llJMINECA 12 TUN TE 1883 A st de tot gata, cănd n’a mai re-s de căt tîrnosirea cum am zice ♦tatuei, prin adunarea inimelor ro-ikjlor in jurul ei şi tămîiarea ei amintirea faptelor Eroului naţio-atunci iată d’odată un guvern Apitor că imbrănceşte pe ctitori şi el asupră-şi să presinte publicu-scumpa imagine. Alai mult de căt atăta ; porniţi pe astă pantă a hrăpirii, miniştrii duc Iaşi pe deputaţii şi senatorii creeaţi dtmşii, duc diferiţi impiegaţi, spre oficialisa serbătoarea. Pun apoi in gura ‘Majestăţii Sale rbele următoare : ^încredinţez Iaşilor, leagănul U-mirii, această statuă !...“ Cum ? M. Sa, dupe guvernul Roşu •ate încredinţa cui-va un lucru ce este al seu ? ! Atunci averea fie-căruia nu mai < tură a sa, şi dintrun moment înaltul trebue să se ascepte cineva . i se smulgă in silă şi să se facă de densa de către guvern cum voi. Aceasta este consecuenţa logică, tală a însuşirii guvernului de a fa-• inaugurarea statuei de la Iaşi şi de da Ieşenilor, ca de la sine, un lu-•u ce nu i aparţine. Intr artevfr, faptul acesta este cu ât mai cutezător, cu căt, daca s ar •rceta listele de subscriere pentru ■igerea statuei lui Ştefan-cel-mare, 0 se va găsi să fi pus vreun ban itr acest scop, unul măcar din toţi i ce au pus înainte individualita-i lor la inaugurare, şi au căutat ă culeagă lauri de pe scumpa me-noriă a sublimului Domn romăn ! Istoria ne spune că in toată glo-ioasa lui domniă, neobositul şi ncin* insul erou, care a avut pe rend să 1 pte cu toate limbele străine ce ne iconjurau, a dus o viaţă de griji şi oi amărăciuni. TrecSnd in morment, scăpase de ele: i»adus pe păment, reînviat in me- moria noastră, fatalitatea se vede că cere să i se verse cupa amărăciunii şi in simpla figuraţiunc, spre a-i chinui sufletul pe unde se va fi aflând astăzi. Putea fi ceva mai cuviincios şi mai corespunzător simţimCntului de veneraţiune ce viază in tot românul pentru memoria lui Stefau-Vodă de căt să participe poporul, in masa lui cea mai compactă, la serbarea numelui marelui Domn şi să-i depună inchinărilc lui dc aproape ? 1... Ei bine, amesticul arbitrar al guvernului a depărtat acea masă marc populară care era gata, să se rădice spre a merge la Iaşi, a ţinut in rc-servă chiar şi partea cea mai cu greutate a populaţi anii ieşene, şi in jurul statuei, pe lăngâ vre-o-trei-sute de oficiali şi oameni ai poliţiei bucureş-ene, aduşi pe socoteala Statului, n’a strălucit decât miile de Jidovi, atraşi de solemnitate, ca spectatori, spre imagine spăimCntătoare a stării de jale in care a ajuns patria eroului serbătorit! Daca acum vom părăsi terenul ar-bitrariului guvernamental spre a ca-racterisa procedarea guvernului ca act de administraţiune publică, ea ne înfăţişează o tendinţă centralisătoare, care dă desminţire patentă principie-lor profesate de către Roşii pretinşi liberali. Principiul descentralisator prescrie a se lăsa localităţilor dreptul de acţiune, a le permite să trăiască in ele insele, a li se acorda autonomia ; şi pentru o afacere dc caracter local se cuvenea ca guvernul, care nu caută centralisarea, să lase localităţii onoarea organisării serbării şi să n’asiste el dc căt ca invitat, ca oricare particular. Nu şi are logica aci obiccţiunea că, spre a da un caracter naţional serbării, guvernul a luat in măinele sale organisarea ei. ■'Caracterul naţional este însăşi fapta erigerii statuei. Nu e nevoe dc stampila d-lor Rosetti-Brătianu pentru a se naţionalisa o figură ce se venerează de către tot românul. In fine, spre a nu-şi desminţi năravurile, vameşii şi fariseii au turburat spiritul ce reinviază intre noi dupe mai mulţi secuii de repaus şi l’au privat de contactul entusiast al tutor Românilor, adoratori ai sei. e concepută intr’nn ton bine-voitor daVta-re ; ea reaminteşte diferitele fase a cestiu-nei religioase in Franţa de la executarea decretelor contra congregaţiunilor neautorizate pana la recentele mesuri luate contra clerului secular ; semnalează asemenea legile bisericeşti. Papa a terminat scrisoarea sa rugând pe preşedintele republicei de a uza de înalta sa influenţă, spre a impie-(lica un conflict dureros şi tot atât de funest statului şi bisericei. „Monitorul Romei" credo a şti că această scrisoare a produs o adăncă impresie in sferele guvernamentale. Vicna, 21 Iunie. — ,IBililischr Corespondent;11 anunţă că tribunalul din In-diruck s’a pronunţat in favoarea coinulnţiiini pedepsei cu moarte pronunţata contra lui Sabbadini. omplicele lui Oberdank. Londra, 38 Iunie. — Ziarul Standard crede a şti că principele Alexandru al Bulgariei, indata după iutoarcerea sa la Sofia, va cere unei adunări naţionale să opteze intre demisiunea principelui sau schimbarea radicală a sistemului administrativ actual. Nyregliyaza, 22 Iunie.—Afacerea de la Tisza Eszlar. In şedinţa de ieri s’a constatat că ovrei ar fi incercat a conrupe pe tînărul Moriţ Scharf spre a’l face să declare contrariul adevărului. Un neguţător, la care victima Estera Solymosy ar fi făcut tărgueli iu zioa in cire a fost omorîtă, a mărturit că ea era incă in prăvălia sa la amiazi pe cănd Moriţ Scharf susţine că omorul, al cărui martor ocular a fost, s’a comis la IJ ore jumătate. Atitudinea publicului care urmăreşte des-baterile e provocătoare ; o parte e contra procurorului, cea-l altâ contra apărătorilor acuzaţilor. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 21 Iunie.-- D. Jules Ferry, Preşedinte al conciliului, ministru al afacerilor străine prin interim, a avut azi o întrevedere cu marchizul de Tseng, Ambasador ni Chinei, care întrevedere a produs o im-presiune favorabilă. Intr'o scrisoare ce a adresat d-lui Orevy, Preşedinte al republicei, Papa Leou XIII expune doosebitele străgăniri la care clorul fiancez e expus : ’şi exprimă speranţa că guvernul va împiedica un conflict care va fi dureros pentru biserică şi pentru Franţa creştin,'*. Borna, 21 Iunie. —Monitorul Romei dă un rezumat al scrkroarei Papi căire preşe dintele Grevy. Ziarul zice că acea scrisoare 1 cut prin această că iu zilele de la 1 pană FERICIREA ŢERANILOR sub guvernul roşu Maimuţa, do mult cc ’şi iubeşte copii, ei strânge ’n braţe, pană cc-i omoară. Aşa fac şi pretinşii noştri liberali, cari, de mult ce ţin la fericirea ţeranuhii, in ai căror apărători pozează cu un cinism demn numai de denşii, ei robesc ca la Un-ureni, lc vinde şi cenuşa din vatră pentru marile angarale puse pe spetele lor, ba ăncă le vinde şi braţele cum s’a intemplat la Bacău şi in alte judeţe ale ţevii. Şi, ca să dăm o probă mai mult de mila guvernului pentru ţerani şi dc starea lor infloritoare sub acest regim de palavre, punem sub ochii cititorilor dou'S publicaţiuni de von zare a obiectelor mai multor ţgram din căteva comune ale judeţului Teleorman, şi cari venzări sunt a se face in curentul