legile şi cu regulamentele ţărei lor, in cancelariile sau biurourile lor, toate actele convenţionale tăcute intre cetăţeni ai ţărei lor şi cetăţenii sau alţi locuitori ai ţărei unde „ei resida, şi chiar toate actele acestor din urmă," cu condiţi-une insă ca aceste acte să aibă raport la nişte bunuri situate sau la afaceri ce sunt a se trata pe teritoriul naţiunei de care va ţine consulul san agentul inaintea căruia se vor fi făcut. Espediţiunile ziselor acte şi documente oficiale de ori-ce fel, fie in original, fie in copie sau in traducţiune autentificate şi legalisate cum se cuvine de către consulii generali, consulii vice-consulii sau agenţii consulari, şi investite cu sigiliul lor oficial, vor fi crezute in justiţie la toate tribunalele din România si din Statele-Unite. Art. 11. Consulii generali, consulii, viceconsulii şi agenţii consulari reepectivi vor fi insârcinaţi esclusiv cu menţinerea ordi-nei interioare pe bordurilenavelor de comereiu ale naţiunei lor, şi vor hotâră singuri asupra tutulor diferendelor ce se vor fi ridicat pe mare sau se vor ridica in porturi intra căpitănii, ofieerii şi oamenii de echipagiu, cu ori ce titlu ar fi, şi in spesial pentru regularea salarielor şi esecutarea angagia-mentelor consimţite reciproc. Autorităţile locale nu vor putea să intervină de cât atunci când desordinele ivite ar fi de natură a turbura liniştea şi ordinea publică pe uscat sau in port, sau când o persoană a ţărei, sau nefâcând parte din echipagiu, s’ar găsi amestecata. In toate cele-alte caşuri, autorităţile mai sus citate se vor mărgini a da tot sprijinul consulilor şi vice-consulilor sau agenţilor consulari, dacă vor ti chemate de ei pentru a tace să se aresteze şi să se ducă la închisoare ori-ce individ inscris in rolul e-cbipagiului, ori de câte ori, pentru uu motiv oare-care, numiţii agenţi vor crede de cuviinţa. Art. 12. Consulii generali, consulii, viceconsulii şi agenţii consulari, vor putea tace să se aresteze ofieerii, mateloţii şi toate cele-alte persoane ce fac parte, cu ori-ce titlu ar fi, din ecliipagiurile bastimentelor, de resbel sau de comereiu ale naţiuuei lor şi cari ar fi preveniţi sau acusaţi de a fi deşertat de pe zisele bastimente, spre a ii retrimite pe bord sau a ii tians porta in ţara lor. Pentru acest scop ei se vor adresa inscris către autorităţile locale competinte ale ţeriloi respective, şi le vor cere inscris pe aceşti deserturi, justificând prin producerea registrelor bastimentului sau a rolului ecfiipigiului sau prin alte documente oficiale, că oamenii pe cari ii re ciamâ fac parte din zisul echipagiu. Asupra acestei cereri, ast-lei justificata, remiterea desertorilor nu li se va putea retuşa, afară numai dacă se va proba cum se cuvine că ei erau cetăţeni ai ţărei unde se cere estradiţiunea, in momentul inscrieri lor in rol. Li se va da tot ajutorul şi toata protecţia peutru căutarea, prinderea şi arestarea acestor desertori, cari vor fi chiar deţinuţi şi păziţi in închisorile ţărei, după cererea şi cu spesele consulilor, până când a- aceşti agenţi vor fi găsit o ocasiune de a porni. Dacă insă această ocasiune nu s’ar presinta intr’un termen de 3 luni, cu in-cepere din zioa arestărei, desertorii vor fi puşi in libertate şi nu vor mai putea să fie arestaţi pentru aceiaşi causâ. Cănd desertorul va fi comis veri-un delict şi cănd tribunalul, care este in drept ă se pronunţa asupră’i, reclamă şi esercita acest drept, remiterea se va amăna pănă cănd judecata tribunalului se va fi pronunţat şi e-secutat. Art. 13. Când nu vor esista stipulaţiuni contrarii intre armatorii, inearcatorii şi a-siguratorii, toate avariile iucercate pe mare de către navele celor duoâ ţări, fie ca ar trage de buna voe in port, fie ca s’ar găsi in oprire (relache) forţată, se vor regula de consulii-generali, consulii, vice-consulii sau agenţii consulari ai ţărilor respective. Dacă insă locuitori de ai ţărei sau cetăţeni ai unei a treia