% 5DUMINECA 5 IUNIE 1883 Administraţia, Ofilea "Victoriei JSr. 33. ABONAMENTELE »«hrc to«U ţara, pe an . . > pe 6 luni. . . pe 3 luni, . tu sttein&tate pe an . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ItaraenMe ae priimesc la Administraţie. ţ]|j Capitală 10 bani nuin&rn Districte 15 bani nnmfirn ’entru a nu înceta cu trimite-i ziarului, Domnii abonaţi de u judeţe sunt rugaţi să bi-ijvoiască a trimite costul abo-mcntului. Bucureşti, 4 Iunie 1883 aip’o tăcere indelungată s'a pro-ţat, in fine, şi „Romănul11 in ces-ea mitropoliei romano-catolicc din nreşti. In două articole deosebite Încearcă a slăbi adevărurile sta-ie de noi. Venin căte-va săptămâni, înalt aosfinţia Sa părintele Mitropolit mat ’l-a intrebat pe amicul seu po-dl. I. C. Brătianu, dacă sunt nu intemeiate ştirile respăndite privirea iutiinţării unei mitro-,;i romano-catolice in Bucureşti, a primit răspunsul, că „nimic * se facel\ N’avem dar nici un cuvent de-a pita pe capul nostru bisericesc itru amicii politici pe cari şi i-a s. Tot astfel „Bomănul“ ne spune in jnărui de la 1 Iunie, că nuvadis-a cestiunea in sine. Nu-i putem cita nici pe cititorii „Românului11 - îtru organul pe cari şi l’au ales. bare de ce nu discută Romanul ? Organele de publicitate sunt create urne pentru a discuta cestiunile de 1?res public. Fiece partid işi arată n ele vederile, pentruca opinia >lică să fie lămurită asupra sco-ilor ce urmăreşte fiecare din ele. i îndată ănsă ce un partid are veI, pe care le ştie in opoziţie cu ii| timentul public, organul lui nu cută cestiunile in sine. Dl. I. C. itianu ţine să fie popular, inse sc ?şte de-a spune adevărul, pentru-ştie, că scopurile ce urmăreşte it in opoziţie cu conştiinţa noastră olică, şi deaceea nici „Românul “ are voie să discute cestiunea in ANUL AL VIII—No. 124 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Reclame pag. III .... 1 50 » . II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA 5TIRBEI-V0DA Nr. 2. InBnţnrile ji inserţiile se primesc “ncnreştl , la Administraţia ziarnlnl îs VIena, la binronrile de annnţnri Heinrif Sclialek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. olegii noştri din strada Doamnei Si irg inse şi mai departe. Ei işi dau mţă să ascunză adevărul. La Bucureşti, — zic ei, — exista, din 1‘i foarte depărtaţi, o episcopie ca- i >|P« > ui. Acum, după ceea ce spune Timpul, i episcopie se va preschimba in mi-ktlie.* «Situaţia de drept şi de fapt a acelei rităţi eciesiastice intru nimic nu spu-â s’ar schimba din ceea ce era până inexactă informaţia ce-o dă bmănul11 cititorilor săi despre spu-rfJIt noastre. a Bucureşti n a existat nici odată ‘piscopie catolică. Monseniorul Paoli a fost episcop, de Bucureşti, ci de Nicopoli. mpăratul Garol VI a mutat reşe-ţa episcopiei paulicane de la Ni-'Oli la Craiova, iar in urmă, de Craiova, reşedinţa s’a mutat la ureşti, dar aceasta nu in timpi * te depărtaţi. ot atăt de puţin adevărat este, episcopia se sa preschimba in mi-tijolie. S'a înfiinţat o mitropolie de Bucureşti, al cărei sufragan poate fi unul de Ni cop oii. N am spus, in sfirşit, că situaţia de drept şi de fapt a acestei autorităţi eclcsiaticc intru nimic nu se schimbă. Monseniorul Paoli a fost episcop in parlibus infideli uni, iar după dreptul canonic al bisericii apusene asemenea episcopi se numesc pentru a-ccle ţări ale necredincioşilor, in care cultul catolic este ingăduit, fâră-ca biserica papală să aibă o poziţie oficială in organismul statului. Acum Monseniorul Paoli nu este mitropolit in partibus infidelium, ci mitropolit de scaun sistemisat : el a fost in trecut unrepresentant alscau-unului papal, şi vorba e ca pe viitor să fie un dignitar bisericesc român. Am zis dar, că pe viiitor vor fi in România două biserici, doi capi bisericeşti. Ştiind, că se adresează la un public alcătuit de oameni, cari nu cunosc îndestul istoria ţării lor, Românul işi da silinţa să falsifice adevărul istoric, şi să-i inducă tot odată in oroare asupra situaţiei de drept şi de fapt a noului mitropolit catolic. Dar nici atăt nn e destui. Am insistat intr’un articol pentru mănţinerea toleranţei atăt religioase, căt si naţionale, iar intr’altul am zis: „Ori-şi-cine, citiud cu luare amiute acel articol al nostru, va fi simţit, că unul dintre motivele, pentru care combatem intoleranţa, era cu desâvîrşire politic : avem o dinastie populară, dar ancă strai uă şi de tot tăneră Tot pentru acest cuvent am de-saprobat atitudinea episcopatului nostru in cestiunea mitropoliei catolice, căci, ziceam noi,—nu e bine ca să inceapă capul nostru bisericesc o luptă, in care poate s’ar vedea silit să se despartă de cel lumesc. „E bine, ori nu, să se înfiinţeze o mitropolie catolică in ţara noastră ? iată o cestiune pe care incă noi n’o discutăm in sine, in mod absolut pentru toţi timpii şi pentru toate împrejurările. Ceea ce afirmăm insă e : că rău, cu desăvârşire rău facem per-miţănd acest lucru intr’un timp in care avem un rege catolic şi un moştenitor presumptiv, caro o asemenea catolic şi de la care, popor tolerant ce suntem, nu cerem renegarea.— Principele Anton de llohenzollern, capul Augustei noastre Dinastii, german de viţă veche, a trebuit să renunţe la tronul unei ţări germane, pentru-că era calholic ; noi Românii suntem mai toleranţi ea Germanii, şi in deosebi noi, ceşti de la Timpul, stăruim să şi rămânem toleranţi, mândri de conştiinţa noastră naţională, plini de respect pentru a celor-lalţi. Acesta este punctul nostru de vedere. „îndeosebi astă-zi n'avem nici un interes particular de-a susţine aceasta dinastie : o susţinem numai, pentru-că soarta ţerii noastre e legată de densa. Cu toate aceste, „Românul“ vine să le spuie cetitorilor sei că exploatăm simţimăntul naţional. Despre partidul conservator zice Românul una ca aceasta ?! Ia să vedem cine surpă poziţia dinastiei de llohenzollern in România ! ? De cătc-ori s’a produs in ţară vro-un curent contra D-lui I. C. Brătianu, întreţinuţii şi amicii sei politici şi-au dat silinţa de-a dirige acest curent in contra coroanei. Astfel in cestiunea Strousbcrg, in caic sa aruncat toată vina asupra Domnului, pentru-că înşelătorul era german. Sunt ancă vii in amintirea tuturor cuvintele d-lui Cămpincanu despre abisul dintre ţară şi coroană. Republica de la Ploieşti şi scandalul de la sala Slătineanu sunt lucruri pe cari noi, oamenii cu principii monar-cbice, ni le reamintim mereu ca un fatal memento. Deci vom respunde celor de la „ Românul “ următoarele ■ „"Voi aţi lâcut Dinastia de Hohen-zoiiern imp >pulară, şi dacă este adevărat ceea ce zicea d-1 Cămpinea-nu şi ceea ce făcea d-I Candiano-Po-pcscu, conservatorii au sevărşit un act impopular, cănd au scăpat situaţia prin sprijinirea dinastiei, un act, care i-a făcut pe un timp îndelungat pe conservatori chiar impopulari şi imposibili. Şi tot voi aţi făcut in urmă, ca nimeni să nu mai fie pe viitor dispus a