lunii acesteia. Nu s'a lăsat Ornic bieţilor ţerani: căldări, cergi, pătule, bucate, pană şi săpunul pentru spălat rufele şi câinii din bătătură. Trebue ca publicul să cunoască şi această faptă, in adevSr liberală şi protectoare a clasei muncitoare, tocmai in ajunul strângerii recoltii, bu-nă-rca, cum a da Dumnezeu. Iată in tocmai publicaţiuirilc de venzarc, al căror originale le păstrăm la Redacţiunea noastră • Publicaţiuue (le venzarc. Subsemnaţii 1 agent de urmărire circon-scripţia 15, Tufenii-Strumbeni. conform art. 12 din legea de urm .riri, lac cunos- la 20 iunie 1883, la orele 9 a. m. se va vinde prin licitaţie in localurile primărielor din circonscripţie şi la locul unde se află averea secuestratâ următoarele obiecte şi vite de la locuitorii debitori din comuna Stobărăşti către Stat, comună şi judeţ. Obiectele secuestrate sunt : 20 boi 39 vaci 24 viţei 399 oi 40 pogoane grîu 151 meiu 19 cai 20 pogoane porumb 3 „ orz I 0 porci. TOpodinede pivniţă 8 perniţe (?) , 4 căi ciilori IO căldări f> bucăţi săpun 5 pătule 235 băn. porumb 45 „ grîu 400 parmaci 2 pleşi de...(?) 4 putini I coşar 3 căi ui 1 aşternut 3 cergi 4 capre 3 iezi I şopron 3 bucăţi stăm bă 1 hambar. Le-a mai remas ceva prin vatră şi prin casa bieţilor locuitori din Stobărăşti ? Jncbipuiască şi singur cititorul. Dar iată alta : Publicaţiune de vănzare Subsemnatul agent de urmărire, perceptor al cireumscripţ. 3 Slobozia-Măndra, conform art. 12 etc. etc..... fac cunoscut că in ziua de 27 maiu la orele 10 d. se va vinde in Turnu-Mărgurele, piaţa Ro-mulus, următoarele obiecte secuestrate pentru neplata dărilor datorite : Douăzeci şi şase chile grîu Doui cai, unul murg ş'altul vînât. O bivoliţă. O vacă. Douăzeci oi mari, şi Nouă stupi, avere a lui Florea Rădulescu din comuna Elisabeta. Agenţii do urmărire se numesc: cel dănteiu D. Ştefănescu, cel d’al doilea 11. lliescu. Să nu se crcază ensă că urgia guvernului, prin perceptorii sei, in împlinirea dărilor, se asmute numai asupra bieţilor ţerani pe cari ’i iubeşte aşa de mult, cum se vede — ci chiar şi in capitală aceste lipitori nenorocesc fara milă zecimi şi sute de oameni săraci şi vSduve. Pentru azi, n'avem la 'ndemănă de căt o singură publicaţiune de venzare ; îndată ce ne vom procura ensă mai multe, le vom face cunoscute, pentru ca guvernul şi sateliţii lui să se poată bucura de fapte de asemenea natură. Iat-o : Publicaţiune de venzare Subsemnatul agent dn urmărire al cir-cumscripf. 5, eonf. etc. etc., fac cunoscut că la 14 iunie se va vinde prin licitaţie la Tudora Vfduva, din sub. Dobroteasa, strada Triumfu No. 8, pentru neplata dărilor datorite de lei 10 şi 95, obiectele următoare : O căldare (le aramă, 2 oglinzi de perete. Agent : Papadopol. Unor ţerani, unor vCuluve, pentru căţi-va lei li se vinde şi aşternutul, şi căldare, şi cergă, şi săpunul de spălat, până şi câinii din bătătură ; iar altora, cari datoresc cu zecimile de mii de lei, — cum sunt mulţi— acelora, o Doamne! nu numai că nu li se vinde nimic, dar ăncă li se mai iartă, sau simt păsuiţi, fiind-că, de... sunt d’ai noştri, sunt liberali naţionali !... Masca v'a căzut ensă de mult falşi ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. IU .... 1 30 , , II .... 2 50 , inanţnrile gi inserţiile ie primesc Bucureşti, la Administraţia ziarnlnl i> Vlena, la binronrile de annnţnri Eeinril Scbalet, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-itsin 2;—Paris, C. Adam, rne CKmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrnncate nn se primei Manuscrisele nolmprlmate se ard. liberali! Şi publicul inteligent v’a judecat îndeajuns. Departe d'a fi apărătorii şi protectorii celor slabi, ai ţăranilor şi veduvelor, sunteţi asupritorii, călăii lor! Robia sătenilor ie la Ungureni Proprietate a d-lui ministru de finanţe G. Lecca Publicăm dupe Gazeta de Barau jalba trimisă M. "Sale Regelui, de o parte din sătenii de la Ungureni : Majestate! „Noi sătenii din satul Ungurenii plara Bistriţa do sus, judeţ. Bacău, scăpând la târg trimitem Majestăţei Voastre această jalbă in care Vă arătăm durerile şi neno. roeirile ce indurăm din partea celor de la moşia Ungurenii. „Cu lacrimi ferbinţi şi cu genuchile plecate, rugăm pe Măria Ta, să ne faceţi dreptate la cele ce vom spune. „In satul Ungurenii, pentru noi nu este dreptate, nici lege, nici chiar frică de D-zeu. Stăpânul moşiei e la mărire mare, puternic, şi d’aceea ne plângem Majestăţii Tale. „Eu Costacha Nică, bătrân de aproape 60 ani, am luat de la boerul moşiei acu 17 ani (1866) 15 galbeni, şi de 17 ani muncesc sute şi sute de prăjini, sute şi sute de zile cu palmele, in fie-care an. Am mai luat două merţe popoşoi, pe care ni le-au văndut cu 50 1. n. chila şi 12 prăjini praşilă, dobândă. Pentru acei 15 galb. şi 2 merţe popuşoi, muncesc de 17 ani şi nu mai pot scăpa. Răfuielile le face vechilul fără mine, zapisele de muncă să intâresc fără mine, iar eu cui să me jeluesc ? Dacă nu pun degetul mâ bate vechilul, mă bate primarul, şi muncesc toată vara la ogoarele boereşti, toată earna la casa boereascâ, iar ogorul meu nici nu mai ştiu unde e, şi casa moa săracă, mâncând vara făină de orz ce ne dă boerii când muncim. „Eu (j. Năsturaş, de 9 ani muncesc in-tr'una eu sute de prăjini şi sute de zile. M’au mai pus incă pe 5 ani de muncă, şi pentru ce ? Pentru 67 1. n. ce am luat rânduri, ronduri. Zapisele sunt făcute fără mine, şi iu ele sunt pus cu mii de prăjini şi cu sute de zile. Tatâ-meu a murit de 9 ani, şi ei zic că a rămas dator cu munca, pe care trebue s’o fac eu. Care lege zice oare aşa ? Cu toate acestea eu sunt serac , lipit pământului, şi până la moarte nu vor scăpa nici copii mei. In zapisele făcute pentru muncă, se zice că eu am luat bani, fără să iau un gologan măcar. Cui să me jeluesc ? Vai de capul meu dacă deschid gura ! „Eu Maria Bogaciului, văduvă, de 12 ani muncesc intr’una, fără să iau de la curte, de căt 15 băniţi păpuşoi pe care mi le-au socotit in 60 1. n. Ei zic că bâr-batâ-meu a rămas dator cu muncă şi trebue s’o lac eu. De 12 ani, de atâta amar de vreme sunt târâtă la muncă in fie-care an, şi sub loviturile harapnicului fac sute de prăjini, neştiind cănd vor avea siărşit, iar copii ’mi mor de foame. „Lui Ioan Sava. pe lângă nesfârşitele munci ce i s'au pus in spinare, apoi Pan mai bătut vechilul, de zace acum in spitalul din Bacău. La unii locuitori le-au luat pămănturile după moartea lor, pentru dobânda munceii Aşa lui I. Ursu, T. Radu, Gli. Radu şi la alţii. Suut mulţi locuitori cari sufer aşa nmre nedreptăţi, dar de frică, tac. Sunt mult. de spus incă, şi se vor spune dacă M. Voastră Vă veţi face mila cu noi ca să trimitiţi la faţa locului o comisie din oameni drepţi şi nepărtinitori. A venit zilele ace-tea d-1 prefect care e neam cu cei de la moşie, şi