§ MIERCURI 8 IUNIE 1883 i------------------- . ABONAMENTELE tm to«tk (ara, pe an . . . . > pe 6 Ioni. . . , pe S Innî. . . rit streinitate pe an . . . Admintetvaţia, Calea Victoriei Nr. 32. ANUL AL VIII—No. 125 40 le! 22 le! 12 le! 60 le! îamentele se priimesc la Administraţie i Capitală 10 bani num&ru Districte 15 bani nnm&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 1T. 80 Reclame pag. III .... 1 50 > , II .... 2 50 Annnţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului î» Viena, la biuronrile de anunţuri Heinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rue Clemene 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate nu se prlmet Mnnnscrisele nelmprlmate se ari). 1 l’entru a nu inflfcta cu trimite-in ziarului, Domnii abonaţi de |ii n judeţe sunt rugaţi să M-voiască a trimite costul abo-mentului. Bucureşti, 7 Iunie 1883 Jii discursul prin care d. Maiores-a respuns la acusaţiunea, ce îs’a i esat de d. general Loca. cil ’şi-ar schimbat credinţele politice şi s’a ropiat de partidul liberal, se află lidee exprimată de D-sa care meri să fie relevată. Această idee coprinde pretent'nmea lui Maiorescu de a conduce d6n-II de acum inaintc partidul conser-,1or. D-sa zice : „Am r8mas in carul de iii nainte şi in drumul meu. „Ceea ce s'a schimbat este cără-lul: Cărăuşii de mai nainte au a-Icat pe un drum necunoscut 1108, nevoiţi suntem să mănăm singuri. “ Cănd am reprodus intregul discurs d-lni Maiorescu in ziarul nostru i la 31 maiu am demonstrat in demis că nu conservatorii au intrat ţ un drum necunoscut, contestând impurilor legiuitoare actuale de a • espresiunea fidelă a ţerii, ci că d. atiorescu uita, că Maiestatea Sa Re-Aie, in monarchia noastră constitu-jnală, este un factor important, su-emul arbitru. Asemenea am arătat i d. Maiorescu nu acum s’a des-irtit de partidul conservator, ci ăn-i de acum doi, trei ani s'a apro-at cu doi, trei amici ai sei, şi sub mducerea D-lui Carp, de guvernă-Sntul personal al d-lui Brătianu. Ceea ce ne propunem azi a exa-iina este candidatura ce 'şi pune . Maiorescu de-a fi conducătorul in iitor al partidului conservator. Ştiut este că partidul conservator i este şi nu poate fi un partid, ire să se conducă de voinţa unui no. Persoanele, care ’l compun, sunt ameni cugetători, cari prin cunoş-nţele şi experienţa lor, judecă prin i înşişi şi din desbaterea intre dănşii ■ conving mutualmente şi ’şi trag linia K>r de purtare , încredinţând re-resentatiunca partidului celui mai rednic. Aşa fiind, conducătorul partidului u se poate impune nici prin el in-uşi, nici nu se poate proclama prin laioritate de voturi ; ci in acord cornii al membrilor partidului, resul-it al convingerii, el aclamă, ăl de-«■anină. Dar iji partidul conservator, ca ri-ce partid politic, trebueşte să re-unoască legea maioritatilor, cănd este n se ia vrc-o hotărăre. Fără indoială ambiţiunea de-a face ă triumfe ickile sale este legitimă ; • retonţionea de-a deveni şeful parti-olui poate naşte in fie-care din menirii partidului. Maioritatea membrilor •artidului este insă numai singură in Irept a decide asupra liniei de pur-are şi numai unanimitatea lor a ecuno.aşte pe conductorul seu. Nu contestăm nici d-lui Maiorescu dreptul de-a aspira la onoarea de-a vedea pe partidul conservator urmând ideile d-sale şi recunoscănd direcţiunea sa. Adaogăm chiar că regretăm că unul din redactorii noştri in numărul „Timpului11 dela 2 Iunie a lăsat condeiul lui să alunece şi a întrebuinţat, in ultimele aliniate ale articolului său, unele expresiuni prea aspre la adresa d-lui Maiorescu, căruia cu toţi ’i recunoaştem un talent deosebit. Dar trebuo să o constatăm cu părere de rău , că penă acum d-i Maiorescu n a făcut ceia ce trebuia să facă, ca să merite onoarea de-a vedea pe partidul conservator urmând sfaturile sale ; căci crearea de mici coterii in senul unui partid, după cum ne-a arătat experienţa celor din urmă ani, duce, nu ia posi-ţiunea înaltă de soare luminător şi conducător al partidului său, ci la rolul umilitor şi lipsit de demnitate, de satelit in orbita aceluia ce deţine puterea. Rolul de conducător al unui partid se cuvine acelora cari in momente grele au stat scut apărător, al ţării şi al tronului ; cari au izbutit să sădească in pămăntul nostru planta plăpăndă ăncă a monarchiei constituţionale ; cari au fundat oel ăntăiu guvern durabil, cari au inspirat tării încredere in dinastie, şi dinastiei încredere in ţară, şi străinilor încredere in vitalitatea poporului romăn şi a instituţiunilor ce şi Ie-a dat. Rolul acesta se cuvine celor cari au lăsat altora satisfacţiunea uşoară de dobândit, de a’şi face popularitatea, criticând, şi au poprit pentru dănşii respunderea, căt au stat la putere, şi după ce au perdut puterea, insulta şi ingratitudinea. Acestora se cuvine onoarea de a conduce partidul conservator. Iar d. Maiorescu, de doreşte să devină cărăuşul vre-unui partid şi in special al partidului conservator, reintre in sănul lui, arată’şi abnega-ţiunea, devotamentul şi statornicia in principii. In contra, d-sa, nu represintă pe partidul conservator, ci poate o individualitate, care are ăncă idei conservatoare. ŞTIRI TELEGRAFICE Viena, 15 Iunie.— Pressa şi Fremden blnlt constata c;t ministrul rle finance, in urma strălucitei incasari a impositelor. este in stare nu numai de a acoperi in parte deficitul eserciţiului 1882-J883, dar şi de a renunţa de a mai face emisiunea de renta de 16 milioane fiorini cate a fo-t a-utorizatâ de legea financiara din 1883. K sersiţiul 1883-1884 se anunţă ca trebuind se se echilibreze lâra nici un deficit. Mfinich, 16 Iunie.—Regina Spaniei, cu cei doi infanţi, ducendu-se la Viena, a sosit la MHnich de dimineaţa. Berlin, 16 Iunie. — împăratul Wilhelm a plecat azi-noapte la Wiesbadeu şi la Tuns. Pa îs, 15 Iunie.—I). Cbullemel-Lacour, ministrul afacerilor streine, s’a dus la bai la Vicliy. In lipsa sa, d. Jules Ferry va avea interimul ministerului de externe. Londra, 16 Iunie.— Asta seară, Ia eşi-rea din teatru de la Sunderland, s'a produs o panica care a pricinuit o gliiontuiala in-fricoşata ; au fost 70 de morţi şi 300 răniţi. Berlin, 16 Iunie.—Comisiunea Camerii a adoptat la a doua citire, cu 13 coturi contra 8, proiectul cel nou de lege ecleziastica. Belgrad, 16 Iunie.—Sgomotele ce circula in priviifia neînţelegerilor intre guvernul sârbesc şi soci tatea drumurilor de fier, sunt desminţite in mod energic. Societatea a pi unit luna trecuta 30,000 de obligaţiuni şi a plătit guvernului 11 milioane efectiv ; cu aceasta suma lucrările drumului de fier 9 unt asigurate. Madrid, 17 Iu nie.