naţiuni sar găsi interesaţi in citatele avarii, şi părţile n' r putea sâ se inţeleaga de bună voe, recursul la autoritatea locala competinte se va face de drept. A t, 14. Toate operaţiunile relative la scăparea navelor române naufragiate la ţărmurile Statelor-Unite şi ale navelor din Statele-Unite naufragiate la ţărmurile României, se vor dirige de consulii generali, consulii şi vice-consulii celor două ţări respective şi până la sosirea lor de către agenţii consulari respectivi, acolo uude ba exista agenţia; in locurile şi porturilor unde n’ar exista o agenţie, autorităţile locale vor avea sa ia, până la sosirei consulului in al cărui aron-disment s’ar fi intămplat nauiragiul, şi care va trebui sa fie prevenit imediat, toate măsurile necesare pentru protegiarea indivizi lor şi pentru conservarea efectelor naufragiate. Autorităţile locale, de altminteri, nu vor avea să intervină de căt pentru a menţine ordinea, a garanta interesele scâpâtorilor, daci sunt streini echipagiurilor naufragiate, şi a asigura esecutarea disposiţiunilor ce suDt a se observa pentru intrarea şi eşirea mărfurilor scăpate. Este bine inţeles că aceste mârfuri nu vor fi supuse la nici un drept de vamă, afară numai dacă vor ii destinate a fi date consu-maţiunei in ţară unde s’a intămplat naufragiul. Intervenţiunea autorităţilor locale in aceste diferite caşuri nu va ocasiona nici uu fel de spese, atară de acelea la cari vor da loc operaţiunile de scăpare şi conservare a obiectelor scăpate precum şi acelea la cari ar fi supuse in asemenea cas navele naţionale. Art. 15. In cas de deces al unui român in Statele-Unite in România, dacă uu se va găsi nici un moscenilor cunoscut sau nici un esecutor testamentar instituit de către defunct, autorităţile locale competinte vor informa despre această impregiurare pe consulii sau pe agenţii consulari ai naţiunei de care ţinea defunctul pentru ca să se poată da cunoştinţa imediat părţilor interesate. Consulii-generali, consulii, vico-consulii sau agenţii consulari vor avea dreptul de a interpune in persoana sau prin delegat ori-ce act iu locul mosceuitorilor sau al creditorilor absenţi sau minori, pănă cănd a ceştia vor fi represeutaţi cum se cuvine. Art. 16. Convenţiunea presenta va rămânea in vigoare in timp de 10 ani, cu in-cepere de la schimbarea ratificărilor, care se vor da conform Contituţiuniler respective ale celor două ţări, si se vors efiimba in Bucureşti cât se va putea mai curănd. Iu cas când nici una din părţi nu ar fi notificat, cu două-spre-zece luni inainte de espirarea zisului period de zece ani, inten-ţiunea sa de a nu reinoi această convenţiune. ea va continua sa rămana iu vigoare inca un an şi aşa irainte din an in an până la espirarea unui an, cu incepere din zioa când o parte sau cea altă o va fi denunţat. Drept care pleuipotonţiarii respectivi au semnat’o şi sigilat o in dubla espediţiune. Făcută in Bucureşti, la 5 (17) Iunie 1881. (L. S.) (Semnat) D. Brâtianu. (L. S.) (Semnat) Eugene Schuyler. DIVERSE Prefectura Roruauaţi Publicaţie Conform telegramei primita de Ia Oficiul Senat, se aduce la cunoştinţa generala, ca iSenatul a declarat eri, 31 Maiu, vacant co legiul oposiţiunei şi colegiul I de Viaşca vacaut prin optarea domnului Prim Mi-nistiu Craiova, a fixat numărul de nouă membri care sâ formeze comisiunea de re-visuirea constituţiei şi votat cumpărarea de către stat a unor case diu Tr. Jiu pentru oficiul telegrafic. p. Prefect. I. VARLAM. p. Director. C. Dini. Măcănescu Nr. 3775, 1883 Iunie 1. Băi Minerale Sesonul băilor de apă minerale de fer, pucioasa, iod, şi maguezie de la Sărata (Dealu Nou, judeţul Bacău) pe proprietatea sub semnatului, incepe de Ia 15 Iuniu şi ţine păuâ la finele lui Septemvrie. Băile aceste au dat cele mai frumoase şi mai satisfăcătoare resultate, contra reumatismului, lipsei de sănge, boalelor de piele, paralisiiior cronice, sifiliticilor, hemoroide-lor, scrofulelor, durerilor de ochi