care după ce ne-au cercetat, TIMPUL au zis ăntâiu cil are si ne pue la gros şi apoi ca să ne impace cu boerul. „Majostate ! Facefi-Vâ milă de noi, scă-paţi-ne de robia asta, şi noi şi copiii noştri, Ve vom bine cuvânta. „Suntem ai M. Vo stre plecate şi supuse slugi. (Urmează subsemnaturile). m Cc zici cl-le Brătianu şi mai cu seama domnia-ta, cl-le Eosetti ? Triinete-veţi tot pe ciocoii moşiei ca alăturea cu subprefectul să facă cercetare ? | In numârul nostru de la 3 ale curentei, I am arătat dupâ Resboiul că d. căpitan Con-i stantinidi de la artilerie, pentru a pedepsi pe un soldat, a scos compania intreaga, or donănd ca lie-care om să ’i tragă acelui soldat câte o palmă peste obraz şi să 1 scuipe. Soldatul maltiatat in ast-fel de mod barbar a fost dus la spital, şi pe când ne aşteptam ca culpabilul să fie dat in judecată, aflăm că i s’a aplicat o simplă pedeapsă disciplinară. Astă-zi auzim că acel nenorocit soldat a murit, şi nu ne vom mira dacă vom citi măine in foaia oficială sau in vre-uu organ guvernamental, că n’a murit de sdruncinarea creerilor şi de scârba scuipături, ci de guturalii ! Nici un organ guvernamental n’a zis un singur cuvânt măcar despre acest fapt, şi ne mirăm foarte mult de „Romanul" care pănă acuma are aerul că este contra bătăi. Repetăm şi azi : Acestea se petrec in mijlocul capitalei Regatului român, la reşedinţa Capului statului şi şeful suprem al armatei, supt un guvern pretins liberal şi democratic, având de ministru de râsboin pe insuşi d. I. C. Brătianu 1 Oin Districte Trăsnit. — Pe islazul comunei Mihăeş-ti, judeţul Vâlcea, păşuna in zioa de23Maiu o vacă a locuitorului N. Mociofan, şi, pe la orele 4 p. m., căzând o ploae cu grindină a făcut strieiuni pometurilor şi semănăturilor, iar vaca a fost lovită de trăsnet şi a murit pe dată. La 31 Maiu, de la orele 2 şijum. post-meridiane, pe teritoriul comunei Rosnovu, judeful Neamtu, venind o ploae torenfiona-lâ pe cănd locuitorii Toma Ioan David şi Constandin Câtănută din acea comună grâ-pau ogorul lor de pe şesul Rosnovu, aproape de şoseaoa naţională Piatra-Buliuş, având căte două vaci injugate la acea grapă şi pe când acei locuitori erau puţin depărtaţi de lângă vite la jechela lor punân-du’şi sucmanele pe dânşii pentru ploae, un trăsnet a picat tocmai peste vitele injugate, care la moment au şi râmas moarte. Accident. — In noaptea de 29 spre 30 Maiu trecut, individul Barto Lajos, de naţionalitate ungur, aflăndu-se ca lucrător la fabrica de spirt a fraţilor Lupu şi Marcu Avram din comuna Simileasca, juch-ţul Buzău căzând in plâmăditorul fabricei care era incărcat cu plămadă feartâ, a şi incetat din viată după cinci ore de la scoaterea lui de acolo. Acest cas s'a constatat de către domnu procuror al tribunalului local. Grindină. — La 30 Maiu trecut, pe la orele 2 şi jum. post meridiane, a căzut o ploae cu grindină pe cătuna Negoeşti din comuna Talpa, judeţul Neamtu, din care causâ s’au distrus ca 122 fălci grâu de toamnă şi ca 94 fălci ovăz, orz, secară, grâu şi porumb. In zioa de 30 Maiu trecut, căzând o ploae cu grindină pe teritoriul comueei Pildeşti, judeţul Roman, a stricat ca la 14 fălci cu grâu. In zilele de 30 şi 31Maiu trecut, căzând ploae torenţială amestecată cu grindină asupra comunelor Nehoiaşu, Robeşti, Gura-Săraţi, Merei, Lipia şi Valea-Teancu-cului, judeţul Buzău a inecat şi distrus mare parte din semănăturile viile, livezile şi grădinile locuitorilor ; iar pabuga suferită numai de locuitorii din comunele Robeşti şi Nehoiaşu, care s’a constatat cu aproximaţie, este peste 0.090 lei, necunoscându ■ se insă pănă in present la ce cifră se urcă şi daunele suferite de locuitorii ce-lor-alte comune, şi care sunt insemnate. Spânzurat' — In zioa de 2 Iunie curent s’a găsit spânzurat de un arbore pe dealul Cozlei, teritorul oraşului Piatra, individul Ioan Vamanu din acel oraş, in etate ca de 60 ani, de profesie petrar ne existând asupra morţei nici o hănuială după contestarea parchetului. GAZETA TRIBUNALELOR Afacerea BIocli. Afacerea Bloch-Schperlich, de care cititorii noştri ’şi-aduc negreşit a minte, ’şi-a avut epilogul, zilele trecute, înaintea Tribunalului comercial al Senei. Se ştie că cutia conţinând pretinsele diamante fusese asigurată de către A. Se-găl et fils, ceasornicari la Cliaux-de-Fonds, in Elveţia, pentru o sumă de 160,000 la societăţile la Ba\oise şi la Suisse. Cu toate desbaterile urmate inaintea Tribunalelor române, din cari a resultat că cutia in cestiune nu conţinuse diamante şi, prin urmare, că asigurarea fusese făcută pe o valoare fictivă, Segal, cumnatul lui Bloch, a chiemat in judecată pe numitele societăţi şi a cerut a fi condomnate să ’i plătească suma de 160,000 lei, preţul asigurârei, sub cuvânt că diamantele espediate de el fuseseră lurate pe drum, sau la Bucureşti. La această cutezăteare pretenţiune societăţile au respuns printr’uâ cerere reeonven-ţionalâ de 5000 lei ca daune-interese. Dupe cum era de aşteptat, Tribunalul, in consideraţiune că reclamantul n’a fost in stare să probeze nici prin registrele sale, nici prin corespondenţa sa, nici prin vre un alt document esistenţa acelor diamante, a respins acţiunea, condemnăndu’l şi la cheltuieli de judecată. Cererea reconvenţională a fost de asemenea înlăturată, de oare-ce societăţile n’au dovedit cu nimic că ar fi suferit vre un prejudiciu. ECOURI STREINE Fortificaţiile Romnâiei. „Deutsche Zeitung“ din Vie na scrie Regatul României se ocupă serios cu planul de a’şi fortifica graniţele şi anume mai ăntăiu contra Austriei, După cum se anunţă din Bucureşti, guvernul roman a intrat in negocieri deja acum căteva luni cu Şi pentru că publicarăm jalba, să dăm ăncă loc şi următoarelor acte ce dovedesc că in adevăr la Ungureni ţăranii sunt robiţi de liberalul(?) proprietar şi ministru de finanţe Gr. Lecca: Săteanul Cosma lîojniţă, a luat la anu 1868, cinci galbeni; şi de atunci munceşte fără a fi scăpat. Bietul sătean, d'abia a găsit ţidulele pe muncă făcute de la 1876 incoace, per-zăndu-le pe cele-l'alte. Aceste ţiduli cu număr din condică sunt la re-dacţiunea Gazetei de Bacău ; din ele se constată că numai in aceşti 7 ani, Rojniţăa făcut următoarea muncă : 1876-40 pr. prâşilă. 124 secere. 1877---829a » « 12 pr. inter. 1878-182 .. . 7 1879---71V2 . . 13 Va ..49 .. 