- *---y—? ^ T «' U'J itl iir. ABONAMENTELE l t iat& ţara, P? »n . . . . , pe 6 lnnl. . . , pe 3 Inc!. . . i streinSltate pe an . . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ~ ’ ~k“" KD( «pilulă 10 bani nnniărn 0 Districte 15 bani mimăm TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL vm—No. 126 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . .1 50 » . II .... 2 50 iBHnţnrile ji inserţiile se primesc *»ncnreştl, la Administrata ziarnlnî is VIena, la binronrile de annntnri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. neutru a nu înceta cu trimite-ziarului, Domnii abonaţi de judeţe sunt rugaţi să bi-Ţjfoiască a trimite costul abo-entului. Bucureşti, 8 Iunie 1883 letâgăduit este că unde nu se fa-.istincţiune intre onoare şi deso-, intre virtute şi viciu, urmea-in amestec ucizător in paguba nu-a moralei sociale care dispare a face loc degradării şi mişeii Trebue să recunoaştem că , :q mndănd lucrurile, ainestecănd po-îţi in datorie, am intins cu toţii :■ • uia socială până şi in relaţiu-il politice, şi intr’un mod atăt de îiinsiv, in căt nu am mai obser- dugradarea ce in societate nu «a nevăzută şi ne alungată. Vt-fel pănă la un timp, deşi cu U ;ust, am privit insă cu impasibi-it 3 abjurarea astăzi a unei credinţe di csată de către unii pănă eri, şi aşa ia trişată de o toleranţă regretabilă, tAgarea, deserţiunea 'şi au luat a-4 u.ul spăimentător care se vede acum. frec oamenii politici dintr'o tabă-rflmtr'alta, ca şi cum conştiinţa lor ar ti|m bagaj ce trebue mutat dupe tn.uinţe de moment. Suntem siguri clanul simţ ghidat de morală condain-nţn genere aceste strămutări ne-iJ.ese şi ne permise ; dar nu es-ta iai puţin adevărat că ele dau duiplu mit, şi că, pe cât deso-ui pe renegaţi, in acelaşi timp p* agă gangrena in publicul nepă->rj zător, pe căt timp nimeni nu se ril;ă al descepta. Ne trebue in pre-sS ♦ scoală de principii, ne trebue o Ii ună politică şi curajul de a in .uita cu tărie neconsecuenţa po-■ i, specula principiurilor. La r» le acestei şcoli va prinde rădă--•! şi va^creşte caracterul cetăţenesc, ci i in regimul parlamentar este p .cipalul factor al controlului pu-b Spre a face şi o imediată a-p| ere a acestor teorii, vom cerce-stăzi purtarea unuia dintre băr-i politici marcanţi ai noştri, care ită mai cu seamă blamul şi dis-ul public pentru cinismul ce ne lentă. 11 vom numi pe nume : D. liu Boerescu. (Je purtare politică a acest bărbat de talent numai, are a pus credinţă mult timp pttidul conservator ? lncepănd ală-a cu D-nu Rosetti—Brătianu, a Basiliu Boerescu s’a despărţit ddî'uişiila 18(50, accusăndu-ideidei şi iiri radicale, ear mai cu osebire de pacitatea administrativă de care fâ-c\L ei probă patentă in ministerul o lună ce au avut pentru pri-oară in anul acela, e aci nainte depărtăndu-se con* u de gaşca roşie, se apropie din u ce de elementele ordinii şi mo* ţiunii, pană ce in fine mărturi mţe conservatoare, şi se aşeză itlu definitiv in partidul conscr-r. i putea zice, in faţa rupturii sale ciiRoşii, că d-nu Basiliu Boerescu m tii ct ■ Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprimate se ard. se amăgise şi că văzăndu’i la lucru s’a spăimăntat de spiritul lor turbulent, şi a cătat să se depărteze de dSnşii ca să se fixeze acolo unde temperamentul său şi o judecată sănătoasă bl atrăgeau; — Penă aci dar n’ar fî fost nimeni in drept să facă imputăr, pentru o schimbare la faţă, căci nu se putea ăncă atunci numi schimbare purtarea sa — Oe puţin de la votarea şi promulgarea Constituţiunii actuale, d. Basile Boerescu n a mai fost de căt conservator, pănă acum patru ani, cănd, cu oca sia evenimentelor din Bulgaria, aso ciăndu-şi pe Beyzadea Mitică Ghica la o nouă aventură, intreprinse, împreună cu dănsul, formarea unui partid cu numele de Centru. Era intr’adevăr un