—Liberalul asigura ca, după informaţiunile ce primeşte din Bor-neo, indigenii din aceasta insula au sugrumat personalul companiei engleze care se aşezase de curând acolo. Kii formaţi uni Ou ocasiunea plecării din Giurgiu a primului tren fulger ia 27 mai trecut, oficiul postalo telegrafic diu Giurgiu a salutat pe oficiul postalo-telegrafic din Paris prin următoarele cuvinte latineşti: iSequanam Danubius amice salutat. Cei din Paris au respuns la 1(13) iunie la salutul giurgiuvenilor, tot in latineşte : Gralae Dauubii fratris salutationi respondet Sequana soror. E Sequanâ. (subscris: Meune) Opoziţia din Galaţi a kotărit să nu ia parte ia alegerile comunale. Se ştie că fostul consiliu comunal a fost disolvat chiar in ajunul alegerilor pentru Camera de revizuire. D. Horix, fost consul, s’a numit ministru rezident al Belgii in Bucureşti, iu locul d-lui Jooris. Aflăm că juriul examinator pentru catedra de drept penal ^şi de procedură penală şi civilă de la facultatea din Iaşi, găsind că nici unul din concurenţii ce s’au prezintat nu întruneşte condiţiunile cerute pentru a ocupa acea catedră, a anunţat un nou concurs. CRONICA Azi dimineaţă, in strada Soarelui No. 12 o fată de vre-o donâ zori ani, in serviciul d-lui M. Berar, s’a spânzurat. Nu se cunoaşte care a putut fi mobilul ce a hotărât-o sâ se sinucidă. Se crede totuşi că suferia de mai mult timp de o boală de stomali. * Consiliu nostru comnal se allâ in vrajbă şi fierbere. Comisiunea însărcinată cu cercetarea socotelilor fostului consiliu a făcut cunoscut că d. Matac, directorul lucrărilor de canalizare, nu vrea sâ’i dea registrele şi actele relative la aceste lucrări. D-ui Polizu şi Bibicescu au declarat că se vor retrage din consiliu dacă interesele comuni vor fi administrate tot aşa * Căciulile ce poartă bieţii dorobanţi sau Curcani au ajuns o adevărată pedeapsă pentru ei, pe timpul căldurilor de fată. Nu sar putea inlocui cu alt ceva? iutreabâ Re sloiul. Bâda, i s’ar putearespunde. Insă., ânsă dintre cei mai mari se opun la aceasta. * Apele Dunării cresc la Tulcea. De douâ degete dacă vor mai creşte vor acoperi cheiu. In unele părţi apa a trecut peste cheiu. S’a luat mâsun a se umplea multe lucruri cu savură. * Domnu Ion N. Coculescu s’a numit in funcţiunea de comisar pe lăngâ casa de credit agricol din judeţul Argeş in locul domnului Grigore A. Dimitrescu demisionat. * Domnu I. Constanlinescu a fost numit in postul de controlor fiscal, râmas vacant prin demisionarea domnului C. Cornăţeanu * Domnu Gr. I. Zaharia, licenţiat in drept, actual verificator in direcţiunea eontribu-ţiunilor directe şi a ordonanţârilor, se numeşte cap al biuroului contribuţiunilor di recte, in locul domnului C. Caligari, trecut in altă funcţiune. * Domnu inginer ordinar clasa III Gr. G. Poenaru s’a numit, pe ziua de 1 Iunie 1883, in postul de diriginte al lucrărilor porturilor din judeţul Ialomiţa, in locul domnului inginer Ispas, demisionat. Procesul Prefectului (le Galaţi pentru ingerinţe, bătăi şi schingiuiri. Citim in Posta : Marti s’a înfăţişat pentru a doua oară i-nâintea tribunalului secţia Il-a procesul faimosului nostru prefect cu toată onorabila sa bandă de bătăuşi, pentru strălucitele is-bănde ce au obţinut in alegerile din urmă şi cu care s’au ilustrat pe ei precum şi guvernul ce i patronează. Resultatul a fost că tribunalul in majoritate a anulat denunţarea alegătorilor ca re motivase acest proces, şi prin urmare... habar n’avem ce este mai departe. Se va părea de sigur tuturor stranie această soluţiune şi in acelaş timp comică, dar aşa este, n’avem ce face. Servim şi noi cititoriloi ceea ce ne a dat d. d. judecători. Eatâ acum ce a motivat această desle-gare : De la prima infilţişare, care avuse loc la 7 Mai trecut, şi până acum, prefectul, prin agenţii sei de toată mâna, făcu toate chipurile şi intrebuintâ toate mijloacele, spre a determina pe alegătorii ce făcuse denunţarea, a şi-o retrage. Nu reuşi de cât cu unul, care dădu o petiţiune tribunalului, sunt acum eăte-va zile, prin care îşi retrăgea iscălitura. După legea electorală denunţările pentru delictele comise in timpul alegerilor trebue să fie făcute de cinci alegători; retrăgăn-du-se acum unul din cei cinci ce iscălise petiţiunea, nu mai remânea de căt patru. In această stare se present-â afacerea. La inceputul desbaterilor procurorul ridică incidentul că nu sunt, conform legei electorale, cinci alegători care să denunţe. De şi, dupe căt credem, nu este necesar, indată după ce instanţa este angajată regulat, a se mai ocupa tribunalul de cine sunt şi căţi sunt cei iscăliţi in petiţiune, căci acţiunea publică nu mai aparţine din acel moment particularilor, totuşi doi alţi alegători, au declarat indată că îşi insuşesc ei denunţarea şi înţeleg a o susţinea pănă la sfârşit. Aceasta s’a făcut spre a curma incidentul. Tribunalul cu toate ace-te, de şi pe de o parte a luat act de declaraţiunea celor doi alegători, aşa că acum erau şase inşi ce susţineau denunţarea ear nu numai cinci, pe de altă parte insă a decis că denunţarea este nulă. Nu punem in bânueală un minut măcar împărţiriirea tinerilor magistraţi ce au dat această hotărăre, precum nici iubirea lor de dreptate ; cu toate aceste nu ne putem împiedeca de a le spune că au facutogre-şală de drept. Cea întâia consistă in imprejurarea că doi alţi alegători insuşindu-şi denunţarea, nu se mai putea pretinde că nu erau cinci a-legăteri iscăliţi, Qâci erau chiar şase, adică unul mai mult de căt trebuea. Dacă dar după opiniunea lor, judecătorii considerau acţiunea ca o afacere privată, care nu interesează ordinea bublicâ, şi de care pot dispune in libertate alegătorii, atuncea este nelogic că acei alegători să nu fie lăsaţi liberi a-şi urmări acţiunea lor privată cum inţeleg ei, tribunalul ncavănd alt rol de căt a Ie da dreptate sau a nu le da. Greşala de drept este şi mai mare incă. Judecătorii au confundat — tinereţa confundă multe lucruri — acţiunea aceasta cu acţiunea de adulterin pe care este deplin stăpân soţul insultat, care poate sâ o urmărească sau să o inchidă după voea sa ; şi aplicând celei intăi regalele celei a doua, au crezut că denunţătorii pot să-şi retragă denunţarea sau să o urmărească după cum Ie place. Sâ ne permită a Ie spune că lucrul nu merge tot aşa. Dacă legiuitorul a pretins ca cinci alegători să poată face de -nunţarea, causa nu este că acţiunea e privată, ci pentru că a văzut că membrii parchetului prea erau guvernamentali şi priveau de la fereastră cum se violează legea şi se turbură ordinea publică, fără a se putea hotără sâ facă sacrificiul bietei leluşoa-re cu care îi miluise guvernul, aşa că legiuitorul a voit ca in afara de acţiunea ministerului public, să poată şi alegătorii ho-ropsiţi de cărmuire şi duşmăniţi de procurori a sesiza tribunalul. In ceea ce priveşte numărul, el este de cinei precum putea fi de patru etc. ; s'a scris in lege insă cinci pentru a nu se face denunţarea cu prea mare uşurinţă de către un singur om. Aceste consideraţiuni cu toate aceste n’au ridicat acţiunei caracterul de acţiune publica, care interesează, ca ori ce alt delict, ordinea socială. îndată dar ce tribunalul este sesizat regulat de către cinci alegători, acţiunea nu mai aparţine celor cinci, ci aparţine societâţei, şi precum tribunalul nu se mai poate desesiza intr'o acţiune de furt bună-oarâ, sub cuvânt că procurorul îşi retrage