MIERCURI 19 IANUARIE 1883 Administraţia, Oales* Victoriei Itfr. 33. ANUL AL VIII.—No. 13 ABONAMENTELE I pentru tnaU ţara, po an .... , pe 6 linii. . . . pe 8 luni. . . 40 Ici 22 lei 12 lei j J^nuiieiilclc ac priinicec I» irtininistrelie. a Un minier 15 lumi. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Keclame pag. III .... 1 M) . , II . . . , 2 10 Alinările ji imersiile ie primeie Bucureşti, la Adminiitraţia ziarului ii Vlena, la binronrile de anunţuri Heinril Schalek, Wellzeile 12;—A. Oppelilf, Stnbeb-itein 2;—Paria, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anei 51. Scrisorile nefrancate nu ae primei Manuscrisele neiniprimate ae ard. aistxj .îşi cixj Administraţia ziarului „Timpul" trccend asupra 1) lui N. Miu-lescu, d.d. abonaţi sunt rugaţi a se adresa ia tipografia sa, din Calea Victoriei No. 32 pentru reinoi-rea abonamente lor lor. Asemenea sunt rugaţi a se adresa la (1 nu Mini eseu domnii cari ar voi să publice prin ziar anunciuri sau reclame. administraţiunea Bucureşti, 18 Ianuarie 1883 Publicam mai la vale discursul pronunţat de d. Al. Lahovari, in şedinţa de. la 14 Ianuarie curent, cu ocasiu-nca celei de a doua citiri a propunerii de ^revizuire a Oonstituţiunii. Acest discurs, unul din i ele mai frumoase ee s a ţinut in legislatura actuala , constituc o adevărata pagina de istoric contimporana, scrisa cu acel talent deosebit, cu acea independenţa de vederi ce a caracterisat in tot-d a-una pe eminentul orator al oposiţiunii ADUNAREA DEPUTAŢILOR SESIUNEA ORDINARA Şedinţa de Ia 14 Ianuarie 1882. 1. A- Preşedinţia D-lui vice-preşedinte garici. Discursul d-lui Al. Lahovari D. Al. Lalwvari. D-lor deputaţi, trebue ca simţimfintul calei mai strânse datorii să mă aducă să rădic glasul in această cestiu-ne. In adevăr, D-lor, atât modul cum s a presentat pe neaşteptate această propunere de revisuire a pârtilor fundamentale ale Constituţiunei noastro, modul puţin regulat cum s’a discutat, cu o procedură contrarie art. 129, cât şi puţinul timp care l’am avut cu totii pentru a medita asupra acestei imense şi grave probleme care frământă lumea eivilisatâ dintr’un capăt al Europei pănâ in cel-l-alt, m’ar ti făcut să tac ; mai cu seamă că este şi un ce nu numai neregulat in modul cura s’a discutat propunerea de revisuire a Constitutiunei, dar este şi un ce nelogic. In adevăr, cum pri oepeam eu şi'cum au priceput mulţi art. 129 din Constituţiune ? Este evident că', dacă cel mai neinsemnat proiect de lege se discută in secţiuni, in comitet, se trece intr'-nn raport, se distribue, se imprimă, şi du pâ trei zile de la această, intră in delibe rare, atunci cum pentru schimbarea pactului nostru social, pentru schimbarea tutu-lor condiţiunilor politice ale Statului român esistente de 17 ani, pentru mutarea ca să i-ic aşa, a dreptului electoral din o parte naţiunei la cea Unită, să nu se dea nici ce le trei zile regulamentare intre depunorea proposiţiunei şi discutarea ei, de şi Came ra a respins urgenţa? Vine pe negăndite o propunere neimprimata, citită de la tri bună de un deputat. Pe când unul citea propunerea. cel-Falt improvisa intr’o cameră de alăturea expunerea de motive in stilul căreia chiar se simte această graba, şi fără uri minut de cugetare, noaptea târziu după discursul im pro visat al unui singur orator, se votează luarea in consideraţie. Cum zic, s’ar putea admite că acesta este punere cât a ţinut diseuţiimea pe articole , apoi aceasta ar fi ca şi cum aţi zice unui general că are timpul să’şi Iacă planul de roabei pe câmpul de lupta. Ieri abia târziu, tot noaptea, aţi inchis rlis-euţiunea asupra primei citiri, şi astăzi, a dona zi, incepeţi imediat discuţiunea asupra celei de a dona citiri, şi o incepeţi cu uoi toţi osteniţi, eu un auditor săturat şi ău dispus şi sub apăsarea unei prime votări, unei primiri a acestor modificări, rău deliberate, rău discutate “şi nu destul de bine cugetate, şi care votare rădică discu-ţiunei noastre de astăzi acel interes practic care animează pe orator. Ei! nu acesta este înţelesul Constituţiunei. După toate precedentele in această materie şi in virtutea art. 129 indrăsnesc a zice că simţul acestui articol nste d’a se citi aceasta propunere de trei ori din 15 in 15 zile, şi numai după aceste 45 zile, in care toţi să putem medita asupra pro-punerei de revisuire, să ne pregătim argumentele şi să ne dam seamă de efectele acestei revoluţiuni pacinice ce se face in ţearâ. să înceapă una şi singură discuţiune şi după adoptarea declaraţiunei de revisuire să se disolve imediat Camerile ; căci, o Camera. care a declarat că legea in virtutea căreia stă pe aceste bănci, este o lege rea, acea Cameră nu poate să mai esiste nici 24 ore in virtutea acelei legi. Zic, d-lor, aceste cuvinte iu numele colegiului I al cărui representant sunt, şi care se compune nu din 17. opt.-spre-zece alegători cum aţi zis d-v. ci de 80 şi 100 alegători şi resping insinuaţiunile ce aţi făcut că noi am fi produsul unor colegii restrânse şi ca ast-fel mandatari nu ai voinţei unei clase de alegători luminaţi şi independenţi, ci a cător-va membrii de familie adunaţi intr’un colegiu. Dacă ar fi aşa atunci ar fi trebuit ca noi să nu mai fi venit aci, dar am venit ca să ne facem datoria până in capăt, ca sa vă spunem d-voastrâ şi ţărei întregi pentru ce noi suntem contra revisuirei. pentru ce o combatem atât in modul cum se propune cât şi pentru ceea-ce conţine in pântecele ei, pentru ceea-ee promite in apa renţă căt şi pentru ceea-ce va aduce ii ealitate. Totul a fost. nu, voiu zice ne-leal, dar puţin clar in această afacere. Înainte de toate, nu este ţară in care asemenea refor mă capitală să nu fi fost precedată, imbol ditâ, motivată, pe o mare ridicare a opi-niunei publice in toată naţiunea. Noi avem libertatea presei, libertatea întrunirilor, drep tul de petiţiune, atâtea drepturi prin cari poate a’şi manifesta tara voinţaei; ei bine, unde sunt articolele de jurnale ale presei libere şi independente, unde sunt întruni vile