VINERI 10 IUNIE 1883 Administraţia, Calea "Victoriei Np. 32. ANUL AL VIII—No. 127 ABONAMENTELE -ni n to»U ţara, pe ar . . . . 40 leI > pe 6 lnnl. . . 22 lei I » p« 3 Innî, . . 12 lei otrn streinltate pe an . . . 60 lei onamentele ie priimeic la Administraţie. In Capitală 10 bnni nnniărn in Districte 15 bani nnmărn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Pentru a nu înceta eu trimiterii ziarului, Domnii abonaţi de rin judeţe sunt rugaţi să bite»0 iască a trimite costul abo-ameiitului. Bucureşti, 9 Iunie 1883 Guvernul a pus majorităţile salo in Camere se numere una eu una ibsenţele membrilor Oposiţiunii. cari ni retuşat de a se pune in contact ni densele, şi cănd s'a împlinit strict iitra regulamentară, au declarat va-i;inte colegiele respective. Spunem noasta ca să constatăm aci că in rlul seu ’şi-a împlinit datoria. Vcmn sunt convocate aceste co-rgii, spre a proceda la noi alegeri. Atitudinea Oposiţiunii in 'noile a-icgeri este clar desemnată prin ţapul de tare resoluţiune a color deja tlc.şi. Ei n’au considerat nici de onoarea lor, nici de demnitatea colegielor ce-i ,u ales, şi nici in interesul ţării, t participe intr’o representaţiune mlsificată, fruct fiind acesta al violenţelor şi corupţiunii, mărturită de că-iro proprii aleşi ai guvernului in nferbinţeala luptei dintre ei insişi. Şi precum atunci membrii Oposi-iunii au chibzuit că presenţa lor ar uitea da o umbră de legitimitate a-îcstor Camere, tot ast-felastăzi, cănd ii mic nu s’a schimbat in situaţiune, :red ei, crede Oposiţiunea întreagă :ă ar greşi prin consimţimentul ei le a intra cătuşi de puţin in relaţi-mni cu această representaţiune, zisă naţională, şi este hotărită a se abţine. Nu vom merge nimeni la vot pentru •ă nu mai avem nici un cuvânt de i. lupta spre redobăndirea unor scame deja retuşate. Aderenţii noştri credem că vor fiice asemenea : nu va merge nici-unul. Să nu ne amăgim de calcule greşite, ori de insinuări perfide. Abţinerea ; noastră de astăzi nu însemnează de loc renunciare la luptă, nici descurajare ; dar cugetare matură la ori şi ce mişcare pe teremul nesigur al politicei. Cu toate acusaţiunile ce oratorii (guvernamentali s’au încercat a aduce 'Oposiţiunii, aceasta este statornică in dorinţa de a păstra stabilitatea, pentru care a făcut ea pînă acum cele mai mari sacrificii, şi nu s ar lăsa uşor indemnului de a apuca o cale abătută de la legi, imitând guvernul Maiestăţii Sale. Oposiţiunea a făcut un fapt de de-monstraţiune, care să poată atrage mai mult atenţiunea Regolui asupra vinovatei purtări in alegeri a guvernului M. Sale şi să judece conse-cuenţele funeste ce pot resulta pentru ţară şi dinastiă dintr’o asociarc a Capului Statului la soarta ministe-terului seu in scop de modificare a Constituţiunii. Regele, care a putut fi amăgit in cugetul 11. Sale de către miniştrii infideli, are incă timp de cercetare şi reflecţiune in tot intervalul căt Camerele acestea s’au amănat, şi prin urmare a liotări, ca arbitru suprem, chiamarea unui nou minister care. procedănd la noi alegeri, să garanteze echilibrul partitelor şi posibilitatea d'a lupta fie •care in marginile forţelor ei adevărate pe terenul legal. De pro acum s’a putut constata, din comparaţiunoa făcută voturilor ce au intrunit candidaţii guvernului ca şi ai Oposiţiunii, chiar şi cei căzuţi ai acesteia, că majoritatea voturilor independente, ba incă mai unanimitatea acestor voturi, reducendu-se ţifra voturilor date de către funcţionarii supuşi guvernului, este a Oposiţiunii şi nu a guvernului. Pentru aceste consideraţiuni, Opo-siţiunea se crede datoare să aştepte incă dreapta hotărîre a Regelui, şi, pană atunci, spre a fi consecuentă cu ea insăşi, nu poate de căt să se abţină de la viitoarele alegeri. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 19 Iunie.-- Guvernul a primit o telegrama de la amiralul Pierre, datata de la Tamatava, anunţând ca ultimatum ce a adresat Hovasilor fiind respius, a luat in stăpânire prin forţa portul Tamatava şi vama lui; a distrus posturile de la Feneri-ve. Francezi n’au avut nici morţi nici răniţi; poziţia ce ocupă acum e tare. Ilovaşii au fugit. , Amiralul Pierre consideră operaţia priu-cipală ca terminată; a proclamat starea de asediu in locurile ce ocupă. Tunis, 19 Iunie. — Cele din urmă ştiri din Gafsa desmint că o mişcare insurecţională s'a produs la sud-vestul Tunisiei ; semnalează numai agitaţiunea religioasă co se intempla de obiceiu la epoca serbărilor Rhamadanului. Pesta, 18 Iunie. — Procesul crimei cunoscute supt rubrica „afacerea de la Tisza-Eszlar“ a inceput azi inaintea tribunalului din Nyiregyhaza; un public numeros asistă la desbateri. Pe banca preveniţilor se află patru jidovi inculpaţi de asasinatul fetei Esther Solymosy, şease acuzaţi de complicitate in asasinat şi alţi cinci acuzaţi că ai fi dat ajutorul lor spre a face să dispara cadavrul victimei. Nyiregyhaza, 19 Iunie. „Afacerea Tisza-Eszlar.“—După expunerile procurorului asupra faptelor formând bazele acuzaţiunei, interogatoriele au inceput prin depunerea mumei Estherei Solymosy. Toţi acuzaţii apoi intrebaţi, tăgăduesc că ar fi comis omorul acelei tinere tete; confruntarea lor cuMaurice Scharf, băiat de patru-spre-zece ani, care pretinde că a vâzut comitendu-se asasinatul, a provocat scene foarte întărâtate şi de un mare interes pentru psihologi şi criminalişti. Fiuulaţiumle Mitropolitului Nifon (Urmare şi fine) II TrccSnd la celc-I-alte disposiţiuni testamentare, găsim că fundatorul a prevăzut, in cas cănd mijloacele ar permite : a) trămiterca anuală a unuia sau mai multor seminarişti in străinătate „spre a ’şi complecta „şi perfecţiona cadrul cunoştinţelor „religioase in vre una din facultăţile teologice din Atena sau Rusia, şi „a deveni ast-fel scriitorii bisericei „şi apărătorii drepturilor poporului „romăn“ (art. XVII din testament) ; b) ca un„ stabiliment tipografic dependinţe de semiţii- să se înfiinţeze in cel mai scurt timp şi din cele d ăntei fonduri, qc ar prisosi11 (art XX din testament); c) ea una din primele îmbunătăţiri de care va trebui se se ocupe administratorii, imediat co prisoasele clin fonduri ar permite, să fiă in fiinţarea unui para-clisin localul seminarului pentru exerciţiul serviciului jdivin şi clocuinţa bisericească“ (art. 20 din regulament.) Eată trei dorinţe, despre a căror punere in practica nu putem şti nimica, şi publicul împreună cu noi. Se cunoaşte esistenţa fondului de un milion lăsat in numerar, dar nimeni nu ştie care e venitul moşiei Letca, pădurii şi ccaretelor, 'care e chiria caselor din calea Victoriei, căt costă întreţinerea Seminarului