număr de tineri instruiţi, ne inrcgimentaţi in nici un partid, cari insă, văzănd propor-ţiunile desordonate ce luau roşii învingători in alegerile de la 1876, şi indignaţi de neleala punere sub acu-zaţiune a miniştrilor partidului Con servator, in numărul căror compta şi d. Basiliu Boerescu, manifestară pe faţă simpatii persecutaţilor. Abilul păsărar nu scăpă ocasia spre a’i ademeni cu ideea creării unui nou partid care să nu fie nici conservator, nici liberal, care să fie un termen de mijloc intre aceste două extreme, să ţie balanţa imparţialităţii intre densele, şi să faciliteze ast-fel prin concursul dat, dupe trebuinţa fie căruia, desvoltarea lină a organismului nostru politic şi social. Aparenţă foarte frumoasă, căreia şarlatanul ăi mai da ăncă un lustru prin următoarele cuvinte: „Să nu scăpăm din vedere, domnilor, că obirşia noastră este conservatoare. Noi insă primim binele „de unde 1 găsim, şi aşa implinim „in regimul parlamentar o misiune din „cele mai profitabile.“ Nu cunoşteau bieţii juni de bună credinţă spiritul acestor frumoase fra-se. Nu ştiau că d-nu Basiliu Boerescu, conservatorul de indelung timp, proceda la fondarea nouiui partid numai din supărare pe Conservatori, pentru că in senul consiliului, sub ministerul Lascar Catargi, s’a combătut intreprinderea de bancher a d-lui Basiliu Boerescu ca ministru, cu faimoasa bancă de Bucureşti, care eşi propusese o strălucită afacere din rescumpărarea căilor ferate, operată in urmă de către Boşii, spre adeverirea proverbului: nu e pentru cine se găteşte, dar pentru cine se nemereşle. Nu işi imaginau candidii adepţi ai Centrului că declamaţiunea: „primim binele de unde ’l găsim“ era numai o frasă, care insemna binele perimat al d-lui Hasiliu Boerescu, satisfacerea trebşoarelor domniei-sale. Evenimentele şi d-nu Basiliu Boerescu s’au insărcinat să'i inveţe, căci indată ce a putut fi primit in combinaţia Rosetto-Brătianu, d-nu Basiliu Boerescu abandonă partidul seu, cu care impreună striga că Rosctti-Bră-tianu sunt Hoedel şi Nobiling, şi trecu să serve ideile acestor onorabili i regicizi. Atunci, afară de vre-o doi amici intimi, nici unul din junii cari incon-jurau pe d-nu B. Boerescu n’a mai socotit de demnitatea sa să rămână cu densul, iar partea cea mare a venit la obirşia ei, a trecut la Conservatori, unde comptează şi astăzi. D B. Boerescu a stricat şi a disolvat un partid, ce isbutisc a forma sub nişte auspicii ademenitoare, spre se căpătui pe sine şi primind binele de ori. unde 'i venea. Acum, fiind şi dumnealui incăput in cercul care recunoaşte şi se indii nă lui Belzebut, Rosetto-Brătianu, vine să judece de pe tribuna Senatului, faptul oposiţiunii de-a contesta legitimitatea actualelor corpuri legiuitoare, cănd ’şi-au propus ele modificări in Constituţie ne prin elementul lor propriu. Cum oare şi-a putut permite corifeul trădătorilor să ţină o-posiţiunii curs de constituţionalism? Unde a putut găsi sfruntarea de-a atinge un lucru ce cl nu'l are, conştiinţa de sine şi de respunderea propriilor sale principiuri. Intr'adevăr intovărăşindu-se cu d-nu Rosetto-Brătianu, d-nu Basiliu Boerescu i-a intrecut in cinism şi in lipsă de caracter. Prin aceasta şi vorbele sale nu mai au nici o valoare, sau eficacitate in faţa opiniunii publice, şi nu se atinge de căt pe sine cu densele, căci căt pentru oposiţiune. aceasta stă mândră la inălţimea unde a ri-dicat'o implinirea cu sfinţenie a datoriilor sale Fundaţiunilc Mitro politului Nifon ŞTIRI TELEGRAFICE Hanoyra, 18 Iunie. — D. Bennigsen a primit o deputăţie a alegătorilor şei, care a ’nmâDat o adresă. D. de Bennigsen a ţinut şi cu această ocazie un discurs in care a declarat că ’şi-a dat indoita dimisiune de deputat la Reichstagul german şi de deputat la Dieta Prusiei, fiind că e convins că politica lui inpăciuitoare nu poate să reuşească acum ; ’şi-a exprimat speranţa cu toate astea că dispoziţiuuile guvernului so vor schimba. Londra, 18 Iunie.