acţiuuea, sau denunţătorul iscălitura, tot aşa in acţiunea de care vorbim el nu mai poate face alt ceva de cât sâ termine instanţa sau prin o hotărâre asupra fondului, sau prin admiterea unui declinatoriu de competinţâ. Altă cale nu este după pravilă, ear dacă cei doi judecători din majoritate au apucat pe altă cale este că au rătăcit. Tinereţa insă aşa este, rătăceşte câte o-datâ drumul cel bătut. Mai este o greşală in faptul că inplicat in chestiune era şi un deputat şi prin urmare tribunalul nu putea să re-olve nici un incident inainte de a li autorisarea Camerei de a se urmări pe acel deputat, ceia ce nu era. Lucrând alt-fel majoritatea Iribunahilui a violat legea foarte categorică iu această privinţă. Ce la deal, la vale insă, lucrul s’a sfârşit aşa cum l’am spus. Acum ce e de făcut ? După părerea noastră cetăţenii care au văzut infamiele petrecuto in timpul alege-rolor şi care doresc sâ vadă că se infră-nează autorii lor, ar trebui pentru moment să-şi astâmpere nerăbdarea. Delictele comise nu se prescriu de cât prin trecerea de cinci ani de zile ; pănă a-tuncea, mare e D-zeu ! nădăjduim că ţara va putea resufia de liberalismul roşilor, aşa că intr’o vreme mai liniştită şi unde trebi-le in ţară îşi vor relua cursul lor normat şi vor înceta de a mai fi date de a dura de stimatul nostru vizir d. Ioan Brătianu, se va putea reincepe urmărirea şi îşi va primi fie-care plata pentru faptele lui. Cine ştie sâ aştepte şi se rabde, ajunge departe. Tot aşa trebue făcut şi cu acţiunea in contra procurorilor, care zace acum numai ştim pe la ce înalţi şi straşnici dregători. Ii va veni şi ei rândul, căci, in cinci ani... maro e I)-zeu ! Răbdare insă pentru acum, eată ce sfătuim noi pe toţi. Din Districte Nămolire. — In Doaptea spre 20 rnaiu, căzând ploae torenţială pe teritoriul comunelor Bobaiţa şi Crăgueşi din judeţul Mehedinţi, a nămolit peste 100 pogoane cu semănături şi a distrus garduri şi ziduri. Inundaţie. — Din causa marilor ploi ce au fost in zilele de 20, 21 şi 22 maiu, la comuna Cămpeni, plasa Oltu, judeţul Romanaţi, casele locuitorilor Mitrac-he Stai-cu, Niţă Mihaiu, Marin Pătru Tarbă, Oos-taclie Dimitrescu, Ion Unguivanu, Vlad Pătru, Nicolae Ghiţă şi Ilie Stana s’au inecat; necausănduli-se insă nici o vătămare insemnată, căci prin concursul auto-rităţei comunale, s’a putut scoate obiectele şi locuitorii de nu s’au inecat, afară numai de o parte din prejmuirea curţilor lor cari s’au luat de apă, o sobă cu temeiul casei locuitorului Costaclie Dimitrescu, 3 jaloane, 2 cruci şi 4 roabe ce erau date in conservarea acestui locuitor ; şoseaoa comunală şi podurile ce erau in comună s au distrus cu desăvârşire, din materialul podurilor a putut scoate prea puţine lemne ; semănăturile de primăvară şi toamnă a o parte din locuitori s’au inecat. — La comuna Popănzâleşti, aceiaşi plasă, din causa venirei mare a rîului Teslui, care trece prin comună, podul ce era situat peste acel rîu s'a distrus. Baiu din comuua Valea-Mărului, ce se găsea pe şosea, răuindu’l grav, din care causă a şi incetat din viaţă. Caşul s a comunicat parchetului. Surpare. — In zioa de 26 maiu, orele 4 p. m., fata lui Costantin Stan din comuna Buda-Prisiceni, plasa Subaru, judeţul Ilfov, anume Aoica, in etate de 8 ani, gâ-sindu-se cu boii in marginea rîului Argeşu, a văzut venind un lemn pe apă, şi, pe cănd voia a l prinde, s’a surpat malul şi s’a inecat, fără a i se mai găsi corpul. Sinucidere. — In ziua de 27 maiu, locuitorul Stau Ivan Punieru din comuna Drăganu-Baseovu, judeţul Argeş, in etate de 50 ani, care suferea de mai mult timp de pelagră, s’a sinucis prin strangulare intr’un pod din slon, unde s a găsit de către nevasta sa. Moartă fu puţ. — Femeia Frosa Oon-stantinescu, in etate ca de 30 ani, care trăia in concubinaj cu un Ştefan lonescu, cărei umăr, a fost găsită in dimineaţa zilei do 29 maiu moartă intr’un puţ din curtea numitului lonescu, in urbea Brăila. Se urmează cu cercetările de cătie poliţie şi parchet. Călcat de treu. — Trenul No. 436, a călcat la 30 maiu, in staţia Făurei pe cantonierul Nicolae Angliei, sdrobiudu 1 grav. Pacientul s’a trărnis la spitalul din Buzău. In intervalul de la 20—24 maiu, la comuna Stiejeşti, judeţul Romanaţi, ploaea, căzănd amestecată cu grindină, din cari apele Dălga şi Runcu impreunăndu-se au eşit din matca lor şi au inecat cu desăvârşire peste 100 pogoane livezi, grâu şi porumb ale sătenilor din cătunul Runcu şi peste 120 pogoane grău şi porumb după moşia Strejeşti. Foc. — In noaptea spre 22 maiu, a ars o casă veche, două coşare, doi boi de plug şi mai multe obiecte ale locuitorului Stoica Popa din cătunul Bobocu, pendinte de comuna Cochirleanga, judeţul Buzău. După cercetările făcute, presupunăndu-se că focul a fost pus cu intenţiune de către făcătorii de rele; s’au luat măsuri de administraţie pentru dovedirea şi înaintarea lor justiţiei. Mişcarea popnlaţinnii oraşului Galaţi, de la 16 pănâ la 31 maiu este : Naşteri : 77, din care 46 băeţi legitimi şi 2 nelegitimi, 26 fete legitime şi 3 nelegitime ; căsătorii: 12 ; morţi : 51. Morţii au fost până la un an, 6 băeţi şi 7 fete; de la 1—5 ani, 3 băeţi şi 3 fete; de la 5 —10 ani, 2 băeţi ; de la 20 la 40 ani, 9 bărbaţi şi 1 femee ; de la 40 — 60 ani, 7 bărbaţi şi 4 femei ; de la 60 tani in sus, 5 bărbaţi şi 2 femei. Au fost şi 2 născuţi morţi Numărul născuţilor in aceste două săptămâni intrece dar cu 26 pe ai morţilor, lucru pe cât de rar la noi pe atât de înveselitor. Moralitatea e mai frecventă la vrăstele mature şi la sexul bărbătesc. cel ce a Neglijenţă. — La 23 maiu, orele 10 dimineaţa, o fată a locuitorului Mateiu Fru-muşeanu, anume Ioana, din comuna Pe-treşti-de-Jos, judfţul Gorj , in etate de 2 ani, din neglijenţa părinţilor săi fiind lăsată singură pe şosea, s’a găsit inecatâ intr’o baltă; i s'a găsit cadavrul plutind pe apă. Călcare. — In seara zilei de 25 maiu, trăsura domnului Ghiţă Eneseu, trecănd prin comuna Merişani din judeţul Argeş, fiind condusă de vizitiul Ion Pavel şi spe-riindu-se caii, a călcat pe individul Şerban şi să pedepsească cu asprime pe făcut aşa de proastă glumă, zice Pactul. Mort-viu. — In ziua de 21 maiu, St. Constantin şi Ileana, un domn YasjleMaşu, 1 adresează din Măcin o felicitare d-lui Con-j stantin Grigorescu, profesor din Iaşi. Nu I trecu mult timp şi d. Maşu primi o con-1 tra telegramă din partea oficiului telegrafic 1 de aici prin care i se face cunoscut că d. Giigorescu a repausat in Domnul !... Cine nu’şi poate inchipui turburarea d-lui Maşu la auzul acestei veşti de moarte aşa de grabnică a cumnatului său. Cu toate aceste ca să’şi console sora, rămasă văduvă, repede se indrumează spre Iaşi, lă-sându-şi in părăsire toate interesele, ba incâ in neliniştea sa işi perdu şi un ge-mantan cu 6 napoleoni şi alte lucruri pe drum. Ajungănd in Iaşi vede pe d-1 Constantin Grigorescu că trăeşte şi e in deplină sănătate. Numai oficiul telegrafic telegrafic au găsit de cuviinţă a-1 inmormănta şi a face să se trăgănească