şi multor altor boale, ce provin din afecţiuni nervoase, prin scăldarea şi băutura apelor, după constatările celor ce s’au vindecat in urma recomandaţiuuei medicilor. Făcând un număr de cabine pentru băi calde şi dusurile reci, aranjând un serviciu de locanlâ; musicâ şi alte imbunataţiri necesare ; rog pe toate persoauele suferinde a onora acest stabiliment balniar cu vi-itele d-lor, fiind costul mult mai mic şi nutrimentul foarte puţin oostisator : Aerul curat posiţiunea incăntâtoare şi composiţia chimică a apelor nu lasă nimic de dorit. Crassu. Boalele de găt, gură, uas si urechi tratează printr’o artă speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. _Strada Decebal A. 20 (indosul Bărâţiei.) G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB toma ţacio No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 13 iunie 1883. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A ei.it de sub presă: Cobicele comunale complecte, coprin-zănd toate legile decretaie de la auul 1878 pănă la inchiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi rămase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala ceaelec torală, a Consilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribuţiuuilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de corner ciu, a recrutărei armatei (complecta), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a flxărei si gi adaţiuneire-mnnerarielor corpului didactic, a iufi-iuţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuui in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De venzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se afla de văuzare la Societatea „România jună", Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România ţd streinatate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Vechile iustituţinui ale ltomăuiei (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţărei romaneşti, de doinnu loan Brezoiauu. —1 volum 80. 5 lei De venzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul român) Socec, Graeve şi Iraţii Io-niţiul. 5olo Renta Amortisibilă. . , 5I,|0 Renta Româna Perpetuă , 6°|„ Ubligaţiuni de stat. . . . 6oro Oblig. (Jăilor f. Rom. regale 5o/o , Monicipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 I 5olo Scrisuri funciare rurale. . 7o;o Scrisuri Rurale. . . 5o[o Scrisuri fonciare urbane 0 » Soc. cred. mob, rom. 250 I. » » » Rom. de construcţii 5001. » > » de Asig. Bacia-Rom 300], > > » » » Raţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . . » » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane. .... Bancnote francese. . . Uînnp. Valid 92 93i/8 91' [2 92‘/i 9S‘h 983,, 103--- 104^ 86i/t 87- 230--- 233- 92' h 93- 1048|, 1051/., 89'|i 90- 99l[2 l00,U I033|, 10 4112 33- 34- 1350 1305 210--- 212- 500--- 500--- 348 --- 350- 231 --- 234- 2' U 2 i,v 2'/« 2 if, 2 11 2.12'|. 1 23 1.25--- 99'lvj lOO'/a LA LACUL-SARAT de incliiriat sau de venzare O casă nouS conţineiul 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucătăriă, altul cu patru odăi şi bu, ătăi iă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 96. MEDIO ŞI CHIRURCr Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef dc Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—o p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. Dl/|PP|J/ chirurg- dentist are onoa-• rXIDnirVi rea d’a face cunoscut că a lenuuţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Voda No. 9. BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s a mutat in strada Principatele Unite No. 7. Epitropia Bisericii Dobroteasa La 16 ale Junei Iunie a. c., conform a-probărei onorabilei primarii No, 8 392 din 1883, s’a decis a se ţine licitaţiune in cancelaria epitropiei pentru darea iu antrepriză a restaurarei Biserieei Dobroteasa la orelo 11a. m. Se pub'icâ dar spre cunoştinţa generala a amatorilor ca la arătata zi şi ora sa se presiute in locul indicat cu garanţie iu bauisau efecte