— Englitera primeşte desfiinţarea Capitulaţiuuilor in Tunisa. Paris, 18 Iunie.--Cu toate depeşele de sensaţiune publicate de ziarele Englezeşti, nimeni aici nu crede intr’o ruptură intre Franţa şi China. Marchizul de Tseng, ambasador al Chinei la Paris, intorcendu-se de la Moscva, şi-a reluat locul. Londra, 19 Iunie.—Standard publică că Ţarul şi Ţarina vor veni in Copenhaga in luna lui Iulie. împăratul Rusielor va vizita pe împăratul G rmauiei la Ems, ş’apoi căte-şi trei mpăraţi se vor intruni la Gastein. Yiena, 19 Iunie.—Principele Muntene-grului a sosit aci. Tunis, 19 Iunie. Detaşamente de infanterie, cavalerie şi artilerie au fost trămise de la Gaffa şi de la Tebesa contra şeicului (ahrabant, care propovedueşte resbelul sfânt la Tametsa in sud-vestul Tunisei. Şeicul are deja numeroşi partizani. Prin actele testamentare din 1874 şi 1875, răposatul mitropolit Nifon, pe lăngă cătc-va donaţiuni de valoare, a asigurat funcţionarea mai multor instituţiuni şi practicarea mai multor bine-faceri, cari sunt : a) înfiinţarea unui seminar numit „Nifon mitropolitul" pentru a cărui întreţinere a lăsat : casele din strada Caliţei cu ate-nanţele şi dependinţele lor ; Un fond de 948,000 lei in 948 bonuri domeniale de câte 1000 lei ; moşia Letca-nouă cu trupurile, pădurea şi acaretele ei; in fine rondul de case de pe calea Victoriei, vis-a-vis de consulatul rus. b) înfiinţarea unui paraclis şi unui sta biliment tipografic, dependinţe de seminar pentru tipărirea cărţilor bisericeşti. c) O bibliotecă de 590 volume şi mo biliarul de care dispunea răposatul Nifon d) Bngolpionul cu 532 petre de briliant un lanţ de aur, o cruce cu 174 petre de diamant şi intreaga’i archieretică, lăsate bisericii catedrale a sf. mitropolii. e) Fondul de instrucţiune şi ajutoar Nifon, asicurat prin însemnatele proprie tâţi fonciare Chiajna (Ilfov) şi Bîscovenii de-jos (Vlaşca), al căror venii să se intre buinteze jumătate pentru invăţămăntul laic jumătate pentru impârţire de ajutoare la săraci. Precum vedem, generoase au fos intenţiunile donatorului, multiple şi bogate fundaţiunile sale. Ori-ce om de inimă trebuie să’şi amintească.cu respect de asemenea fapte, se se silească a le imita dupe putere. Căt despre opiniunea publică şi ecoul ei —presa — una din primelei datorii este să vegheze buna indeplinire a dorinţelor fondatorului ; căci, daca une ori vocea ei nu va fi imediat ascultată, aceasta nu este un cuvănt care s'o determine a şi impune tăcerea. Cănd e vorba despre acte de oine-facere, despre aşezăminte destinate utilităţii publice, opiniunea şi presa trebue să se facă represin ţaţele publicului, stăruind ca actele testamentare să fîă pe deplin ese-cutate. Relativ la situaţiunea fondurilor Nifon, pene azi n’am văzut nici o dare de seamă. Şi totuşi publicul ar fi doritor să cunoască in ce stare se află, mai cu deosebire după sdrun-ciuările ce s au adus instituţiuni! in anii din urmă, provocate de interese şi cupidităţi personale. Ca să invede-răm această necesitate, ne vom opri puţin la fie-care din punctele mai sus anunţate, cu intenţiune d’a atrage atenţiunea administratorilor actuali asupra lucrurilor ce nu ni sar părea corecte. I Seminarul, stabilit iu Bucureşti in casele destinate de fondator, s a in-ceput mai ăntăiu cu patru clase. După căte ştim, numai anul trecut i s a adăogat şi a cincea, negreşit ca să ajungă treptat, in fiă-care an, pănă la numărul de şapte clase. Asupra organisării, cată să constatăm că ca e mai completă de căt a seminarelor Statului, de oare ce in programa lui figurează mai multe o-biectc de studiu şi personalul didactic coprinde mai mulţi profesori. Ast- fel aci limba română are o catedră separată