publice, meetingurile, unde sunt peti ţiunile, prin cari să se ceară revisuirea Constituţiunei ? Nu este nimic din toate acestea. Am văzut dându-se petiţiuni la Cameră pentru pensiuni, pentru ajutoare, pentru î este fericită. Ce o doare iif palul de rose pe care a culcat’o regimul de azi ? Aşa vorbea d. prim-ministru, şi cei cari sunt dispuşi a crede cuvintele d-sale ca cuvintele din Evangelie, se culcase cu aceste vise înşelătoare ; credeau că s'a isprăvit cu această idee inoportună pe care toţi o primesc, şi pe care nimeni nu a avut’o. IVI ai avem un ministru, d. Chiţii, care nu nu numai se opuse de la început revisuirei Constituţiunei, dar ceva mai mult, d-sa a zis că nici azi nu este convins că r**-visuirea este un lucru bun, şi la ăntăiul vot, cu o independenţă, care de altmintrelea ’i face onoare, s’a abţinut. Insă iar mposite, pentru prune şi rachiu, dar pentru revisuirea Constituţiunei şi a iegei electorale nu am văzut o singură petiţiuno. Aşa dar vedeţi că in privinţa acestei propuneri nu numai că nu sunteţi imboldiţi de ţară, dar veniţi sâ’i impuneţi ţării o le-formâ Ia care ţara nici nu s’a găndit până astăzi. Ce-va mai mult, iau situaţiunea cabinetului in privinţa acestei stranie afaceri: Când d. prim-ministru a auzit de această reformă, s’a mirat, spune d-lui, şi ’şi-a rupt hainele. D-sa ’şi rupe adese-nn hainele in favoarea unor legi pe care zice că voeşte sa le apere, dar nu ştiu cum se face că aceste legi, cari au un apărător atât de înţelesul, acesta este simţul şi bunul simţ! puternic şi foarte ascultat, sunt înv , Ş opiniunea contrarie lor trece peste corpul al art. 129 in privinţa unei asemenea grave resoluţiuni. Dar veţi zice că am avut vacanţă ^pentru a ne gândi. Se putea foarte bine ca aceasta propunere să se presinte in cursul anului legislativ, dar nu ir ajunul vacanţelor. Dar veţi zice că am avut timp sa cugetam la aceasta pro primului-ministru, .şi le desfiinţează cu toata desperata, sincera şi energica d-lm apăiare. D-nu prim-ministru ’şi rupea şi acuma hainele şi zice nu ştiu de aceasta revisuire ; eu sunt antirevisionist; ţara nu aceasta reforma, ţara este mulţumită, nenorocire! Aceasta Constituţiune. care avea ataţea apărători la inceput , era destinata sa ’i vada lipsind unul (lupa altul : D. Chiţii s’a convins ca prin farmec că ceea ce d-sa acum 24 ore găsea inutil, şi rău, căci in asemenea cestiuni, ori-ce nu este util, este rău, a doua-zi s’a convins de opiniunea contraria şi cu acelaşi foc si ardoare cu care apăra ieri, astăzi atacă şi (Jistruge. D-lui nu e monoton, este schim-băcios şi in talent şi in opiniune, vine şi susţine azi că este bine, ceea ce ieri chiar susţinut că este rău. Această nenorocită CoRstituţiune mai avea un ultim apărător: pe bătrânii de la Senat, in cap cu principele Ghica şi cu d. B. Boerescu, orator însemnat, si jurisconsult eminent, unul din conducătorii majorităţei Senatului, care nu numai se opuseserâ revisuirei Constituţiunei, dar declarară: că intr’o şedinţă particulară in'care numai majoritatea a luat parte, — oposiţiunea nici câ compta, — intre D-lor nu au fost de căt numai două glasuri, cari să fi cerut revisuirea. şi că toţi pentru moment au găsit revisuirea rea şi noeportună : ei bine, şi această barieră puternică care îngrădea Constituţiunea noastră ca un zid de cetate a căzut ca printr o suflare. Bătrânii din corpul matur, apărătorii fi-resci ai Constituţiunei se convinseră ca prin farmec şi D. B. Boerescu împreună cu principele D. Ghica din anti-revisionişti deve-niră revisionişti, şi ce fel de revizionişti ? revisionişti de aceia cavi cu toate că sunt bătrâni, ne iau pe dinainte pe noi cei mai tineri, căci doi mergând cu paşi mai înceţi, ir ai căutând şi mai găsind ici, colea, căte un articol de îndreptat, de abia am terminat prima citire, pe cănd D-lor au dat gata cele două citiri. Ceva mai mult. Nu numai încuviinţează tot ce cere propunerea, dar, in zelul proaspăt, in ardoarea D-lor, se aruncă şi asupra art. 129, ne băgând de seamă câ daca se va modifica acest .articol se modifică toată Constituţiunea din scoarţa in scoarţa şi nu mai e trebuinţă a se atinge nici o alta disposiţiune. Mare ardoare au bătrânii cănd se apucă să se intreacâ cu tinerii in asemenea cestiuni, şi aci chiar D. prim-ministru s’a speriat şi a pus o barieră, după umilele mele deşteptări, şi a zis: destul, nu mergeţi mai do parte! A zis bătrânilor de la Senat: modificăndu-se art. 129 mi ar mai fi trobninţă de nici o altă revi-snire. D. Lahovari m’a deşteptai, a zis D. Brătianu, şi prin urmare a retras din ginerele sfâşietoare alo Senatului modificarea a-ceslui articol, care singur deosebeşte Constituţiunea de o lege ordinara. £>. vice-preşedinte tul, D-le Lahovari. ]), Al. Lahovari. D-le preşedinte zis nici un cnvănt care sa atingă tea Senatului poporului român, mult, D-lor, in Senat erau persoane privilegiate, singurele in aceasta tara caii mandat legislativ caro nu emana de la leo-erea naţiunei, ei au Prea sfinţii mtiropo-li(i si episcopi, şi D^r iarâşi in graba acestei revisuiri, pe care nimeni nu o voia, nici D. Chiţii, mm Se- cere ţira Sa respectam Sena- n am majesta-Uar mai pri1 au li- niei I). Brătianu natul, nici ţara, au mers pănâ acolo in căt a tăiat craca pe care erau atarnaţi părăsit revisuirei şi art. 7b din ţiune care le confirma dreptul şi au Constitu-ce 1 aveau, şi aceasta pentru o disposiţiune cu totul neinsemnată, neaplicata pană acum. pentru o disposiţiune care este, ca să zic aşa, de stil, care se tarasco in toate Cnnstituţiiini-le străine de unde an copiat’o. Acel articol le garanta şi mandatul şi inviolabilitatea şi inamovibilitatea şi esistoriţa lor ca Corp legiuitor in ţară in numele bisericei. In zadar cred ca se poate scinda, căci modul eu care este redactat nu admite a-coasta, şi majoritatea Camerei s’a esplicat categoric in această privinţă. Ei, in faţa mersului acesta al lucrurilor sâ’nii fie permis să mă intreb : ce se petrece aci şi care este acea putere misterioasa. absentă tot de