menţinea această dinastie, cănd vi s’ar mai presenta vr o ocazie dc a o resturna. “ V’ati ajuns scopul : partidul conservator nu mai are nici un interes particular dc-a susţinea dinastia, pe al cărei întemeietor laţi iinpins in o direcţie radicală: o susţinem numai pentru-că interesele ţerii sunt legate de densa. Şi nu are viitor dinastia, care se reazimă pe elementele republicane, căci ele o susţin numai cătă vreme le vine lor la socoteală, cătă vreme au interese particulare de-a o susţinea: asta voiam s'o zicem ! Ren face „Românul cănd umblă cu sofisme : am zis'o cu perdea, şi n'ar fi trebuit să ne silească a vorbi mai pe faţă. Sunt lucruri, ce nu se pot încerca in ţara aceasta fără de a produce o adâncă sgudnirc : unul dintre aceste este schimbarea relaţiilor religioase. De aceea in punctul acesta politică dc partid să nu facem. Am zis, că ori-căt de adânci ar fi desbinările ce sau produs in timpul din urmă, politica bifurcată a Austro-Ungariei ne va găsi strins uniţi, şi-am zis-o aceasta din convingere. Domnul I. 0. Brătianu va (i având motive politice dc a-i face concesiuni scaunului papal in formă şi Austro-Ungariei in fond ; mai cumul insă ori mai târziu va trebui să sc încredinţeze, că nimeni nu poate in ţara aceasta indrăsni ceea ce se piă-nuieşte. După informaţitiniie noastre, monseniorul Paoli a iost tinut timp îndelungat in petfo şi n'a fost creat in congregaţie publică de căt in urma unui aranjament avut cu guvernul român. Iată şi punctele principale ale acestui aranjament: „Biserica romano-catholică va fi recunoscută drept a doua biserică constituită in România; 2) Mitropolitul catolic din Bucureşti va avea sufragani in România şi in Bulgaria, ănsă va fi proclamat cetăţean roman şi va avea poziţia mitropoliilor noştri ortodoxi; 3) Seminarul romano-catholic de ia Cioplea va fi prefăcut in seminar romano-catholic român. Daca „Românul11 poate să declare că aceste informaţiuni sunt inexacte, vom înceta şi noi a ne mai preocupa de cestiunea mitropoliei romano-catolice din Bucureşti.— Este monseniorul Paoli tot in partibus infidelium ori nu ? Iată întrebarea, la care cerem un răspuns precis. Şi dacă este in partibus infidelium, prea puţin ne pasă, poarte chiar titlul de papă. Dacă nu este insă „in parlibusf' noi conservatorii avem in statul romăn rolul de a apăra tradiţiile neamului nostru şi, mai presus de toate, pe cele religioase, şi ne vom folosi in această apărare de toate mijloacele, in puterea cuvântului : de toate. Căci nu apărăm numai religia, ci tot o dată şi dinastia noastră, şi mo-narchia. Vrednicul de amintire Alexandru i Ioan I Cuza n'a fost resturnat de conservatori : conservatorii s’au mărginit a nu-1 susţine, cănd adversarii lui politici au voit să-l răstoarne. Şi motivul, care i-a îndemnat pe conservatori a consimţi la resturnarea unui monarh, era cu desăvirşire monarhic : le părea, că o Dinastie străină va fi mai trainică decăt una pământeană. De aceea ei nu au consimţit decăt după-ce reslurnăto-rii, oameni cu idei republicane, au luat angajamentul de a sprijini dinastia străină. Acei resturnători au primit, dar n’au sprijinit dinastia decăt condiţional, cătă vreme aveau interese particulare dc a o sprijini, şi şi-au dat totodată silinţa de a slăbi poziţia ei. In două ronduri s au încercat s'o restoarne; in două răn-duri s’au expus conservatorii pentru ea. Acum, dacă monseniorul Paoli nu este „in partibus11, vorba o să se facă o a treia încercare mai bine pregătită. D-1 Brătianu va încerca să-i creeze mitropolitului catolic in statul romăn o poziţie analoagă cu a Primatului nostru; această încercare va produce in ţară un curent puternic contra celor ce o fac. Spre a-şi scăpa dar popularitatea, d-1 Brătianu car va îndrepta acest curent contra coroanii, zicând că Majestatea Sa a stăruit in interesul coreligionarilor săi. 0 va zice şi va fi crezut. Iară conservatorii nu se vor mai putea expune pentru dinastia de Ho-hcnzollern fără dc a se pune in contrazicere cu ei ănşi-şi, de vreme ce ci susţin primatul esclusiv al ortodoxiei. Eată situaţia, de care ne temem şi de care trebue să se teamă şi d-1 Brătianu, dacă ţine in adevăr la ţară. Noi credem, că d-1 Brătianu, care este foarte bun şef de partid, dar un foarte slab om politic, esteimpinsdc alţii, şi sperăm, că in curănd va in-'dege, că-i vorbeam ca amici, cănd ii ziceam: „Bagă de seamă; faci treburile Austriei! “ 0 ultimă observaţie. Descoperind cititorilor noştri că inderătul înfiinţării mitropoliei catolice este măna politicei orientale a Austriei, am spus că această din urmă putere ne împinge din nefericire intr’o sferă de acţiune opusă ei, spre Rusia. Unii au crezut a putea espii-ca cuvăntul pus in parantez ca şi cănd ar coprinde o auzire răuvoitoare la adresa imperiului Nordului. Nu. Ne ferim in toate ocaziile de-a atinge fie căt de puţin susceptibilitatea puternicilor noştri vecini. Ceea ce am voit să zicem este : că, deosebiţi prin limbă şi rasă de popoarele înconjurătoare, de şi suntem un popor mic, voim să trăim in sfera noastră proprie de activitate şi că in ori ce caz e o nefericire pentru noi — un corp mic — de-a fi împinşi sub radiul de atracţiune al unui corp incomparabil mai mare. E o nefericire pentru cel mic de-a avea nevoie de sprijinul celui mare. Cu toate acestea, cănd toate interesele morale şi istorice ale poporului ncar sili să recurgem Ia un asemenea sprijin, mintea sănătoasă ne-ar îndemna s'o facem fără părere de rău. ŞTIRI TELEGRAFICE Berlin, 14 Iunie — Guvernorul provinciei Posaniea a trebuit sa publice, după ordinul d-lui minstru al cultelor, in tot guvernământul sftu, o circulara prin care sunt abrogate toate ordinele anterioare care pres-erieau că iuvâţământul religios se va face in limba germană. Monitorul Imperiului anunţS ca guvernul a comunicat direcţiunilor mai multor drumuri de fer private condiţiunile rescum-pârarii lor de către Stat. Pas, 14 Iunie.—0 depeşă de la Slian-gai comunică că generalul chinez Liang-Tsang a protestat pe lănga d-nu Tricou, ministru al Franţiei, de sentimentele pacifice ale Chinei. D-nu Tricou ’i a declarat că ori-ce soldat chinez pe care ’l va prinde pe pământul Tonchinului, va fi considerat ca tilhar şi impuşcat. Marsilia, 14 Iunie. Armatorul Lom-, Fraissinet a murit. Londra, 15 Iunie.