şi ce escedent răinăne pe fiă-care an. Bugetul se face de Epitropiă şi se aprobă de î. p. s. mitropolitul primat, iar publicul şi presa rămăn streini de ceia-ce se petrece cu fundaţiunile Nifon. Eată penti* ce am dori ca actuala administraţiune să redacteze, să tipărească şi să distribue o situaţiune, o dare-de-seamă despre mersul acestor institute, de Ia moartea fundatorului penă astăzi. S’a susţinut că unul dintre foştii epitropi ar fi dat stipendie fiului d-salc la Paris din fondurile Nifon ; s’a şoptit că arendarea moşiilor s’a făcut odinioară in condiţiuni economicoase; se zice că actuala epitropiă ’şi-ar fi sporit diurna şi ar fi acordat o bună sumă lunară I. P. S. Mitropolitului primat. Cronicarul care se respectă nu poate să punătemeiu pe asemenea şopte, dar are datoria să ceară lămuriri, să reclame publicarea actelor, căci numai ast-fel se va impune tăcere calomniei şi adevărul va eşi la lumină. Căt despre cele trei puncte de mai sus, credem : că nu s'a trămis nimeni in străinătate, de oare ce seminarul nu e ăncă completat cu şapte clase, ear testamentul prevede a se trămite numai dintre seminariştii care vor fi terminat cursurile eu succes ; că nu e nici vorbă de înfiinţarea unei tipografii şi unui paraclis, de oare-ce nici seminarul nu s’a putut completa ăncă, fiă din causa lipsei de fonduri, fiă din causa lipsei de încăperi in actualul local. Daca am avea la indemănă bugetul de venituri şi cheltueli, împreună cu o dare de seamă despre gestiunea de pănă acum, şi situaţiunoa actuală a fondului, ne-am putea pronunţa in cunoştinţă de causă. Pănă se va face ănsă acea dare de seamă, totul va rămânea un mister şi bănuelile, şoptele, chiar calomniele vor circula pe la urechile publicului. Cu toate astea fie-ne permis a stabili de pe acum că şi paraclisul şi tipografia, prevăzute de testator, nu sunt lucruri fără importanţă. Seminaristul cel mai silitor, daca n'a făcut nici o practică, nu va şti să oficieze şi ast-fel se va cspunc ridicolului, ear ridicolul va avea drept consecinţă slăbirea respectului către religiunc, către biserică şi către cler. D aci necesitatea unei biserici, unui paraclis iu care viitorii diaconi şi preoţi să se esercite pentru cariera ee ’şi-au ales. La seminarul Nifon s’a înfiinţat de curănd şi o catedră pentru predarea tipicului bisericesc ; in teorie poate şti cine-va tipicul pe din afară, dar pentru preot tipicul o de prima necesitate şi tipicul reclamă practicarea lui intr’o biserică, la serviciul religios. Cărţi bisericeşti abia daca se tipăreşte una-două pe an. in situaţiunea do azi, cănd simţimăntul religios s'a slăbit cu totul, cănd libera cugetare şi ideile ateo-socialiste sapă inimile şi trecutul naţional. Din parte-ne dar, am dori ca in viitoarea tipografie a seminarului Nifon se se admită tipărirea cu preţuri reduse nu numai a cărţilor bisericeşti, ci şi a lucrărilor de caracter moral şi cui tural, a scrierilor care au raport la religiune, la biserică, la şcoală. Numai ast-fel ea ar deveni un institut de bine-facere; 'conform viei dorinţe a testatorului, esprimată cu atăta energie in cele cinci pagine, care cons-tituesc frumosul preambul al testamentului din Decembre 1874. III La moarte’i, mitropolitul Nifon lăsă seminarului cu numele seu mobiliarul caselor co locuia in curtea mitropoliei, apoi o bibliotică de 590 volume, dintre care 414 legate şi 176 nelegate. Pănă azi nu s’a publicat nici un inventariu, iu căt nu se ştie ce mobile posedă ăncă epitropiă dintr'ale fondatorului, ear căt despre bibliotică nu cunoaştem să se fi intocmit vre-un catalog in regulă. Ca iost ofr lugăr şi egumen, ca archiereu, apoi ca mitropolit, răposatul Nifon poseda căteva cărţi de valoare, esemplaiv preţioase şi rare din vechiele cărţi bisericeşti de prin secolii XVII şi XVIII. Sunt ele in biblioteca semina rului Nifon ? Nimeni nu poate să afirme nimica, de şi rumoarea spune că foştii epitropi ar fi schimbat unele cărţi, Iegănd esemplare fără însemnătate şi substituindu-le celor in adevăr preţioase. Căt despre sporirea acestei biblioteci, de şi nu credem că s'ar putea aloca in fiă-ce an fonduri speciale, cu toate astea n’ar fi rău ea cel puţin profesorii in fiinţă să fiă obligaţi a dărui căte 2—3 esemplare din ope-rile Siiu manualele lor didactice, pentru usul tinerilor seminarişti, cei mai mulţi fără mijloace. Se nu se uite că, dăruind biblioteca, răposatul intru fericire Nifon era animat de cele mai frumoase simţiminte, căci eată ce zice in lăudatn'i testament: „Poporul romăn, cu „toate fru-„moasele’i calităţi intelectuale, zace „in deasa umbră a neştiinţii, nea- ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 • Reclame pag. III .... 1 50 » » II .... 2 50 , Aaanţnrile gi inserţiile se primesc "licăreşti, la Administraţia ziarnlnl ia Vlena, la binronrile de annnţnri Beinril Schalelr, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, me S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Mannscrlsele neimprimate se ard. „vend nimic propriu din miele de „produse ale industriei altor popoare; „fără cunoştinţa valoarei sale, a „drepturilor sale sacre şi a misiunii .,ce are de împlinit, viata'i trece „necunoscută, asemenea stării vegetalelor, crescănd şi uscăndu-se in-„tr un timp dat“. Spre a remedia răul, spre a lumina naţiunea, spre a rădica biserica, el işi lăsa toată averea unor instituţiuni de cultură şi bine-facere, in scopul de a forma, pe viitor cetăţeni integri şi oameni de talent, care să devină „scriitorii bisericii şi apărătorii drepturilor poporului romăn“. Epitropii actuali şi viitori să se inspire de asemenea simţimănte, să se pănă mai pre sus de ori-ce pasiune, şi să fie siguri că cea mai mare recompensă a omului onest este împlinirea cu sfinţenie a datoriei, singură de natură a asigura o conştiinţă liniştită. IV Engolpionul răposatului Nifon avea 332 petre de briliant in diferite mărimi, iar crucea’i cu smalţ 174 petre de diamant. împreună cu lanţu’i de aur şi cu intreaga’i archieretică, ele au fost dăruite Mitropoliei din Bucureşti. De la inceput au circulat bănueli asupra conservării acestor preţioase podoabe. Unii au respăndit vorba că petrele scumpe au fost scoase şi înlocuite cu petre falşe de către intimii ce înconjurau pe răposatul la moarte ; alţii au bănuit că substituirea s'a făcut in urmă; o a treia versiune a susţinut că, nefiind un inventar in regulă, căte-va obiecte au fost sustrase. In cine isbesc şi ce fond au asemenea şoapte, nu ştim ; dar toţi cunosc că ele au circulat. N'ar fi oare bine să se constate odată adevărul ? Căci iată ce se in-tămplă: mulţi oameni cu averi