o dată şi presentâ, care nu se vede, nu se aude, dar care ca toate puterile se simte ? Care este viscolul care a luat înainte şi impinge fără voe şi pe D. Brătianu. şi pe d. Chiţii şi pe Senat, şi in cele din urma pe noi toţi ? Aceasta vom vedea-o mai târziu. Acum. d-lor, să’mi permiteţi câte-va des-voltâri mai lungi, fiind-că, incă odată zic, am onoare să vorbesc pentru prima şi ultima oară in revisuirea Constituţiunei, şi poate pentru ultima oară in Camera aceasta. Prin urmare, fiind-că de patru ani v’aţi obicinuit, şi ofer mulţumirile mele pentiu aceasta acum la despărţire ; v’aţi obicinuit cu cuvintele mele independente, şi adese ori supărătoare poate pentru d-voastrâ vă cer pentru ultima oară sâ’mi daţi ascultare. căci avem multe de vorbit. \oiu vorbi odată, dar voiu vorbi foarte mult vă prevestesc. D-lor, fericiţi sunt acei cari nu simt o spaimă, o sfială in cestiuni de acestea ca legea electorală a unui popor, votul universal, divisiunea pe colegii, votul cu două gra-duri. cens. capacităţi, scrutin pe listă sau scrutin pe despărţiri : aceste probleme cari frământa lumea civilisată şi in vederea cărora. in faţa cărora Europa modernă stă înspăimântată şi cugetătoare ca inaintea enigmei care are Să’i dea viaţă sau moarte, probleme pe cari Englitera, Belgia. Italia. Germania, cele mai mari. cele mai înaintate şi cele mai luminate ţări, nu au indrăs-nit să le resolve radical până acum. către care ele înaintează cu uu pas lin. cu un demers cugetat, uităndu-se adesea inapoi măsurând calea percursâ. căci o-datâ un pas inainte este cu greu de a se inloarce indârăt; cugetând ca nu intr’un mod pripit să le resolve prin revoluţiuni. şi sunt multe feluri de revoluţiuni ; o singură naţiune in Europa le-a resolvat pripit şi radical, şi acea naţiune stă indoioasâ astâ-zi inaintea viitorului său. intrebându-se acum cu grije dacă nu prea s’a grăbit, mai cu seamă când se văd naţiuni in Europa cari nu au votul universal şi au câştigat mereu la provincii, pa când altele cari ’l au. au perdut din teritoriu. D-lor, dacă am cerut 15 zile este câ cu cât şi eu am citit şi am invâţat, nu m’am crezut in stare să abordez indată asemenea irneuse cestiuni. şi numai forţat de d-voas-trâ viu să pun mână pe aceste probleme înspăimântătoare pe care un legiuitor n’ar trebui să le atingă de căt cu cea mai mare ingrijire. Fericiţi, zic, sunt aceia cari in viaţa lor nu sufere nici o îndoială, nici tremur patriotic şi le resolvă cu acea uşurinţă cu care ar trata o lege ordinară de credit sau de drumuri. Fericiţi sunt acei cari au găsit pe mesele cafenelelor in oăle-va jurnale străine toate acele probleme desluşite şi mistuite gata şi care vin aci să ne ofere resultafele pripite ale tinerilor lor medita-ţiuni. Lesne să mergem cat de departe pe asemenea cale, dar dânsa este o cale pe care cănd ai intrat nu te mai intorci, care te face să mergi inainte până la sfârşit, până la prăpastia care este poate in capul [ei D-lor, nu mă voiu ocupa de cele-alte modificări ale Constituţiunei care voiţi să le faceţi, ele sunt neinsomnato şi neinsemna toare, ele nu aveau trebuinţă de revisuirea Constituţiunei, puteţi toalo să le regulaţi fală să ve atingeţi de o virgula din j actul ţărei. Voiaţi să iinpedecaţi cumulul, dorinţa legitimă, cam târzie insă, puteţi să o faceţi, căci v’am presentat o lege de un an de zile. şi stă in secţiunile Camerei fără sa o resolvaţi. căci chiar Constituţiunea de azi ordona ca o lege va stârpi abusul cumulului. Incompatibilităţi sau incapacităţi ? Apoi nu vă spune chiar Constituţiunea in art. 66, câ legea electorala determina incapacitaţile ? Prin urmare, puteţi foarte bine prin des-voltarea legei electorale cum aţi fâcut’o pentru alte puncturi sa regulaţi şi această ces-tiune : căci aţi interpretat şi aţi aplicat chiar că numai acele puncturi din legea e-lec.toralâ nu se pot atinge, cari sunt tot de o-datâ consfinţite prinţi’un text constituţional. Găsiţi că garda naţionala este astâ-zi un lucru in contradicţiune cu instituţiunile noastre militare. Apoi ce zice Constituţiu-nea ? Zice câ garda va fi pusă sub ordinele ministerului de interne, va avea ofiţeri aleşi ? Nimic din toate aceste. Zice : garda naţională este menţinută in Statul roman şi organisarea se regulează de o lege speciala. Pl in urmare, puteţi să faceţi acea lege cum voiţi, şi generalul Florescu când a fost la guvern a făcut o lege in acelaşi înţeles pe care d-voastrâ aţi suprimat’o şi la care reveniţi astâ-zi prin modificarea Constituţiunei, lucru de care nu aveaţi nevoe, căci puteţi să faceţi şi d-voastrâ cum a făcut d. general Florescu, cărui ’i daţi astâ-zi o completă şi târzie dreptate. Mai este Gestiunea Regatului. Apoi, ştiţi câ ain fost cu toţii unanimi pentru a proclama râdicarea Statului nostru la Regat; şi cum vi s’a mai zis, oii am fost in legalitate constituţională când am rădicat acest Stat la rangul de Regat ori nu am fost; dacă am fost in legalitate pentru ce mai propuneţi acum revizuirea Constituţiunei in această privinţă ? nu era mai legitim şi mai corect să ne ţiuem de legea votată in unanimitate care a creat Regatul ? A revizui Constituţiunea in acest punct este a mărturisi câ atunci când ne-a venit la socoteală, n’am pregetat de a călca, şi că este o nulitate, un defect in actul stărei civile a noului Regat Aceasta ar fi o mărturisire primejdioasa, căci toţi ştim câ uu este tocmai bine ca să fie defecte in actul stărei civile al ori şi cărui particular, şi mai cu seamă in acela al unui Regat să fie un vi-ţiu de la inceput cbiar când acea nulitate s’ar rectifica pe urmă. Prin urmare, toate aceste revizuiri să resumă pentru noi, in reforma legei electorale, aci este miezul afacerei, aci este toată cestiunoa; voim să schimbăm legea e-lectoralâ. Dar, d-lor, şi legea electorală la noi, are o istorie foarte recentă care este incă in memoria tutulor d-voastrâ Cum şi când se reformează o lege electorală ? Aci vă declar de la inceput câ nu am nici un entuziasm esagerat pentru legea