—Camera comunelor a adoptat definitiv proiectul de lege acordând dolaţiuni naţionale amiralului Seymour şi generalului Volseley pentru succesele lor in campania Egiptului. In formaţi «tu i Iarăşi so vorbeşte despre cşirea din cabinet a d-lor Aurclian şi G. Leca. Se zice că d. Aurclian va fi înlocuit cu d. N. Ionescu. d. M. Ferichidi de la Paris va lua portofoliu justiţii, d. Stătescu va trece la externe şi d. D Sturza la finanţe. Dăm ştirea supt toată reserva. La desvelirea statuei lui Stefan-cel-Mare vor asista şi trei din reprezentanţii puterilor străine : d. baron de Ring, ministru Franţei; d. baron de Saurma, ministru Germaniei, şi d. White, ministru Engliterii. D. Hasdeu va pronunţa un discurs in numele corpului profesoral din Oltenia. _ Asemenea vor asista şi mai mulţi romani din Bucovina şi Basarabia intre care şi un membru din familia Hurmuzachi. Alegerile Suplimentare Ieri am anunţat sub reservăcăpe la începutul lunii lui August se vor face alegerile pentru complectarea va-cenţelor declarate in corpurile legiuitoare. Monitorul de azi publică decretele de convocare la datele următoare : Colegiul I electoral pentru senatori de la judeţul Argeş este convocat in zioa de 30 Iunie. Colegiul II electoral pentru senatori de la judeţul Ialomiţa in zioa de 3 Iulie. Colegiul II electoral pentru senatori de la judeţul Argeş in zioa de 3 Iulie. Colegiurile I electorale pentru senatori de la judeţele Brăila, Covurlui, Iaşi, Botoşani, Teleorman, Ilfov, Falciu şi Vlaşca in zioa de 3 Iulie. Colegiul II electoral pentru senatori de la judeţul Brăila in zioa de 5 Iulie. Colegiurile II electorale pentru senatori de la judeţele Buzâu şi Tecuciu in zioa de 3 Iulie viitor. Colegiul universităţei de Iaşi in zioa de 5 Iulie. Colegiul I electoral pentru deputaţi de la judeţul Brăila in zioa de 26 Iunie. Colegiul I electoral pentru deputaţi de la judeţul Fălciu in zioa de 26 Iunie. Colegiul II electoral pentru deputaţi de la judeţul Covurluiu in zioa de 26 Iunie. Colegiul I electoral pentru deputaţi de la judeţul Dorohoiu in zioa de 26 Iunie. Colegiul I electoral pentru deputaţi de la judeţul Iaşi, iu zioa de 30 Iunie. Colegiurile I electorale pentru deputaţi de la judeţele Mehedinţi, Vlaşca, Teleorman şi Bomanaţi, in zioa de 26 Iunie. Colegiul II electoral pentru deputaţi de la judeţul Mehedinţi, in zioa de 28 Iunie. Colegiul III electoral pentru deputaţi de la judeţul Tutova, in zioa de 26 Iunie. Aşa dar, sunt a se implini 15 vacanţe din Senat şi 11 din Cameră, in total 26. CRONICA Convenţiunea consulară, incheiată la 5 (17) Iunie 1881, intre Romănia şi State-le-Unite ale Americei, s’a aprobat. * In zioa de 19 Mai trecuut, orele 4. p. m.. in comuna Leiceşti, judeţuţ Muscel, a căzut o ploae mare in cât apa care s’a scurs de pe coaste şi dealuri prin comună, precum şi râul Doamnei eşind din matca lui, a rupt mai multe ingrădituri, a scos pomii din pământ, a inecat locurile de arătură şi fâneaţă ale locuitorilor acelei comune, fără a se mai putea folosi de densele, şi a distrus aproape jumătate lunca locuitorilor, ameninţând şi 3 case. * In zioa de 24 Mai trecut in judeţul Gorj: In comuna Corşoru, pe cănd se executa mutarea unei case, surpăndu-se zidul pe uuul din lucrători anume Mihaiu Ion Popescu, pe dată a şi murit ; In comunna Rogojina, căzând o ploae torenţială impreună cu piatră, a distrus cu desăvârşire vii şi pometuri, iar apele debordând au inecat 5 case, precum şi locurile arabile şi livezile ; In comuna Bărbăteşti, căzând o ploao torenţială cu grindină şi apele debordând, au inecat vitele mari şi mici, casele locuitorilor, semănăturile, o moară şi podurile de pe şoseaoa judeţiană ; paguba cea mai mare s’a causat la proprietatea domnului major Grigore Câlinescu; In comuna Musculeşti, din causa ploilor apele venind mari, s'a inecat un copil in etate de 7 ani al locuitorului Ilie Stănoiu, pe cănd voia a trece un ogaş; Iu comuna Andreeşti, căzând ploae torenţială, a debordat apa numită Deşiri, in cât a inecat ca 50 pogoane porumb ; In comuna Bângeşti, trăsnind casa locuitorului Mihâilâ Slebei, o vacă care se afla in apropriere a murit. * In zioa de 27 Maiu trecut, s’au inecat in apa Sabarului, care trece pc lângă comuna Valea Dragului, judeţului Ilfov, trei copii, dintre cari un băiat in etate de 10 ani şi o fată de 6 ani ai locuitorului Mihalache Radu, şi o altă fată de 10 ani a locuitorului Stan Radu din acea comună. * In zioa de 27 Maiu trecut, pela ora 2 p. m., fiica lui Tanase Marin din comuna Fierbiniţi, judeţul Ilfov, anume Sevastiţa, in etate de 17 ani, a fost trăsnită, murind pe dată. * In zioa de 37 Mai trecut, la oarele 5 p-m.. căzând ploae repede insoţitâ de fulgere dese asupra comunei Stălpu din judeţul Buzău, a fost trăsnit individul Dumitru Marin Burcea, din care causâ a şi murit. * In zioa de 30 Mai trecut, intre orele 5-6 p. m., a dat o ploae cu grindină mare pe moşia Negoeşti, judeţul Ilfov, şi a distrus cu desăvârşiie 200 pogoane grâu ale domnului arendaş şi 100 pogoane grâu şi orz ale locuitorilor. * In zioa de 31 Mai, băiatul Mihalache, in etate de 13 ani, fiul domnului Ghiţă Cioroiu, locuitor in Brăila, scâldându-se in Dunăre, s’a inecat. Cadavrul incă nu s’a găsit. * Consiliu tehnic al primării a examinat şi aprobat proiectul de navigare pe Dîmboviţa ce i s’a prezentat. TIMPUL “Ciulinu,, este titlul unui nou ziar umoristic apărut in capitală supt direcţia d-lui I. Atanasiad. Ii urâm poftă bună de înţepături. * Consiliu nostru comunal a liotărit să facă un impiumut de 10 milioane lei pentru alimentarea capitalei cu apă de băut. Acest impruinut se va plaţi prin ainortiza-ţie din produsul ce va da diferitele abonamente ce se vor face de bunâ-voe de către proprietari pentru aducerea apei in pro ■ prietăţile lor. * Ier s’a judecat la curtea de apel secţia I procesul d-lui Arghiropol inculpat pentru lovituri aplicate d-lui Ferychidis. Curtea ’i a redus pedeapsa la 5 luni inehisoare corec-ţionalâ. Mişcări in justiţie sunt numiţi : Domnu N. I. Marinescu, licienţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual procuror la tribunalul Ialomiţa, jude-iustrcictore la acelaşi tribuual, in locul domnului I. Me-digreceanu demisionat. Domnu Al. Nicolescu Viforeanu, licenţiat in drept de Ia facultatea din Bucureşti, actual jude la ocolul Tărgovistea, procuror la tribunalul Ialomiţa, in locul domnului N. I. Marinescu inaintat. Domnu’!). Starostescu, fost jude de ocol, jude la'ocolul Targoviştea, judeţul Dâmbo-viţa, in locul domnului Al. Nicolescu Viforeanu innaintat. REVISTA ZIARELOR Binele Public prevede, că ces-tiunea revizuirii nu se va resolva in curend şi va ţine mult timp ţara întreagă intr’o agitaţiune necontenită. Roşii nici nu voraltceva, decăt zăpăceala, apă tulbure. Chiar mulţi din partidul roşu spun că discutarea reformei constituţionale nu va fi înainte de luua Martie, anul viitor! Iu acest interval Camerele lucrează ce va vrea vizirul! Oare asemenea stare de lucruri este regulata, legală. Naţiunea comentează straniul discurs al primului ministru, prin care a trimis acasă pe aleşii prefecţilor sei. Intre altele d-sa a zis, că odată puterile Europei ne admirau. De-ce ? Pentru că adunările d’atunci re-presentau adevărata espresiune a claselor culte din ţeară. Dar astăzi ? „Nu suntem nici stat constituţional, nici autocrat sincer. Constituţionalismul e falsificat si autocratismul e mascat la noi. Vegetăm intr’o nesta-bilitate perpetuă'; schimbăm azi, ce am făcut ieri. Materialismul şi