1880-80 n n t 11VIJ 1881- 49 n t* 1882- 150 6 euo 144' , 187 Va Şi cu toate acestea, i se mai pune săteanului a face şi anul acesta munca următoare, după chitanţa de re-fueală din 1882 Decembrie 13, iscălit Constantinii;: 119 pr. praşilăi, 13 secere, coasă, 109 zile cu palmele. Tot in această chitanţă, mai pune românului, că e dator şi cu 78 lei şi 95 bani. Va să zică. a muncit 15 ani, in care să vede ce muncă a făcut pentru 5 galbeni luaţi, şi procentul acelor galbeni după 15 ani s’a suit la 78 lei noi. Vădana Mciria Bogaciului. munceşte de 12 ani pentru datoria bărbatului. Acuma 3 ani a luat şi ea 15 băniţi popuşoi, pe care i lo-au socotit in 60 lei noid f). După chitanţa de refueală din 1881 Noemvrie 25, iscălit Ţintă, ea avea a mai face fiO1^ inţernat, 86^ pra-şila, 1687a secere. Eată ce a făcut ea in 1882, după ţidulele ce sunt in pastrarea Redac-ţiunii Gazetei de Bacău: 122 praşilâ, 129 secere, şi 58 inţernat. Pentru ce dar e luată iar la muncă ? In timp de 3 ani, nu a muncit destul pentru acele 15 băniţi popuşoi ? Femeea a muncit pentru procente, iar suma de 60 fr. luaţi pe popuşoi, a mai crescut la 66 fr. 10 bani, şi e tot in sarcina acestei vădane. CRONICA Procesul primăriei cu d. Boisgueiin, antreprenorul canalizării Dimboviţii, s’a terminat ast-fel : Tribunalul de .arbitrii a condamnat pe comună să plătească d-lui Boisguerin 25,000 lei şi arbitrilor 5000 lei.—>Cine imparte, parte ’şi face.“ — Bar, vorba, de pe a cui spinare se plăteşte ? * Locuitorul Ioan Gotui din comuna Talpa judeţul Neamţu, ce suferea de alienaţiune, in zioa de 28 Maiu trecut s’a găsit spânzurat in o livede de lângă casa sa. * In zioa de 29 Maiu trecut, pe teritoriul comunei Ghidigeni, judeţul Tutova a căzut o ploae torenţială cu piatră care a durat 25 minute; piatră cea mai mare cântărită a avut 12 dramuri şi a fost ăşa de tare isbitâ de vânt in căt a spart mai multe geamuri şi a causat stricăciune ţarinelor de grău. * In Iaşi a apărut o nouă revistă, literară şi ştiinţifică, redactată de d. Beldiceanu, şi botezată cu numele de Cultura. Apare o dată pe lună. In ântâiul numâr ca sumar: Introducerea, Baia, Origina cuvântului rîie, Eter ia, Timpurile haotice şi poesii. — Salutăm pe confratele nostru din a doua capitală şi-i urăm viaţă lungă. Bătaia in armată Românul publică sub toate reservele următoarea scrisoare ce i se trimite de un anonim. Cere insă ca cercetări să se facă şi, dacă se va dovedi că cele relatate sunt exacte, să se pedepsească autorii unor asemenea nelegiuiri: Dommnule Redactor. Dumneavoastră aţi fost tot-d’a-una contra bătăi soldaţilor, aţi strigat, dar mi se pare că nimeni nu ascultă, căci tot se bat soldaţi şi se bat râu pănă la moarte, şi pentru a vedea şi d-voastră că aşa este, vâ voi spune că in zilele cele d’ântâiu ale lu-nei acesteia, doi soldaţi din batalionu II de vânători, cari se află supt corturi laGo-troceni, au fost aşa de crunt bătuţi in cât au fost chiar şi omorâţi, şi ne mirăm cum spitalul militar n’a făcut nici-o demarşă până acum. Aceşti soldaţi, cari se spune că au şi murit ii chiamâ: Bârâ Ioan, bătut de caporal şi mort a doa zi la spital, al doilea este Stanea Radu, bătut de caporal, şi mai bătut şi de soldatul care’l ducea la spital până a murit pe drum. Toate acestea le ştiu soldaţii din batalion şi bătăile se văd de toţi câţi sânt pe lângă front. Faceţi domnule redactor, să se auzâ de toată lumea aceste barbarii ce se petrec in armată, ca culpabili sâ’şi primească pedeapsa şi in armată să înceteze o dată bătaia care este degradatoare pentru o armată a unei ţâri civilizate. O martoră oculară. generalul belgian Brialmont, spre al face să vie in România şi să elaboJ reze un plan asupra fortificaţi,*J| necesare a graniţelor ţeri. Generalii Brialmont petrece acum dedou&sepJ tămăni in Bucureşti şi e insărciS să cerceteze ţinuturile dela era.niţa’, ţeri şi să găsească punctele acele-J ce ar fi mai potrivite pentru a ridica fortificaţiuni, elaborând planjj rile respective. Se zice, că Brii mont va călători apoi la graniţa o| cidentală. Afară de planul pentrB fortificarea graniţelor, generalul belgian e insărciuat să facă studii pJI tru transformarea Bucureştilor intr’o tabără intărită. Din toate acestea vede, că Românii se află intr’o fat*! lă rătăcire in privinţa Austriei -3 a propriei de jos.“ lor misiuni la Dună], - ii* Alianţa franco-spaniolă Ziarul „ France “ din Paris, cal aduce din cănd in cănd articoli asfl Pi a alianţei latine si mai cu seami asupra unirii dintre Franţa şi Sp*. nia, a scris nu de mult, că singun piedecă pentru această alianţă, atlLU'' de naturală şi lesne de realizat, este *' deosebirea formei lor de guvernământ şi deacea sfătueşte pe Spanioli să j troducă si la ei republica. „Epoci clin Madrid respunde: „Rechemaţi rm bine la voi monarhia, şi unirea dorită de voi se va face indată. “ — AcunJ „ France “ replicând cu supărare zi. ce ; Nu cumva „Epoca1“ işi inchipu-eşte, că in Franţa regimut se poate schimba ca o cămaşă şi nu ştie, câ că Republica in Franţa nu e ceva provizoriu, ci un ce definitiv şi că a renunţa la republică, ar fi moarte pentru Franţa. „Puteţi voi zice jJ ceasta, intreabă foaea franceză, -despre monarhia voastră de ocaziune; despre monarhia voastră născută dintru lovitură de stat ?“ Se susţine, că guvernul spaiîJ inclină mai mult spre puterile al J din centrul Europei, decăt spre Fă ţa. Căt despre Italia, se ştie, o! este legată de Austro-Germania. Albania. O depeşă din Cattaro, cu data $1 Iunie, spune: Sâmbătă după amea-i zi turcii au fost bătuţi intr’o lup-, ţă. De mai multe zile Malissosi ţin împresurate şase batalioane turceşti la Sfânta Maria. Patru batalioane din Scutari, ce erau să vie in ajutorul impresuraţilor, au fost respinse cu perderi. Singura scăpare a turcilor ai' fi să treacă fluviul Kiri. Albane- m» jii au prins pe un maior şi pe mai mulţi nizami. — Seminţiele Sociali şi Seşi cu 1500 luptător au intrat ;ii Hotti. ' ţill V' M. ACTE OFICIALE Consiliul judeţului Ialomiţa este autonssi ca, in sesiunea sa estra-ordinara de la 10t h l FOILETON 1 yj * CĂLĂUL Spre sfârşitul lunii lui martie 1793, un om sosi din Paris la Marsilia, se duse indată la Palatul justiţiei, puse pe cap o pălărie garnisită cu pene tricolore şi desfăşură o hârtie semnată de membrii comitetului de salut public, care hârtie 61 institua ca preşedinte al tribunalului revoluţionar. Fu lăsat a face ce i-a plăcut fără a se opune cineva la instalarea lui; a-tăta numai, fu intrebat cum se numeşte. El respunse că’l chiamă cetăţeanul Brutus. Pe acea vreme, ăst nume era foarte la modă; aşa că nimeni n’a fost mirat de alegerea ce făcuse cetăţeanul-preşedinte al tribunalului revoluţionar din Marsilia. In tot timpul anului 1792 şi incc-putul anului 93, ghilotina cam ince-pusc a lăngezi la Marsilia; se făcuse in astă privinţă plângere către comi- tetul de salut public, şi acesta trimisese, cum am spus, pe cetăţeanul Brutus spre a da puţină activitate maşinei patriotice. La ănteia vedere, se putea ghici că alegerea era hună; cetăţeanul Brutus se pricepea de minune d’a curaţi pe scândurile ghilotinei prisosul inchisorilor. Pe fie ce zi i se dedea liste de bănuiţi. Spre a nu'şi perde vremea, Brutus ducea aceste liste la tribunalul revoluţionar, condamna