interesele unui om din depărtare. I). Diriginte ar trebui să cerceteze cazul FOILETON PERUL ALB (Urinare) Cu toate acestea, întocmai ca minerul care, căutând in păment pentru a găsi aramă, descopere un isvor de aur, d’Albrot găsise ceva mai Imn de cum căuta, adevărata ştiinţă, mult mai perfectibilă de căt inutila sa frumuseţe. Insă această vastă ştiinţă, ECOURI STREINE Alianţa ruso-ITanceză Corespondentul lui „Temps1, scrie din Moscva, că francejii sunt primiţi cu simpatie pretutindeni in Rusia şi că Franţa este un aliat dorit de militarii ruşi. Guvernul rusesc nu se gândeşte la resboiu, căci şefii armatei, ştiind că organizaţia nu e ancă terminată, se tem de aşa ceva, ca toţi oamenii luminaţi. Insă printre o-ficeri se vorbeşte de alianţa cu Franţa ca de o eventualitate probabilă. Ei zic, că congresul din Berlin a umplut paliaru cu ura cea veche de ras-să. Ruşii, cari se aşteaptă la un resboiu, caută pe cineva., care să’i ajute in Europa şi privirile li se indrep-tează spre Franţa. Toncliin năstirii cu alte trei femei, internate acolo. Eleva a fost găsită strâns legată la găt cu o batistă. Cele trei femei zic a nu fi observat nimic. In procesu verbal, doctorul Iasnieski susţine, că a fost o sinucidere ; doctorul Dimitrievici zice din contra a fost sugrumată de o mână streină. — Cadabruls’a inmormăntat. O depeşă din Paris spune următoarele : In convorbirile lui Tricou (trimisul francez) cu vice-regele chinez Li-hung-Ceang, acesta a asigurat că China nu se amestecă in afacerile din Hanoi. Tricou observă, că in Franţa se crede a fi fost intre trupele anamite şi soldaţi chineji in contra francejilor; la acestea viceregele protestă cu vioiciune că nimic nu e adevărat. Tricou işi exprimă bucuria de această asigurare şi spuse totodată, că s'a dat ordin comandantului francez să impuşte orice Chinez, care ar fi prins cu arma in mănă intre Anamiţi. „Standard1* publică testul unei epistole a imperatului din Anam către guvernul chinez, in care imperatul recunoaşte a fi vazalul Chinei şi deci cere ajutor contra francejilor. Anglia Procesul complotului dinamitic s’a terminat la 2 iunie. Juraţii au declarat vinovaţi pe inculpaţii Thomas Gallagher, Whitehcad, Curtin şi Wil-son şi au achitat pe Ausburghe şi peBernard Gallagher. Cei patru au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă. Poliţia din Dublin (Irlanda) a aflat despre esistenţa unei bande secrete, ce şi-a propus să ucidă pe toţi denunţătorii şi mai ănteiu pe James Carey, care a vendut pe ucigaşi. Albania BIRUL CREŞTE Comuna rurală Mihai-Bravul din jude ţul Brăila este autorisată a perce pe taxele următoare : Bani 50 de vadră vin nou sau vechiu, ce se va consuma numai la cârciumile şi stabi'imentele de comerciu ; 1 leu de vadră bere adusă sau fabricată in comună ; bani 5 de la vadră spirt şi rachiu de prune, drojdii şi tescovină, asemenea pentru fiecare grad la temperatura de 14 grade ; bani 10 de vadră spirt şi rachiu de ori-ce natura pentru fie-care grad după alcoolome-trul lui Wagner. la temperatura de 14 grade ; bani 50 de ocaoa rom şi cogniac adus iu ori-ce fel de vas : bani 50 de vadră gaz ; 1 leu de Ia un estract după un act de naştere ; 2 lei idem, de căsătorie ; 1 leu pentru un bilet de identitate ; bani 50 de la un bilet pentru vânzarea unei vite. Două zecimi asupra contribuţiunilor directe către Stat. Comuna rurală Punge -ti din judeţul Vaslui est# autorisată a percepe următoarele taxe : Bani 50 la vadră vin ; 1 leu la sută de lei din preţul unei vite ce se va vinde in zilele de târg, bâlciu sau iarmaroc. Comuna rurală Ţigăneşti din judeţul Teleorman este autorisată a percepe doufi zecimi asupra impositului funciar. bri din comitetul permanent şi un farm».! j cist in consiliul de higieuâ; c) Să aleag&J > cinci membri in juriul pentru esposiţiu^ agricole-industriale ; d) Să delege un mem^ bru in comitetul spitalului Elisaveta ; e) SŞ I se pronunţe asupra cestiunei privitoare j« distribuirea porumbului la locuitorii in li Jl) de hrană ; fj Să decidă începerea consta,, irei palatului autorităţilor : g) Să autorisă facerea necesarelor virimente de fonduri in budgetul judeţului pentru eserciţiul 1883~ 1884 ; h) Să aviseze asupra mijloacelor ne cesarii pentru ca şcoala de meserii a judeţn. lui să poată funcţiona şi in viitor ; i) a se pronunţe asupra cestiunei privitoare remhele ce urmează a se da perceptorilor w fiscali pentru sumele ce vor incasa din zJ cimele de la drumurile judeţiane. risat ca, in sesiunea sa estraordinarâ de 10 Iunie 1883, să se ocupe şi cu obiect următoare: B a) Să numească comisarul din partea jfl deţului in consiliul de administraţie al caJ| de credit agricol; b) Să aleagă duoi meni, bri in consiliul de higiena ; c) Si ' autori* a facerea necesarelor virimente de fonduri in budgetul judeţului Dâmboviţa penti eserciţiul 1885 — 1883 ; d) Să aviseze supra plâţei terenurilor espropriate cu oci siunea construirei liniei ferate Titu-TârgJ viştea ; e) Să işi dea avisul asupra taxeloj de la bâlciurile ce se fac in acest judel f) Să fixeze preţurile zilelor pentru munci le agricole, conform art. 23 din legea tocmelilor agricole. Mişcări in justiţie Din Budua se anunţă, că Hafiz-paşa se află inehis cu trupele sale de cătră triburile muntene. Se zice că va incerca să scape peste lacul Scu-tari. Din oraşul Scutari tot mai sosesc transporturi de răniţi la Budua, Serbia Elena Marcovici, (care atentase la viaţa regelui Milan) n’a murit de moarte naturală, după cum s’a constatat. Ea şedea intr’o cameră a mă- Sunt transferaţi şi numiţi: Domnu Constantin Meculescu, actualul sub prefect de la plasa Olteţu-de-Sus, judeţul Vâlcea, in asemene calitate la plasa O-colu din acelaşi judeţ, in locul domnului N. Bonciu demisionat. Doinnu Ioan Lăcusteanu, vechiu funcţionar administrativ, sub-prefect la plasa Olteţu-de-Sus, judeţ Vâlcea, in locul domnului C. Meculescu, transferat. Domnu Constantin Nicolaide, fost loco tenent in armată, poliţaiu la oraşul Zimni-cea, judeţul Teleorman, in locul domnului N. N. Telimescu, demisionat. Domnu Gr. Temelie, sub-comisar clasa I pe lângă poliţia Capitalei, in locul vacant. ACTE OFICIALE Consiliul judeţului Covurlui este autorisat ca, in sesiunea sa estraordinară de la 10 Iunie 1883, să se ocupe şi cu obiectele ur mâtoare : a) Să numească comisarul din partea judeţului in consiliul de'administraţie al caaei de credit agricol; b) Să aleagă duoi mem Consiliul judeţului Dâmboviţa este auto- Consiliul judeţului Teleorman este autorisat ca, in sesiunea sa estraordinară de la 10 Iunie 1883, să se ocupe şi cu obiectele ur-. mâtoare : a) Să autorize facerea necesarelor virimente de fonduri in budgetul judeţului pe eserciţiul 1882 — 1883 ; b) Să se pronunţe asupra cererei locuitorilor şi consiliului comunei Ciurari de a se reveni asupra vo- j tului dat de consiliul judeţian in anul 1883, in sensul ca această comună să facă parte tot din comunele plăşei Târgului, iar nu din ale plăşei Teleorman ; c) Să aviseze asupj cestiunei