corupţia sunt patronate de guvern. Naţiu- nea noastă, nematură incă, ecoprin-să deja de imoralitate ! Şi toate acestea se fac subt forma liberalismului! Romălllll caută să infrăngă acu-saţiunile presei opoziţiei contra celor de la guvern şi Lcu această ocazie foaea oficioasă pune in evidenţă iarăşi persoana d-lui C. A. Rosetti, care este alfa şi omega. Din Districte Mişcarea populat,iuuii din Iaşi, de la 22 pâaâ la 29 maiu 1883 : Sau născut 51 prunci vii, ceia ce re-presintâ pe anul intreg 340 la miea de locuitori ; din aceşti 51 prunci, 38 au fost legitimi şi 13 nelegitimi, 24 au fost bieţi şi 27 fete, 19 au fost din părinţi creştini şi 32 din părinţi israeliţi. Naşteri de prunci morţi s’au înregistrat 3 băeţi. Numărul deceselor se suie la 42 adică 28.0 la una mie locuitori socotit pe anul intreg, din care scoţându-ae 3 deceso de persoane venite din afară şi decedate in oraş, resultâ numai 39 decese sau 26,0 la una mie locuitori, 24 au murit pe la locuinţele lor, 15 in diferite spitale civile, ... in spitalul militar, 3 (copii găsiţi) in Institutul Gregorian, 25 au fost de sex bărbătesc şi 17 de sex femeesc, 18 au fost creştini şi 24 israeliţi. Causele^principale ale deceselor au fost : Pneomonia 6 cazuri, Phtysia pulmonară 5 cazuri, Catar intestinal 3 cazuri. Iar dintre boal6le de infecţiuni s’au ivit următoarele cazuri lethale : Angina diphte-ricâ 1 caz şi Group 2 caz. Trăsniţi. — In ziua de 8 maiu, pe cănd ploa, locuitorul Ioan Pripici din comuna Gâlăteni, judeţul Vlaşca, plecând de a casă cu doniţa să ia apă de la o fântână, in drumul sâu a fost ucis de trăsnet. In ziua de 24 maiu, pe la ora 1 p.. m., cu ocasia unei ploi violente ce a căzut pe lângă viile numite^ Toprac-Cbiupriu, de pe terenul urbei Babadag din judeţul Tulcea, trăsnetul a lovit 2 boi ai locuitorului Colea Marcu şi a contuzionat pe băiatul Iordan ce ’i conducea. In urma măsurilor luate imediat, băiatul este mai bine şi e speranţă a se îndrepta. In ziua de 25 maiu, femeia Ioana Maiin Neacşu cu nurorile sale Leanca şi Mariţa din comuna Orâgăşani, judeţul Vâlcea, şe-zând pe prispa casei pe la orele 5 post meridiane pe cănd ploa a fost isbite de trăsnet şi indată douâ dintr'ânsele Ioana Marin Neacşiu şi Leanca au incetat din viaţă, iar cea de a treia Mariţa, a fo t numai contusiată, şi se speră a fi însănătoşită cu ajutorul medical ce i s’a dat pe dată ; una din femeile moarte şi anume Leanca avea in braţe un copil mic, dar copilul a scăpat nevătămat şi se află pe deplin sănătos. In si-ara zilei de 27 maiu, văduva Maria FOILETON 5 PERUL ALB Urmare — Soldaţii esecutară întocmai ănteia jumetate din ordinile tenorului lor cap ; dar, când se dispuneau să execute şi pe a doua, adică percur-ge oraşul pentru a menţine bilna linişte, (daca cerea trebuinţa) introducem! ochii spre piaţa mare, atunci luminată de o măreaţă lună (căci cred că v’am spus că otelul care le servia de corp de gardă era situat pe piaţa mare), ei zăriră un om im-brăcat cu un costum ciudat, un strein, fără îndoială, care părea nemişcat şi in mare contemplaţiune, in acelaşi loc, unde sărmana şi tenSra fermecătoare de Orleans ’şi deduse lui Dumnezeu sufletul ei atăt de curat, in mijlocul înfricoşatelor suferinţi ale arderii. Prada era bună pentru soldaţi, ca- ri puteau să facă o importantă prindere fără a umbla mult. — Pe sfântul Martin, ’şi ziseră ei, cine poate să fie acel năuc care stă liniştit şi in rugăciuni, acolo unde fermecătoarea a fost arsă şi infierată ca in infern sufletul ei ? Veri-un bB-trăn Armagnac, veri-un regalist din Bourges, veri-un fermecător blestemat, veri-un jidov lepros ! Nu este nici chiar îmbrăcat cum se cuvine unui chreştin. Pe el dar ! şi se repeziră toţi sre contemplator şi’l aduseră indată inaintea căpitanului lor, pe care ’l găsiseră deştept, căci un moment de tăcere a fost destul pentru a’l deştepta din dulcele’i somn. Prisonierul se infăţişâ iinbrăcat cu un lung caftan încheiat, şi incins cu o bogată centură. Faţa sa nobil; şi frumoasă, privirea lui viuă şi pătrunzătoare, ar fi putut fără îndoială să deghiseze etatea lui, dacă perii s6i albi şi lungi nu arătau o etate de veri-o şase-zeci ani. (Aici, la acest cuvent de peri albi picardianul meu scoase un murmur de satisfacţiune, insă fură a mg in-trerupe). Şirul de Mauny disposăndu-se a’l întreba, examina cu curiositate im-brăcămintea’i bizară, pălăria sa înconjurată cu panglică de argint, insă fără pană; cişmele sale roşii, dar fără pinteni; haina sa îndoită ; centura sa strânsă, dar de care nu atârna nici o armă. — Este veri-un Sarazin, ’şi zise el; dar T voi sili eu să sărute crucifixul, de a jura pe moartea lui Mahom, sau de a spune cine este. Ochii lui atunci se întâlniră cu aceia ai necunoscutului, şi fu coprins de o tremurăturâ subită care ’i pe-trunse tot corpul şi care ’l puse in posiţiune a nu putea zice nici un cuvent. Streinul, la fondul s6u, păru a resimţi o emoţiune penibilă, atăt influenţele secrete şi antipatice se manifestau intre dSnşii, fără sâ’şi poată da seama de aceasta. — Pe sufletul tatălui meu ! zise apoi Mauny, vederea acestui om m’a turburat. Interogatoriul fu remis pentru a duă zi, şi necunoscutui, inclus intr’o cameră bine incuiată, şi bine zăvorită. — Ar trebui să aibă pe dracul in corp, să poată scăpa de aici 1 ’şi ziseră intre dSnşii soldaţii cari păzeau la uşă; şi, in tot timpul nopţii, ei ’i cântau cu o voce tare vechiul refren al oamenilor de arme : Tot prisonierul Ce n’are bani E in pericol, Perde-ai sSi ani ! De spânzurat, Sau de ’necat E prinsul care In pungă n’are Vai! n’are bani... Dar, a doua zi, cănd şirul de Mauny zise oamenilor sSi: Deschideţi’i! captivul dispăruse. Nu trebue să ’ţi spui, cred, care era captivul V ’L-ai ghicit deja. Interlocutorul meu făcu din cap un semn afirmativ. Dar trebue să’ţi pară ciudat do a’l vedea reivindu-scin lume,cu capul albit, pe acela care nu cultivase arta magică cu atătă perseveranţă de căt pentru a remănea in vecie tener (al douilea semn din cap afirmativ). Vai! betrăneţea venise : dar a lui, este a-dev&rat, nu semăna cu ori-care alta. \V Gheorghe Zidaru, in etate ca de 60 » din oraşul Piteşti, a fost lovită de trăsJ din care causâ a şi murit. La 27 maiu, căzând o ploae torent’, peste intreaga plasă VIedgidie, judeţul q stanţa, trăsnetul a lovit şi omorât pe euitorul Omer Chengi Acai din călim Chostel, pendinte de comuna Alacapi, <1 tusionănd şi pe lemeia sa. ■ i.riii Spânzuraţi. — In noaptea de 17 maiu, a fost găsit cadavrul unui om s zurat in un arbore de pe locul viran, h| oraş şi gara Brăila. După cercetările făcute de parchet, 1 constatat că acel om se numea Covjd Iosef, ungur, supus austro-ungar şi ca i sinucis. i La 27 maiu, orele 7 dimineaţa, ind dul Gheorghe Ilie Găucan din comuna nov, judeţul Neamţu, s’a spânzurat cJ sfoară de lână de o grindă in casa sa. Dj| constatarea făcută, el suferea de epilepi cu perioade