actuală, dar sunt dispus a mă mulţumi cu dânsa pentru două motive : ftntăiu pentru că crez că ori ce reformă veţi face in legea actuala, acea reformă va fi de sigur mai rea iar nu mai bună, şi al doilea sunt con-convins că o lege, fie ea chiar rea când este aplicată bine şi intr’un mod sincer şi loial, acea lege ,se face bună pănâ in sfârşit, fiind câ şi legea este o haină, penni-teţi-mi să intrebiiinţez şi eu aceasta oom-paraţiune cum a fâcut’o onor. d. Fleva, şi o lege este ca o haină care, purtăndn-se necontenit, incepe ase potrivi cu omul care o poartă. Prin urmare, inainte de a incerca in destul, inca de la inceput, voim a ne lepăda de dânsa,—căci ce sunt 17 am in viaţa linei naţiuni;—ar fi mai bine să o purtăm şi cu timpul se va vedea că cutele care ne supăia se vor lărgi cu incetul, şi vor coprinde foarte bine şi robustul pântec al d-lui Fleva. Prin urmare, inainte de a ne grăbi sa o sfârşim şi sa o aruncăm, sa mai încercăm TIMPUL a o purta eilfc-va timp, căci poate şi trupul se va potrivi cu ea şi ea se va potrivi cu trupul; căci uu ştim de loc care va li haina none cu care vrea sa ne imbrace d Fleva. Poate să fie aşa de larga in cat sa ne impedicam in ea său mult mai strimtă in cât sâ înăbuşim. In ori-ce caz este necunoscutul. Legea electorală are istoria ei şi avem acest avantagiu ca, in timp de 22 de ani am incercat toate sistemele de la cel mai restrâns, mai oligarhic, pana laicei mai larg, mai genera], mai universal, şi prin urmare, putem zice ca de şi incâ o naţiune ti-nără, totuşi prin propria noastră experienţă putem cunoasce şi bunul şi râul al tutulor legilor electorale din Europa. Cea d'ăntăi lege electorala de când avem un regim parlamentar a fost legea numită a convenţiunei din Faris. .Noi am inceput printr'un sistem din cele mai restrânse şi in aparinţâ puţin -democratic : zic nedemocratic, mă inşel poate, esact era un sistem ne radical, căci in viaţa unui popor care are legi liberale şi constituţionale, unde totul se tace prin alegători, fie chiar după un sistem din cele mai restrictive, totuşi acel popor este un popor organisat in mod democratic. Deci şi sistemul nostru electiv cel d'ăntăi era un sistem democratic, căci nu recunoscea nici privilegiuii de nascere, nici Camere care ar fi avut altă sorgintâ de căt voinţa alegătorilor, dar era un sistem restrâns in privinţa capacităţei presupuse ce se cerea de la alegători şi care in toate ţările este representata prin cens. Censul nu este altceva de cât o normă presupusa a capaei-taţei alegatorului, căci capacitatea nu se poate de cât presupune : nu s’a bunal arbi putut institui până acum un fel de tribu-trar pentru inteligenţă, care sâ fie chemat sâ judece capacitatea fiecă rui cetăţean al unei ţâri: prin urmare, mai in toate ţările s a luat censul cum s a luat şi ia noi ca un te! de dovadă presupusă a capacitâţei şi a intere-ului care ’i are un cetăţean in Statul din care face parte. Starea câscigată prin muncă dovedesce inteligenţa, starea moscenita şi păstrată dovedesce virtutea şi \ economia. Şi una şi altul presupun cetăţeanului un mare interes in apărarea şi buna guvernare a societăţei din care face parte, căci ruina ei ar atrage de sigur şi ruina sa. Aceasta este teoria tutulor publicişti,or şi legiuitorilor din toate Statele din lume, care au basat pe cens sistemul electoral, şi pâua acum nu s’a dovedit că a-cma cari au profesat această teorie s au înşelat. Actastâ teorie o au avut şi o au in-câ mai toate Statele hbeia,e şi civili-ate, şi acele State puţine cari au lepădat o şi au apucat pe alta cale, au avut poate motive put, rnice de a se căi de această grabă, şi se uită cu părere de rău la drumul tăcut asupra caruia ori-ce retragere şi dare indărât le este poprită. Censul dar era basa legei convenţionale. Cens rădicat: o mie de galbeni venit pentru alegatorii colegiului ântăiu, trei-sute de galbeni venit peutru alegătorii colegiului al duoilea. şi pentru alegătorii colegiului al treilea un capital de şase mii de galbeni. Nu se putea mai restrâns cens de cât acesta. Legea firesce rânesce, vatămă sentimentele i galitare, ultra-egalbare ale multora. Care a fost resultatul acestei legi ? Care a fost caracterul Camerilor ? A-ceatea putem sâ le judecăm după actele lor precum se judecă pomul după roadele sale (întreruperi.) jţu apăr pe nimeni; nu vreau să me intorc inapoi : nu sunt dintre aceia cari tot d’auna au ochii aţintiţi spre trecut. Aceia cari caută scăparea societăţilor numai in trecut sunt nemernici sau orbi, şi eu sunt din aceia care me uit inainte, dar ’mi este permis să mi luminez paşii pe calea viitorului cu facla experienţei trecutului. Care a fost D-lor, resultatul acestei legi convenţionale? Resultatul a fost că ea a dat nisce Cameri foarte alese, poate oligar hice, dar unde nu au lipsit nici talentele, nici patiiotismul. Citiţi, daca mai aveţi vreme, discuţiunile acestor Adunări, şi veţi auzi că lesunând aceste ziduri de vocea unui Cosfa-Foru, unui Iepurcanu, unui Bar-bu Catargi, unui Panu, unui Kogalniceanu unui Vernescu, unui Bozianu, să auzea şi vocea D-lui Brâtianu, care ’şi incerca aci me'odiele D-sale mult mai uşoare in faţa acestor organe puternice, dar mai târziu se vede, că sau din dispariţiu-nea acestor giganţi, sau din alte cau se, melodia D-lui Brătianu a devenit cântecul cel mai ascultat in această ţearâ. Comparaţi desbaterile noastre de astă-zi, şi vedeţi dacă nu şi modestia şi simţul dreptăţii nu ne va face sâ mărturisim căt s’a coborât nivelul acestor desbateri. Aceasta este cestiune de talent, de artă; poate să nu vă atingă. Sâ vorbim şi de fapte. Acele Cameri au făcut unirea ; acele Cameri au creat regimul Constituţional. Acele Camere au dorit un principe strein, acele Cameri reacţionare, oligarchice şi e-şite din nisce colegii restrânse, ei bine, aceste Camere au pus temelia sănătoasă pe care s’au resemat junele şi frumosul edificii al vieţei publice romane şi sub acoperişul căruia trăim până astă-zi. O voce. Ele au improprietârit şi pe