la moarte fără ca cea mai mică emoţiune de plăcere sau de mâhnire să se zăria-scă pe lunga şi uscată lui figură. Apoi, in timp cc grefierul citia hotărârea, el arăta pe lista de bănuiţi ce i se d&duse de cu dimineaţă, numele acelora cari trebuiau să înlocuiască in închisori golurile ce se făceau seara. Astă sarcină sfârşită, se intorcea in intunecosul sân cat al treilea, care, prin una din acele traverse curii ăn-| că se mai găsesc des in oraşele mai vechi, pune in comunicaţie strada cea mare şi strada Coutellerie (cuţi-tărie). Acolo sta singur şi nevăzut i chiar pentru Saronii şi Mouraille, cari erau Carrier şi Fouquier—Tin-ville al acestui alt Eobespierre. Cănd câteodată Brutus eşia spre a se plimba prin oraş, eşi punea in cap o caschetă de piele de vulpe şi la şold o mare sabie ce atârna pe pietre scoţând scânteie. Restul Îmbrăcămintei sale ciudate se compunea din o earnianiolă i un fel de pieptar) şi dintr’o perechie de pantaloni de coloare posomorâtă. Cănd el întâlnea cineva ast-fel, fâcându’şi preumblarea, se grăbia a’şi ridica pălăria, de frică ca nu a doua iz sâ’i ridice el capul. Mulţumită frumosului său soare, veselelor sale case vâpsite in colori vii, şi a acelei mări albastre ce rîde la picioarele sale, Marsilia, deşi adânc atinsă de acele friguri revoluţionare ce’i nimicia cel mai curat sânge, păstrase pentru căt-va timp ăncă acel aspect de fericire şi de veselie ce face caracterul de căpetenie al fisionomici sale. Cu toate acestea, puţin căte puţin, un vel de doliu se întinsese asupră-i, stradele sale aşa de sgomotoase deveniseră foarte tăcute; ferestrele sale, cari, asemenea soarii-soarelui, se deschid u- na după alta spre a aspira ănteile raze ale soarelui arzător al frumoasei Provanţă şi ănteiele ventuleţe dulci de seară, reni; neau închise; in sferşit. ultim semn de durere, şi mai îngrozitor ăncă intr’un oraş comercial decăt in or care altul, pră-văliele se inchisese, afară de una singură. Fără indoială, aceasta era deschisă clin causu nevinovatului comerţ a aceluia ce o locuia, căci d’asupra uşii acestei prăvălioare era un şild pe care sta scris : Coquelin, Jabricant ele jucării de carton. $’apoi proprietarul zugrăvise, de sigur spre a atrage protecţiunea Republicii asupra stabilimentului seu. un bonet roşu d’asupra acestui şild, a cărei inscripţiune era incadrată intre o secure şi un iatagan. Prăvălia lui Ooquolin era pe piaţa Petit-Mazeau. Era un fel de boltă mică şi întunecoasă. Cel ce, trecând p acolo, eşi arunca ochii inăuntru, zaria, puţin mai departe de pragul uşii, o masă şi un scaun, şi 'înaintea moşii şi p'acest scaun, un om cu ochii stinşi, ou obrajii atârnând, ocu- pat a plimba cele două limbi alem) foarfecilor sale prin o hârtie de car- ■ ton, şi gătind vre-o cutie, o căru-M cioara, o casă, un puţ, un arbore, M sau făcând să umble o căruţă inliăj I mată de caii sâi, a face să dănţuB iască o paiaţă trăgând de sfoara ceB ' atârna intre picioare, sau a imbrăcl şi a desbrăca o păpuşă. Oroare arîf ' fost lucrul de care se ocupa, mişei- i. rile lui erau blânde şi cumpănite; a figura lui rămânea insufleţită d’o bu- J năvoinţă, in acord cu copilăreştele 1 sale ocupaţiuni. 1 h Din cănd in când se scula, intra 1 in odaia de din dos a prăvăliei, ş; acolo dispărea la privirile trecători- j lor. Se auzia atunci sgomotul unei , _ roate. După puţin timp omul cu fi- I gura blajină redeschidea sau iuchi- j dea uşa odăei din dos, venea să se | , aşeze iar pe scaun, şi urma să Iu- I • creze la calul de carton intrerupt. ■ Omul acesta era Coquelin. Tud. de Dernroo. (Va urma) | 1 I Sie pronunţe asupra preteuţiunilor ''oilor construirei localului de scoa-'o la plata unor lucrări ce susţin emis din situaţiele ingirerului; b) Loştinţi de ordinul miuisterului lu-mblice No. 13.969, prin care ce-.oţului pietrişul esploatat de acel la carierile Gârliţa şi Bugiacu din cum şi sâ aviseze la deschiderea necesar pentru transportarea lui; itineze fondul din care sâ se plaja uiâşiţele din taxa de 1 la suta din adeţului; d) Să aviseze asupra con-unui imprumut de la casa de de-consemnaţiuni, pentru constituitului casei de credit agricol ce a se infiinţa in acel judeţ; e) Să iinţă de ordinul miuisterului agri-industriei, eomerciului şi doiueni-M 9.201, relativ la infiinţarea de e Lctice pentru agricultură ; f) Sa m iiţe asupra ofertei domnului Ioan relativa la arendarea tipografiei ju- arma artileriei. Pavlov Alexandru din arma geniului. Mavrodin Nicolae din arma cavaleriei. Lupu ALxandru din desfiinţatul corp de stat-major. Crainiceanu Grigore din arma geniului. Lambrino Alexandru din arma cavaleriei. Boteanu Mihail din arma geniului. Boteanu Remus din arma infanteriei. Papazoglu Constantin din desfiinţatul corp de stat-major. Culcer Ioan din arma geniului. Zotu Vasile din arma geniului. Va-siliu Petre din arma artileriei. Filip Nicolae din desfiinţatul corp de stat-major. Ma-reş Gheorghe din arma artileriei. Locotenenţii : Mavrocordat Leon din arma artileriei. Lambru Gheorghe din arma infanteriei. Gradişteanu Grigore din arma infanteriei. Oficerii mai sus menţionaţi sunt obligaţi a face şi indeplini serviciul de stat-major, ori de căte ori vor fi chemaţi. REVISTA ZIARELOR le Public arată ăncă odată la care tind demagogii cu re-constituţiei. Ei au risipit ni in alegerile trecute, numai ingera şi in colegiul I. Ei imoralitate! corupţie ! şi ei falaltceva, de căt fapte imorale oioătoare! tqyânnl combate privilegiele ufui şi „tradiţiunile de drept şi 4“ Aii zi avem aristocraţia muncei, lazeta oficioasă, aristocraţia it ai, cea mai nobilă şi mai me-as aristocraţie, pe care Emil de a a numit’o, cu drept cuvent aţia democratică." (De exem-Emil Costinescu, Simeon Mieii, si alţi milionari democra- Mfimea, vorbind despre cesti-;aţunării. probează că temerile fost intemeiate, că guvernul romis cestiunea şi putem fi că in cele din urmă Austria esvtriumfătoare. Rqpoiul W. inşiră toate fanfa-ade celor dela putere, cari a-lumea cu planuri şi proecte olitice, economice, financiare ce, numai cu scopul de a edin apă tulbure şi a trage fo-neschine de pe spinarea al- ri. Gel Jlţerii de Stat-Major un -ecunoscuţi brevetaţi de stat-major I căror nume urmează : iii: Gramont Alexandru din arma ntijei. Boteanu Emanoil din arma in-Dona Nicolae din desfiinţatul corp najor. Berendei Anton din arma Pastia Mihail din arma artileriei. Serghie din arma infanteriei. Po-□stantiu din desfiinţatul corp de r. Biicoianu Serghie din armaca-Carp Ioan din arma artileriei. DiI). Maican din arma artileriei La-icob din arma infanteriei. Argeto-i din arma geniului. Brâtianu Gon-in desfiinţa! ul corp de stat-major. [nent-colouelii: Kobescu Alexandru a artileriei. Cratunescu Constantin i artileriei. Gigurtu Petre din arma i. Borânescu Ioan din desfiinţatul stat-major. Capităueanu Constantin inţatul corp de stat-major. i : Magheru Eomulus din arma ar-Zanescu Alexandru din arma arti-nămăticescu Gheorghe din arma arii lepites Virgiliu din arma artileriei, iu Ioan din arma artileriei, mii: Şiaguna Constantin din arma ii. Balan Temistocle din arma in-Tatarescu Nicolae din arma in-George.-cu Bereşteanu Ioan din unt iol< en st a ill li Ut£ • m rit ■os ari i itu •oc ar ar alei P < ih «lai riei iei. arie uar Cap tale iter iter Controlori fiscali Domnu Ilie Popescu, fostsub-prefect, s’a numit in postul de controlor fiscal rămas vacant prin demisionarea domnului T. Pa-pastasinopolu. Domnii Radăf Pândele şi ăl. Sc. Micles-cu s’au numit controlori fiscali. Domnu V. Vâdeanu, actual verificator in casierie de Suceava, s’a numit controlor fiscal, in locul domnului N. Greceanu demisionat. V ari etăţi Hue, oraşul misterios. — Hue, capitala Anamului şi reşedinţa luiTu-Duc, este prin excelenţa oraşul misterios. Jnălţimea pe care se află a făcut sâ fie cu neputinţă tuturor călătorilor de a ajunge pănâ la porţile sale. Nici Francis Garnier, nici D-nii Du-puis şi Harmand, nici chiar D. Dutreuil de Ehins, care a fost in serviciul Anamului, n'au isbutit să pătrundă in acest oraş. Cât pentru cei 25 sau 30 Francesi sau Spanioli, cari de vre jumătate de secol Iau fost admişi in citadelă şi primiţi de rege, n’au putut sâ visiteze oraşul, fiind incun-juraţi de trupe şi conduşi de un itinerar anume hotârit. Singurul Frances care a dat o descriere despre Hue este D. Chaigneau, unul din ofiţerii cari la inceputul secolului se aflară in serviciul armatei lui Gia-Long. Acest ofiţer este născut intr’o mahala din Hue; el a visitat de mai multe ori partea oraşului oprită celor-l’alţi străini, şi notele ciudate pe cari le a adunat au fost publicate acum căţi-va ani. In aceste note găsim următoarele amănunte : Hue cuprinde două părţi cu totul deosebite : oraşul propriu numit şi mahalalele. Oraşul se rădică in mijlocul unui fel de insule patrate, despărţită de mahalale, tla sud piin riul Hue, la est, Ia nord şi vest printr’un fel de canal, o derivaţiune a riului. El este apărat de o intârire inaltă de şease chilometri, construita după sistemul Vaubsn, de ofiţeri francesi, şi străpunsă de zece porţi mari pe cari 86 află pavilioanele Chinese. Aceste porţi nu sunt deşchise de căt da la cinci ore dimineaţa pănâ la □ouă ore seara. In această incintă se afla raunite toate serviciefe guvernului şi ale administraţiunii ţărei. Afară de căte-va locuinţe de mandarini, nu se vede nici-o casă particulară şi nici-un comerciu nu se face, de căt numai acela de a vinde ceai şi trebuincioasele pentru hrana trupelor şi servitorilor mandarinilor. Pâtrunzăud in interiorul incintei intărite, se vede o altă incintă mai puţin masivă şi mai puţin rădicata străpunsă de opt porţi mari. Intre aceste doue incint6 se află car tierul aristocritic ; stradele sunt largi, bine aliniate şi pe o parte şi pe alta a-vănd palate şi frumoase locuinţe de mandarini. Pe ici pe cole mai multe stabilimente publice ; la ăst cele şease ministere ; la nord, prefectura, biblioteca, şcoala mandarinilor ; la sud tribunalul, observatorul: a proape pretutindene arsenale şi casarme imense. Porţile celei d a doua incinte sunt inchi-se ori-cărui om care face nu parte din curte sau din guvern. Din contra femeile, fără deosebire de calitate, sunt primite; secere numai ca ele să fie imbrâcate cuviincios. Omenii cărora este permis de a trece prin aceste porţi, mandarini, scriitori ai 'guvernului, servitori ai regelui sau ai principilor, sunt ţinuţi să poarte pe pept sau să arăte o mică placă de aur, de argint, de fildeş, etc., după caste, indicând de o parte gradul iar de ceeal’altă titlul fie căruia. D. Chaigneau istoriseşte in această privinţă că un locuitor care doreşte să vadă aceasta parte a oraşului poate să imprumute placa unui mandarin, a şi-o pune la gat, şi a se presenta la ori-ce poarta. Dacă sentinela nu bagă de seamă că a fost in şelată, omul nostru işi scoate pălăria, cum este obiceiul, şi intră. 0 dată inse ce a in trat, trebue să’şi păstreze inse tot aerul r6 ce pentru a nu da bănueli că este străin in acest loc ; un supraveghiător ar putea să confiunteze indicaţiunea plâcei cu titlurile individului şi să’l aresteze. Intrând prin poarta principală in adou incintă, se află in faţă palatul marelui consiliu ; la dreapta, secretariatul regelui; la stânga, palatul de conferenţe al mandarinilor şi o mulţime de alte construcţiuni pentru deosebitele servicii ale Statului In dosul acestor clădiri se inalţă un zid de cărămidă care taie interiorul incintei doua in toată lărgimea ei şi o desparte in două părţi. A doua parte, pe care avem s’o descriem, cuprinde palatul regelui, seraiul şi serviciele personale ale Iui Tu-Duc. Acest zid de despărţire este străpuns de trei porţi, din cari una, cea din mijloc, are for ma unui mic pavilion, daurit şi ornat cu sculpturi minunate. Această poartă se află intre palatul marelui consiliu, şi este de rigoare ca cei ce trec pe dinaintea acestui fel de arc de triumf să’şi scoată pală riile ca respect pentru palatul care se află in dos şi unde regele merge in fie-carezi Puţin mai departe, in dosul mai multor palate cari se află la intrare, sunt grupate o mulţime de clădiri de toate mărimile, cu acoperişuri de mai multe colori şi legate intre ele prin galerii cari formează grădinile. In aceste case se află apartamentele regale, seraiul, teatrul, locuinţele principilor şi ale mandaiinilor de pe lângă persoana lui Tu-Duc, magasinele, etc. Mai departe sunt casarmele gardelor. In fine, la extremitatea septentrională celei de a doua incinte se vede locul de preămblare a regelui, plin de plantaţiuni, tresoreria imparţită in doue. părţi, una pentru aur şi alta pentru argint ; museul, unde ce află grămădite toate curiosităţile locale sau exotice cari aparţin regelui, şi mai multe alte construcţiuni pentru serviciele publice. To?te casele din Hue, chiar cele cari au numele de palate, nu sunt de căt nişte şo-proane, construite cu mai mult sau mai puţin lux. Ele sunt abia rădicate pentru a primi o lumină îndestulătoare in intru şi zidurile cari le inconjură abia se văd din causa acoperişurilor cari sunt lăsate in jos O oare-enre curăţenie se află in a doua incinta, in apropiare de palatul regal : stradele largi, dar puţin frecuentale, sunt in destul de bine intreţinute ; sentinelele şi oamenii de serviciu au uniforme foarte curate. In intăia incintă cine-va se găseşte mai bine, căci nu este supus la tot felul de formalităţi. Aci insă curăţenia incepe a dispărea şi se văd murdăriii aruncate pe marginea stradelor. Cât pentru mahalalele din Hue, ele seamănă cu toate oraşele anamite. După d. Dufreil de Ehins, populaţinnea oraşului Hue este de 30,000 locuitori; acea a mahalalelor de aproape 60 mii locuitori. întăririle sunt in proastă stare, şi unele din şanţuri dărîmate. Numărul tunurilor pe parapete este de 3S0 până la 400 ; cele mai multe insă din aceste tunuri sunt de un model vechiu. Aceste sunt amănuntele date de deosebiţi călători cari au percurat Anamul, in privinţa capitalei ţărei, a acestui oraş aţâţ de puţn cunoscut; caie, intr’vn viitor apropiat, are să fie de sigur teatrul unor evenimente considerabile.— Voc. Cov.— Un curtezan oficial. Localitatea din Ialomiţa spune că controlorul II...; holteiu tomnatic, are obiceiu ca mergând prin comune sâ impue perceptorilor cu neveste tinere, de a’i trimite uevestile să i facă baie caldă la picioare, s'au să i ţie companie la masă, când d-sa găseşte ocaziune a face pe cavalerul şervet indopănd singur cu furculiţa pe grâţioaselo sale companioane. Din nenorocire că acestea fiind rău crescute şi neinţelegând politeţa d-lui H... l’au luat la ocări, şi bărbaţii lor indignându-se era p'aci să i umfle, de şi d. H... se scuză că aşa o regulamentul controlorilor. Noi indemnâin pe d-nii perceptori cari pot fi espuşi la aplicarea regulamentului d-lui H... săi tragă o sfântă de bătaie sâ’l sature de controlat nevestele. R. Direcţiunea baloanelor.—Cetim in Ga zeta de Leips'ug din 27 Maiu : Un aero-naut din Lipsea, doctorul Woelfert, descoperise mijlocul de a dirigea baloanele. In o seară doctorul imflă imensul său vehicul aerian, botezat cu numele de Germania 900,000 de litri de gaz fură absorbiţi de acest monstru ; apoi la 6 oare şi jumătate aeronautul se inâlţă in aer. Experienţa n’a reuşit. O roată s’a stricat, aripile balonului nu se mişcară, şi vîntul care era in destul de tare, n a putut să fie dominat de maşinele indrâsneţului călător. La o mică distanţă de punctul de pleca re scoborîrea s’a făcut eu destulă inlesnire in mijlocul unei câmpii pline de noroiu, şi la 11 ore seara doctorul Woelfert se in-toarse acasă cu balonul său desumflat şi stri cat, cu o experienţă mai mult şi cu o ilusiu-ne mai puţin. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE BLericei Dobroteasa trepriză a restaurărei la orele 11 a. m. Se publică dar spre cunoştinţă generală a amatorilor că la arătata zi şi oră să se presmte in locul indicat cu garanţie in bam sau efecte publice, iar planul se poate observa in ori-ce zi de iucru in cancelaria epitropiei, la domiciliul preotului Pândele Eeferendariu, preşedintei ) da Dobroteasa No. 12. epitropiei, Stra- C URSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB toma ţauicj No. 60. Strada Lipscani. No. 60. _____Peeiuu de 11 iunie 1883. regal* A eţ it de sub presă : Cobicele comunale complecte, coprin zănd toate legile decretate de la auul 1878 pănă la incliiderea sesiunei Corpurilor Le giuitoare din auul 1883, complectate cu cele mai vechi rămase iu vigoare, adecă legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Cousilielor judeţene, a tocme Iilor agricole a timbrului, a perceperei contribuţiuuilor, a imposituiui de bt) uturi spirtoase, a burselor de corner ciu, a recrutărei armatei (complectă), i posiţiunei ofiţerilor, a comandamente lor armatei, a flxărei şi gi adaţiuuei re munerarielor corpului didactic, a infi-inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De vânzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. Almanahul „României june" din Viena a apărut şi se află de văuzare la Societatea „România jună", Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi sfreinâtate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Vechile iustituţiuni ale României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţărei romaneşti, de domnu Ioan Brezoianu. — 1 volum 8o. 5 lei De venzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Societatea pentru inveţâtura poporului român Secţiunea Centrală din Bucureşti Adunarea generală a acestei societăţi e-te convocată pe ziua de 12 ale curentei ora 1 după ameazâ. La ordina silei sunt : 1. Darea de seamă despre starea materială şi morală a şcoalelor intreţinute de către societate. 1. Presentarea socotelelor despre cheltue-lile anului trecut. 3. Darea de seamă a comisiunii verificatoare in privinţa socotelelor anului expirat. 4. Aprobarea bugetului pe anul curent. 5. Alegerea membrilor comitetului, ce se vor trage Ia sorţ conform statutelor, Comitetul roagă pe toţi membrii societăţi sâ bino voiască a se intruni in ziua arătată mai sus spre a decide in privinţa cestiuni-lor puse la ordinea zilei. Preşedinte : General I Em. Florcscu 5olo Kenta Amortisibilă. 5"|0 Keuta Komană Perpetuă 6U|0 obligaţiuni de stat. 6o[0 Oblig. Cailor f. Kom. âo/o > Jlonicipale . tOfr. , Casei Pensiunilor 800 1 5olo Scrisuri funciare rurale. . 7ojo ., Scrisuri Kurale ! " 5o[0 Scrisuri fonciare urbane *°l° » > . ‘ ' 7»|o . » , Impr. cu prime Cuc. (20 1 b.) Acţii B ancei Naţionale Komâue2501 » » Soc. cred. mub. rom. 2b0i. » » , Kom. de construcţii 6001.’ > » » de Asig. Oacia-Koni 800 I, » » » » » Naţionale 200 I. Diverse Aur contra argint. . » > Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane. .... Bancnote francese. . Uump. Vena 928/s 927/8 92‘/4 98i, 9»8(1 103- 104- Sti1/* 87--- 227 282- 92 ■/* 93- l048l4 1051/, 89i|. yu--- 99lia l00,l4 103SU j04'[. 33~~ 34- 1350 13t>0 <>10--- 212- 497--- 5UU_ 354--- 35 --- 231 --- 2^5--- 2*/i 2 i,, 21,, 2 i/2 211- 2.13- 1 23, 1.25- 99’ltj lOO'/ţ, MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de CJinicn. in Paris Consultaţuini de la orele 8-9 şi de la 3—5 p. rn. Bucureşti strada Smărdan No. 6. a. m. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele Iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p m -Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei) ’ G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 D-nu Doctor Boicescu sa mutat Str. Luterană No- 15 bis. t (Ia ,ata Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s'a mutat in strada Principatele Unite No. 7. C- G. DISSESCU Luterană No. " 9. avocat s’a mu-Gt in Strada Epitropia Bisericii Dobroteasa La 16 ale luuei Iunie a. c., conform a-probărei onorabilei primării No, 8 392 din 1883, s’a decis a se ţine licitaţiune in cancelaria epitropiei pentru darea in an- uu salon frumos mobilat cu came- DE ÎNCHIRIAT ____________ dormit Strada Piotii AfTizei No. 6. DE VFM/ARF1 1 Iunie curent> mi ii Ţ,t-„ '•nL este a se vinde la iii ,diu judeţul Doljiii, i , - ■ — diujudeţu ... plasa Amaradia, in întindere ca de 360 no-goane arabile având pe densa magazii etc. Preţul se va case, pâtule. incepe dela 32,000 lei. LA LACUL-SARAT de inchiriat sau de venzare O casă noue conţinem! 2 apartamente anul cu trei odăi şi buca tăria altul cu patru odăi şi !m. ătăiiă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 90. CEA MAI BUNA SI CEA MAI EFTINA DIN VALORILE DE LOZURI + SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE UNGARE Sub patronajul Maj. Lor i in paratul şi împără- teasa Austriei. Mare loz de 50,000 llorini la | Iulie 1883 Mare loz de 50,000 llormi la 1 Nov. 1883 Mare loz de 50,000 llorini la | Mart. 1884 Mare loz de 50,000 llorini a I Iulie 1884 Mure loz de 50,000 llorini la 1 Nov. 1884 1 I l • < ra •o»*i 81 1111 liuiuer cuiBunanu .....— — Fiecare olligatie originala ce catT ^ participe lall2 trageri- costa 20 urni- platlti in 4 versamiute trimestriale de 5 franci ţtw După primul vfrsăment «le 5 franci sub scriitorul partcipa 1,1 R totalitatea ruştiguri or. Lămuriri detaliate se dau gratis la toate >anci • A so trimite bilete de bane», mandate sau timbre poştale la Jiankadut I. Vagit, Vienne ţAuinelwi. Rugăm pe public să au confunde aceste obligaţiuni eu blletolo simple de loterie; aceste din uimii simt oprite do lege. Cu obligaţiunile nu riscă cineva a şi perdo >ann. BmMMtcasaâCâ» c CEA MAI BUNA HÂRTIE iGIENICA DE TiGARI ESTt „DOROBANŢUL, LES DERNIERES CARTOUCIIES ŞI L'INDEPENDANCE DE LA ROUMANIE“ FABRICAT FRANCEZ UE Fraţii BRAUNSTEIN **' FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINATATE Această hârtie anaiisată de c&tră d doctor Bernalh directorul labo-ratoru’ui chimic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultate! dc medicină din Bucureşti, s'a costatat ca cea mai bună in toate privinţele dintre toate hărtiile de ţigară ce se importă in ţearâ. deoarece insuseşte toate proprietăţile unei hSrtii de ţigară ireproşabile, fiind cu desă-vărşire lipsită de ţesătura animală, cum şi de substanţe lignose >i fabricată numai din aţă. A se feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, când fie-r.ire toiţă posedă firma noastră şi pe scoarţă semnătura noastră. Fraţii Braunsicin, Paris sau Liraunstein freres Paris (•)«. o o •' O •m»'0 Adeverata EAUALLEMANDE lesueur Fq(? ui (infviriî pistrusU* im 11sdecv 1 Iul r citu rile. nlfrtscr şi (nthilei'iff jn'lca. > GASTELLIER. p»rfinn«»ur-Chimistv V7, nir ci»* la Ghuutv *•-«!’AnUn. PAI’.ls sl l.A TOŢI î • A Ii FI MOftI SI COIFORl I i ţOOl»' piolru • N piili 4f «ri-«• conlraficrrt. I «tijţ* ®«rrâ fabfittl 4» Bli im y % O (#)»' O •" O 1 O PRODUCTE SPECIALE PARFUMERIE 101 VlOilTTES DO PIR» ED. IMWIl! Săpun............DE MICSIUNELE UE PARHA E38enva pentru batiste.........DE MICSIUNELE DE PARMA Apa de toiletta, .DE MiCSIUNELE DE PARMA Pommada.........DE MICSIUNELE DE PARMA Oliu.............DE MICSIUNELE DE PARMA Praf de ore* .... DE MICSIUNELE DE PARAI,l Cosmetio........DE MICSIUNELE DE P^nMA î 47, Boulevard de Slrasbourţ/, Sl. I I. IIERTEH ATELIER DE PHOTOGRAPHIE an IIA GA SIN fondat in 1875 DE COLONIALE SI OFTICAT ESP D. G. MOCIil VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢION A Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lănyă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Biuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la'Bayona Benediclin-Bitter de China antifebric. Biter din via l’rovidenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Yerde de la graiul Cliartrenz Franeia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la VimandFockin Pipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Franeia, Cognac vieux, Cognae fin champagne. din Cognae. Liqnernri tot telul de gusturi de Ia Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Bonmri adevărate din Janiaique. Ananas Arac de Mandarin. Puncli in Cognac. Rhnm şi in Kirscli. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene 'de la Cotnari. Odo- beşti. Drăgăşani şi do Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă., 1). G. 3HT1ANU. Str. Ştirbey-Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’aavuf inoâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ee lucrare atingătoare de această arlă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală et.c.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pănă la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vfenzare. Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrango d'apres le systeme le plus nouveau ct pourvu d’appareils tont neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui na pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu'ii nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera facilement de la petection de mon atelier. — On se ciiarge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat naturel otc. — On pen-poser tous les jours. que le temps soit beau 'ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. Societatea Creditului funci r ur ban din Bucureşti i îectilloare Licitaţia pentru darea in antrepriză a Construiri localului acestei Societăţi ce arma a so ţine in ziua dc J5 curent, sa, amănat pentru la 25 Iunie curent, so publică dar spre cunoştinţa amatorilor. Direcţia. RUCURESCI 2. Strada Smărdnn 2 DEPOSIT DE MAS1NE AGRICOI v BUCURESei 2, Strada Smfirdctil LocomobLe cele nai perfecţionate cd si fara apparat de ars pae de ori-ce mărime E DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. 1 DIN FABRICA soxrs & o ^ (Gainsborongli, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foaite tari şi repezi la lucru DIN FABRICA Adriance, Platt Co. (New-York) Mori, MiUicge şi Maşine (le treerat (cu manegiu) Latonze (le porumb, Tricuri, Grăpi, 31 a şine de vinturaL Pliisţflţ şi Maşine de Semănat, din fabrica W HOFHEBK & SCHRANTZ (Viena) Depou de părţi de maşine. Preturi moderate 1 CONSTANŢA Staţiunea ISalneai-îi MAPELE HOTEL CAROL I fi X X X MARE GRADINA SI TERATA PE MALUL MAREI ) i 90 Saloane şi camere mobilate eu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE ■jlţ Mare uda de mâncare, saloane de conver.afimie de jocuri şi de dans. J’relvri foarte moderate, aranjamente speciale penii u şederea îndelungată. I X Stagiunea băilor \a ineepe la '“/j iunielS83 ¥ jK Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede- $ Ti rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o- ff 2 nora cu presenţa lor. « fff Vor ave-a loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa ff 2 cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo- ffl 2 curi dc artificii. I fj Tarif special pentru cei cari caută cură pană la 1 Iulie şi după a 2 U5 Sepie iii vrie st. v. S Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Plcus di- 2 2 i'octorele Hotelului la Constanţa. ^ ^ Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiuncle. jţ, )l * * * * * * * * * * X X X X X X X X X X X X X X IPSOS J)E CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA şi MAI EFTIN \ TEMI IA LA PENTRU < ASE M:ir« ii(!|iosit Li l)-nii F. Ili-uzzpsi & C- n Calea Victoriei r>5 k !;■ * î Tipografia N. M.tulescu, sala Theatrulw Bo$*el,