de alienaţiune. pv Grindină. — In ziua de 19 maiu, zând grindină pe teritoriul comunei Bun i Mare din judeţul Mehedinţi, a stricat ^ desăvârşire 50 pogoane semânate cu secaj iar alte 100 pogoane puţin vâtâmate. In ziua de 20 maiu, [căzând asemsi ploae torenţială cu grindină mare, a trus cu desăvârşire ca 600 pogoane vie plaiul proprietâţei domnului Hagiade şil 300 pogoane producte ale locuitorilor A comuna Şimnicu, judeţul Dolj; iar in co-rnuna Balota, tot din causa ploaei, debordând apa Valea-Balotei, a inundat n multe pogoane ale locuitorilor cu grâu şi porumb. ; t (l« La comuna Brâncoveni, judeţul Rom» naţi, ploaea şi grindina a distrus ca 101 pogoane porumb ale locuitorilor, 130 pogoane grâu, ca 30 pogoane vii şi 20 goane grădini cu deosebite zarzavaturi. In ziua de 23 maiu, căzând o ploae torenţială amestecată cu grindină asupra i o parte din teritoriul comunei Orodera, ja-deţul Dolj, a inundat acea parte de I numita Valea-Tuţuroaielor, vătămând a desăvârşire porumbul locuitorilor şi câffl- M va vn. ECOURI STREINE |U., Cliina O depeşă din Nangasaki spuffl că comisarul militar chincz delagra niţa rusească a dat ordin comandantului militar, subaltern al seu, ca sf caute a pune măna pe oficerii ruşi,] cari ar lucra la planuri pe teritoriul chinez. Locuitorii dela frontieră nu cred că pacea va dura mult timp, deoarece autorităţile chineze mută la graniţă tot seminţii de popoare resbjfc nice şi turbulente, in valea dela îl aceste popoare sunt obişnuite a în- treprinde incursiuni de jaf, răpii ItjŞ Vis ţii; h- 'h Ni 1N După teribila luptă de laNicopolii Guy d’Albrot reţinut căt-va timp ® milosul s<5u invingBtor in inclnsoart găsi mijloc de a plăti preţul resouj părărţi, şi, liber, cutreerâ Orienti spre a căuta pe depositarn ştiinţa.* Ştiinţa T atrăgea cu atăt mai mtfl cucăt neîncetat 61 făcea să intrev® scopul, objectul arzBtoaiii sale (OiB ţi. El intălnise chiar, intr un co* depărtat din Yemen, o familia aj» ’ ai cării membrii ţineau secretul ^ urmăria. — încă o zi, şi zicea el; o si1" ....... 'ii gură zi! şi nu voi mai.imbStrăni că o zi, striga el a doua zi. L* Pi' J \J Li 1 ţ 1 v • . .y im ele lumini nu erau cele actevij te, cel puţin, ele m au pus pe şi m aşi da eu inapoi, cănd nu buc de căt a merge cine-va tot inte? El merse, şi din incrrcănl incercări, din esperienţe 111 perienţe, tinereţea lui trecu, apoi ^ sta matură. Atunci el nu mai ui ri secretul de a rBmănea tănei, pe acela de a reintineri. (Va urma)- Traci, ele Demi-oo. ■51 TIMPUL S vite şi nerespectănd nici o-aniţa. Rusia mia de moarte contra nihiliş-jgdanovici, Telalow, Statopol-racevvsky, Klimenko şi Buce-lost reformaţii de cătră im-011 muncă silnică pe timp ne-nat. — Munca silnică contra iănovici a fost scăzută la 8 Mitra femeilor Lissowskaia şi '\va la 4 ani. Deasemenea s'au olănzit condiţiunile de depor-le lui Grunberg, Boreici şi * |ndard“ anunţă din Slianghai: •trupe se.concentrează pe lengă in cartierul indigenilor. Filadelfia se telegrafiază dela : Agenţi chineji cumpără miade rcsboiu dela Statele-Unite. npărat deja un milion de cârmuite puşti. * Iipeşă din Paris anunţă, că mi-de marină cere ăncă un cre-două milioane franci pentru fliunea in Touking. ŞiiătăţiiT de introdus in ad-i aistrâţiunea justiţiei şi in (staţiune. (Urmare) •a 2 deforma procedurei civile relativă la esecuţiunile silite din legiuirea noastră civila care a la mai multe amare criticicontra’i, >eea din procedura relativa la esecu-silite. Am cautat şi eu să ’mi dau de imperfecţiunile acestei legiuiri, îsllîind de aproape şi lucrai ea coraisiu-tituită de guvern pentru reforma a-proceduri civile. Vts mărturisesc că ature reflexiuni ud sentiment de adine m’a coprins pentru legiuitorul ac-îegiuiri de procedură care, general-vorbind, a ştiut a protege cu reli-Je capitalul şi proprietatea, prin dis-n de lege simple, lesne de priceput e ţinut minte, sistematic combinate, eă nu se poate nimic lepăda din ea nu strica sistema şi economia in-a legei. Atunci natural mente m’am :r »t, care să fie causa atâtor aspre şi •te critici, şi răspunsul nu mi l'am iti »la in alt-fel de cât că toate prejudi-i strâgânirile causate părţilor prin »gjjnţa şi reaua credinţa a portăreilor, ot taxelor, ncexperienţa judecătorilor, iţa părţilor pentru a ’şi dresa vala-;ele lor de hipotecâ, şi in fine tergi-ile jurisprudenţei, toate s’au aruncat pe spinarea acestei legiuiri, ijhret insă câ nu m’a putut copiinde Iii admiraţiune şi pentru lucrarea jco-iei instituită pentru indreptarea aces-Auiri. Această lucrare pe cât ’mi-am da eu compt de ea poate fi caracte mai mult de un incomplect comen-. lege, de cât de un adevărat proiect ie. Nici sistema, sici simplitate in dis ini, detalii câte pofteşti; termene, for-decâderi de drepturi asemenea. Poa-voiu fi greşit in apreciaţiunile mele :n|tsă credinţa nestrămutată câ cel mai •ui mod de legiferare iu ţara noastră de inainte este, nu in a mai transforma “schimba legile, ci in ale amelioranu-Jntr’adevăr, legile când prin practica or ajung a fi cuuoseute de cetăţeni tuesc un sfânt patrimoniu al lor, şi torul numai poate fără a produce ma rturbaţiune in ale lor interese să 1 :orme, să le preschimbe, ci numai să mlioreze şi să le complecteze in acele siţium pe care practica le-a semnalat ut defectuoase, şi această ameliorare mp.ectare se o tacă in modul indicat actica cea mai raţională şi de juris i m snţâ, căci a neboraţiunile şi complectă mei legiuiri putend foarte lesne par vei Ha cunoştinţa cetăţenilor, numai a«t poate ajunge a se adeveri maxima meni nu este presupus că nu cu 0 legea, şi numai ast-fel poporul poa mge să iubească şi să aibă credinţă Are şi justiţie. 1 minănd cu această parte nu uit a spu re trebuinţă de nici o amelioraţiune şi nici complectare in ori care ale ei disposiţiuni, dar aceste amelioraţiuni au caracterul mai mult de disposiţiuni interpretative de căt de disposiţiuni nuoi. XIII. IUpoteca judiciară şi sequestrul asigurător asupra averei imobiliare Pentru a face şi mai eficace disposiţiu-nile legei de procedură civilă, relativ la e-secuţiunile silite in materie de urmărire imobiliară, este, după părerea mea, de cea mai mare urgentă necesitate a se introduce in lege : hipotecâ judiciară, aşa cum e-sistâ in legislaţiunea francesâ sau cel puţin : sequestru asigurător şi asupra averei imobiliare precum aceasta esista in vechea noastră legislaţiune. Pentru care motive legiuitorul nostru nu a introdus şi nu a menţinut ast-fel de prescripţiuni de lege, nu pot inţelege mai ales câ in o ţară ca a noastră eminamente agricolă, unde creditul nu se acordă mai adesea ori de cât numai in consideraţia averei imobiliare, era decea mai mare necesitate asemenea prescripţiuni de lege in interesul creditorilor serioşi şi de bună credinţă. Actualmente, din lipsa unor atari disposiţiuni de lege, fraudarea cred itorilor fie direct prin instrâinarea imobilului, fie