privitoare la subvenţiunea ce urmează. a se da din casa judeţului penŞV întreţinerea musicei regimentului 20 teu* banţi ; d) Să se pronunţe asupra cererei IL recţiunei scoalei de meserii de a se intri duce modificările necesarii in statul personi lului acei scoale. m1 ii® re" fe.i I Consiliul judeţului Vasluiu este autorisat ca, in sesiunea sa estraordinară de la 10 Iunie 1883, să se ocupe şi eu cestiunei’ privitoare la unificarea funcţiunei şi retribuţiei medicilor de circumscripţii. Dou6 premii Nici un drept nu este real, dacă acela care il are nu se serveşte de dânsul. Mulţi cetăţeni nu fac nz de drepturile lor, uu din apatie ci şi din necuuoştinţâ de acele drepturi. Când cetăţeanul unui stat liber va cunoaşte drepturile ce ’i acordă şi le- i toriele ce ’i impune legea, interesele s»jţj vor fi mai bine apărate şi persoana sa mai respectată. Pe de altă parte sunt drepturi suferi această scurtă arestare din partea şirului Andreiu de Mauny. El dori să revază locurile unde a fost t6nSr şi frumos. El credea, că tinereţea şi frumuseţea ar reveni acolo, pe unde luaseră naştere şi unde înfloriseră pentru densul. Moşiile tatălui seu trecuseră la coroana Franciei, care putu să dispună de densele. Cea mai mare parte aparţineau unei nobile dame, veduva unui înalt şi puternic cavaler. Bastardul monseniorului de Ou-dales nu se gândea a tace pretenţiu-ne pentru moştenirea sa, căci adusese mari avuţii in Orient. Să mai umble ăncă pe lăngă văile Senei, să viseze din nou pe coastele din Saint tot care ’l putea rădica mai presus de Vigor şi din Gonfreville, iată toţi oamenii timpului seu, această pu- ceia ce cerea pentru moment! tere imensă, dar periculoasă, care 1 conferă arta magică aleşilor sBi, făcu el dintr’finsa tot-d’auna o demnă intre-buinţare ? aceasta trebue să jude- Tocmai căm. — Am trecut Bouille şi ne întoarcem spre pădurea Roumares, zise auditorul. Eu m8 făcui că nu'l auz, şi urmai : — Intorceudu-se in JS’ormandia, Guy d’Albrot strebătu Rouen, unde Se dusese acolo intr’o zi, cănd v6-zu venind spre dCnsul o trupă deţinere femei, toate îmbrăcate in doliu. El nu se îndoi, că aceea care mergea in frunte, trebue să fie stăpâna actuală a castelului de Oudales şi cele alte femeile sale de casă. El se rezi-mâ la spatele unui arbore pentru a le lăsa să treacă: mişcare de pudoare şi de timiditate care ţinea fără îndoială de obiceiurile orientali. Dar damele se aşezară tocmai in partea aceea pentru a se odihni şi vorbiau pentru a se distra. El avu tot timpul să admire tenS-ra figură a castelanei, şi spiritul seu subtil. Aceasta fu pentru nenorocirea lui, căci cei 60 ani şi marile sale descoperiri in ştiinţele phisice nu’l garantară de o pasiune nebună şi ne-infrănată. El deveni amoros, cum este cine-va la doue-zeci ani, cănd pe lângă o inimă arzetoare are un cap exaltat. Acela era ănteiul seu amor; era o transportare, un delir ! Cred că ’ţi-am spus că betrăneţea lui nu semăna cu ori care alta. O inimă fecioară bâtea in pieptul bStră-nului şi o imaginaţiune de tSn8r se lupta sub perii sSi albi. In Francia, la acea epocă, veduva, posedând moşiile regelui, odată doliul seu trecut, trebuia să se mărite iar, sub pedeapsă de a perde moştenirea. Guy d’Albrot ’şi puse in cap de a intra prin această poartă in posesiunile tatălui seu. Voind să placă da-moascki el părăsi caftanul seu, şi se îmbrăca cu nişte haine de la cei mai renumiţi hăinari. Se găti, se pudra, se parfumă,; căuta din nou, cu mai multă ardoare de căt ori cănd, de a reintineri,, şi, după ce întrebase ăncă mult timp şi intr’un mod cabalistic arta sa ocultă şi cărţile sale de magie, nu găsi alt mijloc mai bun de căt a ’şi acoperi perii sei albi cu o pudră blondă, care a fost foarte mult întrebuinţată in secolul precedinte, şi pe care, căţi-va tineri seniori, in doi j peri, căutau a o face să revină la modă. (Perucelc nu se inventară de căt la finele domniei trecute). El se înfăţişă ast-fel gătit. Damei ii plăcu mai ănteiu conversaţiuuea : instructivă şi variată, şi T iubi ca însoţitor. Ştia atâtea lucruri! Vezuse atătea! Guy d’Albrot era bun şi bine făcător, şi, ceva mai mult, ănthia femeie din suita vbduvei ’i observa, că avea mâini mici şi foarte albe. In fine, nu ştiu daca deja începuse a ’l iubi, dar ea părea gentil dispusă in favoarea lui, să pue hainele do doliu in ladă, cănd se intemplâ o mare aventură. ei, veni şi se aşeza de partea Saint- sei Vigor. Auzind vorbind u-se de frumuseţea reaminti a damei de Oudales, el şi 11 cunoscut pe defunctul cavaler, & ţul seu, şi crezu, că conveninţele <* reau să facă o vizită la castel. Ae| lo, găsi pe fericita părechiă intre T ochi, intr’un mare cabinet decorat® tincture frumoase, şi cu picturi JP smalţuri cari represintau condu* Engiiterei de către ducele GuiUau* după cum se vedea din desenul >‘ur faimoasa tapiţerie de Bayeux. Eng® cu inima, el atribui mai ăntdu ' derei acestor picturi tremurătura e 1 iH apucase, apropiindu-se de o ai frumoasă damă. El nu putea acujj Normanzii din Roumois şi Oaux începeau a se osteni cu jugul englos, | cu care nu erau obicinuiţi. Garnizo-' nele din Quillebcuf şi din Caudebcc se reintăriră, şi nişte trupe se aşezară in lungul celor doue ţermuri ale I Senei. Şirul de Mauny, cu soldaţii temperatura, căci camera era deşt' de bine închisă. Dar, cănd aţm 1 , chiul mai atent asupra însoţitorul Castelanei, cu toată deghisarea iU pudra blondă, el crezu a recunoa intr'finsul pe b&trănul sarazin, pe/ tivul sCu scăpat, şi ’şi aduse' de ăntfra impresiuno ce 1 a făcu simtă vederea acestui om. (Va urma)- ( Trad. de Deiuroc. % 'Ni / fNi TIMPUL V ■ îkror neeuuoştinţâ espun pe dg aconvenieute serioase : procese-fl:se pierd, pentru că iiupricina-1 :dle mai elementare noţijni de ., ;i de multe ori funcţionarii ad Jj exploatează ignoranţa populaţi i: sâ plătească dări către comună j;at mai mari de cât cele pres-ri. In scurt, necunoştinţa reguli «'•e de drept constituţional, de nvilâ sau de drept administrativ, iconarilor respectivi escamotarea aoază familiile şi espun pe cetă t ilegale. tace se inceteze cel puţin in parte li viiuţe, „Naţiunea11 propune i premiu de 1000 lei mai bună „Călăuză a cetâţeanu-autorltăţile“. de a concura pentru acest pre acta in resumat din constituţiuue ţăhpoporului, libertatea individuală J >a politică, dreptul de alegeri 'Apurile legiuitoare, judeţe şi coltul de petiţiune ; procedura di ducătorilor de pace, dinaintea pri procese civile zi contravenţiuni natura işcătimea impositului şi ndeplinit spre a se evita plăţile oeedurile dinaintea comisiunilor ii tutunurilor, ale băuturilor spir-vâmilor şi sării, şi in fine pro-lontru ori ce natură da taxă; re-siguranţa individuală in faţă cu t|l de instrucţiune, cu judecătorul i cu ori-ce alt agent al poliţiei Işti şi administrative, — toate a-r'un manual de cel puţin 10 coaie a fi căt se va putea mai popular, ninea materiei se va face după alfei ordinea arătată mai sus. unile concursului sunt ca la pre-»nai jos. Lrn premiu de 1000 lei