de cea latină, intocmai ca la licee ; aci se predă limba fran-cesă şi dcsemnul, care n’au esistat nici o dată in seminarul central; aci sunt doi profesori de matematice, linul pentru cursul superior, altul pentru cel inferior, pe cănd la seminarul Statului matematicele se predau numai in primele patru clase. Aşa dar pentru seminarul Nifon s a complectat programa seminarială cu ina-teriele liceale, de unde rcsultă că tot norma liceelor se are sau se va avea in vedere şi la instituirea de noi catedre. Daca este aşa, pe ce bază se face numirea corpului didactic ? Admis-a epitropia regula concursului, adoptat de stat şi practicată şi in alte ţări culte ? Nu, căci n'am văzut nici o publicaţiune de concurs pentru ocuparea catedrelor din nou create in anul trecut. Epitropia a adoptat, din nenorocire, sistema numirii directe, precum resultă din faptele petrecute. PJi bine, asupra acestei sisteme voiam să atragem atenţiunea, căci ni se pare greşită, vătămătoare. Regulamentul intocmit de fondator ca parte integraută a testamentului, prin art. 3 precisează că profesorii seminarului vor fi in adevăr num miţi de epitropie, dar nu dupe capriciu, dupe interes sau favoare. Din contra, fundatorul voeşte ca acei profesori să fie aleşi, şi ca „alegerea să garanteze, căt s'ar putea mai mult, meritul real, capacitatea neincloioasă şi o conduită publicamente bine reputată." (:;:) Oare numirea directă, poate să garanteze meritul, capacitatea şi conduita esemplară? Nu, căci ea însemnează hatărul, interesul, orice alt, afară de merit şi capaci-ate. In Bucureşti, sunt şcoale secundare mai multe şi mai bune de căt in ori care alt centru. Epitropia dar ’şi ar putea indeplini foarte bine dato-■ia ce i se impune, alegend pe profesorii cei mai renumiţi prin capacitatea, zelul şi reputaţiunea lor ca pro-iesori. Credem a i aduce un serviciu indicăndu-i cele două metoade ne-rnerite, din care 'şi poate alege una. La ivirea unei vacanţe sau la crca-ea din nou a unei catedre, epitro-jia trebue să publice concurs nu ăn-să intre ori-cine, ci intre profesorii actuali de acelaşi obiect la şcoalele secundare, adică intre profesorii de gimnasie şi do cursul inferior al seminarului central, cănd catedra vacantă sau înfiinţată din nou la seminarul Nifon ar aparţinea primelor patru clase ; intre profesorii respectivi ai cursului superior de la licee şi seminar, cănd catedra vacantă sau din nou creată la seminarul Nifon ar li pentru clasele V, VI sau VII. Nu se adoptă această procedare ? Atunci iată alta mai expeditivă, dar tot aşa de capabilă a garanta meritul şi capacitatea. Să se publice ea- (*) Propriele cuvinte ale ului. tatoseit TIMPUL tedra vacantă sau din nou creat să se invite a se presinta la dănsa profesorii respectivi de gini naşi e şi seminarul de gradul I pentru cursul inferior, cei de licee şi seminar de gradul II pentru cursul superior, iar cpitropia in faţa actelor presintatc— să aleagă pe acela care a obţinut catedra prin concurs, care la concursul depus a eşit cel d'ănteiu, care s'a distins prin cărţile'i didactice şi de pe catedră prin mefoada'i de predare. Numai ast-fel seminarul Nifon va avea un corp didactic ales din cei mai distinşi profesori ai şcoalclor statului. Numai ast-fel se vor esecu-ta — in litera şi spiritul lor—dis-posiţiunile art. 3 din regulamentul testatorelui, care nu înţelegea a se numi oricine şi ori cum, ci dintre profesorii şcoalclor secundare să se aleagă cel mai capabil, cel mai me-ritos, cel cu mai bună conduită. Numai ast-fel s’ar remedia anomalia ce esistă azi la seminarul Nifon, unde funcţionează ca profesori: 1. persoane care nu posed calitatea de profesori conform legii instrucţiunii, căci n’au mai dat lecţiuni nicăieri, nan trecut prin nici un concurs, n’au fost numite ca profesori la nici o altă şcoală a