indirect prin ipotecarea lui in timpul procesului, sau şi chiar după re-solvarea lui, mai ’nainte de scoaterea afip-telor şi publicaţiunilor de venzare, este foarte posibile şi chiar esercitatâ pe o scară intinsă. De aceea este de datoria unui bun legiuitor a preintimpina şi pune capăt unor asemenea tendinţe, unor asemenea mani-festaţiuni, căci ‘ele sunt de natură a con-rupe moravurile sociale, şi a descredita legea şi justiţia in ochii cetăţenilor. X77. Fortărei. ar 04 i’ J I na •ea m ie i cu toată admiraţiunea mea pentru le irul legei noastre de procedură civilă ot insă susţine că această legiuire n’a Este in deobşte cunoscut că instituţiunea portăreilor a dat loc la numeroase şi legitime plângeri. Nu cred nenimerit a espune Domnielor-voastre vederile mele şi in această privinţă, şi aceasta pentru că '"aci reul e mare şi reclamă o grabnică şi eficace indreptare. In resumat pot să spun câ causa răului eu o găsesc : a) in felul atri-buţiunei actelor ce sunt in drept şi inda-toraţi a face, b) in modul cum sunt rin-duite plata taxelor pentru aceste acte şi c) in modul organisărei acestei institu-iuni. Când ceea ce eu voiu spune va fi, precum sper, numai resultatul observaţiunei practicei judeciare voiu reuşi sunt sigur a face să se vază şi măsurile cele mai eficace de indreptare căci ele vor decurge ca o consecinţă logică şi naturala şi atunci eu voiu avea mângăerea că ’mi am indeplinit sfântă datorie de cetăţian şi de president de tribunal. a) Felul atribuţiunei actelor ce portăreii sunt in drept şi îndatoraţi a face. In ce priveşte actele de comunicare ei le fac a-jutorindu se de nişte agenţi, numiţi aprozi. Ce sunt aceşti aprozi (agenţi) şi ce garanţii pot inspira ei publicului că işi vor in-deplini misiunea lor cu credinţă şi după lege ? Sunt nişte agenţi cari de cele mai de multe ori d’abia ştiu scrie şi alte ori nici această ; rfiu plătiţi, fără altă garanţie pentru funcţiunea lor de cât capriciul şefului lor, care ’i numeşto şi plăteşte ; al cărui arbitrar negreşit câ nu poate cunoaşte margini când se va simţi nevoe cum vorba „a scoate din foc cărbunele aprins cu mâna altuia." Procesele verbale pentru comunicare să dresează mai tot-d auna la biuroul portăreilor şi se complecteazâ numai şi une-ori nu se face nici aceasta, Iu localitate. De aci naturalmente intrebarea: nu ar fi mai multă garanţie pentru justiţiablli ca aceste acte de comunicare să se tacă de către poliţie şi administraţie, precum aceasta se face pentru afaceri penale şi in unele caşuri chiar pentru oare-cari afaceri civile? Nu ar ti bine a se reveni la vechea şi pu ţin costisitoarea noastră practică judiciară ? Poporul şi mai cu seamă cel rural ar primi cu cea mai mare satisfacţiune o reformă in acest sens, căci ea ar trage după sine nea pârât şi scutirea de oneroasa plată a transportului, care asuprâ-le apasă in mod foarte injust in raport cu valoarea reală a proceselor lor. Portăreii, constituiţi precum sunt actualmente in corp alipiţi pe lângă tribunal sunt nevoiţi a ţine cu propria lor cheltuială un numeros personal pe care cată să’l plâteas câ din veniturile ce incasează. Nici un control in numirea acestui personal. Nici deosebire intre remunerarea portărelului ce munceşte mai mult şi mai bine şi intre a acelui ce munceşte mai puţin şi mai slab Aproape nici o condiţie de admisibilitate in recrutarea lor. De aci naturalment pentru ca să acopere cheltuelele numerosului personal ce sunt nevoiţi a intreţine, şi a cheltuelelor ce sunt obligaţi a face, cum şi pentru a câştiga şi dânşii ceva şi cât mai mult nu să dau in lături mai adesea ori inaintea nici unui fel de rnizloc. O lacună in lege, sau un text indoios il interpretă tot-d’a-una in sens de a stoarce taxe cat mai mari. O lipsă de control sau o ne-cunoştinţâ fie din partea particularilor, fie din partea şefilor, este iarăşi un mijloc pentru reahsarea aceluiaşi scop. Nedreptăţiţii cei mai muncitori dintre dânşii in privinţa remunerării, ei caută naturalmen-ţe, a realisa beneficii esclusive pentru ei, şi să inţelege câ o-dată porniţi pe această nenorocită pantă lăcomia numai găseşte margini. ,,b) Modul cum este rânduita plata taxelor". Ce se mai zic asupra modului cum sunt rânduite taxele ce se plătesc portăreilor pentru actele de comunicare şi executare. Ce dreptate omenească este aceasta ca taxa pentru comunicarea unei citaţiuni sau a ori cărui act de procedură să fie pentru un locuitor de oraş intr’uu fel şi pentru un locuitor de la sat in alt-fel ? Apoi nu este oare drept, nu este oare uman chiar ca justiţiabilul să ştie cu singuranţâ do la incaputul procesului cât are sâ’l coste aceste taxe, şi câ aceste taxe să fie avansate de cel ce reclame sau se opuni ? Cu sistemul actual râul este mare, este de nesuferit; justiţia numai din această causâ nu este accesibilă pentru tot şi pentru toţi, şi mai ales pentru săracul care nu locuesce in oraşul de . eşedinţâ al tribunalului şi caro plăteşte o foncieră măcar de un leu. Căci să presupunem câ o asemenea persoană a ajuns in stare să intente o acţiune la tribunal. Putea-va el prevedea cu o oarecare siguranţa căt o să'l coste cheltuiala cu plata de taxe de portărei şi timbre ? Nici o-dată, căci, nici o-data nu să poate avea de la inceput prevederea de câte ori se va amâna procesul sfiu. Aşa amânare poate fi: pentru neindepliniri de procedu râ pentru lipsa unuia din defendori sau reclamanţi, pentru comunicarea de acte, pentru efectuarea unei cercetări locale, pentru că orele au fost înaintate, etc. Şi apoi presupunând câ s’a dat o hotărâre. Această hotărâre poate fi supusă oposiţiei, apelului, etc. In ast-fel de cas este destul ca pro-tivnicul să arunce o jalbă de oposiţie sau apel, şi el nefiiâd obligat să plătească taxele, portărei urmează câ iot cel setos de dreptate să le plătească. In fine să presupunem câ hotărârea a râmas definitivă şi sV in vestit cu iormulă esecutorie, şi se şi cere ei esecutare. Să poată oare cel puţin acum prevedea căt să fie aceste taxe? Este cel puţin veri o proporţiune iu privinţa quantumului acestor taxe şi intre valoarea condamnaţiunei prevâzută in hotărâre ? Nu De cele mai multe ori când această con-demnaţiune este de mai mică valoare, şi debitorul locueşte afară din oraşul de reşedinţă al tribunalului, aceste taxe întrec valoarea acestei condamnaţiuQi, şi mai ales iu caz de amânări, din causâ câ procedura de esecutare nu s’a indeplinit regulat şi legal, sau din causâ câ s a ivit vre o contestaţie la esecutare, etc. Este invederat că această stare de lucruri cată să inceteze c-ât mai ingrabâ. De aci naturalmente intreba rea, n’ar fi oare mai bine ca portărei să nu mai fie constituiţi in coip deosebit, şi ia râsi n’ar fi oare mai bine câ odată cu intentarea unei acţiuni, facerea unui apel, o-posiţiuni, esecuţinni etc. să se plătească taxă fixă până la săvârşirea judecâţei sau esecutărei şi ca consecinţă n’ar fi de ase menea mai bine ca esecuţiunea hotârâviloi judecătoreşti să fie atribuită nu după natura instanţei care a pronunţat o, ci după cuantumul valoarei condamnaţiunei coprinsâ in această hotârire? La toate acestea răspunsul afirmativ se impune prin natura luciuriloi chiar. In resumat din cele mai sus espuse părerea mea este: j) Portărei să nu mai formeze o instituţiune a parte, ci ataşaţi pe lângă grefa fie cărui tribunal sau curţi. 