ţărani. D. Al. Lahovari. Voi veni şi acolo (întreruperi). Ei, d-lor, nu este lumină fără umbră; nu este medalie fără revers. Şi Camerile acele au avut defectele lor, resultat poate al ori-ginei lor, dar şi meritele lor compensează cu prisos toate defectele sau imperfecţiunile ce le aveau, merite cari vor figura cu onoare in istoria noastră, căci eterna istorie nu măsoară cu măsura d-voastâ strâmbă şi trecătoare, dar cu o măsură mai dreaptă, mai generală. Vom vedea dacă ele vor ti puse alăturea sau mai presus de cât cele actuale. Acele Camere mai aveau o calitate sau un defect, erau rigide, erau foarte independente; pe ele nu le aveau miniştrii cum voiau, eie nu mergeau, ca armatele bine desciplinate la asaltul unei fortăreţe, la votarea legilor şi a budgetelor. Ele controlau pe miniştrii; I supărau câte o data; i dau in judecată alta-data şi dau in judecată, nu pe miniştrii căzuţi şi neputincioşi, ci pe miniştrii cari se aflau âncă pe ban ca ministerială, care erau investiţi de toată puterea şi autoritatea de temut p>' care Statul o dă acelor ce ţin înfricoşatul său mandat. Şi acele camere când erau di soivate prin decretele Domneşti de atunci,prin unul din acele decrete pe care de atâtea ori le am auzit citite de la această tribună se găseau alegători cari nu ascultau nici de voinţa Domnului nici de ameninţările mi niştrilor şi retrimeteau in Adunare tot pe aceeaşi deputaţi, goniţi prin decret Domnesc. . Era un lucru mare ! Era un inceput al vieţei libere, şi adevărat parlamentare. Cu multe defecte, cu multe pnjudecâri ^poate oligarhice, acele Adunări era pe cale de a întemeia la noi nimic mai puţin de cât adevăratul regim reprezentativ, de care nici urmă nu s’a mai ales de atunci. Dacă dară această incereare s’ar ti continuat cu res pect, cu răbdare,—căci defectele trec şi rămân calităţile—poată că acele Cameri sub presiunea opiniunei publice ar fi văzut că nu trebue sâ amâne rezolvarea cestiunei rurale, dând ţăranilor partea ce li se cuvi-nea in proprietatea pământurilor şi la timp chiar in afacerile Statului. Şi ce zic poate ? Lucrul era ca şi făcut când a venit o nerăbdătoare măsură a Domnului de atunci ce cu toţii vecinie trebue s'o regretăm căci voi fi drept pentru toţi. Lovitura de la 2 mai, de şi s’a scuzat prin nişte măsuri necesarii şi prin unele legi bune, totuşi n’a fost de căt un act de mânie, de autoritarism nerăbdător, o lovitură de Stat ă la Napoleon al IlI-lea, care pe atunci, din nenorocire, era idolul oamenilor noştrii de Stat, precum revoluţionarii francesi sunt astă-zi un altşi mai primejdios ideal pentru politicii noştrii. Când ţara se va vindeca de asemenea imitaţiuni nenorocite vă asigur, d-lor, fericirea ei va fi făcută. Dacă se proceda cu răbdare, era sâ se modifice şi legea electorală, era sâ se resolve şi cestiunea rurală şi era sâ rămânem cu un ce câştigat, cu obiceiul de a controla actele puterei esecutive, dea ţine fruntea rădicată in faţa miniştrilor cu porniri despotice, rămâneam cu obiceiul de a avea Camere cari formează ministerele, iar nu miniştrii cari formează cameri. Dar a-ceastâ nobilă cercare a fost secerătâ in floarea sa prin o lovitură de Stat brutală pe' care din acest punct de vedere nu pot indestul s’o critic şi s’o deplâng. A venit lovitura de Stat; ’i-am spus defectele, ’i voiu spune şi calităţile. Calitatea sa este că a resolvat o cestiune socială care ţinea pe toată lumea in nemişcare, că prim cipele Cuza s'a arătat bun patriot in afară, a purtat sus onoarea ţârei. Calitatea este că principele Cuza a luptat in contra in-trigelor de din afară şi le-a dejucat, a luat din mâna străinilor bunurile ţărei ce se numeau închinate. Acestea sunt calităţi mari cari scuză lovitura de Stat fără să i se uite cu toate acestea greşeala neertată că a se- cerat in floarea sa, şi pentru tot-d’a-una in care se aseamănă foarte mult cu acele de această ţară, credinţe in libertate, instituţiuni la 2 Mai, mai. puţin insă cutezanţa ftţişă şi regim representativ, şi afâcutpe oameni mai puţin francheţea, sâ crează că cel mai tare s^u cel mai dibaeiu In urma triumfului acelei revoluţinni vi-are tot-d a-una puterea in această ţară, şi că ne Constituanta, şi atunci acei cari au fost dreptul nu poate nimic iu contra forţei sau la munca şi la primejdie, au fost evident a minciunei. Dar in privinţa sistemului e- şi la onoare. Constituanta făcu o greşeală ■ lectorat ce ne-a dat d-lor, lovitura de Stat? aceea de a scoate din sânul său intr’un Ne-a dat o lege electorală care n’a putut mod violent pe D. Al. Kogâlniceanu, auto-fi luată in serios, nici chiar de oamenii a- rul loviturei de Stat. Pasiunile sunt tot a-veia cari o dădeau. Chiar d. Kogâlniceanu a ceiea-şi m toate timpurile şi oamenii sunt zis că acea lege electorală nu era de cât tot aceia-şi când sunt sub imperiul pa-iu- ŞTIRI TELEGRAFICE = /A Paris, 28 Ianuarie, 3 ore 30 m. sea$ - Toţi minjştri, afară de d. Duclenv*. inmănat azi de dimineaţă d-lui Jules Gr demisia lor, pe care n’a primit’o incâ. Doctori au ordonat d-iui Ducleic un paus absolut pentru vre-o zece zile o incereare ; dar d- sa a crezut că va avea timpul să indrepteze relele ce făcuse ca să rămână numai binele, a crezut că se va perpetua la putere—un păcat pe care ’l-au mai toate guvernele. Resultatul legei electoral: a fost acesta, care poate va fi şi resultatul legei ce voiţi a face acum—că nimeni din acei cari au in ţara aceasta sau educaţiune, sau iustrucţiune, sau capacitate, sau un caracter independent, nici s’au mai incercat a se presinta la alegeri, ele s’au făcut după liste date de la minister. A rămas. d lor, ca tip alegerea in Bucureşti a d-lui Ianov, necunoscut nici unuia din cei zece mii de alegători ce au votat pentru dânsul. Ou toate acestea, in acea Cameră a fost oposiţiune in contra guvernului şi unul din cei mai eloeuonţi şefi ai opo-siţiei ăl văd că stă şi azi pe banca această. D. Constantin Boerescu, eram tânăr atunci, dar ’mi aduc aminte discursurile remarcabile ale D-sale, şi nu pot indestul sâ regret că in Camera aceasta păstrează tăcere de atâta timp. A fost oposiţiune, o o-posiţiune datorita talentelor a doui, trei oameni şi a câtorva nemulţumiţi cari s’au despărţiL de guvern după ce fuseră aleşi de dânsu. Această oposiţiune ar fi fost*neputincioasă in cele din urmă dacă nu venea revoluţiunea de la 11 Februarie, nenorocită poate, dar trist şi logic epilog al loviturei de Stat! Căci de atunci, de la lovitura de Stat in colo, desvoltarea României in loc de a urma pe caiea pacifică, pe calea noimală, pe calea uimatâ de Englezi a desvoltârei treptate şi pacinice a institu-ţiunilor, a apucat pe calea cşre a costisit Franciei aşa de mult cu sguduiri, cu revo-luţinni urmate de dictaturi, cu repezi aventuri jnainte, cu necrezute dări inapoi. Acesta a fost mersul României de la 2 Mai. de la 11 Februarie, şi văd că incâ nu sun tem pătrunşi de ideea că trebue a ne opri pe asemenea cale, şi că vom merge inainte până in capăt, până in abis. Este vorba de 11 Februarie; aci să’mi permiteţi o suvenire personală. întreb pe ministru Brătianu, care a fost unul din cei mai ageri conspiratori şi urzitori ai revoluţiunei, de cine a fost incongiurat? de cei ce’l aclamă şi'l aplaudă astăzi, sau de cei cari afuneea ca şi totd’auna se lupta cu puterea triumfătoare pentru dreptul năpăstuit şi a căror soartă şi astă-zi e cam tot aceea? D. Brătianu când lupta aluncea, avea puţin din aplaudfttorii săi de astă-zi, dar era incongiurat de alţii care ’şi pusese numele lor intr’o foae numita Revistă a Dunărei. Aceia care se strânseră impregiurul D-lui Brâ-tianu-Rosetti, tinerii de atuncea nu’şi făceau ilusiuni că in cas de neisbăndă, riscau nu numai viitorul, cariera lor, dar poate chiar şi vieaţa. Pe când mulţi din cei cari aclamă astăzi pe D. Brătianu-Rosetti iscăleau a-tuncea adrese de felicitare autorilor loviturei de Stat de la 2 Maiu. Iată numele acelora cari pregăteau in contra acestei lovituri de Stat revincita legilor -«preţuite : C Grădişteanu, Em. Creţulescu, D. Beren-deiu, N. Blaremberg, George Gr. Cantâcu zino, Teodor Yăcâreseu, Gr. Lahovari, Al. Lahovari, Aristid Pascal, G. Danieleseu, N. Racoviţâ, C. Blaremberg, Adolf Cantacuzino, Yladimir Ghica, Vasile Pogor, P. C. Carp, Gr. Şuţu, Pană Buescu, Paciuri, Ap. Mă-nescu, George Economu, D. Polizu, Gr. Vulturescu. Din toată această listă veţi vedea că mai toţi care au rămas in vieaţa pu blică activă aparţin oposiţiunei şi astă-zi, şi afară din D. Grigore Vulturescu şi D. P. Buescu, nu fac parte diu partidul numit liberal astă-zi la putere, cei mai mulţi sunt din aşa numita dreaptă; dar, partisani absoluţi, şi permanenţi ai D-lui Brătianu nu văd de căt doui: D. Vulturescu şi D. Pană Buescu. Aceia insă, cari au adus un contingent destul de mare, expunăndu-se, personal cel puţin la sdiobirea carierei pentru a aduce triumful principiilor de libertate cu tot meritul in unele ale revoluţiunei a-ntoritare de la 2 Mai, pe care ’1 anrui in-că o-datâ, pentru a readuce zic, regimul liberal, sunt şi astă-zi siliţi să fopt.e cred pentru aceia-şi causâ, când văd din partea D-lui Brâtianu nişte tendinţe de despotism nei. Eu cred cred că presenţa D-lui Kogăl-niceanu in Constituanta, fără sâ sdruncine cătu-şi de puţin majoritatea, era sâ lumineze poate foarte mult in unele puncte dis-cuţiunea care s’â făcut. Căci, incâ o-datâ, partid fâiă contradictcri e un partid condamnat sâ piară prin îusă’şi greselele sale. Aliaţii de la 11 Februarie, dreapta ş istănga, nu aveau contradictori in Constituantă, dar s’au inşelat când au crezut că, de şi era alianţă a două mari partide nu mai era nimeni dindărâtul lor in această ţară, şi alegerile viitoare făcute sub D. Ioan Ghica le a probat contrariul; mai erea un partid strivit, tăcut, dar iacă cu vieaţa, acel al fostului Domnitor şi aceaslâ greşeală a fost plătită foarte scump. D-lor, voi spune cari erau visurile, cum le cred eu, ale fie-câreia din aceste, două partide şi voi spune earâşi in mod sincer care a fost realitatea ce a urmat deşteptarea din aceste visuri, şi aci mă voi pune pe un tărâm periculos... Incedo per ignes sup-positos cinere doloso. O sâ inaintez peste nişte tocuri acoperite cu o cenuşe mincinoasă. Când voiu veni la rezultatele le- ADUNAREA DIN IAŞI a oposiţiunii unită I- gei electorale voiu spune lucruri foarte displăcute pentru toate partidele. Dar când este sâ schimbăm o Constituţiune şi sâ ne tăcem un testament politic trebue sâ tăcem, cum zic catolicii, o cercetare de cuget, „un examen de conscinţe" ; căci este timp să vedem sub imperiul acestei legi ce a tăcut şi o partidă şi alta şi ce am greşit şi unii şi alţii...Dacă vre o dată a-devârul, fără spirit de partit şi fără resentimente sau reminiscenţe trecute este la locul lui este aci, in momentul când suntem in ajunul a incheia o eră a acestei ţări şi a intra in necunoscut. Ce se putea intâmpla când duoâ partide politice cu principii diferite, cum era partida radicalâ-li-beralâ şi partida conservatoare de atunci vin şi fac impreunâ o lege, aşa numită de transacţiune ? Ei, este in spiritul omenesc să tragă fiecare. cum zice proverbul vulgar, spuza pe turta sa, şi sâ caute impinşi de instinctul de conservare ca sâ se inşale unul pe altul, sau mai bine zicând să caute ca fiecare sâ aibă un folos mai mare din legea ce se face ; şi acesta e un lucru omenesc şi firesc. Ce este legea electorală j; sau, ce a fost in spiritele acelor cari au votat’o şi ce au eşit ? Această istorie jalnică voiu des-volta-o, şi cer pentru aceasta toată răbdarea D-voastre mai mult de cât ori când. Legea electorală, partidul conservator credea că o face pentru dânsul şi partidul cel lalt pentru el. Partidul conservator se rezema pe colegiul I. El compta dar pe cele 30 de glasuri din acel colegiu ca sigure, de şi aceste 30 glasuri era o minoritate neînsemnată faţă cu ceilalţi 120 deputaţi, pe care le trimetea celelalte colegiuri; ast-fel că se părea că partidul conservator a fost inşelat cum totdauna se intămpiâ când se face o învoiala intre