doresc a lăsa donaţiuni şi instituiri fo-lositoa^e, ănsă, cănd se adresează cui-va să’l consulte, aude cităndu-i-se esemplul cutăruia, i se spune ce s'a intămplat cu cutare faptă meritoria d’asemenea natură, şi ast-fel frumoasa’i dorinţă e descurajată, tocmai fiindcă se dă ocasiune şoaptelor, une-ori temeinice, adesea calomnioase. V Fundănd seminarul şi fâcănd atâtea donaţiuni pioase, rcpausatul mitropolit Nifon n’a uitat nici instrucţiunea laică, nici actele de bine-facere şi ajutoare către servitorii bisericii sau către sărăcimea suferindă. Do aceea institui in perpetuitate un fond special, destinat invăţămăntului laic şi actelor de bine-facere, constând din venitul moşielor Chiajna (plasa Snagovului, judeţul Ilfov) şi Băscoveni-de-jos (comuna Găleşteni, judeţul Vlaşca). După testamentul din 1874, venitul celor două doinenie se imparte egal, servind jumătate pentru ajutorul unui oare-carc număr de şcolari, cu burse de 60—70 galbeni pe an, iar restul pentru întreţinerea de tineri in TIMPUL străinătate ; coa-I-altă jumătate servlv pentru împărţirea de ajutoare Ia rudele sărace ale repausalului, la măritişul fetelor tară zestre, la impăr-ţirea de pomeni către săraci (mai cu seamă la văduvele preoţilor scăpătaţi), la cumpărarea de cărţi, odoare bisericeşti, veştminte, reparaţiuni pe la bisericile fără mijloace etc. Acest fond fiind special, nu are nici un amestec cu fondurile seminarului : el se administrează deosebit, ţiindu-se o anume comptabilitate de gestiunea lui. Cele întâmplate cu seminarul, in anii din urmă, au atins numai fondurile seminarului, pe c .nd sumele afectate instrucţiunii laice şi ajutoarelor au trebuit- să fie hf-adăpost de ori-ce vicisitudini. Am dori dar să se aducă la cunoştinţa publicului: a). Căţi bursieri s au ajutat din jumătatea fondului. Cum au fost aleşi şi ce sumă li s’au dat pe fîă care an ; daca bursele s au acordat numai „copiilor sărmani de la liceele „şi gimnasiele din ţară, care se vor „distinge mai mult la învăţătură ăn-„că din clasele primare şi cari pe „lăngă fericite disposiţiuni şi nume-„le onorabile ale părinţilor, vor uni „şi o bună conduită recunoscută 1)“ ; daca sa trămis cinc-va in străinătate din acest fond, cu căt pe an, pentru ce studiu şi ce resultat a dobândit. b). Relativ .la ajutoare : ce cărţi, ce vestminte, ce odoare s’au cumpărat, ce reparaţiuni s’au făcut bisericilor sărace, căte preotese văduve au avut să pomenească pe fericitul testator ; cui şi dupe ce normă sau distribuit subvenţiuni mensuale; la căte fete de măritat s’au acordat ajutoare ; in fine daca pentru toate acestea se ţin regulat condicele, registrele şi incheerile prevăzute prin art. 23—31 din regulamentul fondatorului. Venitul celor două moşii Chiajna şi Băscoveni, trebue să fîă insemnat, daca vom ţine seama de marele sporuri ce au luat arenzile in ultimii ani pentru pădurile şi domeniele Statului. Nu e dar vorba de una sau două mii de lei, ci sunt in joc sume cu mult mai mari, despre a căror situ-aţiune art. 32 prescrie a se incheia proces-verbal£la finele fiă cărei luni, precum urmează a se incheia şi pentru fondul seminarului. N’ar fi oare bine, n’ar servi ca esemplu şi ca stimulent pentru alţii, să se publice de către epitropiă acele situaţiuni ? Noi am dori-o, nu in toate lunile, ci la finele anului : d’o-cam-dată ne-am mulţămi c'o relaţiune care săcoprin-dă gestiunea introgei case de la moartea răposatului penă astăzi. Si am fi recunoscători Epitropiei daca, pe lângă acte, ne-ar indica şi numele a-renda.şilor, preţul arenzilor, condiţi-unile de licitarea şi esploatarea moşi-elor acestor aşezăminte. Atunci lumina ar li deplină şi opiniunea impăcată. Din coprinsul consideraţiunilor de faţă credem a se fi convins ori cine că n’ain voit nici a provoca desba-teri, nici a le învenina cu ccstiuni personale. Terminând, ţinem a declara că singurul scop ne-a fost să vedem intenţiunile mărinimosului donator esecutate cu aceiaşi pietate, cu acelaşi scop bine-făcător, cu aceleaşi simţimente nobile care '1 animau când a luat hotărârea şi a semnat actele i testamentare din 1874 şi 1875. A actual secretar al IT lalegaţiunea din J Ministerului, ca vând productele pe un preţ Berlin, este transferat in ac‘iaşi ca- de nimica din cama acestei greve. litate la Roma, in locul domnului 0. Bălăceanu, demisionat ; iar domnii Victor Cuciureanu, actual jude-asse-sor şi ataşat la legaţiunea din Oon.ş-tantinopol, este numit in postul de secretar al II la Berlin, in locul dom- nului Kogălniceanu, transferat CRONICA Aşteptam desnodamfentul acestei afaceri. Consiliul comunal din Tergovişte Informa, ţi uni Misiunea română, însărcinată să reprezinte România la încoronarea Ţarului Alexandru III, s’a întors in ţară. Toţi membri ei au fost decoraţi la Moscva. D. baron de Mayr, ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungarii, va pleca in concediu pe la sfîrşitul lunii. Afacerile legaţiunii vor fi gerate de d. secretar Salszberg. Esamenele generale la institutul d-lu Radu din Galaţi se vor ţinea de la 9 —22 Iunie, in fie care zi de la orele 9 a m. pană la 2 p. m- Piocesul omoritorilor lui Toma Voii, anume Niculescu şi Duinitrescu, s’a infâţişat la curtea cu juraţi. Dupe cererea apărătorilor, Curtea a decis sa chieme martori noi şi a amanat procesul la 21 curent. Ovreiul Buium din Dorohoi a dat faliment şi .a luat o la sănătoasa. Autorităţile il urmăresc. 1.) Art. III şi IV din regulament. La alegerea ce a avut loc in zile-lele de 4 şi 5 curent s-au ales membri in noul consiliu comnnal din Galaţi următoarele persoane : D. Cavaliotti, cu 437 voturi; V. Dragnea, 416 ; C. Vărlan, 405 ; N. H. Nicola, 377 ; D. I. Neculau, 425 ; C. G. Nebunelii, 370 ; I, Niculescu, 368 ; G. Petroniu, 368; H. Mano-lachi Neculau, 365 ; 0. Oealăc, 352: G. Docan, 344 ; I. Deciu, 338; T. Dobrea, 315 ; A, Calinescu, 291 ; I. Bradea, 291 ; G. Fulger, 284; S. Petroiu. 272 ; A. Panaitescu, 205. Votanţi au fost 512, iar candidaţi peste 238. Oposiţia s’a abţinut. Sgomotele ce circulă in privinţa conflictului de la Iţcani sunt din cele mai îngrijitoare Ziarele austriace vorbesc despre el ca de un triumf al Austriacilor asupra cine ştie căror duşmani. D. Olănescu, directorul general al vămilor, indată ce a primit ştirea despre acest conflict, a plecat la Iţcani ca să cerceteze cu de amăruntul afacerea. îndată ce vom primi ştiri positive le vom comunica cetitorilor noştri. Domnn Constantin .'KA foileton ♦.» Ininnnmi uuili. dănsa putea să 'I facă bogat şi puternic senior, el care nu poseda de căt calul seu de bătaie, armura sa şi hainele sale brodate. Aşa dar, el deveni din ce in ce mai doritor a o poseda, pe densa şi domenuri-le ei. ^ Intr’o seară, dragostea lui se arăta atât de viu şi amorul său atât de impacient, in căt buna văduvă, mortificată in fundul inimei de a se vedea constrânsă a schimba atât de repede amicul, înţelese că trebuia să se hotărască, de oare-cc amorul şi legile regatului exigeau aceasta. Ea .