2) Câ atribuţiunile lor să fie obligatorii numai pentru actele de sechestre, urmări ri, proteste şi comunicări de efecte comerciale şi numai după solicitarea jespresâ justiţiabililor să fie in drept ă efectua şi comunicări de alte acte de procedură. 3) Ca portărei să fie retribuiţi ast-fel: a) Cu o leafă fixă din budgetul Statului : b) Gu vemizâ de atât la sută din încasările ce vor efectua din esecutarea hătârârilor ju decătoreşti ; c) Cu ceea ce se vor invoi cu justiţiabi-lii in privinţa comunicărei actelor de procedură in cas când aceştia vor solicita ca această comunicare să se facă prin portărel. 4) . Cu esecutarea hotărârilor judecătoreşti fără deosebire pănâ la o sumă oarecare capital să fie atribuită in mod obligatoriu funcţionarilor administrativi, iar de aci inainte portăreilor. 5) . O taxă fixă să fie determinată a se plăti o singură dată cu ocasia inten-tărei unei acţiuni, apel, oposiţiuni , cereri de esecutare , sechestru asigurător etc. 0). Comunicarea actelor de procedare să se se facă prin autoritatea administrativă sau poliţienească, (Va urma) Societatea pentru inveţatura poporului român D. General Ioan Em. Elorescu, Preşedintele Societăţii pentru învăţătura ’oporului Romăn, Secţiunea centrală, ne trimite programa de zilele şi ore-e in care se ţin examenele generale a şcoala normală şi primară ale societăţii, anul şcolar 1882 — 83, pe | care o publicăm cu plăcere : CLASA I. Iunie 6 Religiunea, 7 Limba franceză, 8 Istoria, 9 Musica bisericească, 10 St. naturale, 11 Musica vocală, 1% Agricultura, 13 Limba Romană, 14 Matematica, 16. Geografia, 18 Violina, 18. Caligrafia şi desenul, 18. Atelierul, 18. Exerciţiul Militar. CLASA II. Iunie 6. Limba franceză, 8. Geografia, 9. Istoria, 10. Musica vocală, 11 Religiunea, 12, Pedagogia, 13. Agricultura, 14. Musica bisericească, 15. St. Naturale, 16. Matematica şi Cosmografia, 17. Limba romană. 18. Violina, 18. Caligrafia şi desern-nul; 18. Atelierul, 18. Exerciţiul Militar. CLASA III Iunie 6. Istoria, 7. St. naturale, 8. Religiunea, 9. Limba română, 10. Pedagogia, 11. Agricultura, 12. Geografia. 13 Matematica, Pisica şi Chimia, 14. Limba franceză, 15. Musica bisericească, 16. Musica vocala. 17. Vioara, 18. Caligrafia şi desem-nul, 18. Atelierul, 18. Exerciţiul militar. CLASA IV. Iunie 6. Limba română, 7. Istoria, 8. Agricultura, 9. Limba franceză, 9. Dreptul administrativ, 10. Religiunea, 11, Pedagogia şi Practica Ped. 12, Matematica, 13. St. naturale, Igena şi Medicina Pop. 15. Geografia, 15. Musica Vocală. 15. Musica Bisericească. 16. Arta Militară, 17. Fisica şi Chimia, 18. Violina, 18. Caligrafia şi desemnul 18. Atelierul, 18. Exerciţiul militar. CLASA I PREPARATOARE. Iunie 6. Geografia, 7. Matematica, 8. St. naturale, 9. Igiena, 10. Isc. Românilor, 11. Limba Română, 12. Limba Franceză, 13. Dreptul administrativ. 14. Religiunea, 15. Musica Vocală, 16. Musica bisericească, 18. Violina, J8, Caligrafia şi desemnul, 18. Atelierul, 18. Exerciţiul militar. In toate zilele va li expoziţiune la desemn şi caligrafie prin Clase, şi alte producţiuni ale ocupaţiunilor practice ale elevilor in atelier. Examenele Claselor I. II. III. IV. primare se vor face in zilele de 14— 18 intre orele 2—0 p. m. Împărţirea premiilor se va face in localul Societăţii la 19 Iuniu ora 10 a. in. ESAMENELE ŞCOLARE Programa de zilele, orele şi studiile de esamen pentru elevii şi elevele din scoalele secundare şi speciale din Bucureşti, de finele anului şcolar 188,2—1883 este următoarea ; Conservatorul do musica şi declama-ţione din Bucureşti. [(Urmare) Joni 9 Iunie (Orele 12 din zi, in sala Ateneului) Clasa de piano (Profesoară Muria Zt»id») Vineri 10 Iunie (Orele 12 din zi, in sala Ateneului/ Clasa de violină (Profesor Al. Fleclitenmaclior) Clasa de violoncel (Profesor C. Dumitrescu) Sâmbătă 11 Iunie (Orele 12 din zi. in localul conservato-j ului). Clamele de cănt (eleve-elevi) (jlasa de cănt {elevi) (Profesoară doamna N'niţa V. A. Drechiă) Claşa de cant (elevi) (Profesor 0. Ştcfânescn) Duminică 12 Iunic (Orele 12 din zi, sala Ateneului) Clasa de piano (l’rofes.ir G. Haitii) Luni 13 Iunie (Orele 12 din zi, in sala Ateneului) Clasa de piano (profesor G. Haitii) Marţi li Iunie (Orele 12 din zi, m sala Ateneului) Clasa de pinuo (Profesor M. ]l,eacu) (Va urma). Liceul SE Ghcorghe Astă-zi 30 Martie, fiind ultimul termen pentru plata secundului vârsâmânt de 25%, d-nii sub-scriitoii care nu l’au efectuat penă acum, precum şi aceea care sunt in întârziere iucâ cu primul vârsâmânt asemenea de 25% sunt rugaţi să bine-voiascâ a versa bani căt mai neîntârziat Bâncei Naţionale in Bucureşti s'au sucursalele sale din oraşele Galaţi, Brăila, Iaşi şi Craiova. Se aminteşte că menţiunea de plată a secundului vârsâmânt se va face chiar pe recepisele deja lioerate. Este dar necesar ale remite Bâncei odată cu banii. Comitetul. SOCIETATEA CORPULUI DIDACTIC D-nii membri ai acestei societăţi sunt din nou convocaţi a se întruni in adunare generală măine Duminecă 5 Iunie la orele 2 p. m. in localul liceului Sf. Sava, avend la ordinea zilei cestiunea modificări Statutelor. Se cere a fi 25 membri presenţi care să susţină propunerea. Preşedinte, B. Boerescu. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU t No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 4 iunie 1883. Uump. Vând 5olo Renta Amortisibilă. . . , 92--- 923/, 5"[o Renta Română Perpetuă , 91'vo 92i/t 6°|(, Obligaţiuni de stat. . . . 973;, 98 >|, 6oio Oblig. C&ilor f* Rom. regale 103- 104- 5o/o , Uonicipale .... 86- 863/, 10 fr. > Casei Pensinnilor 300 1 228- 233- 5olo Scrisori funciare rurale. . . 921/j 93- 7oio ., Scrisuri Rurale.. . . 10411a 1051/, 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 90--- 6o[0 > » > 99 >|, 100114 7o[o » » > 1038r 104',2 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Bâncei Naţionale Române 2501 1360 1370 , , Soc. cred. m„b. rom. 250 1. 215--- 218- , , , Rom. de Construcţii 5001. 510- 512- , , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 365--- 370- > > > > > Naţionale 200 1. 232- 235--- Direrse Aur contra argint. ... . 23/8 2 S[8 > > Bilete de Banque 23/g 2 6|s Fiorini valoare Austriacă. . . . 210112 2.12- Mărci germane...... 1 23 1.25- Bancnote franceee...... 