publice, iar planul se poate observa iu ori-ce zi de lucru in cancelaria epitropiei, la domiciliul preotului Pândele Refereudariu, preşedintele epitropiei, Stra da Dobrotea-a No. 12. C- G. DISSESCU î Luterana No. 9. avocat s’a mult in Strada Plf li\|P|_||D| Al u“ sabu frumos uL lINUnimAI mobilat cu carne- dormit Strada Pielii Amzei No. 6. DE VENZARE1 a 13 Iunie curent. se viiitlv U irib. Ilfov „Moşia lsvoru“ diu judeţul Do.jiu, plasa Amaradia, in intiudere ca de 360 pogoane arabile avănd pe dăusa case, pâtule, magazii etc. Preţul se va incepe dela 32,000 lei. Vechiul magazin dc bijuterie D. HERDAN Pe care l a avut peste drum de consulatul rusesc, s'a mutat tot pe calea Victoriei palatu Dacaia No. 2, vis-a vis de prefectura caditalei. BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2. BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2 DEPOSIT DE MASINE AGRIOOLL LocalLi cete mai perfecţionate cd si fara aparat de ars pat dc ori-ec mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA ^MARSHALL, SOIfcTS <&c G (Gainsborough, Englitera) MAStNE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiuue, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, Platt Sd Oo. (New-York) Mori, Manege şi Haşine (le treerat (cu manegiu) # Ratoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, Maşine de vinturat, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica IIOFIIIIH D & SCHRANTZ (Viena) Depou de părţi de maşine. Preţuri moderate * CONSTANŢA * î^tatiiiiiea I3alneai*a MARELE HOTEL CAROL I £ MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MARE! g ^ 90 Saloane şi camere mobilate cu lux ^ VEDEREA SPLENDIDA PE MARE £ Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri fi de dans. ^ Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată, ^ Stagiunea băilor va începe la iunie 18SÎÎ ^ Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede- ^ jn rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o-Q nora cu presenţa lor. G Vor avea loc baluri Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa ^ cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo- 5 o curi de artificii. u Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi după Q* "n 15 Septemvrie st. v. ry Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-uu F. Pleus di- ££ n rectorele Hotelului la Constanţa. rv ^ Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. *************x****^^ n * * * * * * * * * K * * * * * * * * * * * * * IPSOS DE CAMPINA AţEa mai bună, mai frumdasa mai solida şi mai eftina tencuială pentru case Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ic Calea Victoriei 55 TIMPUL i. hei rri^i i ATELIER DE PHOT0GRAPHIB Str ŞtirbeiJ-Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aiaujat după syst mul col uiai nou şi prevCzut cu aparate noi.—Preţurile reduso şi lucrarea foarte fiu». Onor. public care n'aavul incit ocasiunea de a se convinge do lucrarea mea n'are de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi sporam cft se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingfttoare do aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de po»->t sunt in toate zilele, atftt in timp fruino* cat şi in timp innorat de la 9 oro a ui. piua la 4 ii. m. ... Iii acest atelier se găsesc şi tablouri iu pictura originale de vânzare. Par Iii presen j’a ! lionneur de re- commai r ii I I i. public mon ate- lier artistiipio arra:.-' d aprks le systAino lo plus nouveau et pourvu dappareils tont nouls.