statului; II. profesori care predau o materiă la gimnasiele, liceele, sau seminarul Statului, car la seminarul Nifon predau uă altă materie de studiu, cu totul diferită, pentru care n’au avut cănd să’şi probeze aptitudin :a şi capacitatea neindoioasă; III. profesori cari, de şi predau in cursul inferior la gim-nasie sau seminar au fost numiţi de cursul superior la seminarul Nifon ; IV. persoane care nu posed, conform legii in vigoare, diplomele de licenţă sau doctorat, cerute pentru oricare membru din inveţămentul secundar. Aceste reflexiuni ne par cu atăt mai fundate, cu căt art. I din testament şi art. VI din regulamentului fundatorului impun a se observa şi aplica seminarului Nifon toate legile, regulamentele şi programele de la liceele şi seminariele statului relative nu numai la cursuri şi examene, dar 'şi la administraţiunea şi numirea corpului profesoral. Astăzi nici pentru cele mai uşoare obiecte din inveţămentul secundar nu se pot presinta la concurs (necum a fi numiţi definitiv) de căt licenţiaţi sau doctori in materia căreia sau destinat. Cum oare, sub imperiul unei asemenea legi, se numesc, şi se numesc chiar in cursul superior al Seminalului Nifon, persoane fără asemenea titluri ? Oare pentru că au apucat să fie numiţi prefesori in cutare şcoală publică, graţia faimoaselor proponimente, şi fără nici un titlu academic, cum se prevedea in legea de la 1864 ? Dar cine nu ştie că acele articole s’au desfiinţat tocmai pentru că erau înapoiate şi ve-vătemătoare instrucţiunii ? Cine nu ştie că, dintre membrii invăţămăntu-lui, tinerii cu titluri academice şi intraţi prin concurs in corpul didactic, se disting mai mult de cat cei intraţi pe portiţa dcsfiintatelor proponimente ? Ancă o dată, atragem băgarea-de-scamă a epitropiei asupra acestor puncte, in ajunul infiinţării clasei VI la Seminarul Nifon, pentru ca la catedrele din nou create (căci nu vorbim de vechii profesori, de cei numiţi do la inceput) să se conforme legii instucţiunii, prescrierilor testamentare şi datoriei ce le incumbă de. a dota şcoala cu aceia dintre profesorii publici, care vor avea „merite reale, capacitate neindoioasă, conduită publicamente bine reputată". (Va urma) CRONICA O societate de economie a meseriaşi Ioi s’a constituit in Focşani. Scopul ei este a se ajuta membrii societăţii şi familiele lor in cas de lipsă. — Dorim proferarea acestei societăţi spre a’şi atinge cu succes scopul. * De la 28 ale lunii Mai până la 1 Iunie s’au protestat la tribunalul comercial din Ilfov 16 poliţe. In zilele de I şi 3 Iunie s'a protestat 33 poliţe. In luna lui Mai s’au protestat in total 150 de poliţe. In luna lui Mai aDul espirat s’au protestat 175 poliţe, de unde resultă că minierul lor a fost cu 25 mai mic in luna Mai a anului curent. # La Iaşi s’a fondat de către o societate o fabrică de şampanie. Vinurile ce se intre-buinţează iu fabricaţiune sunt de Odobeşti. A LTn băiat ca de 9 ani, feciorul d nei Luxiţa Ionescu din strada Ţărani No. 39, duc6ndu-se luni la eătunu Floreasca şi intrând in gărlă ca să se scalde, s'a inecat. Cadavrul său s’a scos pe malul apei. * La 10 Iunie viitor intră in vigoare următoarele suplimente la căile ferate române. 1. Suplimentul I la tariful pentru transportul mărfurilor de maie şi de mică iuţeală de la staţiunile liniei Bnc.ureşti-Ginr-giu, de la 10 Decernvre 1882. 2. Suplimentul II la tariful pentru transportarea mărfurilor de mare şi de mică FOILETON •J PERUL ALB (Urmare) Mare ’i fu mirare de a’l regăsi acolo! Ou toate acestea, nu făcu nici o observaţiune, şi pentru că ora zorilor se apropia, fiu moaşa văduvă ordonă a se aduce lumunări de ceară din Mans, apoi pagii serviră pe o mică masa, conserve, cofeturi, patiserii fine din Caudebec, vinuri indul-cite şi alte recorduri. Prima damă din suita sa sosi pentru a in veseli adunarea. Se vorbi de religiuue şi de resbel, de regele engles Enric IV, de care Castelana se interesa, fiind ’ Că era ăncă un copil, şi de regele fran-ces Carol VII, pe care dama din suita ’l văzuse pe Loara, dar pe caro nu ’l iubia, pretextăm! că avea picioarele pica scurte. Şi după toate aceste frumoase convorbiri, incepură a vorbi şi de istorii amoroase. Guy d’Albrot ’şi reaminti de o dată de căpitanul soldaţilor din Rouen, şi resimţi o prea vină emoţiune; dar se găndi, că acesta nu putea să’l recunoască. Şi cu toate acestea, era turburat şi vorbea puţin, sau foarte încet, aplccăndu-se pe fotoliul gentilei văduv», care respundea drăgălaşelor cuvinte prin dulci ochiri, căci ca nu se mai i«grija de a se ascunde că’l preferă. Castelana să nu fi fost frumoasă, probabil şirul de Mauny u’ar li căzut îndată amoros de densa.. Dar, spre nefericirea lui, era frumoasă, şi se înamora îndată: căci ast-fel era felul boalci sale. De aceea, neputend indura idea unui asemenea rival şi, supărăndu-se, anunţa, că va istorisi o aventură ciudată, a unei frumoase tinere înamorată de un bătrân. Castelana risc mult la această ştire; dama din suită declară faptul cu neputinţă. Da, doamnele mele, adaugă tenorul căpitan, şi nu este înamorată de vori-un bătrân cănmt; dar de un bătrân, a cărui frunte încreţită este iuţeală de la staţiunile liniei Ploeşfci-Pre-deal, de la 20 Otomvi'ie 1882. 3. Suplimentul I la taritul tacselnr pentru transportul mărfurilor de mare şi de mică iuţeala pe linia Bucureşti-Uiurgiu. de la 1 (13) Iulie 1882. Aceste suplimente care coprind modifi- carea tarifului special No. 2, se distribue gratis persoanelor ce poseda tarifele la care ele se referă. Hoţiile ’a spus că iu Februarie trecut ar Ii încetat din viaţă d-na Elisaveta Sig- Un sperjur liber Cum ştiu unii a scăpa de Ia pedeapsă Am arătat parchetului de Botoşani că Piueu sin^Hemel, negustor din Hărlâu, eondern nat ia trei luni de închisoare şi 100 lei amendă pentru sperjur in prejudiciul d-iui Cristache Zarifopol şi pentru a căruia ares tare s’a dat ordinile cuvenite parchetului de Botoşani de mai bine de cinci-zeci de zile e tot liber, sub pretextul că nu s’ar fi aflând la domiciliul seu. Fie-ue insă ertat a intreba pe cei in drept : oare executarea unui mandat de arestare trebuie sâ se mărginească numai intru căutarea condemna-tului ia domiciliul seu ? Nu incumbă agentului poliţiei a face şi alte investigaţiuni pentru aflarea şi descoperirea dispărutului ? Noi credem că da, şi că agentul care ţine 50 de zile in buzunar un mandat Iară a-1 excuta, merită a fi dat in judecată. (Curierul din laşi). Liceul Sf Glicorglie Astă-zi 30 Martie, fiind ultimul termen pentru plata secundului vârsămănt de 25°,0, d-nii sub-scriitoii care nu l’au efectuat penă acum, precum şi aceea care sunt in întârziere incă cu primul vârsămănt asemenea de 25°/0 sunt rugaţi să bine-voiască a vârsa bani cât mai neîntârziat Băncei Naţionale in Bucureşti s au sucursalele sale din oraşele Galaţi, Brăila, Iaşi şi Craiova. Se aminteşte că menţiunea de plată a secundului vârsămănt se va face chiar pe recepisele deja liberate. Este dar necesar ale remite Băncei odată cu banii. Comitetul. Cump. Feud. 5olo Renta Amortisibilă. . . 92([4 923/, 5"|0 Renta Română Perpetuă , 91’,, 92i/, 6 Monicipale . , 86- 863/, 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 228--- 233--- 5olo Scrisuri funciare rnrale. . 921/j 93- 7oio .» Scrisnri Rurale.. . . 1043^ IO51/4 5o[0 Scrisnri fonciare urbane . . 89 if ^ 90- 6o]o , , , 99 ljs 1001,4 70[0 ... 1033U 104V Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33--- 34- Acţii Băncei Naţionale Române 2501 13C5 1375 > » Soc. cred. m0b. rom. 250 1. 215--- 217- > > > Rom. de Construcţii 5001. 510--- 512--- > > » de Asig. Dacia-Rom. 300 1. 365--- 367- > > » » > Naţionale 200 1. 232- 235- ------------ Diverse Aur contra argint...... 21/4 2 1,2 » > Bilete de Banque . 21/4 2 I/s Fiorini valoare Austriacă. . . . 21011, 2.12- Mărci germane....... 1 23' 1.25- Bancnote franceîe...... 99i|, lOO'/s MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost ţtef de Clinica in Paris Consultaţiuni de Ia orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de Ia 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosui Birâţiei.) G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s'a mutat in strada Principatele Unite No. 7. C- G. DISSESCU S uterană No. 9. avocat s’a uniat iu Strada Institutul de Giinu. Medic, Or-thopedie ctc. fie aduce la cunoştinţa d-lor Ac^ lionari că cuponul No. 3. al anului financiar 1882—83 s’au început a se plăti de la J Iunie Ia casa soci-ctăţei (Str. Vestei No. 6) dc la ore-2—4 p. m. I ’ircctor, Constantinul. un salon frumos mobilat cu came- DE ÎNCHIRIA! dormit Strada Pielii Amzei No. 6. LA LACUL-SARAT de închiriat sau (le vânzare O casă nouă conţinând 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucătăriă, altul cu patru odăi şi bmătăiiă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 9fi. TIMPUL BANCA NAŢIONALA A KOMANIEI SjLT U ATI U"jnTZE.A. 5 iunie 1882. A e t i v 28 maiu 1883 4 iunie 2441327S p (Monedă metalică 30240987 32326364 21715805 a's,i (Bilete hypotecare 25063145 25111340 5329896 -o , , ,. (Efecte rumâneşti 10557610 10683483 (Efecte streine 3255568 3726897 18530766 Impr. garant cu Ffec. de Stal 23403331 24276886 3936546 Fonduri publice 11972609 11721856 Rentă Fond de reservă 514702 514702 811500 Imobil 824700 824700 233582 Mobilier & maşini de imprim, 228S50 228850 239539 Cheltueli de Administraţie. 192237 216056 5321370 Deposite Libere 13176890 13740940 41411780 Diverse 52420224 51397940 121944056 171850853 174770414 Pa» v 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 09966840 Bilete de bancă în circulaţie, 94992610 96747720 Profit & Pierdere I semestru. 469885 Dobân. şi Benefici div. II semes. 539766 566080 5321370 Deposite de Retras 13176890 13740940 33897028 Diverse 50626885 51200972 121944056 171850853 174770414 9idckicicicicicicicfcfcic^icicick.icickickicicicick. • X X * X CEASOARNICE 10,000 CEASOARNICE Tt X X .V n * X X X X * * x X X X * * * X * Primirea escesiv de favorabilă ce s’a făcut Ceasornicelor Bemon-toare de argint, ce am oferit abonaţilor noştri, ne-a încurajat de a inckeia o nouă afacere de 10,000 Ceasornice cu una din cele mai bune fabrice din lume care ni le garantează pentru cinci ani. Aceste ceasornice sunt de o fabricaţiune îngrijită şi ornată cu dese- X nuri prea frumoase. Suntem fericiţi de a putea oferi aceste ceasornice de o valoarea reală de 55 franci clienţilor noştri şi publicului in general, cu preţul unic de 35 franci (cu porto). Deasemenea am tratat o afacere de 2000 ceasornice remontoare de Nickel, al căror mers regulat e pe deplin garantat şi pe cari le oferim cu preţul de 20 franci, franco de porto pentru toate ţerile lumii. Cererile insoţite de preţ, in bilete hipotecare sau mandate poştale să se adreseze la : * BANKHAUS I. PAGES,BARTENSTEINGASSE, 14 VIENNE (Autriche) Primim înapoi ori ce ceasornic ce n’ar plăcea, cu con-(liţiune de a ni’l inapoia in bună stare şi cel mai târziu trei zile după primirea sa. n x X X MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER ^SDNTCELE MAI BUNE DIN LUME^!! premiale cu 15q ^edaile prin, PARIS 18 7 8 Medailâ de aur rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. „ ' - SINGER c § poârti marca Maşinaae cusut new-yoril de sus a a lui Fabricai. JJ G. NEIDLINGEn,A$entgeneral DE ARENDAT Iru casa Minoarelor Constantin Aninoşanu, pe termen de cinci ani incepători de la Sf. George anul viitor 1884. I. Moşia Vităneşti din Vlaşca plasa Câl-nişti in intindere de peste 2000 pogoane locuri de arături, livezi, grădini pe malul apei Teleorman cu magazii, pătule şi alte acareturi; această moşie se află situată la 6 kiloraetre de Alexandria la 39 de Zira-nicea şi la 45 de Giurgiu. II. Moşia Talpa Bîţcoveni-Zâdăriceanu tot din Vlaşea plasa Glavaciocul in intindere de peste 400 pogoane. Licitaţia se va ţine la domiciliul tutorelui in Bucureşti strada Dionisie No. 58 in zioa de 16 Iuniu viitor la ora unu după amiazi. Condiţiile arendări se pot vedea şi mai nainte ori in ce zi la moşia Călineşti din Teleorman lângă Mavrodin unde se va afla sub-semnatul până la zioa de licitaţie. Tutorele : Miliail C. R&mniceanu. Msdatia Soeislătsi Sciintslor Industria J« din Paris. DESTUI PERU ALBII Melanogen Tine tura cta mai buni â Iul DICgUBMARB AM, Chimist ROCJEN (Trasai*) Pantru a Topii pi datl ii Utl iMllt pirul li barba . firi primejdia pantru pale ii far A neci un mlroi. — A clăti tincturi ••ta ispiriiri titor etler latribaintsii pini adi. St găitiet în t6tt cattlt ttlt tvn* di Parfumerit. rJNibloiiri in nleitt PERVAZURI Şi OGLINZI se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTAT KERSTAN Yiena. II. Kornergasse I Cataloage şi liste de preţuri gra tis şi francs. Societatea Creditului funciar urban din Bucureşti. Rectificare Licitaţia pentru darea in antrepriză a Construiri localului acestei Societăţi ce urma a se ţine in ziua de 15 curent, sa amânat pentru la 25 Iunie curent, se publică dar spre cunoştinţa amatorilor. Direcţia. DE ÎNCHIRIATr"‘ °dli vis-avis de Episcopie. Strada Model No. 1 MAQASIN fondat in 1879 l'ZL.A.O-.A.SIIsnjrXj DE vu-a tu de TitrulNaţioj Bocurajtl COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAN YIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dnblu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la^Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via jProvidenzei anti Coleric Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francia! Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francla. Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnemri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Masticâ de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăsani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MITIANU. CONSTANŢA Staţiune» Balneara MARELE HOTEL CAROL I •**^******^******* x x x X X X X x X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE GRADINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 90 Saloane şi camere mobilate cu lux YEDEEEA SPLENDIDĂ PE MARE Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dmI Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea mdelungalb. Stagiunea băilor va ineepe Ia 19/j iunie 1S&3$ Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede- Jj rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor nora cu presenţa lor. Se vor da baluri de două ori pe săptămână in saloanele — _ telului, şi Concerte in toate serile pe teraţa cea mare sau in grădină, şi mai multe feste de noapte cn focuri artificiale. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di-rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele, o-*: I Ho- li *************X**^ X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Brnzzesi & C-ie Calea Victoriei 5r» MALADII CONTAGIOS^ Vindecare sicurA şl rapide cai'SLXF.i.k-motiik» Approbute da Ac»dfnai* ‘ Mediani »unt remediul cel nul efficicecootu j nulidli. 40 anoi de luccitee oicurmita la *u . immanil reputitiune |l iu dai macera li ui n*»1! di contrafaceri de cirl trebue * »e pâ^i. h_.i AdeTfritelecapaule-motbeaportpeetlquettidB^ la ilbaitru il Şutului Franţei ca firaatte • *}';' ( i Tb cutii oi ui 10 ^ ndttre dt fibrlel, ţi aunt fnchiie ----------- ‘Jifiî.*LSi ,'tro, "tedel udua'l dim mal j. kt Tipografia N. Miulescu, mia lheatrultuu^â