- • ,. .. ------■ ceru tănărului căpitan trei zile de imp m timp, n părea rău că a per- reflexiune, dăndu i întâlnire in oratoriul său, a treia zi, la apusul soarelui, şi printr’un suris angelic, lă lăsă să întrevadă că, fără indoia-lă, decisiunea nu ’i va fi contraria. A doua zi de dimineaţă, cănd şirul Andrei de Mauny să gătea intr’o oglindă de Veneţia, surizănd pen- GREVA DIN BRĂILA Citim in Mesagerul: In numeral trecut am semnalat numai greva produsa iu portul Brăila abţinându-ne de la ori-ce comentai-. Poate această atitudine nu a plăcut unora, ni s a impus insă şi ni se impun - de delicateţa afacerii, fiind in joc exportul ce se face productelor noastre prin Brăila, şi credem că calea ce trebue să urmeze adevăraţii români este prudenţa. Nu voim ca in loc de a limpezi afacerea să o turburăm mai mult prin descrieri pompoase. Putem zice insă că cele ce se petrec in portul nostru nu sunt bune, şi aduc o mare sdruncinare agricultorilor şi comerciului. încărcătorii streini v6z6ndu-şi misiţii in-depărtaţi de a mai putea cumpăra producte din obor in nume'e lor, s’au decis a se abţine d - a mai cumpăra producte de pe Ia misiţii recunoscuţi sau alte persoane ce ar cumpăra din obor producte in acest timp. această decisiune s’a esecutat prompt şi continua a se esecuta, sunt acum 12 zile ; prin aceasta 6nsâ nu doară că a incetat cu totul exportul, din contra, se incarcă ; şi, dacă nu aşa mult, causa este scăderea preţurilor in Occident şi proasta calitate a porumbului de care gem numeroasele magazii din port şi din oraş. Efectele grevei le simte poate in primul grad vânzătorii ţărani pe care ’i au brodit tocmai in toiul lucrului, când n’au de per-dut multe zile a adasta un preţ mai bun in obor. Aflăm că Încărcătorii reclamând Ministerului respectiv, acesta ar fi dat un ordin Camerei de comerţ a mai lărgi numeral misiţilor şi a recunoaşte pe cei ce deja au luncţionat ca atari. Nu ştim ce va decide Camera ; se ştie insă că unul din membiii Camerei de comerţ d-1. P. Sechiari a de misionat incă de la declararea grevei. Se zice că chiar sătenii ar fi reclamat Curierul Tergoviştei este informat că majoritatea consiliului comunal al acelei urbe a destituit, săptămâna trecută, mai pe toţi funcţionarii de-pendinţi de densa, cum : pe inginer, pe avocat, pe secretar şi pe comisarii de piaţă. Revocarea unuia dinjajutoarele primarului asemenea s’a făcut tot in aceeaşi şedinţă. Motivele unor asemenea destituiri şi in locuiri de o-dată, trebueşte să fie grave, şi deaceca destituirile cer a fi justificate legal mente şi in faţa opiniunii publice, care nu ştie adevăratele motive, pe cari s’au inteme-iat asemenea destituiri in bloc şi in mod surprinzător. Mai departe, numita foae zice : Aşteptăm publicarea in buletinul comunal a acestor destituiri, şi, mai cu seamă, a revocării ajutorului de piimar, pe care tot această onorabilă majoritate ’l alesese acum trei luni. Ni se mai spune că d. Primar ’şi ar fi dat demisiunea din causa acestei procedări a majorităţii consiliului comunal, care se susţine că sa făcut tărâ consimţimăntul d-sale. Daca lucrurile se vor fi petrecut tocmai aşa, apoi in grea situaţie se află alegatorii acestui consiliu, şi, mai cu seamă publicul, care din toate părţile se plânge că uu vede autoritate comunală mai pe nicăieri; nu simte poliţie, nici chiar administraţiune. Din Districte Mişcarea populaţiei comunei urbei Bârlad de la 28 Maiu până la 3 Iunie curent. Nâ cuţi 9 din care ; 2 legitimi, 1 nele gitim, 5 fete legitime şi una nelegitimă : 4 in religiunea ortodoxă şi 5 israeliţi. Căsătorii 2 din care : 1 de religiunea or-todocsă şi una israelită. Morţi 10 din care : 6 bărbaţi şi 2 femei, 6 de religie ortodocsâ şi 2 israeliţi, 2 presentaţi fără viaţă, iar unul mort prin inecăciune. Primim şi publicăm următoarele şiruri ce ne trimite un botoşănean, privitoare la isprăvile făcute de cornisi-unea numită de Cameră casă cerceteze pretinsele neregularităţi severşite in Botoşani la alegerea d-lui M. Kogălniceanu ca deputat al colegiului I: Botoşani 2 iunie 1883. Domnule Redactor, Mare veselie dumineca şi lunea trecută printre liberali-naţionali bugetivori din Bo- toşani: trei apostoli ai marelui partid dom'-nii Fundescu, Gh. Boldur Laţescu şi’ pjJ? căşan, membri in comisiunea insărcinatâdi Cameră cu cercetarea pretinselor nereg«J[ rităţi săverşite la alegerea d-lui Mihail Kofi gălniceanu ca deputat al colegiului I .* stat doufi zile in oraşul nostru şi trei sfe turi de oră in sala Primăriei, cercetând cercetând cumplit şi minunat. Lipseau doi membri ai comisiunei: pi Constantinescu şi d. Giani. Cel d’ănteiu din motive necunoscute, ear cel din urmă fii,J că negreşit nu ei da mâna ca unui fostiaj-l nistru al justiţiei, cu intenţiuni poate de re. cidivâ a şi amesteca numele şi prestijul ;n lucrări de telul acelei ce se cerea in Botoşani, Printre membrii preseuţi, unul, anume d. Fârcâşan, inlocuia pe d. Gostinescu misionat in prezioa cercetărei din motive şi ele gingaşe in felul lor, insă mai de gra bă sentimentale de cât politice. E de no- ' torietate publică că redactorele „Români® lui1- nu ’I poate mistui pe paşaoa din Bo toşani, generalul Pliat, cu care s’a pus h cale in privinţa tutulor libertăţilor de J lumea asta şi de pe cea Daltă ; una iusă rfimas care i desbina definitiv, şi pentru se inlâtura ori-ce primejdie, pentru a nu: pune laţâ in ţaţă pe cei doi samandicoşi roşi cucoşi cari s’ar fi luat la scărmănat iu marea dauna a principielor de la 48, apoi ^ „ Românul “ a stat a casă, venind la Botoşani numai fratele cel smolit, „Telegraful.1 Toţi adherenţii regimului fusese vestiţi din timp şi adunaţi grămadă. Ear oposan-ţii, d abia cu o zi mai uainte de cercetare li se trimiserâ adrese, şi numai lacăţiva. | încât roşii erau in per, pe cănd majoritatea oposantâ, imprăştiatâ pe ia ţară, dusă pe la bai, şi in mare parte necitata, lipsea mai toată de la cercetare. Această absenţă chiar de nu se datora căuşelor arătate, mai avea şi alta, incă mai decisivă : cine din oposiţiune putea primi să intre in discuţiune dinaintea unor delegaţi ai unei Camere ilegală, pecetluită de opiniunea publică din ţară şi din străinătate ca produsul monstru a violentărilor celor mai brutali, a presiunelor celor mai neruşinate ? Un membru al oposiţiunei, d. Iorgu Sc. Miclescu, voind să exprime verde motivele abţinerei sale, inmănâ comisiunei, im-* preună cu fiul său, următoarea declaraţiune; „Domnilor, ,Am fost citaţi prin alministraţiune, să „luăm parte la cercetarea cu care se zice „că sunteţi insărcinaţi asupra alegerei d-lui „Mihail Kogălniceanu ca representant al co-„iegiului I din Botoşani. ,In ceea ce ne priveşte, Domnilor, n’avem „de cât o singură declaraţiune ce putem face dinaintea d-lor Voastre, şi cu care „se unesc, de sigur, şi amicii noştri absenţi. „Cunoaşteţi manifestul prin care membrii „oposiţiunei unite cari au putut, in potri-„va tutulor arbitraritâţilor guvernamentali, „străbate pan’ in parlament, au asvîrliit „mandatul lor nevoind a face parte din o „cameră şi un senat aleşi pe sprinceană de ,sbirii guleraţi ai regimului Ioan Brâtianu; „Cunoaşteţi demisiunea d-lui Ioan Mar* „ghiloman; „Cunoaşteţi demisiunea fratelui prim-mi-„nistrului, frate mai mare şi in ani şi in „inimă. PERUL ALB (Urmare) Şirul de Mauny nu intărziâ a succeda lui Guy d Albrot in bunele graţii ale Castelanei do Oudales; cu toate că dama din suită i-a observat, că acesta avea un ochiu mai mare de căt cel-alt. Cu toate acestea, din dut pe vechiul său insoţitor, căci cel nou era departe de a avea un lim-bagiu aşa de recreativ şi o inimă a-tăt de tânără; dar cănd se încerca a zice ceva despre dânsul, căpitanul ii respundea prin fel de fel de luări in ris, in privinţa etâţei şi perilor albi ai sărmanului om, in cât castelana se ruşina şi tăcea. Mauny nu văzuse in legătura sa cu frumoasa văduvă, de căt o istorie amoroasă; dar, când cugetă rnai matur, el calculă că o căsătorie cu tru frumoasa’i figură, pentru tinereţea sa, (căci n’avea ancă trei-zeci ani şi pe cănd examina cu orgoliu abundentul seu pâr negru, se retrase cu doui paşi înapoi, cu un aer de stu-pefaeţiune, apoi se reapropiâ de oglin- dă, o întrebă din nou si cu nmrijare. d nu se înşela de loc. Căci descoperise un per abl pe frunte ! Ah ! făcu auditorul meu aşezen-du-se bine pe pachetul ce’i servia drept scaun, căci de căte-va momente, ine asculta intr o posiţiuno semi-ori-sontală. , Primul per alb ne pricimieşte tot-d a-una o emoţiune penibilă, căci pare a anunţa sosirea in curând a tovarăşilor săi. Este Turierul care vine să pregătească locul pentru trupă. Mauny şi reaminti toate batjocurile ce debitase in privinţa perilor albi, şi nu’i veni la socoteală să’l lase pe al seu expus privirilor frumoasei sale, şi tocmai d’asupra frunţei. El dete Ia o parte, aşa dar, cu îngrijire pe cei-1-alţi, 1 apucă, şi ’i trase cu iuţeală; dai, spre marea lui groază, perul se ungi, fără a se rupe. ’L trase, pen-in a doua oară, cu mai mare tărie; dar pârul nu se rupea, ci se lungea mai rnult.^ Nenorocitul simţi că ’i vine râu. Venindu’şi in simţiri, se gândi al face să dispară prin alt mijloc; el lua foarfecele; dar in van işi puse 'oate silinţele: foarfecele sc încovoiau sub pâr fără a-1 rupe, şi din contra ’l lungia ancă! El înţelese a-tunei, că sc află sub influenţa veri-unui farmec, şi ghici lesne cine era fermecătorul. Pentru a dcslega farmecul, el se duse la Jean de Bourbon, preotul din Saint-Wandrille, care era considerat, la acea epocă, drept un mare desle-găter şi conjurator de demoni; preotul găsi caşul grav. şi’i ordonă să’şi bage capul in undele miraculoase ale fontanei din Notre-Pamc de Caillou-ville. Ei ascultă, băgă capul chiar in masa apei care, prin forţa sa repulsivă, luă cu sine puţin pâr; cel alb ânsă râmase. In urma acestei preparaţiuni, preotul ’1 comunică, şi. după diferite ceremonii, ungându’i fruntea cu aias-niă, luă pârul căt se putu din rădăcină, apoi, pronunţănd cuvintele de deslegare, trase incet, pârul, care, ascultând manei ce 1 trăgea, o urma, insă fără a se rupe. Preotul râmase incremenit; lîc-care din călugări, pentru a verifica faptul, trase la rândul seu, şi Mauny sc intearse acasă, de-solat, consternat şi cu pârul seu de trei ori mai lung de căt înainte ! Astfel trecu prima zi. ’L apucase frigurile, şi se culcase. In agitaţiunile somnului, lîe-care din mişcările desordonate ce făceau să misce capul pe perna sa, lungea din ce in ce mai mult fatalul instrument al ruşinei sale şi al supliciului sâu. La deşteptarea sa, părul şerpuia imprejurul frunţii sale, membrilor sale şi corpului său ! Exaltat de măniâ, se sculă din pat, şi, in transportul său, trăgând cu putere, se încerca a’l rupe, a'l vedea o dată sffirşindu-se ! Dar fatalul păr, moale şi nesfârşit, mărindu-se mereu, se intindea in numeroase rotile pe scânduri, „subţire ca mătasea şi alb ca neaua !“. Cănd văzu acel păr la picioarele sale, temerea de a fi surprins linişti delirul său. (Va urma). Trad. de Demroc. I stre, Domnilor, sunteţi o dolega-acelei Camere ! imeră ilegala nu poate da de cat unii ilegale ! ivern dar putinţa sa respundem la ji'O d-voastre, iiind ca nu aveţi ea-(■jpoutru a ne intreba. (-1 „IorguSc. Miclescu. i1 1883 loan Gh. Miclescu. ~ membri ai oposiţiunei — nu din airi ca principiuri, — crezând o-iu a lua parte la cercetare, ince-discute asupra punctelor contes-nu intarziara mult şi vezură că ai lor — nenemerita din punctul al competenţei comisiunei—mai inga asta şi zadarnica, de vreme ce a nu venise pentru a cerceta a-ilV'i numai pentru a aduna pretexte \i 3 are. nete făceau obiectul contestaţiu-ffiuale-naţionale. 1 Sfinteiu era un punct moral : Roşii t*j biuroului delinitiv, care a fost al ţfpi, ca se pusese pe beţie impie-alegetorii de la vot. Dar acest t fost prea cercetat de catra co-#pe lângă care limbele rele zic ca «eteniile marelui partid, ^precum . Rosetti, Cliiţu, Giani, e tutti Uimise să fia cu cea mai indurâ-ulgenţâ asupra pecatului bâuturilor datele sale şi din Giurgiu şi din Botoşii Primiţi, domnule redactor, etc. Un botosănean. uni ui eetara, deci, mai in deosebi, cele tâ puncturi. na câ biuroul indepărtase pe ale- ii in sala alegerei, făcându-se stâpî ■ deschisa. O grosolana calomnie ca i; mtâiu : biuroul n’a indepartat pe ui ii fiind apucat de o contestaţiune de mai mulţi alegatori, ca sa poa ;a inainte de a se pronunţa, ru alegatori a se da ceva mai la a ce făcură toţi trecând timp de n nte după, o despârţitură cu gea tae in douâ sala primăriei 1 vadâ dintr’o parte ceea ce se cea l’altâ tot atât de bine ca şi esista. cas de invalidare născocit de guvernamentali era ca biuroul iTeu neinduratul biurou, n’a admis doi alegetori cari erau inscrişi t^jiefinitiva şi cari, prin urinare, — uai «moralul Pilat şi stătu lui major Mjl dreptul sa participe la vot. Se mică particularitate : acei doi loAcari in deaitmintrelea nu puteau n|ie schimba resultatul votului, sunt dliimea intreaga şi chiar au făcut ei ri ii mala mărturisire diuaintea biurou-irjjnsire pe basa căreia au fost opriţi de > * an atuncea votase necontenit in ju 11 Ihoiu, şi câ numai in acest an se pre-IBotoşani lârâ sâ fie făcut nici un laraţiuue prealabilă la nici o pri-tru strămutarea domiciliului lor i'efectul din Dorohoiu chibzuise ul seu coleg din Botoşani orga ior atari trupe volante, şi fiind asigurat la Dorohoi apoi se tri-ipeie in ajutorul Botoşaniloi. admisibil, zicea d. Fărcăşann, membri comisiunei, ca biuroul itsuşi judecai ea unor asemenea -le intrec competenţa lui. Nu le ju|_-a de cât tribunalul ! tribunalul către care se făcuse coutestaţiunile prescrise de lege outestaţiunile sub cuvânt că nu ‘ pronunţe cine are dreptul d a uşi Pr i nu. sitat d-lui Fărcâşanu hotârîrea care respingea coutestaţiunile i10 motiv că persoanele contes-use dbclaraţiune de strămutarea politic. U. fiarcăşanu nu era recunoască că nu e bme ca gemui pontici, să poarte de nas ţii de tribunale, dar ne temem naţiuni de stal cari au tăcut po-erea la Bâinnicu-Valea a d-lui un potriva ilustrului sâu adver-• xandru Lahovari, vor inchide hârcăşanu şi inipresiunile sale ge pană ’n raportul ce se va face -ie câtră Cameră. Ham din potrivă -a vedem Taluzând la invalidarea d-lui Mi-iceanu in numele dreptului in inui mantuirei 1883, acel drept abile numai lepâdaturele ţârei s cuvine a li călăuzele noastre . .. Ce e drept, d. Kogălniceanu sus do toate invalidările, şi de u'lit in obrazul majorităţii man- BIRUL CREŞTE Comunele rurale Tariceni, Spanţov, Chi-seletu, Greaca, Căscioarele, Greci-Grădiş-tea, Cătruneşti, Otopeni, Băneasa, Tunari Poenari, Bucoveni, Ciocăneşti, Creţuleşti, Roşu, Chiajna, Berceni-Dobreni, Domneşti-Caţichea, Tăntava, Bolintinul-din-Yale, Grâ-dinari-Pâlcoeanca, Micşuneşti-Greci, Creaţa-Leşile, Bobeşti-Bălăceanea, Dascălu-Creaţa, Leurdeni, Baloteştl, Ţigăneşti, Tăncâbeşti,’ Buda-Prisiceni, Dârâşti, Moara Domnescă, Colentiua, Crevedia, Câciulaţi, Corbeanca| Gostinari, \ărâsci-Obedeni, Poenari, Stoe-neşti, Bolintinul-din-Deal, .Jilava, Slobozia-Ciinceni, Vărteju-Nefliu, Ştefâneşti, Afumaţi, Obileşti-Veclii, Budeşti, Sohatu, Părlita-SaruIeşti, Aprozi, Prâsinetu, Hotarele, Bra-gadiru, Dudeşti, Raduleşti, xVlaia, Perbinţi, Cucueţi-Platâreşti, Cosoba, Ulmeni, Balâşoe-ni, Cornetu-din- Vale, Ţigănia-Criviua, Co-păceni-Mogoşeşti, Măgurelelo, Popeşti, Ha-gieşti, Pundeni-Gherasi, Prunzineşti, Cri-vâlu, Lipia-Bojdani, Lucianca-Butimanu, Popeşti-Dragomireşti, Ogrezeni, Preasna-Noua, Gurbăneşti-Coţofauca, Luica-Cotroce-ni, Vasilaţi-Popeşti, Isvoarele, Mănăstirea, Crângu-J undulele, Ştubeiu-Orâşti Renaşterea, Progresul, Cociocul, Tămădâu, Dărva-ri, Domneşti-Câlţuna, Prisiceni-Buturugeni, Tănganu, Piteasca-Pasărea, Călăreţi, Cerni-ca, Copâceni-de-Sus, Meri-Petchi, Colibaşi, Lamoteşti Gâlbinaşi, Herâşti, Prumuşani, Obi eşti-Noui, Rădovanu, Popeşti-Băeu, Dri-du, Târtăşeşti, Olteniţa rurală, Vâreşti, Streini-Dobreni, Prundu, Floreşti, Cioro-gărla-Dârvari, Creţeşti-Sinteşti, Brezoaia, Roşiori, Mitreni şi Valea-Dragului din judeţul Ilfov sunt autorisate a percepe mai multe taxe ce se pot vedea in Monitorul de Du minicâ plus Două zecimi asupra contribu-ţiunilor directe către stat. Evreii In partea de sus a Moldovei carii nu căutau alta de cat a smulge din manele lor acest comerciu Această institu ţiune durează de un an, şi cu toate aceste nu au nici un profit, căci cheltuelilo sunt aproape tot atât de mari ca şi venitul. A-faiâ do aceasta, nici o contrabanda, nici i declaraţiune falsă nu s’au văzut din partea lor, căci lucrează foarte consciincios onest. Când dai această instituţiune compusa din cinci persoane, durează de un an şi n’au nimic profit, cum putea sâ se intre-ţie acele multe instituţiuni ovreesci, formate toate prin asociaţi uni, de unde e-şa atâta profit spre a se întreţine cu toţi ? Humai piocesete verbale de contravenţiu-ni o ştie asta. Mergând cineva in spre vamă, ar crede că e in târgul Cucului. Toată ziua uliţele sunt pline de ei, spionând şi căutând a lovi necontenit interesele actualei case. Denunţări, incriminări publicaţiuni prin jurnale streine in contra ei, spre a o discredita, nu lipsesc de loc. Şi cu toate aceste, pănâ acum, românii luptă încă contra obstacolelor furtunoase ale acestor neobosiţi duşmani, cari sunt susţinuţi de ob-ştia lor şi chiar de posesorii evrei, necruţând bani spre a ajunge la scop. Aceasta luptă a românilor, de sigur câ ar fi triumfătoare, dacă toţi, ar fi uniţi şi ar căuta să fie susţinuţi şi prin concursul ce-ior alţi. Din fatalitate inst, lucrurile se petrec cu totul alt-fel. Pe când unii lupta pentru mânţinerea şi incuragearea acestei instituţiuni, alţii prin toate mijloacele caută a inlesni calea evreilor spre nimici rea ei. n patru erau grămădite cadavre ; in celelalte părţi nu se auzeau ţipete, ei numai gemete infundate, incăt nimeni n a ştiut nimic, pănă ce ingrijitoru casei, voind sa se urce in galerie dote peste spăimăntătoarea catastrofă. O mulţime de lume alergă acolo şi numeroşi medici. Vederea era ingro-zitoare. Copii zăceau incolăciţi cu sutele, sdrobiţi in mod teribil. Dacă uşile de jos ar fi fost deschise, sau dacă n ar fi fost lăsaţi copii sus tară ingrijirea şi supravegherea unor persoane mature, nenoroci-iea nu se intempla. Numai 20 mume au fost pe galerie cu copii lor şi aceştia n au alergat şi deci n'au păţit nimic. Identificarea copiilor morţi a ţinut jăna la 11 ore noaptea. Scenele petrecute aci nu se pot descrie ! Mai mulţi părinţi şi-au perdut minţile, au inebunit ! Tot oraşul e in doliu ! Aşa catastrofă nu s’a mai pomenit. In că-eva minute au perit 300 copii, sdro-oindu-se uni pe alţii !“ Itesboinl in Albania Din Cattaro se telegrafează cu data 11 Iunie : Intre Nizami şi Albaneji a fost vineri o luptă crăncenă pe te-itoriul Hottilor. Lupta, incepută in a amatorilor câ la arătata zi şi oră sâ se presinte in locul indicat cu garanţie in bani sau efecte publice, iar planul se poate observa in ori-ce zi de lucru in cancelaria epitropiei, la domiciliul preotului Pândele Referendariu, preşedintei epitropiei, Stra da Dobroteasa No. 12. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. (in. Strada Lipscani. No 60. Pe ziua de 9 iunie 1883. 5olo Renta Amortisibilil. . 5“lo Kenta Română l’erpetnă . 6"|„ Obligaţiuni de stat. . . 6mo Oblig, Căilor f. Rom. regale 5o/o , Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 5o!o Scrisuri funciare rurale. . 7oio ., Scrisuri Rurale . . 5o[o Scrisuri fondare urbano ţ>°[° , . . ?°l° * » , Impr. cn prime Bnc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române 2501 » > Soc. cred. m0i,i rom. 250 I. » » » de con,trucţii 5001. > » » de Asig. Dacja_Rom 300 1. * » » » » Naţionale 200 I. Acei foşti comisionari asupra cărora pla-uează fept- imorale şi sentinţe judecătoresci, din nenorocire obţin certificate de morali ca Din Mihaileni, judeţul Dorohoiu se scrie următoarele Poştei gălaţene : „E trist luciu când românii işi perd ori ce sentimente de naţionalitate, şi când, in loc de a se constitui şi uni in mici societăţi spre a putea lupta contra concurenţei ce le fac streinii, servesc ea instrumente earbe a lor, spre a lovi ast-fel şi paraliza interesele fraţilor lor. Priveliscea ce ne o represinta ţara de sus a Moldovei este din cele mai triste ; comerciul, industria şi pot zice că mai chiar şi agricultura sunt toate in mânele evreilor. Nu numai câ in oraşe majoritatea populaţiunei este evreiască, dar chiar satele sunt deja mai pline de aceşti neplăcuţi musafiri, carii cu timpul ii vezi că devin posesorii celor mai frumoase moşii. In plasa Berhometele, judeţul Dorohoiu, cele mai frumoase moşii sunt in manele lor. In oraşul Mihaileni, fiind aproape trei părţi numai evrei, nu se gâsesce nici un comerciant sau negustor român, şi ast-fel, vai de nenorocitul care nu ar căută de Vineri să-şi procure cele necesare pentru nutriment, căci ar fi nevoit a răbda Sâmbăta de foame, negâsind in târg nimic. Ar trebui cineva sâ trăiască iu mijlocul lor, spre a-şi face o idee mai esactâ de ei şi se vadă toate mijloacee lor cu care se servesc ca sâ şi ajungă scopurile. Eşti nevoit a mânca pănea şi carnea lor de caii tatea cea mai proastă, căci, fiind totul in mânele lor, eşti espus a nu avea nimic. Sărbătorile paştilor lor, care ţin opt zile, creştinii sunt nevoiţi,- dacă vor sâ aibă ce manca, se-şi cumpere pâne pentru acest timp, mancâud-o veche, uscată şi acră. Şi când te gândeşti câ nu se găsesc câţiva români carii, unindu-se intre ei, să le poată face concurenţa. Dar chiar dacă se vor găsi, vor fi alţii cari, susţiind pe evrei, vor paralisa ori ce intrepriudere s lor. Şi aceasta e sigur, observând lucrurile care se petrec chiar la vama din Mihaileni : Sub legea veche vamală, o mulţime ne numărată de evrei serveau ca comisioneri, şi, uniţi intre ei, căutau prin toate mijloacele reprobabile a face fraude şi contrabande, frustând statul cu sume enorme, şi pentru care chiar, mulţi au fost daţi fudecăţei. Astăzi cu noua lege vamală, fiind toţi ndepârtaţi, s’au infiinţat o casă de comi-ion, prin asociaţiunea a câtor-va romani, tate şi bună conduită de români, cu car se poată sfărâma ori ce întreprindere romanească. Nu este zi in care să nu se prin dă contrabande făcute de ei, pe când de români nu s’au constatat nici una. Pe lăn gă acestea, aroganţa lor este atăt de mare in cât indispune şi revoltează pe ori cine Chiar zilele aceste trecând un evreu noap tea frontiera, când santinela a voit a'l opri evreul a sărit la soldat, muşcăndu un câne veninos cu dinţii. Ou toate aces te n’a scăpat, şi s’a găsit la el mai multă pânză. Eata dar cine sunt evreii. Luptă din toate puterile pentru a deveni din nou comisio neri, şi pentru care au făcut multe drumu ri la Bucureşti. Acum iar sunt acolo şi nu ar fi surprinzător dacă ar reuşi, căci, ca şi inrândul trecut, poate se vor găsi iarăşi câţi va fii vitregi, carii, dominaţi de puterea ce esercitează asupra lor aurul, sâ le dee, rără a’i cunoaşte, acte de moralitate şi se stărue pentru ei. Numai ministrul respectiv poate şi este dator a proteja această instituţiune care, pe lengâ câ est1 naţională, dar presintă cea mai bună garanţie pentru interesele mate riale ale ţerei. ECOURI STREINE O catastrofă îngrozitoare 0 depeşă din Londra, dela 6 Iunie aduce următoarele amănunte asupra ne mai pomenitei catastrofe, intăm-plată intr'un teatru din Sunderland : „Pănă acum se ştie că au fost ucişi 190 copii si alţi 100 sunt greu răniţi. Un ventriloc şi prestidigitator anunţase o representaţie in lialla Vie. toria, pentru sâmbătă după ameazi-E1 invită toate scoalele. Acel edificiu e bine zidit; are un parter vast pentru 1000 persoane, o galerie pentru 1500 şi balcoane largi. Aceste din urmă au fost goale. Parterul şi galeria erau pline de copii, peste 1500. Represcntaţia se terminase, cănd ventrilocul Pay anunţă, că va impărţi copiilor jucării ca premii. El incepu să arunce jucării la cei din parter. Copii din galerie, temendu-se că nu vor primi nimic, se aruncară pe scări in jos spre parter. Galeriele, scările şi coridoascle sunt largi, dar o uşă de jos era deschisă numai ca 18 degete. Aci au căzut mai ăntăiu căţi-va copii şi totodată cei din parter invălmaşeală au oprit intrarea. Atunci toţi copii de sus au năvălit la vale căzend uni peste alţii, căl-căndu-se şi inăbuşindu-se. întreaga catastrofă s'a petrecut intr’un spaţiu de 12 paşi pătraţi. Pănă la treapta zorile zilei, a fost favorabilă Âlbane-jilor pănă la ameazi. Atunci turcii au primit ajutoare cu douS tunuri. Al-banejii incepură să se retragă incet. Tunurile s’au auzit in timp de 10 ore. Se zice că Albanejii au suferit mari perderi. Turcii au avut 250 morţi şi răniţi.—A fost o luptă şi in munţii Dibra, despre care lipsesc amănunte. Societatea pentru inveţătura poporului roman Secţiunea Centrală din Bucureşti Adunarea generala a acestei societăţi e.«te convocată pe ziua de 12 ale curentei ora 1 după ameazâ. La ordina zilei sunt : 1. Darea de seamă despre starea materială şi morală a şcoalelor intreţinute de către societate. 1. Presentarea socotelelor despre cheltue Iile anului trecut. 3. Darea de seamă a comisiunii verificatoare in privinţa socot lelor anului ex pirat. 4. Aprobarea bugetului pe anul curent 5. Alegerea membrilor comitetului, ce se vor trage la sorţ conform statutelor. Comitetul roagă pe toţi membrii societăţi sâ bino voiască a se întruni in ziua arătată mai sus spre a decide in privinţa cestiun lor puse la ordinea zilei. Preşedinte : General I Em. Florescu Diverse Aur contra argint. *. » Bilete de Banqne Fiorini valoare Anstriacă. MArci germane. .... Bancnote francase. . . onmp. Vduu 92 [,4 928/* 91'|2 92i/* 98>'s 985|g 103- 104- 8Ci/4 8- 228- 234- 921/, 93- lOAAp IO51/2 891|, 90- 99J|f lOOli* 1038,* 104'|2 33- 34- 1355 1305 215--- 217- 510- 512- 360--- 363- 2311, 234- 2i/* 2 n, 2'/« 2 './, 211- 2.12- 1 23 1.25- 99fo 100'/,* MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef ele Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. Primarul Comunei Bucureşti Convocare In baza înaltului decret Regal cu No. 1400 din 2 luniu curent, şi in urma comunicărei d-lui Ministru de nterne cu adresa No. 9927 ; Noi, Primarul Comunei Bncureşti, invităm pre d-nii alegetori, inscrişi in listele electorale definitive ale anului curent pentru colegiul I de Senat din acest judeţ, să se adune in localul Primăriei din strada Col-ţei, in ziua de 3 luliu viitor la orele 9 de dimineaţă, spre a implini prin o nouă alegere, vacanţa declarată in Senat. Această alegere se va face conform prescripţiunilor legei electorale şi celei interpretative acestei legi. p. Primar, Gr. P. Serurie. Secretar general, Rolintineanu No. 8786. 1883, Iunie 7. Boalele de găt, gură, uas si urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p m -Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s'a mu-’at in strada Principatele Unite No. 7. ■ G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat iu Strada DE INCHIRIA1 mit Strada Pielii Amzei un salon frumos mobilat cu carne- dor Epitropia Bisericii Dobroteasa La 10 ale liniei Iunie a. c., conform a-probărei onorabilei primării No, 8 392 din 1883, s’a decis a se ţine iicitaţiune in cancelaria epitropiei pontru darea in antrepriză a restaurârei Bisericei Dobroteasa la orele JI a. m. Se publică dar spre cunoştinţă generală No. 6. LA LACUL-SARAT (le închiriat sau de vânzare O casa none conţinem! 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucâtăriă, altul eu patru odăi şi bmătăriă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 96. DE VENZARE ba I Iunie curent, _ este a se vinde la inb.Utov „Moşia IsvoruJ din judeţul Doţjiu, plasa Airiaradia, iu intindere ca de 300 pogoane arabile având pe dânsa case, pătule, magazii etc. Preţul se va incepe dela 32,000 lei. IR RIK ellir,"'S'dentist are onoa-• l\IDnif\i rea d’a face cunoscut câ a ienunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada ŞHrbey-Vodâ No. 9. ["tOU3>T DEPOSIT DEMASINE AGRICOLE LocomolJi.e cele mai perfecţionate cq si fara apparat de ars pae do ori-cc mărime MASINE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. ele. DIN V A B H I C A i^'jVC.A.IR.SIHr.AIjI-., SOZtsTS T/ (Vicna) Depou dc părţi ilc maşiii'. Preturi moderato MACASIN fondat in î 879 vis-a-vis de Tetrul Naţional Bucureşti lAjLO-JL&Jisro m» DE COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIANU VIS-A-VIS DE TIIEATRUD NAŢIONA /Itiutibl hm Hei nobili mi. şi onor. public cu pe lunga colclr necesari la i.'twt/liil asti. au importai de la cele mai bune case următoarele Jicutun fine. urti- Anisct «luliln do Olnndn. AniKPt ilc bordeaux.-Absent de Suiş Ananas de l:i Marliiiit)iic. Tlannnedo la'Bnjnna benedictin Ritter de China antifebrie. Biter din via Proviilenzei anti Coleric (hartreuz. alb. galbin, si Verde de la grandClini irenz Frauda. ( maso de Olanda, all», verde si orange s e. de la Viniuiid Fockin l‘i| crniint verde, galben, şi alb de la Get. Frores din 1 raurin. Cognae vieux, Coguac Un champagne. din Cognae. l.iiţuernri tot felul de gnsturi delaMaile Brisard, din Bordeaux Renn-inilaMastieă de Ilio, Manisehino Ţuică Naturală. Hornuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. I’unrh In Cognae. 11 li ii iii şi in Kirscli. Şliboviţă de Ttanut. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. I lill III l.il II lll.'ll lj i » x ^ Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Fspairnp, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti. Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu .-tiu.a. D G. MOCIANU. ®**********************^*****® CONSTANŢA Staţiunea 1 balneara MARELE HOTEL CAROL I MARK «RADINA ŞI TERATA PE MALUL MAREI ţ)0 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Mare udă de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans. Preturi foarte moderate, aranjamente speciale penii u şederea îndelungată. lagiimea băilor va ineejve la 13/i hmiel883 Direcţiunea nu va cruţa nici o ebellnială spre a reduce şode-a Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o- ţj rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor nora cu presenţa lor. Se vor da baluri de doue ori pe septămănă in saloanele Hotelului, şi Concerte in toate serile pe teraţa cea mare sau in grădină, şi mai multe feste de noapte cu focuri artificiale. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu E. Pb us di-rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. (Krancia. Desparţămentul A11ier) PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ Adminiilratiune : Parii, 22, bculcv. Hcntraartre STAGIUXEI BĂILOR Le Stabilimentul din Vichy, unul din cele mai bine instalate din Europa, se găsesc Băii 'si Duse de tote felurile pentru tratamentul raa-iladielor de stomach, ale ficatului, ale besicei, gravelei, diabetului, podagrei, petrelor urinare, etc. In t(5te (filele de Ia 15 mai la 15 septembro Theatru şi Concerte la Caeino. — Musică in Parc. — Cabinet de lectura. — Salon reservat Vl(5mnelor. — Saldne pentru joc, converaa^une -şi billiarde. * Tote drumurile de fer conduc la Vichy. Pentru refl.se/f7nemente a se adressa la Com-'paniă, 22, Boulcvard Montmartre, Paris. ziPlLUI/ES: SgBLANCARD â l'Iodure ferreux Inalterable Sans odeoriusaveurde ferou d*lode^ tmrz DE m£ DE CINE f A Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrofulose, Guşa, Ilnchitisniu, Anaemie, Constituţiunile lympliatice, etc., etc N. B. — Treime observat Semnătura ndstră alatura{a aci pusă in josul etichetei. Pentru scsonul de Primă-vară şi vară am primit clin proffl noastră fabricaţiune clin Europa un imens asortimentele Haine pentn Bărbaţi şi Băeţi, clin stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. Cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-verl. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. Rcdingot şi Orilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. 1 C k************x** ********** A SE FERI DE CONTRAFACERI. 206 J NOUA 1NVENTIUNE GARF* IXORÂ EI). PIN A UD Săpun................. de IXORA Essenta pentru batiste.... de IXORA Apa de toiletta....... de IXORA Pommada .... •....... de IXORA Oliu ................. de IXORA Praf de orez.......... de IXORA Cosmetic.............. de IXORA 37, Tloidevnrd de Strasbourg, 37, Singurul Depuşii uliu Aspasinci Mignot Societatea Creditului lunci i urban din Bucureşti. 1 « cei ifi<*ay*e Licitaţia pentru darea in antrepriză a Construiri localului acestei Societăţi ce urma a se ţine in ziua de L> curent, sa amămit pentru la 2fi Iunie curent, se publică dur spre cunoştinţa amatorilor. Direcţia. Vet liiul magazin de bijuterie n. HKllDAN l’tt (are l'a avut [iesle drum du consiliului rusesc, s'a mutat tot pe culca Victoriei pulatu Dacaia No. 2, vi8-&