doi oameni unul mai simplu şi cu inima mai deschisă, altul mai şiret şi mai tăcut. Insă iată raţionamentul : Colegiului I este asigurat in Cameră şi Senat. In Senat mai sunt senatori de drept, şi cu neputinţă sâ nu se mai câştige câteva colegiuri din al Il-lea. Prin urmare o importantă minoritate iu Cameră in cazul cel mai râu şi tot dauna majoritatea in Se nat. Partidul celalt zicea : am.obţinut 58 de deputaţi pentru colegiul al treilea, cu 30 din colegiul II şi colegiul IY cănd voiu fi la putere voi avea totdauna majoritatea in Cameră, şi bun e Dumnezeu! Aci o obser-vaţiune d-lor democraţi. Aţi cerut 58 deputaţi la oraşe şi pentru populaţiunea rurala din colegiul ai IV lea care are suta de mii daca nu un milion de alegători ’i daţi numai 30 de deputaţi şi daţi colegiului al III-lea număr indoit ? Apoi aceasta nu este oligarchie ? Aşa dar, a-lor au zis, vom avea Camera întreagă, prin urmare avem budgetele, avem finanţele şi uo va fi foarte lesne să venim de cap acelui Senat pe care d. Iîosetti T mirnia după atuncea fortăreaţa reai'ţi linei. (Va urma). Primim următoarea telegramă din ia liedacfiuuii ziarului .Timpu.fi1. De la divanul ad-hoc n’a fost tem zice, adunare mai imposantă conservatori-liberali şi de liberali i-E dependenţi. — Ou toţii, uniţi intrM gănd, şi intr'un suflet la adunait | din astă seara 17 Ianuarie sub presidenţia d-lui Al. O. Mavr cordat, in saloanele d-lui Grigore K gălniceanu, conservatorii-Jiberali liberalii-independenţi m unanimitax au admis, ca principiu irevocab. neievisuhea constituţiei. Un con tet politic compus din 18 per a fost ales in unanimitate şi anumci DD. A. 0. Mavrocordat, Al. Holba; J Dimitrie Rosetti, Dimitrie Tăcu, A sile Pogor, Nicolae Drosu, Gbeorgl Tăcu, OoKstantin Şuţu, Dimitrie Ai gliei, Constantin Corjescu, Gbeorgl Mărzescu, Nicolae G. Suţu, Alexai cc dru M. Şendrea, Al. I. Georgiu, Gi gore Kogăiniceanu, Telemab Ciupm .cescu, colonel Constantin Lângă, GE orghe Niţescu. r Acest comitet va pleca imediat i Bucureşti spre a se inţelege cu < posiţia parlamentară unită asupra i nei acţiuni comune şi a stabili o pei fectă unitate de vederi politice p calea de resistenţă ce cutoţiimprei nă vom opune la modificarea pactub nostru fundamental. 0. Mavrocordat, G. Mărzescu, C Langa, G. Tăcu, A D. Holban, V Pogor, O. Şuţu, Gr. Kogălniceanuî D. G. Rosetti, D. Tăcu, A. I. Geor giu, 0. Corjescu, Telemak Ciuper cescu, G. Niţescu, A, Şendrea, N Drosu, N. G. Şuţu. '-tuli p . u Sf fOrtli I .- u i, -■£ fa sui * mu - )» lu formaţiuni resc, da a ortfim r h felurite t -vaer eai . smi ii rail aa ( is», la * ţf-n lin *.*rai Comitetul electoral al oposiţiunei unite din Botoşani a propus şi sus- r’^sfiiiţ ’ l ■ ţine la alegerea viitorului consiliu comunal următoarele candidaturi: „Dl. G. Caruu A. Enacovici \. „Boldur Th. Boyan Gener. Tb. Gher-„ghel, Ioan Oiolac, Dămian Soroceanu, „Ohristea Marino viei, Ştefan Ganea. ii „Th. Misihănescu, Dr. Stefanovici „Dr. Manea, avocat Ioan Goilav, I. i „G. Miclescu. Lista candidaţilor oposiţiunei pentru viitorul consiliu comunal din Brăila ; este următoarea : DD. N. Vasilescu, M. Iorgulescu, i N. Perlea, Y. Ţanov, Gli. Dimitrescu, I I. Suditu, C. Yericeanu, Mih. Stoia- ■ novici, O. N. Mibăilescu, Ştefan Eco- j nomu şi Iordacbe Constantinescu. G -R O N ‘ I C A O revista ştiinţifică a apărut ia Iaşi cu incepero dela. 15. iauurrie şi punând titlu Recreaţii ştiinţifice. Urâm viaţă lungă şi isbâudă noilor confraţi in spinoasa calo ce au apucat. Legalitatea este numele unui nou ziar politic, economic şi literar ce a inceput să apară in Bârlad sub JirecGunea d-lor I. G Diamandi, G. P. Petrescu, Iordachi Iaman-dy avocat, I. M. Kostak.-Epvreanu, Mihai Vidraşcu, G. Emandi, Gr. Suţu, Gr. Mate-escu. — Stindardul său va fi conservator— liberal. — Urâm viaţă lungă şi succes in TIMPUL (ţjj scopului propus confraţilor bar' • fcpul alegerilor apaie in Orcaiova ,I iiulepcndinte. UB I ingerinţe in alegeri (tim in „Râmnicul- : luia ameninţărilor ce administraţia m Început a face cetăţenilor, s a a-T(l. Ministru de interne, următoarea de a câştiga naţionalitatea romana, dar aceste legi au fost provGzătoare şi prudente, ele au pus condiţiuni serioase, pentru ca streinul sa poata beneficia de o favoare atat de inalta. Şi aceasta lesne se înţelege, căci când se deschide streinului poarta cuvAţei. când este primit in familia şi la ma a romana, când se admite, de aproape sau de rarea lor să li departe la guvernământul ţârei, la adminis-traţiunea afacerilor sale, el trebuie sa fi dat dinainte probe sufioieate şi pipăite că s'a identificat cu naţiunea, ca are s-ntimeutu poporului, şi că este sincer interesat soarta, la prosperitatea şi la gloria lui. On- cel mai mare mai mult goi şi cu cioboa-telo rupte : din aceasta cauză mulţi ajung bolnavi şi mor. Ajca-ta aste cel mai mare dispieţ ce se face soldatului rom.in. □in Districte Cadavru desgro iat. — „Vocea Botoşanilor" oiijuuiea, dint.r'o sorginte sigură taină'- D-lui Ministru de interne Bucureşti ah. m nţele au inceput. Directorul preiei cheamă pe alegatori in pretoriul Murei şi’i ameninţ. i)inandaţia noului pohţaiu se tace sub flitiunea că la alegerile comunale să ba-^•ie^torii Io an Mihâescu, dr. N. Po-J’i oroveanu. Rugăm ordonaţi să in-ze această stare de lucruri. ' cel ş ziar spune că agenţii poliţiei de-cutreeră mahalale ameninţând pe a- Uwoioa»»» <»• VisllMcu directorul pre-j I m£> =3 bf) K$ fundat in 187:1 Depou de lemne tăele Tetrulînj Bncn ’ 1000 cliilograme cnlitatea, T-a 28 lei, calitatea U-a 2(5 lei. Se vinde şi cu stânjenii, Strada Romană No. 75. CĂTRE PROPRIETARI Un Agronom roman cil theoriă şi practică marc, cu lume recomandaţii, care au administrat mai multe mojii mari, caută un loc de administrator comptabil cu leafă, provision sau in tovărăşia. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la Redacţia acestui ziar. PETKACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai esceiente; brânzeturi străiue şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port dn Salut, Mont d’or, Gervais imperial. Limburg, Liptauer, Chester, Crâme de Holande, Stllton, Crema Regală etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel. Aal-Fisch. Aal-Fisch cn gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandaşi Constantlnopol, Icre proaspete, moi şl tescuite (ie morun; Icre de ehefal, păstrăvi afumaţi şi tot felul de pescl. Vinuri şi liqueruri din eele mai alese. Ceainri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In eurănd sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot Ia acest magasin se află de vânzare cn ocaua vin roşu şi alb de eualitaie superioară. Preturi foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin/va rPmâne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi egalitatea mărfei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. Dc incliiriat de la Sfăntu Glieorghe viitor 1883, casele din calea Plcv-na No. 12, in care locueşte actualmente d-mi advocat Triandafil. Doritorii să se adreseze la d-1111 OTON ŞTJŢU Otel Union. DE ÎNCHIRIATuhi,rdeacum din curte a d-lui colonel Schina, compusă din 12 camere, pirandă, curte, etc., situată st.r. Academiei No. 13, intre ministerul de Interne şi casa Letzu. Doritorii pot lua informaţii la magasinu Mocianu vis-a-vis de Theatru Naţional. Medalia Soeie latei Sciintelor Industria U din Paris. DESTUI PERU ALBU Melanogen iMfln Tine tura cea mai bună (W) a lui VX/ DICQUEMARB Ain<$, Chimist nOUEIV (Francia Pentru a vopsi pe d tă SHKI in tote nnanoiele, perul si barba , fără primejdie pentru pelesi fără n«ci un mim- — Acăsta tinctură este fluporiorS tntor celor mm întrebu ntate pena adi. Se gâsesce în tOte casele cele bune de Parfvmerie. HCQUE1MK fechiul meu testament făcut acum căţi-va ani şi depus in măinile d-lui E. B. Calligari fost preşedinte de secţie la Curtea de Casaţie acum încetat din viaţă, este anulat făcănd ’ un altul in anul acesta. Caterinci N. Mavrocordat. născută Princesâ Gliikă -A.Y7TS CIECULAH Onorate domnule Ne grăbim a vă inştiintu. că la .. CAVALERUL DE MO -DA“ cel mai distins şi renumit Magasin dc haine confecţionate pentru Bărbat Si llăcti îl &ni CASA de CON FIENTA mTERĂ me cn şi fără Talie.din stofele eele mai moderne. confecţionate (iitpă noul 11 Jurnal. Pimlessiuri liante novemite penă la calităţi superioare. Mâlc Colcţiune dc Pantaloni fnn- __ _ ______________ : - taisie , nuanţe ........ ' bine alese. Cos- mme negre du Salon. Fracuri şi Glicroace de Previen veritabil de BrQnşi Drap de Sedau I n enorm Asortiment de Paltoane tine şi elegante, de stofe Raliu iVisd Şepekin iloconat, Mont.ignat: laino-douce. Aiderdon şi KUaistic veritabil. Plani de lues şi Vo-\age de Scoug. Astragan, Biber la gulere şi maniei, Blănuţe scurte de Vftnătoare etc. Udn.ane cu .diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere do mătase. Preţui ile sunt. des-Dd de convenabile spre a putea învinge verconeiirenţa leală. LA < A\ ALEItl h 1)E MODA — 2 Strada Seinii 2 şi colţul Stradoi Covaci l)K _ COLONIALE Si DELICATESA D. G. MOCIANU VIS-A-VIS DE TIIEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei noi,Uimi, şi onor. public că pe lănqă articolele necen n la menayiul casei, au „„portal de ta cele mai. oune case următoarele Betituri fine. Anisct dnblu de Olanda. Aniset (leBordeaux. Absent de Suia Ananas (le Ia Martinique. Banane (le laBayoiia. Benedictin-Bitter (le China antilebric. Biter din via Providenzei anti Coleric tnartreuz, alb, galbin, şi Verde (le Ia grand Chartreuz Francii « maso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Vimand Focki ancift. Focki n Olanda, alb, verde şi orange sec, de ro,KII, lipermţn t verde, galben, şi alb de in Get. Freres din Francia ((icnac vieox, Cognac fin cliampagne. din Cognac. Liqueruri . gusturi 00 la Mărie Brisanl, din Bordeaux. Renii-1! mita Mastică de Hio, Marascliino Ţuică Naturală Romuri adevărate (lin Janiaiquo. Ananas Arac (le Mandarin. Punch in Coşmar Rhuiu şi in Kirsch. Şliboviţă (le Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. ..„î,lî1]!°.rta.tTe Prin,ele pase din Franţa, Germania, Italia, l***********^ OCAZIUNTE iFLAURA DESFACERE CU ORI-CE PREŢ IN CALEA VICTORIEI No. 22 DIN CAUZA DESFIINŢAREI DEFINITIVE A CUNOSCUTEFFIRME DE 25 .M A. GINSBERG CU MOBILE VA AVEA I.OC CU UN SCADAMINT NE MAI POMENIT Din cauză de sănătate şi a altor interese familiare, m’am deci desface toate magazinele mele din capitală, bine asortate cu ori? fel de mobile precum şi altele de asemenea natură, toate de fasţ nele cele mai 110I şi solid lucrate. Rog pe onor. P. T. public 5 capitală şi provincie a me onora cu vizitele d-lor şi se vor comutn Ha f, ge că într adevăr această desfacere este cu un preţ ne mal ponuu* şi favorabilă tutulor. 1 Mi Cu stimă, Al. GINSBERG I Calea Victoriei No. 23. i ***** D|C^y3|C^3|pp(C3|C3|p(C VECINICA FRUMUSEŢE A FEI.EI OBTINUTA prin usagiul ***3^ lift sfială .1/ b'î I sp PARFUMERIEI ORIZA ,. “Bl*.,*; r'#il PTl ţw jiu • ',.. (UIAMPAGNE ROMANA preparată din cel mai bun vin de 0-dobeşti. precum şi vinuri naturale din Tirfigăşani, Od o beşti. Cotnari, Dealn Mare etc. etc. Superioare, tuturor vinurilor streine. DEPOU GENERAL LA Magazinul de Delicatese IL Cx. Mopiaim Bucureşti. P. S. Asortiment complect in Li-queruri de Bordeaux şi Quirasouri do Olanda. DESFACERE TOTAL Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului liossel La Magasinu 1 rcpausatului L Pană argintar, firma Searpele. d Calea Serbau Vodă No. 12, se de venza.ro, cu preţuri foarte mcji rate, felurite objecte de artă lucii Fcligrand in sărmă de argint, ţi cum : ITă tavă, una Casetă, di candile. mai multe perechi brăţ.l ace, dc cap in formă de săbii, pil şi păsări, coreei, deosebite mod colete, călimări garnit.o in ţiietre smaraml, robiri, mărgăritar şi ( mant, precum şi zarfuri şi mai m te lucruri dc argintărie şi !>i terie. Rugăm pe onor P. se bine voi. că a ne onora cu presenţa d-spre a vizita acest Magasin. de ot| ce se ivesc rare oca si uni ţient1 objecte de o asemenea artă.