99'|., 100'/e MEDIC Şt CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost ţ«ef de Clinica in Taris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D|/in DII/ chirurg-dentist are onoa-. mDllIlA, rea d’a face cunoscut câ a î enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştiibey-Vodâ No. 9. ******** BUCURESCI 2, Strada Sraărdan 2. s' BUCURESCI i 2, Strada Smărdan 2 DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Locciriile cele lai perfecţionate cc si fara aparat ie ars pac de ori-ce mărime MASINE DE*TREERAT. MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA PMARSHALL, SOZLTS &c (Gainsborongh, Euglitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, Platt Co. (New-York) Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiu) Batoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, Maşine de vinturat, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica HOFHERK & SCHRANTZ (Vieiia) Depou de părţi de maşine. Preţuri moderate CEA MAI BUNA HÂRTIE IGIENICA DE ŢIGĂRI ESTE „DOROBANŢUL, LES DERNIERES CARTOUCHES ŞI L’INDEPEND AN CE DE LA ROUMANIE“ FABRICAT FRANCEZ DE Fraţii BRAUNSTEIN FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINÂTATE Această hârtie analisată de cătră d. doctor Bernath directorul labo-ratoru'ui chimic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultătei de medicină din Bucureşti, s’a costatat ca cea mai bună in toate privinţele dintre toate hârtiile de ţigară ce se importă in ţeară, deoarece insuseşte toate proprietăţile unei hârtii de ţigară ireproşabile, fiind cu desăvârşire lipsită de ţesătura animală, cum şi de substanţe lignose şi fabricată numai din aţă. A se feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, când fiecare foiţă posedă firma noastră şi pe scoarţă semnătura noastră. Fraţii Braunstein, Paris sau Braunstein freres Paris. •**^*******x*****************« CONSTANŢA g Staţiunea Balneara MARELE HOTEL CAROL I MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Muu sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans. Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. Stagiunea băilor va incepe la 19/j iunie 1883 ţ Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şederea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenţa lor. Se vor da baluri de doue ori pe scptămănă in saloanele Hotelului, şi Concerte in toate serile pe teraţa cea mare sau in grădină, şi mai multe feste de noapte cu focuri artificiale. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di-rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. timpul k CEA MAI BUNA SI CEA MAI EFTINA DIN VALORILE DE LOZURI Mare loz de 50>000 florini la | Iulie + SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE UNGARE Sub patronajul Maj. Lor imperatul şi imperă,- teasa Austriei. Pe an trei trageid Mare loz de 5Q,QQ0 florini la 1 Nov. Mare loz de 5Q,Q00 florini la ] Martfftgl Mare loz de 5Q,QQQ florini la j Iulie |şş| Mare loz de 50,000 florini la ] Noy. fflăl şi un numer cons derabil de căştigur mai mici. Fiecare obligaţie originala ce caia sa participe la 112 trageri, costa 20 franci, platiti in 4 versaminte trimestriale fle 5 franci v?*5" După primul versăment de 5 franci sub scriitorul partcipă la toate tragerile si li totalitatea câştigurilor. Lămuriri detaliate se dau gratis Ia toate băncile A se trimite bilete de banca, mandate sau timbre poştale la Bankadus l.Vages, Vienne (Autriehe). Rugăm pe public să nu confunde aceste obligaţiuni cu biletele simple de loterie; aceste din mă sunt oprite de lege. Cu obligaţiunile nu riscă cineva a ’şi perde banii. nr ARFivinAT priQ iicitaue pen- L/L nflLllUn I tru casa Minoarelor Constantin Aninoşanu, pe termen de cinci ani începători de la Sf. George anul viitor 1884. I. Moşia Vităneşti din Ylaşca plasa Căl-nişti in intindere de peste 2000 pogoane locuri de arături, livezi, grădini pe malul apei Teleorman cu magazii, pătule şi alte acareturi; această moşie se află situată la 6 kilometre de Alexandria la 39 de Zim-nicea şi la 45 de Giurgiu. II. Moşia Talpa Bîţcoveni-Zădăriceanu tot din Ylaşca plasa Glavaciocul in intindere de peste 400 pogoane. Licitaţia se va ţine la domiciliul tutorelui in Bucureşti strada Dionisie No. 58 in zioa de 16 Iuniu viitor la ora unu după amiazi. Condiţiile arendări se pot vedea şi mai nainte ori in ce zi la moşia Călinesti din ■Teleorman lăngă Mayvpdin.unde s&-va afla sub-semjiatttS pana la zioa de licitaţie, Tutorele •: Miliuil C. Rătijniceanu. INJECTIUNEA RA0IUN clin Copahivate de Sonde vindecare sigură şi repede INJECpiONEA ItAQOIN e absolut neofensivă, ce permite a se întrebuinţa atât timp căt e necesar, fără frică de vreun r>'U, ce’l produce alte producte similare. Această injecţiune e denjuns singură spre a obţine o vindecare complectă a Maladielor Secrete PARIS 78, Fana St-Denis. 78-PARIS unde se află şi hârtie şi vizicătoare de Al-bespeijres întrebuinţate in spitalele Franţei. Se mai găseşte şi iu Bucureşti la linii F. Brus farmacist şi J, Ovessa (lro-guist. ULTIMA CREAŢIE sbM | X 0 R A LXI* A - irxrv ED. PINAUD 37, Boulkvard de St«asbourg, 37 PARIS Săpunul Izora posed» pe lăngă parfumul său delicios şi pătrunzător fericitul privilegiu de a face să dispară sbărciturile. Albeşte şi frăgezeşte pielea şi-i dă un luciu de tinereţe : e regele Săpunurilor. & Societatea Creditului funciar urban din Bucureşti. Cancelaria aceştci Societăţi s'a mutat in strada Academei No. 39 Casa Ovesa. Direcţia. Societatea Roinăua de Co struc-ţiuni şi lucrări publice înştiinţare Se aduce la cunoştinţa publică că in urma decisiunii luate do consiliu de administraţiune D-nu Inginer Scar- lat Vărnav este numit Director General al acestei societăţi. MAGAS1N fondat in 1879 L-A.C3--A.SITnTTTZj l)R COLONIALE SI DELICATESE D. G, MOGIAN VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nolilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menaghd casei, au importat de la 'cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Aijanaş de la Martinique. Banane de LVBayona. Benediciin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Cnartreuz, alb. galbin, şi Yerde de la grand Cliartrenz Francia. Cu ras o de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Yimand Fockin I ipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fln chanipagne. din Cognac. Liquernri tot, felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio,Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Puncb in Cognac. Kbum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti. Drăgăşani şi de I)ealu mare. Preturi moderate serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MO'IANU. MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI S ÎNGER ^Sl'NT CELE MAI BENE DINLFME^ premiaje cu 15Q ^edaile p,.irTl0 PARIS 18 18 Medailâ de aur A se feri de Imitaţii f V I • N H A- / p V l |L v L® •V li rate lunare Cărunţă sigură dală inscris. ,, 0,:i S I N G E R € = poartA marca iruişina de cusut new-york. de sus a o lui T? 1 ■ • ranncci. G. NEIDLINGEU.Aâenl general.!!'] Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossd.