IMBATA 11 IUNIE 1883 Administraţia, Calea Victoriei IVr. 33. ANUL AL VIII—No. 128 ABONAMENTELE (ara, an . . , pe 6 Inel. , pe 3 lnnl. „I slreinâtate pe an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei . . entele ee priimeic la Adminiitr»ţle. TIM ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 50 > » II .... 2 50 I^bpitală 10 bani număra tu ‘istricto 15 bani număra REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. iBBnţurile ji inserţiile ee primesc Bucureşti, la Administraţia ziarului ia Vlena, la binronrile de annnţnri Heinri! Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—ParU, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. filtru a nu înceta cu trimite-t ziarului. Domnii abonaţi de rj judeţe sunt rugaţi să bi-e*oiască a trimite costul abo-a rutului. bucureşti, 10 Iunie 1883 jblicăm mai la vale o telegramă iilklexandria, care cuprinde multe i i|Tt minte ! cănd M. S. Regele jura pe me-lui Ştefan cel mare că vom remă-oa.miţi in faţa primejdiilor ce ne io ijoră, guvernul M. Sale 6şi nr-îi in linişte resbunările barbare ;a opusiţiunii. oamenii au ajuns să nu mai rne şi nici măcar să nu mai mjfcnţe laptele de resbunare. I. cine să reclame, şi la ce să uîiidenunte ? *, oamenii isbiţi nici nu se mai Itează, din contra, se bucură şi ft: trăiască M. S. Regele, vrednic iş a lui Ştefan cel Mare! Să riibcă Brătianu care seamănă uni-•e^intre Români ! {fia din intSmplare aflăm căte-un de resbunare electorale, fcr’un singur judeţ opiniunea mică a isbutit se aleagă, mai in ■ol colegiele, antirevisionişti, in .oanaţi. Şi, imediat dupe alegeri, mlictul de Romanaţi a fost singu-:u arefect destituit, pentru că, sin-xlin ţară, n'a ştiut sau 'n’a vrut igrume voinţa alegătorilor. Teleorman, d-1 Mănciulescu este j evocat din funcţiunea de primar şi lat judecăţii, de ce a plătit, cu ba; comunii, pe impiegaţii comunii. | and comitetul permanent înadins nn-a aprobat bugetul ca să n'aibe cir e plăti pe funcţionarii şi pe credit ii comunii şi să se retragă. -1 Ştefanopolu este chemat la Judo Torul de instrucţie şi dat in ju-lo tă de ce a votat cu oposiţia, i'v ;ând d-1 Procuror crede că nu an drept să voteze. -1 Parpale este urmărit că n’a t de 35 de ani embaticul pentru oară ce se află pe o moşie cum-tă de el acum 20 ani! -1 Belitoreanu are şi acum buţi-*■ rachiu pecetluite, inainte dea-~i contra ordinului formal al d-lui sub pretext că sunt bănuite că avend substanţe, nu vătămătoare ănătăţii, ci străine! ntru ce să ne întristăm ! din »-ă să ne înveselim şi să strigăm : răiască M. S. Regele care ne mă la unire ! Ti trăiască d-1 Brătianu care sea-i unirea intre Romăni ! ă trăiască D-1 Chiriţescu, prefec-■are inţelege voinţa d-lui Brăti-şi o execută cu agerime ! nr resbunări individuale nu sunt juns: cine să stea să persecu-c unul căte unul ? E mai patriotă se persecute cu toptanul, că-l'osiţia este numeroasă, e toată ■? deci toţi consilierii comunei pl o •pe! le ,!e| ct ar -co ■ SS on m tu an de te tic ci ta; Roşiorii de Vede, unde sunt mulţi Romăni cu capul in sus, toţi consilierii, din trei ani, să fie urmăriţi la plată, pentru că, acum zece ani, a cheltuit două mii de lei cu un proces al comunei ! Să fie urmăriţi cu legea de urmărire, curSnd, in mod sumar, să n’aibă vreme nici să reclame, nici să caute bani, să li s6 vănză mobila din case, marfa din prăvălie, căldarea de pe foc ! Profesorii gimnasiului comunal din Alexandria sunt bănuiţi că au votat cu oposiţia. Să sc desfiinţeze gimna-siul şi lefile profesilor independenţi, să crească lefile primarului şi ale ajutoarelor sale, şi ale poliţaiului, cari s’au arătat plini de devotament, cari s’au arătat adevăraţi sbiri in alegeri. Şi aceasta printr’un singur vot al consiliului comunal. Să ne înveselim dar şi să strigăm tare să ne au-ză şi surzii: Să trăiască M. S. Regele care ne conjură, pe memoria lui Ştefan cel mare să fim uniţi ! Să trăiască D. Brătianu care seamănă unirea in ţară ! Iată şi telegrama de care vorbim in revista: Domnului Beâactore al ziarului „TIMPUL“ Bucureşti Ni s’a desfiinţat Gimnaziul, singura podoabă a oraşului Alexandria. Gardiştii de noapte, nefiind plătiţi pe mai multe luni trecute, au părăsit posturile lăsând oraşul in voia Domnului. Un buget care creşte lefile Primarului, Poliţaialui şi altor funcţio-năraşi comunali, in mod neauzit, desfiinţând instituţiuni folositoare a fost aprobat de Comitetul permanent. Prefectul, bizuit pe a tot puternicia dată de sus, dupe cum se făleşte, surîde ironic la nefericitele victime ale unei administraţiuni destrăbălate. Daţi vă rugăm strigătului nostru de durere o întinsă publicitate, căci atăta consolaţie ne-a mai rămas ! M. ŞTIRI TELEGRAFICE Cairo, 20 Iunie.—S’âu arestat 21 ofiţeri partizani ai lui Arabi şi mai mulţi funcţionari de religie musulmana ; vr’o ciiici-zeci de alte arestări sunt iminente. Paris, 20 Iunie. -- Cabinetul a declarat ca respinge moţiunea radicalilor cari cer suprimarea zidului ce inconjoarâ Parisul. Amsterdam, 29 Iunie.—Un violent incendiu a distrus o parte din localurile de construcţiune a marinei regale ; pagubele sunt evaluate la 4 milioane franci. Roma, 21 Iunie.—Un mare numer de episcopi Irlandezi au trâmis Vaticanului a-desiuuea lor deplini la ultima enciclică pe care a adresat’o Papa clerului din Irlanda. lireslau, 21 Iunie. — Iu urma marilor ploi, rîurile afluente alo Oderului s’au revărsat ; mai multe oraşe sunt inundate, mulţime de case şi poduri s’au surpat, o mare câtime de vite a perit in ape. Extragem din Peuple Roumnin ur mătorul respuns la cuventul d-lui Bo-erescu făcut in Senat la adresa o posiţiunii : D. Boerescu.. ..Pristay. Cabinetul, prin organul d-lui Boerescu,, acest precupeţ de cuvinte, acest trist per sonaj politic, a socotit,—in una din acele intruniri de familia, cari s’a invoit sfi se chiame acum şedinţe ale Camerei şi ale Senatului,—ca este nemerit a se face un soiu de rechisitoriu iuruşi contra Oposiţiu-nei, care n’a voit sa ia in serios aceste simulacre de Parlament şi sfi şeadi alăturea cu acei care usurpă mandatul lor. Nici o-dinioarâ cinismul şi reaua credinţa nu s’au desvălit mai fără ruşine la tribună, nici odinioară ver-uu orator n’a infruntat mai mult şi bunul simţ şi onestitatea. Dar sa judice fie-care, El pretindea mai ăntfiiu că, a recuza pro dusul eandidaturei oficiale, vrea se zică a insulta naţiunea, in persoana represintanţi-lor sfii. Apoi fie care inţelege că tocmai contrariul este adevfirat, că tocmai in numele naţiunei absente noi, mandatari credincioşi, am inâlţat vocea ca sfi protestăm contra acestui atentat asupra maiestăţei, asupra su-veranitâţei poporului. A zice cum ca mustrările adresate usurpatorilor unui mandat, in caşul de faţă, vizează pe pretinsul mandatar, adică pe naţiune, aceasta este o cu rata petiţiune de principii, căci punctul de stabilit este tocmai acela de a se şti daca cineva poate să represinte pe altul fără ştirea şi contra voinţei lui. Puţin mai departe, âifest curtisau smerit se apucă de căţi va tineri din Oposiţiu ne cari, dupe părerea lui, nu se pot rosti in această eestiune, de oare ce viaţa lor se poate compara cu o carte ale cărei pagine ar fi ancă nescrise, şi stărueşte cu comple-senţa asupra insemnătăţei esclusive a oamenilor cari, ca şi densul, sunt dichisiţi cu decoraţii, acoperiţi cu galoane, şi au avut avantagiul de a contribui la fericirea şi la mărirea poporului Romăn, prin aceea numai că au marturirea conştiinţei lor că nu au cruţat nimic pentru a face pe a lor. Şi dar, dupe părerea acestui Domn, un om nu este nimic in ţara sa, ori cari sfi fie valoarea principiilor, actele de devotament ce el representâ, talentele sale, gradul seu de civism, daca n’a mâncat din budget, dacă n’a avut inalta onoare d’a se apropia de putere şi daca nu aparţine de aproape sau de departe oficialitâţei. Aceasta’i de sigur uă teoria pentru usul unei societăţi de postulanţi, dar care, din norocire, nu are curs in societăţile in cari cineva ştie sfi deosibeascâ intre onoruri şi onoare. Daca acest advocat al căuşelor găunoase ar fi in stare sfi se cerceteze pe sine, daca ar fi capabil de un examen de conştiinţa, el n'ar mai vorbi despre posiţiunea sa in ierarchia oficială, despre tinichelile cari ii dau lustrul ăsta de care se pâuneazâ, — amintiri supărătoare, căci fie care din succesele sale personale coiespunde, precum este sciut, la uâ umilire pentru ţară, sau la o injunghiare a drepturilor sale. Acestea sunt marturi acusa-tori, sunt date de doliu pentru România : intrusiunea violenta a jidanilor; numirea lui Ambron, ca comisar român, cu alte cuvinte dispunerea fondurilor casei Strusberg ; lun-datiunea Bancei de Bucureşti, pentru ca ministrul Boerescu sâ afigureze averea ban-chierului Boerescu, in compania cu Bleich-roder ! (rescumpararea căiei ferate), ad-ministraţiunea proverbiala a Daciei ; o mie şi o sută de pilde de tot soiul de palino dii, şi, ca incoronare acestei cariere aşia de bine umplută, alienarea Dunărei! A ! căud un om are toate acestea la activul seu este foarte firesc s’o ia de sus cu adversarii sei şi să face morală acelor nevinovaţi puritani cari nu înţeleg nimic in arta cea mare de a domni şi de a ad-junge. El cutează a vorbi de nervositate, chiar de sincopa din partea acelor cari tocmai ii reproşează, cu drept cuvânt, mlădierea şirei spinării şi caii necurmat au ştiut sfi resiste seducerilor puterei şi ameninţărilor celor mari. El incurca grozav rolurile, de oare ce sincopa (leşinul) este mai ales însuşire a naturilor slabe, iar nu a celor tari, mai cu seamă a acelor cari au deprinderea de a leşina sau de multă plăcere, sau prin efectul de frică superstiţioasă. Nimic mai hazliu decât sfi vezi pe acest tovarăş cu guvernul cum stâruieşte inde-lung asupra necuviinţelor abstenţiunei pe care el cutează a o califica, in caşul nostru, de desorţiune, şi cu ştire se abate de la adevfir. Dar de căte ori sfi mai repetam cum că actul Oposiţiunei este aşia de pu ţin un fapt negalif sau expresiunea unei induoeli, de oare ce manilestul sfiu are gri ja, din contra, nu numai dea formula lim pede opiniunile sale, in privinţa pretinsei reforme, dar âncâ de a declara că se in scrie in falş, ancă de acum. conţi a operei care ar eşi din desbaterilo acestor Camere de poruncialâ, a căror origină este mur dârită de fraudă şi de violenţe !... Cât despre mustrarea că am fugit de luptă pentru că n’am voit sâ ingroşăm cortegiul oficial, şi sfi ne amestecăm la peh-livăniile ce se pregătesc, spre nenorocirea ţfirii, ea nu ne poate face de căt sa zîm bim de milă. Ca sâ poată fi eestiune de victoria şi de infrăngere, de maioritate şi de minoritate ar fi trebuit ca şi una şi alta se fie resultatul unei lupte leale, şi incon-diţiuni de egalitate. Dar când, in fapt, s’a confiscat drepturile naţiunei, iar de altă parte se poftesc câţi va mandatari sinceri, cari s’au strecurat ca prin minune in Parlament să vină sâ se mfisoare cu delegaţii stâpăni-rei prefăcuţi in mandatari ai naţiunei, aceasta este a adăogi ironia cu nelegiuirea, şi mai mult âncă, este a întinde O cursă apărătorilor drepturilor naţiunei, cbiâmăn du’i a sfinţi prin presenţa lor aceste orgii guvernamentale, şi a pune sigilul legali-ţâţei la această lovitură de Stat ascunsa. Lămurit e ? Dar acest om de Stat de nouă scoală are atâte comori de compăti timire pentru alţii, in cat e tare nedumirit asupra situaţiunei critice şi fârâ soluţiune ce acest act creează pentru Oposiţiune. Bietul om se intreabă: ce s ar intămpla cu ad versarii regimului, daca Regele ar face apel de acum incolo la buna lor voinţă : incotro ar apuca ? In ce posiţiune se pun, daca Regele i-ar chiâina la guvern ? On, zice—vor şi atunci ce zic astăzi V. . Ce or sfi gândească alegatorii despre actul lor ?... Daca M. S. Regele ar cliiăma pe vreunul din ei să formeze ministerul, aceşti domni nu ar recunoaşte Parlamentul, adică nu ar veni nici sfi’l disolve că nu sâ disolve ceea-ce nu esistă, ş. c. 1. Aşa dar eată ceea ce preocupă pe acest om de Stat ! Ei bine, atât interes ne induioşeaza, şi ca sâ nu 1 lăsăm in aceste frământări, vom anticipa şi vom deveni comunicativi cu densul. Negreşit, daca Regele, o minune ! o să vază limpede, şi ar încredinţa destinurile ţârei Oposiţiunei, aceasta n’ar sta un minut la chibzuiri de a disolva nişte Camere impuse ţârei, şi căt despre aceasta idee originala că nu se poate disolva, adică a se trâmite sâ se plimbe, decât ceea ce există in drept, iar nu şi ceea-ce exista in lapt, că este surprinzfitoare din partea unui profesor de drept care trebue sa ştie că tribunalele pronunţă zilnic desfiinţarea de acte nule şi nule din origina. Sa mai fie nevoia de a’l linişti in cea altă privinţa, că adică revoluţiunea nu este de tel corolariul obligatoriu, de precum bine voieşte a insinua, al protestaţi unei Oposi iunii, căci de la alternativa a nu recunoaşte legalitatea unui act arbitrar şi chiar, la nevoie, de a refusa supunerea sa, act care nu cere de cat o torţa de inerţia, pfină la apucare de arme, se află o nuanţă care nu va scâpa de sigur unui spirit atăt de isteţ ca al acestui ministru in disponibilitate? ! Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprlmate se ard. O alta trăsură de logică originala mai este âncâ şi alegaţiunea că ceea ce sta-rueşte a numi abstenţiunea Oposiţiunii ar fi trebuit sâ precedă şi nu să urmeze a-legorile, cu alte cuvinte, pedeapsa trebuia sâ preceadă călcarea de lege : dar asta prea e groasă, şi numai cu hohote de rîs s'ar putea respunde. Am spus că se înduioşează grozav asupra situaţiurii ce ne-am făcut faţa cu ale-gfitorii noştri şi că, in privinţa aceasta, din înduioşare in înduioşare ajungea acolo de a ’i plânge că au rfimas vfiduvi de represintanţii ei cari s’au espus atât de mult. A ! pentru astă una dată, şi din fericire că cu o dată nu se face obiceiu, logica s’a agăţat de adversarul nostru, şi adevfirul a isbucnit cu voia, fără de voia. Oratorul uitând câ nu este cu minte de a vorbi de frânghia in casa unui spânzurat, se întinde lung şi cu complesenţă asupra avantajeloi de omogenitate in grupări. Acest spirit iscusit şi evident practic uita negreşit talmeş-balmeşul actual al partidului Brătianu, la care se onorează că aparţine, salturile periculoase din intreaga’i carieră şi numfirul pieilor cu care s’a îmbrăcat pe rfind, şi cănd face acest inven-tariu pios al partidelor dispărute şi transformate, are ingratitudinea de a omite pe cel mai glorios dintre toate, acel al centrului pe care’l născocise, şi a cărui măreaţă ruina o represintâ d-lui. Ca cuvfint din urmă, şi ca buchet, d. Boerescu, intr’o aiurare sublimă de elo-cinţă, dă chiar preste o imagine pe care nici Jocrisse nu ar fi găsit’o, şi care trânteşte la pământ Oposiţiunea. „Strigatele cari ies din manifestul lor, „putem să le comparăm cu cântecul bufniţei, care vesteşte perzarea.“ Nenorocitul ! Daca măcar ar fi zis căn-tecu lebedei!... Dar, voind să fie rfiutâcios cu ori-ce preţ n’a fost de cât prost, căci bufniţa, inchipuindu-ne că bufniţă ar fi, vesteşte perzarea altora, iar nn a sa! Iu formaţiuni S’a conferit crucea de comandor al ordinului Coroana României domnului doctor A. Sutzu, medic primar al ospiciului Mărcuţa, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti. Crucea de cavaler al ordinului Coroana României s’a conferit d-lor: Petru Niţescu, proprietar şi membru iu consiliul judeţian de Iaşi ; George Niţescu, idem ; şi Constantin Ruso-vici, mare proprietar in judeţul Iaşi. De asemenea s’a conferit crucea de cavaler al ordinului Coroana României domnului George Angelescu, advocat al Eforiei spitalelor civile ; Iconomului George Stamatin, protoe-ereul judeţului roman şi Preotului loan Ioneseu Sachelarie de la biserica Doamna-Bălaşa din Bucureşti. Se vorbeşte, că d. I. C. Brătianu, in faţa hotărârii nestrămutate a opo-siţiunii-unite d’a se abţine şi dela viitoarele alegeri suplimentare, s’ar fi jotărăt, in urma unei înţelegeri cu toţi membrii guvernului şi cu şeful ocult al partidului, d a sfătui pe Rege ca, indată după introarcerea Sa din Uoldova, să chieme pe ambii preşedinţi ai Corpurilor legiuitoare, dăn-du-le însărcinare d’a forma un cabinet, compus din domniele lor şi al-ii din gaşcă, plus d. B. Boerescu ca factor mai important. Acest cabinet va fi dat ţării, pentru a se ga-anta (?) libertatea viitoarelor alegeri. Fără a pune vre-un temeiu p'o asemenea ştire, ne-am simţit totuşi datori, ca cronicari, da o face cunoscută cititorilor. TIMPUL Monitorul oficial de azi publică un comunicat la adresa ziarului Vocea democratică din Bacău, care, in numărul 11 din 6 curent, a arătat că domnul inspector Vera ar fi fost chemat grabnic in Bucureşti, spre a se paralisa ast-fel cercetările inceputej in privinţa mandatelor false ce s’au descoperit emise de primăria Bacău şi de comitetul permanent din acest judeţ. Comunicatul spune că d. Vera n’a fost chiămat in Bucureşti, ci a venit singur pentru interese de familie, şi numai dupe ce a convenit cu dd. procuror şi jude instructor că pre-sinţa d-sale acolo, la Bacău, nu este de o cam dată nccesarie. In ce priveşte finsă partea cea mai importantă a destăinuirilor făcute de numita foae, cum că la primăria şi la comitetul permanent din acel judeţ s'au făcut hoţii, poate chiar patriotice, atăt raportul d-lui inspector li-nanţiar Vera, căt şi comunicatul Ministerului, departe d'a le desminţi, a-lirmă că s'au comis. Deci, repeta-vom, hoţii, şi ancă hoţii ncruşinoasc, co-misu-s’au de aderenţii fruntaşi ai partidului roşu din localitate.—Luăm act şi de această. Ni se spune câ d. baron de Ring. ministrul Eranciei in Bucureşti, va li in curfind numit ambasador pe gă curtea din Peking (China) in locul d-lui Tricou una eu cărăuşii ovrei, vre o 40 de inşi pe un singur om ! Funcţionarii noştri vamali au sărit atunci in ajutorul sergentului, care s’a apârat totuşi ca un brav militar. In infierbinţeala bătăii, evreii cari se vedeau aduşi la respect, prin argumentele simţitoare la cari ei împinseseră pe impiegaţii noştri,—-alergară bocindu-se şi strigară „ghevalt,“ spre-a cere ajutor de la autorităţile austriaca. Aceste nobile autorităţi, cari treceau odinioară ca model de administraţie şi de dreptate, iu loc să stabilească ordinea şi să pedepsească pe provocatorii scandalului, năpădesc cu măna armată asupra bieţilor noştri funcţionari. Trei inşi au fost grav răniţi de către finanţai anstriaci cari lucrară cu baionetă asupra unor oameni nearmaţi ! Aceşti eioi au luat şi biroul cu asalt, eănd nu mai era nimeni in el ! Sergentul care se lupta să scape din invălmăşală a fost lovit cu palma de către un unteroliţer de jandarmi, la care lovire sergentul a res-puns cu alte câte va loviri mai sdravene, de culcă pe agresorul seu la păment. Atunci fu rănit cu baioneta. Sorgoutul se repezi atunci să ia puşca din măna unui (i-nanţ, şi, pe eănd era să i-o smucească, un alt soldat ei dede cu patul puşcii in cap de că7,u la păment, lac de sânge. Voinicii jandarmi reuşiră in line să lo- Alcgerile din Galaţi Yoşta scrie : Am spus iu unul din numerile trecute că in ziua intâi a alegerilor comunale (4 Iunie) era mare contusie in clica prefecto-rală. Unii pe alţii căutau să se tragă pe sfoară ; peste 15 liste de candidaţi circulau printre alegători. Văzând incurcătura, căprarii elicei au depeşac prefectului, care lip-sia de vr-o 10 zile şi se afla la Iaşi, ca să vie şi să împace lucrurile. Prefectul veni numai do căt ; şi in noaptea spre 5 Iunie impăeâ pe cetaşii sei, formând o listă nouă oficială, pe care a ordonat agenţilor sei administrativi şi poliţieneşti ca s’o scoată. I Uum ordonă, aşa se şi făcu. Şi ca să se vadăj căt de energic şi cu cătă magie ştie a conduce ispravnicul nostru, d. C. Ohr. Cerchez, alegerile, relevăm următorul fapt : Pe când iu ziua de 4 Iunie, când d. ispravnic lipsia, nu votase in total la amândouă secţiile de căt vr’o 70 do alegători ; a doua zi, cum a sosit ispravnicul, au votat aproape 450 alegători. Şi nu doar că in ziua intăi erau oamenii la luciu ; nu căci şi la 4 zi la 5 an fost zile de serbători. I-,. se cot la cot vro trei funcţionari intre ca- Itlll” n _ _ * ri vi po sergentul căzut, şi , i porniră pe { toţi in fiare la Suceava, pe jos si cu es-coită militară, vr’o trei kilometri distanţă ! Acolo fură aruncaţi in temniţă. Ministerul de finance trămise îndată la faţa locului pe d. Ollănescu, şeful vămilor, spre a cerceta faptul, şi in noaptea de 3 j spre 4 Iuniu urmă o vie corespondenţa in-ţi sară a plecat la (Jftrccni, judeţul I tre ministerul nostru de esterno şi oficiul Vlaslui, domnul Cf. Sion Gherci, pro- de pe IM-Platz. Răscoala ţăranilor din Yaslnin Pactul Social este informat că mar curor al corţei apelative din Iaşi, spre a constata maltratările şi nedreptăţile făcute de administraţie ţCranilor de acolo mai zilele trecute şi despre cari am pus in cunoştinţă pe cetitori in numeral de ieri al ziarului nostru. Incidentul de Ia Itcani Iată amănunte asupra gravului incident de la vama Iţcani, amănunte date României Libere din işvor ce merită deplin crezemfnt : Doi coţeari evrei, cari furau timbre şi incercau de mult tot felul de înşelătorii, au fost opriţi de-a mai intra in biroul vămii noastre de către şeful acelui oficiu, in urma reclamării ce neguţătorii inşi-şi ’i adresase. Cavalerii de industrie vamală n’au voit insă să inţeleagă de cuvânt şi au dat sa intre cu forţa in pretoriul nostru vamal. Un sergent de curând numit custode, care nu schimbase ineâ nici uniforma, s'a opus ia uşă, dar el a fost tras afară de către alţi ovrei ce se grămădiseră inlr’adins ca să facă scandai. In curte au tăbărât pe sergent toţi acei neciu-tiţi negustori impre- Funcţiooarii noştri fură puşi in libertate. Şeful vămii austriace împreună cu şeful jandarmilor fură suspendaţi. Biroul vamal fu deschis a doua zi de către d. Ollânescu. Trebue să menţionăm aci că prefectul Suceavei s’a purtat tot-d’a-una cu autoritatea româneasca cu toată buna cuviinţă ce se cuvine să domnească intre oamenii statelor civitisate, şi ca un adevârat om politic. care judecă lucrurile cu maturitate şi fără ură sau „parthpris". Aceasta face onoare demnitarului imperial. D. Ol’âuescu a condus lucrurile cu multă abilitate, şi vama s’a pus indată in stare de-a funcţiona. Austriacii ar trebui să mulţumească autorităţii noastre, care a isbutit să stărpească abusurile de la acel punct. Dar tocmai pentru că abusuii nu se mai puteau face ca mai nainte in conivenţă cu funcţionarii noştri tocmai pentru aceea impiegaţii austriac! purtau sâmbetele vameşilor noştri. In momentul de faţa, se aşteaptă numirea unei anchete mixte, cerută de guvernul român. Această anchetă va Irelmi să cerceteze afacerea, şi, in urma verdictului ei, să se pedepsească cei culpabili. Aşteptam cu nerâlnlare resultatul acestei anchete. Toată causa a fost dar „marea popularitate1'' ce a ştiut sâ’.şi câştige d. Cerchez, in curs de doue luni de zilo do când e numit prefect a judeţului nostru, aşa in căt este de ajuns presenta sa intre nătângi, când e vorba de a face cheful numai a cetaşilor p refec to-raii, să devie oiţ.o blânde, care dau năvală la urnă eănd e vorba de a face voia ispravnicului. Faptul, ce o drept, pe căt e de „meritoriu pentru ispravnic, pe atâta e de puţină laudă pentru alegători. II semnalăm insfi , ca simptom important al stărei patologice in care se află corpul nostru electoral şi mai ales ca o probă de convingere pentru cei ce mai păstrează incă ilusii asupra sufrajului universal. Căt despre aleşi, de şi vedem şi unele nume pentru care avem tot respectul, nn-i felicităm in«â că a eşit consilieri din fabrica votătoare a d-lui Cerchez. Ispravnicul nostru absent, de la postul seu timp de zece zile şi venit in sara de S’a deschis pe seama ministerului de in-torne un credit estraordinar de 6,000 lei, spre a veni in ajutorul inundaţilor din oraşul Bârlad. Cu numârul de azi se sfârşeşte istorioara Pirul alb publicată in foileton. Cu începere de mâine vom da cititorilor o nuvelă inti-litulată Călăul de Mery. Este un episod din timpul revoluţiunii francese. Sa acordat medalia Serviciul credincios clasa I domnului V. Tâtâranu, casierul di-reeţiunei Monitorului oficial şi al Tipografiei statului. S’a promulgat legea pentru lucrările de amenajare, executare, punere in aplicaţiune a disposiţiunilor legei silvice şi creaţiunei scoalei speciale de silvicultură. S’a recunoscut numirea domnului S. Do-breseu in postul de revisor şcolar al judeţului Ylaşca, plătit din budgetul judeţului, in locul vacant. 4 Iunie „numai pentru alegerile comunale,11 Domnu Grig. Mihnleţ s’a numit in funcţiunea de administrator al casei de credit agricol din judeţul Gorj, in locul domnului 1. Carabatcseu demisionat. Miercuri, s’a înfăţişat înaintea secţiunei a III a curţii apelative din Bucureşti, procesul lui Tursky, Makowsky şi Sadowsky condamnaţi de tribunal pentru delapidare de bani publici in calitatea lor do funcţionari la direcţiunea generală a căilor ferate romane. Din causa neindeplinirii procedu-rei procesul s’a amânat pemru ziua de 20 curent. a doua zi dupâ terminarea alegerilor a şi plecat iarăşi, liu se ştie unde. Ou drept cuvânt dar putem să zicem că d. Cerchez este trimes ca prefect al judeţului nostru nu mni pentru a ne invâţa sistemul d-saie „liberal11 de a face alegeri. CRONICA Luni ia 6 Iunio, pe la orele 12 din noapte, invidul Vasile Negură de profesiune muncitor, din strada Zimbrului, despărţirea a IV-a, in Gataji, a bătut cu scaunul cumplit de taro pe consoarta lui,''(Elena Negură,'din care Hiausă a şi murit. Criminalul este iucliis. Parchetul anchetează faptul. S’a acordat colonelului Schina Alexandru, comandantul pieţei Bucureşti, un concediu de 60 zile in streinătate pentru cas de boală In dimineaţa zilei de 2 Iunie, pe la orele 6, in gara calei ferate Buzeu, s’a aprins arzând iu totul un vagon cu mai multe butoae ce conţineau gaz ca 10,000 kilograme, care avea destinaţiune la Brăila, şi cu concursul energic al secţiei pompierilor ce sosise la timp, s’a isbutit a se depărta vagonul de lângă magazia in care se depun mărfurile, apârându-o de foc. Cercetăndu-se s’a constatat că incendiul a provenit din sfâiămarea unui butoiu, din care curgând gazul pe linie, a luat foc de la o maşină care iu acelaşi timp manevra pe o altă linie. Paguba causată este de la 7,000 pană la S,000 lei. O căpăţînâ de om mort s’a găsit in strada Carol No. 68, unde se construeşte o bina. Din Districte Moarte grabnică. — Un individ anume Dumitru Mihaiu, pe când voia a se întoarce la domiciliul sâu in comuna Leurdeni, judeţul Ilfov, de la cătunul Oăldâraru, comuna Cernica, unde fusese la un vrăjitor a se căuta de boala ce suferea, a murit grabnic. Iuecăcinni. — Vârsăndu-se apa Plap-cea, care trece prin comuna Potcoava, judeţul Oltu, a inecat 150 pogoane grâu, dis-rugând inprejmuiri, podurile şi podeţele de pe gârlele dincoprinsul citatei comune. FOILETON P ERUL ALB (Urmare şi line) Cugeta căt-va timp şi 'şi reaminti că, după credinţa comună, acela singur putea să’l distrugă care era şi ,causa creşterii lui. Se decise dar a merge să caute pe Guy d'Albrot, să’l înduioşeze prin rugăciunile sal A de oare-ce se zicea că este simţitor şi compătimitor, şi, daca ar resista, să I constrăngă a face semnul crucii, după care ii va infige un stilete in inimă şi ast-fel ’şi-ar rcslmna cel puţin ! Dar a umblat mult timp prin împrejurimi şi a intrebat de betrăn; acesta părăsise ţara de căt-va timp şi nimeni nu putea şti ce se făcuse. Ast-fel trecu a doua zi. Începu a treia zi, la sfârşitul căreia, putea sinii de Mauny să devină posesorul unuia din cele, mai frumoase domenuri din Normandia, şi a uneia din cele mai frumoase femei ale regatului! Dar cum să indrăsnească a so înfăţişa înaintea ci cu semnul reproba-ţiunii, care nu putea să’i atragă de căt luările in rîs ale vfduvii? E] spera incă, că va putea să’l distrugă; se încerca prin liacără; dar, întocmai ca o niniantă pură, părul, nu mimai că devenia mai moale, dar fmcă mai alb poate de căt înainte! II puse iu oţet; dar, astă substanţă, cu care, dupe istoricii noştri, Anilial, disolvase stăncile Alpilor. fu neputincioasă contra perului ! El chem;) in ajutorai seu un pliisic care întrebuinţa umil după altul agenţii c'ei mai destructori şi mai corosivi, dar toate in zadar! In tine, ora determinată de castelană se apropia. — Poate, ’şi zise el, acest supliciu, caro, ml nenoroceşte, va înceta el, cu voia lui Dumnezeu, dc sine! El se pregăti a pleca, dar era a-tăt de palid şi atăt do desfigurat, a-cesto trei zile il slăbise atăt.a şi pierduse atăt din frumuseţea, figurii sale, in căt, la rondul seu, a trebuit sa se pudreze, să se aromaţi,seze, pentru a înveseli ăncă ochii frumoasei sale, cu o aparenţă de tinereţe şi de să-nteate. Apoi, puse in pachet perul seu, pe care ’1 făcu gliiem in măini, şi pe care '1 ascunse eu îngrijire in peptănătura sa, sub pălărie, pe care o fixa prin un ac. El se găti atunci din nou in oglinda sa dc Veneţia, şi speranţa ii reveni. Timpul trecea, el încăleca pe cal şi plecă. ( D'abia trecuse ultima cotitură din Salut-Vigor, eănd acul dcgrafăndu-se, nn yteit se rădică, ii dote pălăria jos, şi perul, desfăşurăndu-so iu ur-luu. Illi> «o prinse de nişte seaeţi, cari almndează pedrum. Nenorocitul, pnn o mişcare bruscă, voi să oprească calul, dar calul urma cursa lui cu mai mare iuţeală. Escitat de ţipetele, loviturile, transporturile convulsive ale cavalerului seu surd la vocea lui, nesimţitor la pintenii sCi, el '1 ducea, eu o repezi- ciune grozavă printre stufişuri, păduri Şi munţi, sărind barierele, gropile, ră-pefe, găfăind, spumegând şi nec’hiă-/,U1.1', pM'end că rcindoeşte vigoarea Şi iuţeala la lie-carc piedică. lungindu-se ca şi cum o fiinţă invizibilă şi supranaturală s’ar fi ataşat lăngă densul şi 'l-ar fi inţepat. Şi Mauny, in acest timp, simte părul său alb, tot reţinut de seaeţi, intinzendu-se: neincetat 1 înaintea lui dispăreau cămpiile, arborii şi dramurile, cari scăpărau sub picoarele calului site, şi după lungimea dramului, el măsura noua creştere a perului sen 1 Şi eănd a ajuns la vărful colinei, intorcend privirile sale inapoi pe drumul ce per-cursc, vede cu oroare, la lumina lu-nei, părul alb strălucind ea im fir argintiu, care se rădica din fundul văici pănă la dănsul, şi eănd s’a scoborat in câmpie, vede fmcă acest fir ia tal, de care este legat destinul seu, lucind 1 In fine părăsindu-se cu resemna-ţiuno acestei curse impetuoase, care după idea sa, dura do mai multe o-îe. crezu ca se va isprăvi, apropiăn-du-sc de mare, şi că va găsi, in valuri, linele vieţei sale şi a turmentatei seu, eănd Riadul se opreşte de o data-, înaintea vechiului castel al bă-tranilor comiţi de Oudales, şi acolo, moare do osteneală. In luna trecuta I mniu, jţjj . La comuna Coteana, din cama Ji'-'1 pogoane cu grâu de pe margine,01'0' Darjovu au fost inecate, causan(1 J pagube; Apele venind cu deosebire mar- J trus la comuna Bircii împrejmuir-’.1' case, au inecat magazii cu desfiinţat semănăturile ; Din viitura Oltului ia comuna an Product, s a înecat ca la 739 Pogoane arfll grău, porumb, orz şi livezi de fea. Apa Plapcei venind mare a nate stricăciuni la comuna Valea \!" pogoane arături de ineeând 250 porumb; Tot apa Plapcei la comuna Urs^ inecat case, rîmători, oi, vaci, pas^j 180 pogoane de grâu şi porumb 1 Apele Plapcea şi Osicii vârsindo-j. făcut mari pagube la comuna Sini locuitorii din cătunele Osica şiP0 părăsit casele până s’a retras apa1® pogoane arătură de grâu şi porumb J inecate, aşa in căt locuitorii nu™ mijloace de hrană. Victimă. — In ziua de 16 m<(| locuitorul Moise Oţelea din c-omumft J de-Jos, plasa Eăcâciuni, judeţul Putui ^ a da ajutor unor plutaşi spre a scoate riul Şiret o plută ce se găsea prijJ oplavie, s’a urcat intr’o luntre şi If tăndu-se către locul unde era pil inainte de a sosi acolo, luntrea s'a ^ nat şi dânsul a fost victima ajutorului voit a da. Un călugăr nebun. — La 22 ţ trecut, ierodiaconul Gheorman Urzici monastirea Horaiţa, judeţul Neamţo, a foc atât aşternuturilor sale din chilie, şi acoperemântului chiliei prin arunr. vărsare de gaz pe la orele 3 p. m.; gând mai mulţi călugări spre a potoli, căra, n’au putut intra in chilie, fiind încuiate, pănă n’au stricat broaşteldi şi a găsit pe numitul preumblăndu-i puşca in mână şi cu pistoale şi răspi câ ’i este urât să stea acolo ; causi care s’ar Ii esaltat. ton înecaţi. — In ziua de 24 ma/al s’a inecat in prevalai de lăngă Boaştie, comuna Topal, judeţul Coj un băiat iu etate de 16 ani, fiu al torului Ion Borcea din acel cătun, vrui s’a găsit a doua zi plutind pe su faţa apei. !î 1.1 In ziua de 31 maiu trecut, pe la ri 6 p. m., femeea Anica Anton, servitor spitalului oraşului Alexandria, voind s scălda in rîni Vedea, s’a inecat; dim-căutările făcute nu i s'a putut găsi cadavrul. Spânzurat. — In dimineaţa zilei de maiu trecut, Nâstase fiul locuitorului $ Nicolae din comuna Surdulesti, judeţul 1 leorman, in etate de ani 13, s’a găsit către mama sa şi alţi locuitori spanzan ■ -şi in urma cercetărilor făcute, consjC* ' du-se că el insuşi s'a strangulat fără a j cunoaşte motivul cola silit la aceasta,I autorizat înmormântarea cu davrului. Atenii du’şi in simţiri, sermaii'*1 mant contempla c.n tristeţii ca®"*! Totul părea a anunţa acolo fericiri şi bucuria. In prima curte, pagii’1 valeţii vin şi se duc, cu flori Ia ] litrii, să facă pregătiro pentru oj laţiune de noapte. Şi aude îinf rănd : — El nu mai vine I Şi |>OT i:i geamurile colorate ale gentilului*™;’ m ,Ji toriu, vede tremurănd o dulce nă. Acolo, 'I aşteaptă, fără pentru ai anunţa fericirea sa! § este aşa de aproape I Şi nu P°fl 1 f merge acolo I Uh I Căt de terii*! . este resbunarea lui Guy d'Albrot! I Desconcertat, măi mit, mai iu"j mort de căt viu, blestemăm! soau sa cea rea şi mai ales pe betră»! Sarazin caro i’a făcut ast-fel, Andrj M uiny se intoarce in văi şi niuwj adunănd şi străngfnd, de pe crăcij mărăcini pfrul seu alb, crescut W de considerabil. Şi, după ce’l strPj pe tot in măni, scoase lungi suspin şi, sigur că trebuia să renunţe !ţj castelană cum şi la castelul şi d01111 nuri le de Oudales, se hotăra să mO'Jj ră. Căci, putea el să se presintf acea stare, el care altă dată N 1 : 9 TIMPUL Ni'indinft. — Iu ziua de 30 maiu tre-pe ia orele 3 p. m., a căzut in coma Sâbăoanii, judeţul Roman, grindina mărime insemnată şi foarte multă, dis-gând cu desăvârşire ca la 120 fălci secături cu orz, ovfiz, cănepă şi păpuşoi locuitorilor, incăt astăzi cea mai mare .te din ei sunt nevoiţi a face din nou .ară in locul acelei distruse şi a intre-T.ţa altă semânţâ. |m ziua de 30 maiu trecut, pe la orele m., vonind o ploae mare cu grindină jteritoriul cătunei Simioneşti, comuna ilunu, judeţul Rumân, a causat strică-Ine prefăcend in pământ ca la 75 fălci j|n de toamnă ale proprietarului moşiei { lioneşti, şi 5,440 prăjini cu păpuşoi, orz • *vâz ale locuitorilor din Simioneşti au nimicite cu desăvârşire, mai distrugen-gîe de furia apei şi un canal construit < ornuna Cordunu in 1882 pe şoseaoa ounală Simioneşti-Glieraeşti, ducându’l Smărla morei de la Simioneşti. jl.ncemliu. — In noaptea spre 3 Iunie lent, pe la orele 12, a isbucnit un in-lidiu in strada principală din oraşul Mi-|loni. do la grajdul unui căruţaşiu, ar-1 10 case cu dependinţele lor, iar la lie 3 dimineaţa locul s’a stins. ‘ eruşinaren unor comercianţi.—Cu o- ia serbătoiilor inaugurărei, mai mulţi f auratori şi cofetari au găsit cu calo să |i.ee preţurile consuinaţiunilor intr'un mod ♦rbitant, pentru ca să se imbogăţească [vede de o dată pe spetele oaspeţilor, cari |mai trebuiau să fie menajaţi. a deosebite purtarea cea mai reprobară a avut’o domnul cofetar Passini care nu !iuai a îndoit preţurile, dar ni lăsa pe neni să ’şi ocupe un scaun de pe tro-sr fără să comandeze imediat ceva. Tot domnul Passini, antreprenorul bufe-Inii de la Palat, a cutezat săialfr. pe palmi de bere, 1 tr. o dulceaţă şi 00 bani pahar cu apă 1 !! spune Pactul. ^Ovreii in partea Moldovei de sus IDin Mibaileni, judeţul Dorohoiu se mai ie Poştei următoarele : _ De şi s'au făcut cunoscut prin publica- Îpi suferinţele şi dificultăţile cele mari le intimpină romanii din partea evrei-_, cu toate aceste nimeni nu ar fi crezut cutesanţa va merge până acolo, in căt să mai respecteze nici autorităţile, dar chiar şi le insulte! Şi unde? iu mijlocul oralii, in timpul zilei. |l)-nul inspector financiar Ulysse Vasiles-venit pentru a’şi indeplini datoria in Mi-leni, s’a dus cu şeful perceptor a aces-vămi să inspecteze eâte-va localuri de .turi spirtuoase, spre a vedea dacă au < nţă şi inttunesc condiţiunile legale. In-.nd inăuntru la Leiba Binas, cere se-i sinte licenţa şi condicile, sâ vadă dacă Irit timbrate, la cas dacă ar esista. Evreul o aroganţă mare, opunându-se maiintâi, i - pe toţi tovărăşii sei ? El rătăci ) iată noaptea şi zilele următoare en-clepărtenclu-se, clin ce in ce de ima sa, nutrindu-se cu fructe săl-itice; apoi, in line, vrend să treacă iviul Sena, intre caudebec şi Du-uir, ’şi termina zilele acolo inecăn-i-se. Respins prin un efect al fluxului, re se simţia in acel moment, corii seu atinse ţSrniul opus, şi de nbele coaste ale fluviului, perul alb ini’ădăcină atăt de grozav in stăn-le apei caro există in această parte, căt fu, căt-va timp, o piedică ntru navigaţiune, căci nici un va->r, ori căt de impetuos a fost nu i putut rupe. In tine, se întinse şi lăsă in jos îndestul pentru a da iertatea trecerei, afară «le caşul ud mişcarea valurilor ’l ridică a oape de suprafaţă. Tocmai aceasta s’a intCmplat nouă astă-zi; aceasta te pedica ce ne ţinea in loc azi-inineaţă, d'asupra Caiulehecului, şi, ta, cunoşti acum adevărata csplica-ine a acestui fenomen. — Am înţeles, zise ipterlocuto/ul eu, scoţănd un lung suspin, ca un o scăpat de o greutate care 1 a-‘sa. — Este o tradiţiunc a ţerei ; ir era timp să se slerşiască, căci resc turnul catedralei din Rouen. Trad. de Dernroc. au deschis un dulap şi au scos un teanc de hărţii. Intre ele găsindu-se o condică comercială netimbrată, s'a sechestrat. In acel moment evreul, voind a smulge un pachet cu hărţii date şefului perceptor, se repede la el, şi la un ţipât dat, din sutele de evrei cari se aflau acolo, _ intr’un moment căţi-va umflă pe inspoctor şi-l aruncă iu uliţă, iar evreul Leiba Bină.s, smunciud pachetul fuge cu el. Parte din evrei apucă pe şeful perceptor şi, il sechestrează in altă odae pănă cănd vine comisarul şi il scoate din manele lor. In acest interval, afară evreii făceau un vuet inspâimăntător strigând că-i omoară Şi pentru a da o mai mare gravitate, dau depeşi la procurorul general şi minister. Iu fine in urmă, au ini-heiat lucrările cuvenite de contravenţiune. Ce era in acel pachet nu se ştie. Eată dar pănă unde merge cutezanţa evreilor. Toţi cualisaţi şi susţinuţi şi de posesorii lor megieşi, au făcut o chestiune de naţionalitate, luptând prin ori ce mijloace spre a corupe persoanele integre, care nu le mai permite tălhăriele ; şi vâzând că nu reuşesc, aleargă in toate părţile şi, servin-du-se tot prin români, cari stârnesc pentru ei, reuşesc in line a destitui sau a permuta asemenea funcţionari insuflaţi de focul sacru al datoriei lor, in căt înlocuitorii lor vâzând decepţiunea, sS tem a-şi indeplini datoriele lor, spre a nu fi sacrificaţi. Dacă s’ar cerceta nenumăratele stabilimente de aici, s’ar vodea că mai nici unul din comercianţi nu au contracte de locaţiuno timbrate. Cine insâ mai are curajul spre a intreprinde aceasta ? Cine garantează că aceşti funcţionari integri şi oneşti, făcându-şi dato ia, nu vor avea consecinţe triste prin influenţile evreilor, după cum se obicinueşte la noi ? Sâ aşteaptă acum ancheta provocată de evrei. Ei au insultat, ei sunt culpabili, şi cu toate aceste, tot ei cer anchetă. Yom vedea urmările. Ar trebui dar pentru prestigiul autorită-ţei, pentru incuragearea celor ce ştiu să-şi tacă datoria, să se dea o satisfacţiune mare acelor funcţionari, pentru a nu perde avântul ce-i animează in interesul ţerei lor, şi ast-fel, pedepsind pe culpabili, să dee o lec-ţiune severă spre a tăia pentru viitor.gustul unor asemenea fapte.“ GAZETA TRIBUNALELOR Curtea cu juraţi din Galaţi a judecat procesul in care Luca Costea, major din comuna Lupeşti pla-a Prut-Horincea, judeţul Covurlui, era aeusat pentru că in sara de 29 Ianuarie a, c. a tras cu puşca asupra lui Timoftei Sandu Trifu din aceeaşi comună, fără insă a isbuti să-l lovească. Verdictul juraţilor fiind negativ, curtea a achitat pe aeusat. Mişcări in justiţie Sunt numiţi şi permutaţi : Domnu I. D. Spineanu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti actual substitut la tibunalul Gorj, procuror la acelaşi tribunal, in locul vacant. Domnu Ştefan Pribegeanu, actual judecător al ocolului Ialomiţa, judeţului Ialomiţa, in aceiaşi calitate la ocolul Călăraşi, in locul domnului G. Nieulescu. Domnu Gr. Cârcinov, fost jude de ocol, judecător al ocolului Ialomiţa, in locul domnului Ştefan Pribegeanu permutat. Domnu Emanoil Gherghef portărel la tribunal Dorohoi, in locul domnului N. Urinovsehi decedat. Domnu N. Vasiliu, actual ajutor de grefă la tribunalul Tutova, cap de portărei la acelaşi tribunal, in locul domnului V. Za-remba destituit. ,j Domnu G. G. Plesnită, aciuai registrator la tribunal ^Tutova, ajutor de grefă la acelaşi tribunal, in locul domnului N. Vasiliu înaintat. Domnu Eraclie Leonida, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actul supleant al tribunalului de ocol Tulcea, in aceiaşi calitate la tribunalul Putna, iu locul domnului V. Rusescu demisionat. Domnu N. S. Baboianu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, supleant la tribunalul de ocol din Tulcea, iu locul domnului Eraclie Leonida permutat. Domnu G. Mavromati, fost • substitut, judecător al ocolului Fălticeni, iu locul 1 domnului Gr. Aleso inaintat. Domnu Pândele Rămniceanu, actual registrator la tribunalul Gorj, este numit ajutor de grefă la acelaşi tribunal, in locul vacant. ACTE OFICIALE Oficiantul manipulant Apostolescu Constantin, de la oficiul Pâtărlagi, s’a confirmat in gradul de oficiant clasa III, pe zioa de 1 (13) Aprilie 1883, şi s’a înlocuit după cerere cu oficiantul clasa III Crăs-naru George. S’a avansat după concurs, conform legei: La gradul do oficiant superior clesa III oficiantul inferior clasa I Paraschivescu Nicolae. La gradul de oficianţi clasa III, elevii clasa I Dimitrescu Ion III şi Constantiues-cu Ion II. După vechime : La gradul de oficianţi inferiori clasa I. oficianţii clasa II Balaban George, Ionescu George III, Bobeanu George şi Panaiteseu Toma. La graiul de oficianţi inferiori clasa 11. oficianţii clasa TII Verga Georgo, Vălsănoiu loan, Popovici Micimii şi verificatornl Di-mitroscu Constantin III. S’a confirmat: In postul de şef de biurou, ofician ful superior clasa III Trestianu Nicolae Iu gradul de oficiant superior clasa III; şeful de biurou Goorgescu Opran. In postul de registrator, oficiantul inferior clasa I Panfil Nicolae. In postul de verificator, oficiantul inferior clasa III Mureşteanu Constantin. S’a reprimit demisionatul oficiant inferior clasa II Zotovici Alexandru, in gradul de oficiant inferior clasa III, conform legei. 3. S’a avansat conductorul postai clasa II Ştim Stan Gheorghiu la gradul de con ductor clasa I, pe zioa de 1 (13) Aprilie 1883, in locul demisionatului llieseu Oprea. 4. S’a destituit oficiantul clasa I Mihai-lescu Nicolae, de la oficiul Filiaşi, pe zioa de 3 Martie stil vechi 1883, data suspen-dărei din serviciu, fiind dat judecâţei pentru sustragerea unei scrisori in valoare de lei 3.200 şi alte abusuri. Consiliul judeţului Râmnicu-Sărat este autorisat ca, iii sesiunea sa estaordineră de la 10 Iunie 1883, să se ocupe şi cu ces-tiunea privitoare la organisarea serviciului medical din acel judeţ. Consiliul judeţului Suceava este autorisat ca, in sesiunea sa estraordinară de la 10 Iunie 1883, sâ se ocupe şi cu obiectele următoare : a) Sâ confirme pe funcţionarii judeţiani numiţi provisoriu de către comitetul permanent ; b) Să autorize facerea necesarelor virimeute de fonduri in budgetul judeţului pe eserciţiul 1883 — 1884. Con-iliul judeţului Teleorman este auto-torisat ca, in sesiunea sa estraordinară de la 10 Iunie 1883, să se ocupe şi cu obiectele următoare : a) Să aviseze asupra inlocnirei pavagiu-lui din jurul zidului casarmei armatei teritoriale, cu pardoseală de betou, după devi-sul format de inginerul Judeţului ; b) Să aleagă pe membri pentru diferite comisiuni in cari urmează să ia parte căte un membru din consiliu. Consiliul general al judeţului Vasluiu este autorisat ca, in sesiunea sa estraordinară de la 10 Iunie 1883, să se ocupe şi cu obiectele următoare : a) Sâ ia cunoştinţă de toate lucrările fşcute de comitetul permanent in interva-tul sesiunilor consiliului: b Să numească pe funcţionarii judeţiani cum şi să confirme pe acei numiţi provisoriu de către comitetul permanent; c) Sâ decidă plata salariului secretarului consiliului şi comitetului permanent din suma alocată prin budgetul judeţului pentru leafa directorului perfecturei care astăzi este retribuit de Stat ; d) Sâ decidă asupra menţinerei in funcţiune a moaşelor do circumscripţiuni, cum şi să destineze creditul necesar pentru plata salariului ace-tor moaşe ; e) Să se pronunţe asupra cestiunei dacă este sau nu trebuinţă a se infiinţa in anul acesta {ospiciul de naştere; f) Să autorizo facerea necesarelor virimonte de fonduri in budgetul judeţului şi acela al drumurilor pe anul financiar 1883 — 1884 ; g) Să flxoze cuan-tul remiselor ce urmează a se da percep- torilor ficsali pentru sumele ce vor incasa din toate veniturile afectate la întreţinerea drumurilor judeţiane cu începere de la 1 Aprilie 1883, cum şi să se destineze fondul din care să se plătească asemenea remise ; h) Sâ aleagă duoi membri diu comitetul permanent, cari sâ ia parte in consiliul de igienă ; i) Sâ delege duoi consilieri cari sâ ia parte in comisiunea prevăzută la art. 4 din regulamentnl pentru alegerea elevilor şcoalei normale ; j) Sâ a-leagâ cinci membri cari să ia parte in juriul pentru espositiuni şi concursuri agricole industriale; 1) Sâ se pronunţe asupra incheierei consiliului comunei urbane Vaslui prin caro cere a se ceda comunei locul ce este situat in oraşul Vaslui, proprietatea judeţului, spre a construi pe dânsul casarma pompierilor; m) Sâ se pronunţe asupra raportului primarului comunei Doagele No. 180, prin care cere a se ceda comunei o subvenţiune din casa judeţului pentru plata salariului invâţâtorului şi întreţinerea şcoalei înfiinţată pe seama comunei, cum şi sâ destineze creditul necesar pentru plata unei asemenea subvenţiuni. S’a inaintat Ia gradul de sub-locotenent in resorvă, in arma cavaleriei, pe zioa de 25 Maiu 1883, Bibescu N. Nicolae, bacalaureat, voluntar pe şease luni din regimentul I roşiori. Domnu doctor in medicină Baiean este numit in postul de medic al penitenciarului de femei Plătăreşti, in locul domnului G. Patescu demisionat. Diverse Citim in Pactul Social: Grădina Restaurant Buch, a avut deosebita onoare de a linişti setea d-lui Ministru de interne Chiţu şi a celor ce’l întovărăşeau, Radu Mihai, General Pilat şi Angelescu şi alte persoane dintre funcţionari. D-nu Ministru a ridicat toaste şi întreaga societate era foarte animată. Se zice că locanta La trei sarmale ar fi pizmuind locanta Tivoli, şi ar fi decis ca in viitor să se puie bine cu marii patrioţi deputaţi şi cu administraţiunea. Desv&lirea Statuei lui Ştefan s au făcut in profundă linişte şi fără sâ treacă cui-va prin gând măcar vre-o neorînduialâ Toate groaznicile măsuri luate de poliţie intre cari şi aducerea la Iaşi a polcovnicului Radu Mihai — au rămas.... pomană de moşi. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „România jună“, Viena, VIII Lange Gasse. 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi streinătate precum şi 15 crueeri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Vechile iustituţiuni ale Romăniei (1327 — 1866). cu un apendice relativ la ehrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu loan Brezoianu. — 1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Societatea pentru învăţătura poporului român Secţiunea Centrală din Bucureşti Adunarea generală a acestei societăţi este convocata pe ziua de 12 ale curentei ora 1 după amează. La ordina silei sunt : 1. Darea de seamă despre starea materială şi morală a şcoalelor intreţinute de către societate. 1. Presentarea socotelelor despre cheltue-lile anului trecut. 3. Darea de seamă a comisiunii verificatoare in privinţa soeotelelor anului expirat. 4. Aprobarea bugetului pe anul curent. 5. Alegerea membrilor comitetului, ce se vor trage la sorţ conform statutelor. Comitetul roagă pc toţi membrii societăţi să bino voiascâ a se intruni in ziua arătată mai sus spre a decide in privinţa eestiuni-lor pu-e la ordinea zilei. Preşedinte: General 1 Em. P'lorcscu Epitropia Bisericii Dobrotcasa La 16 ale lunei Iunie a. c., conform a-probărei onorabilei primării No, 8 392 din 1883, s'a decis a se ţine licitaţiune in cancelaria epitropiei pentru darea in antrepriză a restaurârei Biserieei Dobroteasa la orele 11 a. m. Se publică dar spre cunoştinţă generală a amatorilor câ la arătata zi şi oră să se presiute in locul indicat cu garanţie in baui sau efecte publice, iar planul se poate observa in ori-ce zi de lucru in cancelaria epitropiei, la domiciliul preotului Pândele Referendariu, preşedintele epitropiei, Strada Dobroteasa No. 12. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pc ziua de 10 iunie 1883. Uump. Veud 5olo Renta Amortisibila. . . 92ii* 923/, 5n|d Renta Româna Perpetuă . 91 ’ 921/* 6°j0 Obligaţiuni de stat. . . . 98'/, 983(4 6o[o Oblig. Cililor f- Hoin. regale 103--- 104- 5o/o , Monicipale .... 86i/* 87 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1 228- 233- 5olo Scrisuri funciare rurale. . , 02'/, 93- 7oio ., Scrisuri Rurale . . . 1043(4 105*/.. 5o[o Scrisuri fondare urbane . , 891|, 90- 6o|o ... 99*|, I00i|* 4o|o , , , 103s|t 104'|3 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Bancei Naţionale Române2501 1350 1305 > > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 210--- 212- ... Rom. de construcţii 5001. 498--- 500--- > , , de Asig. Dacia-ltom 300 I. 354--- 350- > > > > > Naţionale 200 1. 231 --- 234- Diverse Anr contra argint...... 21/* 2 »| » > Bilete de Banqne . . 2*/* 2 i/. Fiorini valoare Austriacă. . 211- 2.12- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese. . . . . . 