sau cel puţin intârzieazâ o repede dis'.ribu-ţiune a justiţiei, de oaro_ce de cele mai multe ori neputăndu-se şti la ce sumă se urcă, sau ca cutare act va necesita şi in-trebuinţarca cutărui timpru, funcţionarii in drept a face aceste acte găsesc de multe ore prilej a nu le lace, pretinzând că jus-tiţiabiiul nu a achitat suficient taxa de timbru şi apoi de câte ori acest imposit se plăteşte in mai mult numai să nu se întâmple vre o intârziere. Dar cănd proce-dăndu-se la scrierea actului se intâmplâ de se face veri o greşală in căt să necesiteze refacerea lui pe altă hârtie timbrată ? Dar împrejurarea că pe unele locuri şi mai ales prin sate şi poate prosura cineva cu mare anevoinţă liărtia timbrată ? In line reforma sus indicata in privinţa instituţiunoi portăreilor impune ca corolar necesar şi această reformă a desfiiu-ţârei acestui imposit, de oare-ce transmisiunea şi perceperea hârtiei de timbru fics este aproape imposibilă de efectuat, şi de constatat. X VI. Falimentele. Domnia-voasiră, domnule ministru, împreună su intreagă opinie publică v'aţi preocupat cu drept cuvânt de cestia inmulţirei in ţara noastră peste măsură de la un timp incoace a falimentelor, şi v'aţi preocupat cu atât mai mult cu căt de când cu celebra circulară a ministerului d3 comerciu diu Coburg-Gotha (Germania,) creditul şi onoarea comerciului roman s'a pus la index de oare-cari persoane interesate şi rău voitoare noă. Am citit cu multă luare aminte din pă-ales De im-cu- tterea momentelor psihologice consemnate din vieaţa unui popor il din factorii cei mai de câpete-n scrierea istoriei sale, „Naţiu-•da un premin de 1000 lei ce une opere asupra subiectului ur- şi instructiva circulară cu No. 15,238 anul 1883, ce ne aţi adresat şi in’ara truns atât de spiritul ei căt şi mai de bunele domniei-voastre intenţiuni. aceea cred de o scumpă datorie a pârtăşi şi domniei-voastre resultatul investigaţiuuilor mele in această irea ce a exercitat asupra mora-bastre publice procedimenteie ar-:,u immorale ale administraţiunii in erl efectuate pentru intocmirea actu-ir jpmeie de revizuire", iunile concursului sunt: ierea va fi in versuri rimate sau versuri albe ; torul se va servi de o limbă căt se , mai populară, aşa ca opera să poată utlasâ de toţi; rimea operei va fi de o coală de tipar p«i ; iQuseriptele se vor trimite la redac-Naţiunei" inainte de 15 Octobre st. anuscriptul nu va fi subsemnat, ci a mimai un motto care se va a un plic, in lâuntrul căruia va fi-rnele autorului, aşă precum se obi-la concursurile publicate de Aca-‘omănă ; mnnii autori, care vor ţinea să re-ocunoscuţi, pot recurge la un pseu- .. Ni «Je membrilor juriului chiemat ii unţa asupra valori deosebitelor ma sci le ce i se vor inainta asupra acestei vor publica la timp. ii .nătăţiri de introdus in ad nţuistraţiunea justiţiei şi in islatiune. ţUrmare şi fine) V. esfiinţarea impositului de timbru fix. lujiteresul unei bune administraţiuui mei bune distribuţiuni a justiţiei atea deslfinţârei impositului de tim-se impune imperios. Şi in adevăr, mijunai nedrept, nimic mai odios ca a-iposit, de oare-ce el nu se plăteşte oporţioual cu valoarea reală a proniei cu a actului supus lui. Apasă -ari greu asupra justiţiabiliior săraci, cari. I cesele ce au, figurează de cele mai ori mai numeroşi şi prin urmare mieroase fiind şi actele cari necesi- ">t osolvarea proceselor lor. Impedicâ, getârei şi privinţă. Incheeraa eonvenţiunei noastre comerciale cu Austria a atras in deosebi atenţiunea spre ţara noastră a fabricanţilor streini şi mai ales Germani şi Austriaci ; căci in definitiv scopul acestei convenţium nu a fost altul de căt a deschide acestui stat un dsbuşeu sigur in ţara noastră lipsită de industrie sau cu o industrie care se putea lesne doborî şi impedicâ de a se desvolta, şi pentru aceea sub pretext de reciprocitate ,’au luat eficace disposiţiuni pentru a garanta legal transacţiunile comerciale ce avea cu acest stat, punăndu’i la disposiţie tot aparatul nostru judiciar şi asigurând supuşilor săi fără vre o plată de timbru esecuţiunea hotărârilor se s’ar pronunţa de tribunalele acestui stat, asupra tutulor liti-giurilor fără deosebire relativ la daraverile comerciale ale supuşilor săi, şi inaintea că rora tribunale, nu uit a spune, că comercianţii noştri sunt judi câţi după o procedură „sui generis" şi chiar pentru transac ţiuni nedesăvârşite din causa, de esemplu că marfa nu a fost acceptată, ne fiind fost trimisă după comandă. Fabricanţii germani şi austriacii ş-au î-maginat că esportul cerealelor şi a celor alte produse agricole, aduc mulţi bani in ţara noastră şi deci plată sigură pentru po liţele ce aveau a primi in schimbul mărfu rilor ce aveau a trimite aci. De şi daraverile comerciali ce dânşii intreţineau inainte cu comercianţii noştri mergeau bine, căci se tratau in mod cumpătat şi sigur, co mandele mai tot d’a-una ne facăndu-se in mai mult de cât se prevedea şi desfacerea şi mai mult pe mârfâ de bună calitate, au plănuit a găsi un mijloc a desface aici marfa ce in ţara lor devenea netrebnică său de pri-os, şi chiar pe aceia care se fabrice ad-hoc pentru esport adică de cea mai proastă calitate. Pentru aceia au as muţit la noi o nenumărată mulţime de a genţi comerciali (comişi-voiagiori) cu gia mantanele pline de mostre, care să plece din prăvălie in prăvălie, şi chiar din in casă şi se ofere marfă pe credit, cauză că aceşti agenţi ofereau mai tot-d a una marfa care in Garmania şi Austria de venea ori netrebnică, oii de prisos, ori la bricatâ ad-hoc pentru esport le venea socoteală 8â facă comercianţilor noştri con diţiuni cât mai avantagioase. Aceşti agenţi ne având mai tot d’a-una alt interes de cât a efectua cât mai multe comande, căci prin aceasta şi comisionul, adică câştigul lor, era invederat mai mare, şi in necunoştinţa oameni, circumstanţe şi obiceiuri, a umplut prâvâliele tutulor de mărfuri, fără nici consideraţie daca aceste mărfuri se puteau desface la timp, şi fără â mai cerceta daca cui da marfa pe credit putea din alte re şurse să o plătească la timp. ca; Din la După promulgarea conveuţiunei comerciale cu Austria isbucnind resbelul Ruso-Romăn cu Turcia şi din fericire teatrul a-costui resbel fiind numai in Bulgaria, in multe din oraşele noastre in acest timp s’au versat mulţi bani, şi invederat că şi marfă s’a desfăcut multă do către toţi comercianţii, ast-fel că ei atunci indată au putut face faţă angagiamentelor lor. Din această causâ increderea in reuşita transac-ţiunilor acestor agenţi deveni mare. Starea insă de lucruri creată din causa re.