—Leş prix sont râdutts et le travail tres fiu. L'honorablo public qui n a pas encore eu l'oecasion do se convainere de mon travail n'a qu’ă nous hnnorer de sa presence et nous esperons qu'il s assurera facilemout do la pefection de mon atelier. —Ou so charge do toute espece de travail conceruant eet ari. comme: reproduction, travaux ii Fătat naturel de. — Ou pen-poser tous Ies jours. que le touip» soit beau ou eouvert, depuis 9 neures du mntia jus-quii 4 h ou ros ap ros uiidi. Societatea Creditului funci .r urban diu Bucureşti. JE3ectifîcare Licitaţia pentru darea in antrepriză a Construiri localului acestei Societăţi ce urma a se ţine in ziua de 15 curent, sa amânat pentru la 25 Iunie curent, se publică dar spre cunoştinţa amatorilor. Direcţia. INSTITUTUL MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6. (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE r 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. Hrthopedie, 4. Gimnastica Medicale, < Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-j Câlâ SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur..................3.— 1 bae de puimă eu şi fără duşi lei 2,50] 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru] medicamente . ... 2. — 1 duşa rece sistematică . . „ 1,50 BAI DE ABUR ISI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise 7 ore dimineaţa in toate zilele de la pană Ia 7 seara. J 2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe septâmănă Vinerea, la 6 ore di-.mineaţa până Ia 1 posf-meridiane. | Preţurile Ia secţia medicală conform ^prospectului. Direcţia. Tal>louri in ulei u PERVAZURI OGLINZI se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTAV KERSTAN Viena II. Kornergasse I Cataloage şi liste de preturi gra- tis şi francs. Fântâna Rohilsch (bai) ŞTI IHA INFERIOARA Staţia fetică a calei /■ral ■ i'bllschack 0 celebră b •utură iierişoară : o climă unmd-i-aidâ, subalplnă ; bai de o-tol, băi de apă rece. Mai ales contra bonlelor organelor digestive. I.xour-siuni admirabile ; salon de cură ; nm-ssieâ. concerte, tombolă, etc. etc. Prospecte gratis. Le pot comanda locuinţe şj apa la Direcţie. ■ ”, M.IUASIN fondat in 1879 .^JLG-.A.SIILTTTIL, DE COLONIALE SI DELICATESE D. G. ICUI VIS-A-VIS DE THEATRUL NA ŢION A Anunţă inaltci nobilnni, şi onor. public că pe lungă articolele necesari la menagiul casei, au importat P -1 a 7> ~ D ^ Ci « '7. S2 Ost r> •< O tD u--sj Ci 50 D , c- -C * -i ti * I L f, M =1 7. 1 A \% Ii S t 7.' E a z 5 z ~ e w 5 < c X o o <ă ty f H l < 5 BALSAMUL DE MESTEACĂN al I> h I.ENGIEL Simplu numai tmcul vegftal. care cnrge «lin moaUocin căml (ciuiciuiil • »• perfomaa», este de cam) Jmeomcnire» in minte, unul din mijldccD * mai întrebuinţate pontrn infrlttnueeţurea feţei, ci\\& iu»ă arest sur ie cliimiccţte in nu balsam, atunci Ţi cAjtigA proprietăţile «ale şi efecte* sunt admirabile. , , . linca ee spală faţa sau alt punct al corpului nimici p;infi iliiiiiiiraţate1’’" mici fragmente do epiderm. românind pelea alba lrumOaă ţi Iraş'cda. Acest bal.-am imlepartextt creţitnnle ţi Semnele de vărsat, dând fl-»iononn^B june; pelea caţtiţit iii albcţu, fligeiime dispaiand iu cel mai senrt njuPC lele p vară, aluniţele, coşurile, nvjaţa nasului ţi celc-l-»lte necuriţcim PREŢUL UNUI VAS FU. 4. 50 CTM. Pentru râncurr in deliul in Bucureşti fu d-mi Curul Gtrsub't >uam de 1. Oien.i, MorlitlOrin .1 fii, (,7ti{d iVnru. (I. Juri;, Georrje Murtmoiici Punifoi/feur. Iitngu l'^.u,nd ronnin, .V. Amtlescu, I -N, Ardeleana }i tu / •"• . ll-U.tr Xurnrt Thois, C’iuru, JJimltovUs, Airmicr, Hlttiuţj, Sehiurttu«. — iu (Aei"f4-tB i Mirmnein St. (lliet rge ,, d-lm Murino Cnrioem si Iu Plitsrmuau domnească a d in- o (iirtot ui. 1 n Crnioe,, ( Aug. Heberling, In Slatina : A. I'finter J‘/uinit«ci*U—ln M._ Binder Vhutmuci»t,—In Vlorsli; S. SclimtUna si Ir. Sujunind |7mm«ui«*o,— l« Weber 1 liurnutciet. — lo Urni Iu: (1. Ciiugines, -i i n I'ocpttii .* .1/ 7' iierner. ( «urrnulă. nădurulft, < '.imn», ei tou bd-lele orgenelorfi eeeniro- l'xpoqrafia N. AUulcscu. sala Thatrutuiliossel ______________ _ u reeui u,rie meu vindecate prin luburlăe toi*â««eer, Ifr., d-ruluT Cronler. , •«•«< - ....---- _ ** Vranei». — LeVAlHaar faraiaeletb-cbimială do ciut 1 -ni. SS rae do lo Maonnlo, exala. OoomH in Buctrual: U d. ti Ml>fi Prelul ____________o In I ■. |i in vdto UrmncitU. Vir.J«‘ *l* tu Ckiorit .0 »nllue,r*^r ifToiS». i»?**