991|, 100'/, MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. iu. şi de la 8—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. Boalele de găt, gură. nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a Iui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. ni. L Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei.) G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. H(In faţa Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. CP niCQrCPM avocat s’a mu* U. UIOOLoUU tat iu Strada Luterană No. 9. DE ÎNCHIRIA! Li", {Z Sriîit Strada Pietii Amzei No. 6. nr \/fn7arfLa 13 Iuuie e,ireiit- UL VLINZ.nnL este a se vinde la Trib. Ilfov „Moşia Isvoru" din judeţul Doljiu, plasa Amaradia, in întindere ea de 360 po-goano arabile având pe dânsa case, pâtule, magazii etc, I’reţul se va ineepe dela 32,000 lei. Di/irdi 1/ chirurg- dentist are onoa-. f\iDnlr\, rea d’a face cunoscut ca a ienunţat d a se muta şi câ va urma a locui in strada Ş'ii bey-Voda No. 9. TIMPUL BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2. DEPOSIT DE MAS1NE AGRICOLE Loconobiie cele nai perfecţionate ca si fara apparat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA S02STS & O "*t (Gaiusborotigh, Englitem) MASINE DE SECERAT SI COSIT ' Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. 1)IM FABRICA Adriance, Platt «V Co. (New-York) Mori, Miinoge şi Maşine de treerat (eu manegiu) Batoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, 31 asine de vinturaf , Pluguri, şi Maşine de Semănat, clin fabrica HOFHEHR & SCHRANTZ (Yiena) Depou de părţi de maşine. Preţuri moderate magasin fondat in 1879 Ivd^G^SIIbTTTIL, DE vu*a*vii dţ Tetrul NaJionalJ Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G, MOCIAI VIS-A-VIS DK THEATRUL NAŢIONA Anunţă înaltei nobilimi. şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de lajBayona Benediciin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb. galbin, si Yerde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec. de la 3’imand Fockin Pipermiut. verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vienx, Cognac fin chanipagne. din Cognac. Liqneruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari Odo--besti, Drăgăsani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D. G. MO^IANU. CONSTANŢA ^taţiiinea ISalneara MARELE HOTEL CAROL I mare grădina şi t ICRA ŢA PK malul marei bO Saloane şi camere mobilate cu lux VEDKRKA SPLENDIDA PE MARE Mare sala de. mâncare, saloane tir conversaţiune de jocuri şi de dans. / reţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. Wtagiiinoii băilor va inc*«»i>«» 1« ■»/, iuniolâS3 Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şederea la Constanta căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o-uora cu presenţa lor. Se vor da baluri de două ori pe săptămână in saloanele Hotelului, şi Concerte in toate serile pe terata cea marc sau in grădină, şi mai multe feste de noapte cu focuri artificiale. Pentru mai ample infornmţiuni, a se adresa la d-nu K. Pleus di-rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. ****** ***** y*********^*****- *£ I. HEKTEB ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysUmul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’aavut iiu-â ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi speram ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de această arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. in. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de venzare. Par la presente j’ai l’konneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrauge d'apres le systome le plus uouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu a nous bonorer de sa presence et nous esperons qu’il s’assurera iâcilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comrne: reproduction, travaux â l’etat naturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le ternps soit beau ou couvert, depuis 9 lieures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. INSTITUTUL MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. I-Iydrotkerapia, 2 Electrizare, 3. Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5; Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur...............3.— 1 bae de puună eu şi fara duşi lei 2,50 1 n „ „ n „ „ ciment pentru medicamente I duşa rece sistematica . . „1,50 BAI DE AHUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise n toate zilele de la 7 ore dimineaţa pană la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o| dată pe săptămâna Vinerea, la 6 ore di mineaţa pană la I post meridiane. Preţurile la secţia medicala conform prospectului. Direcţia. ST i—i—i—»—i—i—i—i—i—i—i—i—i—i MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A LUI S IN GE R ^SUNTCELE MAI BUNE UIN LBME^ premiale , u '[SO medaHe prime PARIS 18 7 8 Medailâ de aur PmilaOElPI rate lunare |P Garanţâ sigură dată inscris. o- - SINGER C 5 poarO m.lrrn latină de cusut new yobk. de sus a a lui Fabricei. G. NElDLINGER,A£enl general I Maşine de treerat. sistem pentru niaua şi forţa. * ■ . Maşine cu scripete Deatru 1-4 animale trăgătoare, fixe şi mobila- Maşine de tăiat nutret de 21—32 ui|m lăţime. * Teascuri de vin, construcţie mai nouă: mori de struguri. Eabricft speciala; executa excelent şi vinde cu preţuri efline sub garanţie^J ___ Cataloage iluitralo de preţuri la dorinţa gratis şi franco •&5T Cumpărătorii au rabat mare; se caută agenţi *?3^ Ph. May far th ţfc C-ie Wien l| Praterstrasse (]() FABRICA IN FRANKFIIIT PE MA1N Fântâna Rohitsch (bai) ŞTIU IA INFERIOARA Staţia sudică a calei ferate Pultschaak O celebră beutură acrişoară : o climă luned-caldă, subalpină ; băi de o-el, băi de apă rece. Mai ales contra boalelor organelor digestive. Excur-siuni admirabile ; salon de cură ; nui-ssică, concerte, tombolă, etc. etc. rospecte gratis. Le pot comanda ocuinţe şi apă la Direcţie. Societatea Creditului funci r urban din Bucureşti. I tectifioare Lieitaţia pentru darea in antrepriză a Construiri localului acestei Societăţi ce urina a se ţine in ziua de 16 curent sa am&uat pentru la 25 unie curent, se publică dar spre cunoştinţa amatorilor. Direcţia. *************X** *************** X * * * X X ■ * * X X X X X X X X Vechiul magazin de bijuterie D. IIKRDAN 1*0 caro l a avut poate drum do ronsu-latul rusesc, s’a mutat tot pe oaloa Victoriei pal atu Dacaia No. 2, via-A-vîm de prefectura caut iniei. Societatea Romana de ('«• striie ţinui ş lucrări publice IiiNtiinţarc Se aduce la cunoştinţa publică ca ur.ma ţb'f-isiunii luate do consiliu ■''dniiiiistraţiuiio D-nu Inginer Sear- b‘* \ aruav este numit Director <; in-ial a| acestei .societăţi. lipografia N. Aliulcecu, Tăia t IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA; MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINÂ TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Brnzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 *¥***********WWyWW*3P,C^y*#n ROB BOYVEAU LAFFECTEUR ,otui .. , »> Reconstituim de uu gust plicul, de uă coinposiliune ou iln rrt v«bia Societate regală de medicină şi prin un Peotnoiiift Ke.lrn. n Lnil,C® pricinuite do viciurilo sângelui Scrotul*, 1‘rii/nriArLi fi8 T' ,y,0rla,1*• Şerpi», Lichen. Impetiyo, Podagră, Rhumitism. „ *'sr * »P*ritive, digestive, diuretice ji sudorlflee, fivoriaOz.i deivolli- rl■ >ac. naV|.v!n,l.nu'i‘.u"^S*';a •con“n,li PfoVue“ e»pul»iunoa elementelor rea m ROB BOYVEAU LAFFECTEUR . CU 10DUR DE POTASSIUM •eu rehele nL.1«JiMTCnt'lli*e mj' ll"n l',nlru “ vindeca accidentele syphililire vechi loi»7lTube«u'o,i T *' ElO5t0s#- precum }> LimphatÂmul, Sorofu- rt«r»»n.». na N. ll,ibtl.i.,ii !.w,ii.hI.iBQTVEAI) LAITClTLI'H JJossd,