-belului s’a crezut că o se dureze mai mult timp şi deci şi creditele s’au inmuiţit. Cererile de credit s’au accentuat cu atât mai mult cu cât perspective de recolte abondonte se sperau Je cu primăvară mai in toţi auii după iucetarea resbelului. Resbelul terminat, starea normală proprie pungei ţârei noastre işi a produs efectul. Negustorii s’au trezit cu prâvâliele incârcate de mărfuri şi cu cumpărători puţini, şi acest efect s’au simţit cu atât mai mult cu cât mai in toţi anii de la terminarea resbelului incoace, de şi recoltele se păreau de cu primăvară că o să fie loarte aboudente, se terminau prin a nu corespunde aşteptârei agricultorilor, fie in producţiune, fie in preţuri. Ce s’a intămplut din această causâ ? Acei din comercianţii români cari sau din lăcomie sau din neprevedere au căzut victimă acestei stări de lucruri, au plătit a-căastâ lăcomie şi această neprevedere prin a scutura in pungile fabricanţilor germani şi austriaci toate economiele şi tot ce putea stoarce prin compasiune de pe la co naţionalii lor, şi astfel cei mai mulţi au pu tut scăpa de infamia in care ar fi căzut rin o declarare in stare de faliment. Unii insă dintre dânşii şi mai ales cei ce au e-sercitat timp mai indelungat comerciul, solicitând de pe la creditori reducţiuni de creanţe le-au putut obţine cu mai multă sau mai puţină inlesnire după cum dânşii posedau şi avere văzută sau mai bine zis avere imobiliaiă. Acei ce insă au avut nenorocirea ca in aceşti din urmă ani să cază in ialiment chiar şi dacă au putut ajun ge să obţină un concordat, şi pe care nu l’au putut obţine de cât stipulând plată de dividende foarte avantagioase creditorilor, au fost ca şi morţi pentru comerciu, pentru societate şi chiar pentru familia lor. Nici unul nu s’a văzut prosperând sau cel puţin a ajunge a mai conduce comerciul pe acelaşi picior ca inainte de faliment. Nu tot ast-fel s’a intemplet şi cu negus torii streini din ţara noastră şi mai ales evrei. Mai toţi aceştia neposedâud nici a vere văzută, adică avere imobiliară, pentru ca urmăririle creditorilor se poată avea oare-care efect contra-le, nici drepturi politice neesercitănd, pentru ca infamia unei declaraţiuni in stare de faliment să ii poa tâ atinge intru ceva şi nici capitaluri indigene neavănd mai de loc angagiate in ne goţul lor, pentru ca declararea lor in faliment să producă ver-o sgudire mare in piaţa noastră şi să alarmeze lumea de aci contră le, pentru ca să aibă interes direct denunţa justiţiei infamiile lor, ei au câu tat să profite cât mai mult de inlesnirea cu care au putut obţine credite de la fabricanţii germani si austriaci, precum şi de la toţi acei comercianţi serioşi, cari le procura marfa sigură induşi fiind in eroare priu faptul că văzăndu-i cu 'prâvâliele incârcate de manufacturi îşi închipuiau că posed şi capitaluri suficiente, pentru a ’şi conduce cu succes starea aparentă a co-merciului lor. Din această causâ pentru aceşti comercianţi streini, in cea mai mare parte evrei, starea de faliment de cele mai de multe ori in loc să lie resultatul neno-rocirei, neprevederei sau imprudenţei nu a fost de cât o combinaţie de diverso espe-diente pentru a dobândi din streinâtate cât mai multe mărfuri, spre a le desface pe ce au putut, pentru ca mai iu urmă prin o declarare in stare de faliment sâ profite cât mai mult. Geea-ce mă intâreşte in această credinţă este că mai nu s’a văzut comerciant strein declarat in stare de faliment care indată dnpâ concordat să nu fi fost in stare a işi aprovisiona prâvâlia cu marfă şi mai multă ca maci inainte de concordat, şi prin urmare sâ işi continue comerciul pe un picior mai mare ca mai inainte. Este invederat că o atare stare de lucruri nu se putea continua de căt spre paguba comerciului onost şi serios, spre paguba onoarei ţârei noastre. De aceea; dom nia voastră, domnule ministru, prea bine aţi făcut de aţi dat alarma. Ţara nu poate se vă fie de cat recunoscătoare pentru modul cum domnia-voastrâ prin sus menţiona ta circulară aţi atras luarea aminte şi a justiţiei, pentru ca investigaţiuuile sale sâ devină mai eficace in viitor, cum şi celor ce esercitand comerciul şi ar fi ademeniţi la asemenea funeste tendinţe le-aţi făcut cunoscut că veţi priveghea fără cruţare a fi aspru pedepsiţi când vor mai continua a săvârşi asemenea fapte. Nu este insă mai puţin adevărat că pentru ca dorinţa domniei-voastre sâ se inde-plineascâ pe deplin, este neapărat necesitate şi de oare cari disposiţiuni de lege cari să se raporteze fie la garanţii, pentru ca tratările daraverilor comerciale să se mijlocească prin agenţi serioşi, fie la a se facilita in-vestigaţiunile justiţiei intru descoperirea fraudelor ce ar comite cei ce ar da faliment, fie mai ales la a se putea cu inlesnire recunoaşte creditorii serioşi din creditorii fictivi şi de complesenţâ. In această privinţă nu voiu espune disposiţiuni detaliate, căci este invederat că cadrul unui asemenea raport nu imi permite aceasta. Nu lipsesc insă ca in resumat să spun că aceste disposiţiuni sâ prescrie : a) O patentă bănească simţitoare pentru aceşti agenţi (comis-voiagior); b) Intabulare firmelor de comerciu ; c) In a se face eficace disposiţiele din articolul 7 codul comercial, relativ la obligaţia comercisaţilor de a ţine registre regulate, prin a se pedepsi ca un delict special faptul neţinerei registrelor in conformitate cu codul comercial de către comercianţi, cel puţin patentări de clasa I, II şi III ; d) Ca creanţele creditorilor faliţilor care nu vor putea fi constatate prin registre in regulă, facturi, comp-turi curente sau acte legalisate in regulă sâ nu poată fi verificate de cât numai inaintea tribunalului, iar nu inaintea jud lui comisar şi a sindicilor, precum actualmente prescrie articolul 237 din codul comercial. Cat priveşte disposiţiele legei noastre comerciale intru ce priveşte obţinerea con corelatului, precum şi pedepsirea bancruta-rilor, ele urmează a se menţine intacte, de oare ce sunt destul de aspre şi afară de aceasta nu trebue să perd^ m din vedere că falimentele poate să fie resultatul şi al crisei comerciale, crisă ce do la un timp incoace este aproape permanentă in ţara noastră, care nu aşteaptă câştigul de bani de căt de la vânzarea cerealelor. Măsuri mai aspre ar servi mai mult pentru a in-destula pretenţiunile fabricanţilor din strei-nâtate, cari şi ast-fel tot fac in special comercianţilor români inde«tule zile amare pentru ca sâ mai voim ; ;Ciim se zice, „Sâ ardem moara pentru ca să gonim şoarecii.4 Terminând, vă rog, domnule ministru, sâ bine-voiţi a mă scuza dacă spuind atâtea voiu fi abusat poate de pacienţa domniei voastre, asigurându-vă că in noua funcţiune la care aţi bine-voit a imi face o deosebită onoare a mă chema, voiu şti a depune toată sirguinţa pentru a binemerita de increderea cu care m’aţi onorat. Bine voiţi, vă rog, domnule ministru, primi asigurarea distinsei stime şi considej raţiuni ce vă poit. Preşedinte, 1. Rădoi. d-nii sub-seriitoii care nu l’au efectuat până acum, precum şi aceea care sunt in întârziere iucă cu primul vărsâmânt asemenea de 25°/0 sunt rugaţi să bine-voiascâ a vărsa bani cat mai neîntârziat Bâncei Naţionale in Bucureşti s'au sucursalele sale diu oraşele Galaţi, Brăila, Iaşj şi Craiova. Se aminteşte că menţiunea de plată a secundului vărsâmânt se va face chiar pe recepisele deja lioerate. Este dar necesar ale remite Bâncei odată cu banii. Comitetul. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Fe ziua de 5 iunie 1883. Comp. Văud Solo Renta Amortisibilă,. . . . 92iu 92»/, 5"|„ Renta Română Perpetuă , 91'12 92'h 6I,|,| Obligaţiuni de stat. . . . 97*1» 98l|j 6o(o Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- 5o/o > Monicipale .... 86- 86»/, 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 228--- 233- 5olo Scrisuri funciare rurala. . . 92'/? 93- 7oio Scrisuri Rurale . . . 1043|, 105i/2 5o|0 Scrisuri fondare urbane . . 89i|, 90- 6o[o , > » 99'|, lOOlu ^0[0 » » » 103»u 104)2 impr. cu prime tiuc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Bâncei Naţionale Române 2501 1360 1375 , , Soc. cred. m0R_ rom. 2501. 218--- 220- , , , Rom. de Comtrucţii 5001. 510--- 512- , , » de Asig. Oacia-Hom 300 1. 365--- 370- . > > > > Naţionale 200 1. 232- 235--- ........-...............-...................................... Diverse Aur contra argint...... 2>b 2 >|- > , Bilete de Banqae 2'h 2 !/-, Fiorini valoare Austriacă. . . 210Ţ 2.12- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote fraucese...... 99 >|, lOO'/a PRIMARUL COM. BUCUREŞTI înştiinţare Din causa lipsei de concurenţi s’a amânat la 11 Iuniu, anul corone, licitaţia pentru darea in întreprindere a serviciului curăţirei şi udărei strade-lor capitalei cu începere de la Iuliu 1883 penă la I Aprilie 1888. Se publică dar, că ori-cine va fi amator de a lua această întreprindere, se vie la Ospelul comunal in arătata zi, la 12 ore, avend garanţie de 15,000 lei, pentru a concura la licitaţie. Condiţiunile intreprinderci se pot vedea in divisia I a Primării in orice zi şi ore de lucrare, pentru Primar Gr. Serurie. Şeful divisii l-a, Dom. Păllineauu. No. 8568 1883 Iunie 3. MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. Boalele de g&t, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat iu Strada Liceul ST GhcorgUc Astă-zi 30 Martie, fiind ultimul termen pentru plata secundului vărsămănt de 25°,0, un salon frumos mobilat cu came- DE INCHIRIA1 li',;';;, Strada Pielii Amzei No. 6. LA LACUL-SARAT de închiriat sau de venzare 0 casă nouă conţinând 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucâtăriă, altul cu patru odăi şi bmătăiiă. A se adresa Bucureşti, strada Berzei 96. D. KIBRIK. chirurg- dentist are onoarea d'a face cunoscut că a îenunţat da se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodă No. 9. TIMPUL BUCUR KSCT 2, SI mda Smărdan 2. BUCURESC I 2, Strada Smărdan 2. DKPOSIT DE MASINE AGRICOLE Loconobi.e cele mai perfecţionate ce si fara aparat ie ars pac de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA AE.SHALL, SOITS «a: IiEIVGIEL DE ARENDAT tru casa Minoarelor A A XV Simpla numa; eticul veg#tal, care curge din mesteacăn cănd trnnclj s1 perforează, este de când ţineomenirea in minte, anul din miilocaj mai întrebuinţate pentra infrumaseţarea feţei, câad insă acest sac as o cliimicestc in an balsam, atnnci ’şi câştigă proprietăţile sale si e „ut sunt admirabile. * Dacă se spală faţa sau alt pi.net al corpului atnnci până dimineaţas* f nici fragmente de epiderm, rămânând pelea albă frnmosă şi frigeau J Acest balsam îndepărtezi creţiturile şi Semnele de vărsat, dănd fisioiv. jnne ; pelea câştigă in albeţă, frăgezime dispărând in cel mai senrt tir tele e vară, aluniţele, coşurile, rnşaţa nasului şi cele-l-aite necurăţenii ’ PREŢUI, UNUI VAS FO. 4. 50 CTM. Constantin Aninoşann pe termen de cinci ani incepători de la Sf. George anul viitor 1884. I. Moşia Vităneşti din Vlaşca plasa Căl-nişti in intiudere de peste 2000 pogoane locuri de arături, livezi, grădini pe malul apei Teleorman cu magazii, pătnle şi uite acareturi ; această moşie se află situată la G kilometre de Alexandria la 89 de Zim-nicea şi la 45 de Giurgiu. II. Moşia Talpa Biţ-oveni-Zădâriceanu tot din Vlaşca plasa Glavaciooul in întindere de peste 400 pogoane. Licitaţia se va ţine la domiciliul tutorelui in Bucureşti strada Dionisio No. 58 in zioa de 16 Iunin vii'or la ora unu după amiazi. Condiţiile arendări se pot vedea şi mai nainte ori in ce zi la moşia ('alinaşii din Teleorman lângă Mavrodin unde se va alia sub-semnatul până la zioa de licitaţie. Tutorele : Miliail C. Rămiiiceanu. Pentru vânzare în detail în Bucuresci la d-nii Carol Gersabrl-de I. Ovessa, Martinovici & fii, Ghiţă Penau. (I. Rietz, George Martinovici Paul Coiffeur, lângă Vasagiul român, N. Niculescu, 1. IV. Ardeleanu fi in far— D-lor Zurner Thois, Ciurn, Dimbovits, Nieresker, Wîtting, Schmettau. - In GaUi Vharmacia Sf. Glieorge a d-lui Marino Curtovici si la Pharmacia domnească a d-lui ' Curtovici, In Craiona ţ Aug. Heberling.- In Slatina : A. Yfmter Pharmacist.—ln M. Binder Vharmadst,—ln Yloesti: S. Schmettau si G. Sigmund Yharmacisci,— In s Weber Pharmacist. — In Brăila : G. Cauffmes, şi in Focşani : M F. Eemer, * K CONSTANŢA Staţiunea Balneara * * * |j MARELE HOTEL CAROL I * * x X X X MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAR 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDA PE MARE Mare rulă de măncare, saloane de convenatiune de jocuri şi. de da Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea indelunm * X X X X X X X X X Stagiunea Ijailor va inoepe la I9/j iunie H| Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce ş«| i' .i la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o nora cu presenţa lor. Se vor da baluri de două ori pe septămănă in saloanele Hoi telului, şi Concerte in toate serile pe teraţa cea mare sau in grffljl nă, şi mai multe feste de noapte cu focuri artificiale. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleu» rectorcle Hotelului ia Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunek. ,% iMGi A se feri de imitaţiuni, or!_ ce produsa similară este uă imitatiune afirmi1! exteriore Tară calitalea adcveratului TAMAR IN Dl E li GRILLONt f k FRUCTU LAX ATI VU SI RACR1T0RU Contra CON8TIPAŢIUNEI, HEMORROIDEf.URÎ, CONGESTIUNEÎ VENINULUI’ L iv DE APETIT, INDEGESTIUNEÎ, IND1SPOS1ŢIUNEI GASTRICE ’ FOrte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţium.— Indespensabilu penta' copii, dame însărcinate, bătrânii şi persbnele şeţjănde. A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : E. GIULLO.H. E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in t6te farmaciele. m* higienică, infailibilă ] servativă. SingurăYli icâtoare fără ai aaaţ.i Se găsesce ini farmaciile din Univers şi la Paris la JELE FERRE farmacist, No. : str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmad ECTION BROU EAU ET POUVRES DENTIFRICES de l>r. P I E Ji R E de la facultatea de medicină din Paris. I E PARIS —8, PLACE L 0PERA PARIS. _ găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa[cel mare obţinută de dentifrices. \_______________________________________________ X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X IPSOS DL CAM PI NA OEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA SI MAI KFT1NA TENCUIALA PENTRU OASE •Mare duposit l.i |)-uii F. iirnzzpsi