SAMBATA 4 IUNIE 1883 A(linini«traţia4 Caleft Victoriei Nr. Îi2. ANUL AL VTTI—No. 123 ABONAMENTELE ^cntrii toalâ ţara, pe an . . . . , , pa 6 luni. . . , , pa 3 luni. . . Pentru streinitate pe an . . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei Ibnnamentela sa priimesc la Administraţia. I In Capitală 10 bani nnmărn In Districte 15 bani nmnărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII [.inia 30 litere petit pag. IV. 80 Reclame pag. III . . ■ 1 W . , II .... 2 50 Ananţnrile ji inserţiile se primase Răcoreşti , la Administraţia ziarului i« Vlena, la biurourile de anunţuri Beinrif 8chalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne CWmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprlmate se ard. Pentru ti nu inceta cu trimiterea ziarului, Domnii abonaţi de prin judeţe sunt rugaţi să bi-ne-voiască a trimite costul abonamentului. Bucureşti, 3 Iunie 1883 Pentru ca să ajungă la regimul representativ, societăţile cele vechi au trebuit să lupte in contra videlor şi slăbiciunilor cari le rodeau, şi prin luptă să se deprinză a crede in sine individul, să-şi pună in evidenţă meritul, să se respecte şi să pretindă respectul puterii. De aci a născut caracterul cetăţenesc, de aci ’şi-a luat avent conştiinţa publică, împărţită in doue câmpuri natural opuse, şi a nume forţa guvernamentală şi forţa populară. aceea care ţine să stăpânească, du pe bunul plac. să dispună pănă la abus de soarta individului, şi aceea care voeşte întronarea, inălţarea meritului la treapta cea mai de sus, supunerea guvernului in fine la un control public. Unde împrejurările au permis ca societăţile să cugete la soarta lor, a-eolo lupta s'a incins intre guvern şi popor cu inverşunare, şi a făcut şâ nască partite politice, pe basă de principii deosebite, cari au dus lucrurile pănă la un compromis intre densele : Constituţiunea. La noi, cumplitele imprejurări locale, năpădirea puterii formidabile a Turcilor asupra Orientului Europii. ne a găsit la indemănă; cetele barbare s'au năpustit asupră-ne şi ţi-nendu-ne intr'o continuă terorisare, tot-d'a-una cu casa in spinare, in bejenie, cum se zicea pe atunci, nu ne a dat timpul să ne îngrijim despre noi ca indivizi faţă cu guvernul. Singura luptă ce s'a putut întreţine in ţerile surori a fost intre partisani ai cutăruia Domn, crezut mai patriot sau mai drept, cu partisanii celui opus acestuia, care şi el inspira de sigurrespectivilor sei aceeaşi credinţă Aceasta a durat pănă cănd s’a pus jug definitiv asupra societăţii române, guvernul Domnilor fanarioţi. De aci ’nainte, in faţa unor stăpănitori străini, susţinuţi de la spate de către puterea ee i-a urcat in capul Naţiunii, nu s’a mai căutat de căt mila cumplitului Străin, pâtruns prin intrigă in ţară pentru scurt timp şi aşezat pe jaf şi nedreptate. Cu ivirea acestor ti rămaşi s’a produs in societatea noastră tipul Ciocoiului, acelui individ adică, decăzut şi avilit, in care s’a stins orice simţimont de demnitate personală, de conştiinţă, şi care nu caută alt de căt să-şi asigure, prin linguşire şi slu-găriâ, o viaţă trăndavă pe socoteala bugetului Statului, ori imbogăţirea din jaful public. In această situaţiune ne-a găsit, ţa 1828, isbănda armelor ruseşti, invocate de către boerii patrioţi din epoca aceea, isbăndă care a permis reorganisarea politică a Statului du-pe principiele societăţilor moderne. Chiămaţi de propria 'lor posiţinne să concure cu ştiinţa lor la alcătuirea unei Constituţiuni, boerii ţării au convenit la acel Regulament Organic, foarte criticat, dar care co-prindea principie de dreptate netăgăduite, decretănd separarea puterilor in Stat şi creănd o putere judecătorească cu întinse atribuţiuni pentru asigurarea averii, onoarii, vie-ţei, etc. şi in simbure alte progrese, precum inamovibilitatea magistraturii care pănă astăzi nu s’a împlinit. Singurul punct in care acest Regulament greşea dupe cei conduşi de simţi-mente prea liberali, era că politiceşte nupiai clasa privilegiată a boerilor avea dreptul a se rosti ; dar şi aceasta işi avea cuventul seu de a fi, in aceea că boerul, sau privilegiatul, omul cu rang in fine, representa i-deea experienţei de lucruri, era omul pregătit intr’ale politicii, aşa cum să priceapă şi să poată satisface in mod inteligent interesele publice. Mai adaugăm că intrarea in această clasă era deschisă tutulor. Totuşi acesta era un regim representativ care trebuia să nască doue partide politice, şi dupe timp le-a născut ast-fel : partidul mănţinerii Protectoratului rusesc, influent şi pretenţios prin faptul că luptase pentru redobândirea autonomiei noastre administrative şi partidul resturnării Protectoratului rusesc. Cei ce tindeau la mănţinerea Protectoratului rusesc erau cei cu temere că ar putea perde şi ţara şi influenţa pe care o exersau ei intr’ensa. Cei-lalţi o făceau in numele dreptăţii, care nu se putuse dobândi deplină sub inriurirea acelui Protectorat, toate presci'ipţiele Regulamentului organic, şi aceia, propagănd in numele principielor revoluţiunii de la 1789, au cercat să lărgească mecanismul representativ proclamând desfiinţarea privilegiului. N’au isbutit revoluţiunea din 1848, dar, in fine, mai pe urmă, după o constituţiune dată noă de către Străini in urma resboiului Crimeei, cănd se hotăra unirea Principatelor romane ; dupe Statutul din 2 maiu 1864, urmat de căderea lui Cuza, se ajunse in fine la Constituţiunea actuală, care deveni idealul tutulor la 1866, pentru că, pe lângă proclamarea principielor celor mai liberali, in acelaşi timp hotăra stabilitatea tronului, incredinţăndu-1 unei dinastii străine ereditare. Acum societatea română intra in plin regim representativ şi ii trebuia priceperea politică, intocmai precum unui vas încăput la largul mării ii trebue echipaj experimentat. Cată să ne întrebăm aci: daca decretănd regimul representativ in vigoare societatea nostră dispunea de elemente proprii intcmeiării lui sincere ? S’o spunem cu francheţă : spiritul ciocoesc, chiar de la introducerea unui regim parlamentar de mijloc, la 1859, in Ioc de a fi combătut, se desvoltase mai mult, in trebuinţa ce diferiţii bărbaţi politici cu pretenţiuni la minister simţiau de a avea mai mulţi aderenţi, la care se complăcea spiritul ciocoiului căutător de foloase şi inaintare. Aceia cărora Convcnţiunea de la Paris le dase mijloace mai puţine de inriurire imr’ale statului; Demagogia ce pretindea a conduce Naţiunea la libertăţi şi la fericire, nu s’a sfiit a chiăma la sine şi a-şi asocia pe cio-coiu căt era el disponibil pe timpul acela şi desemnat cu numele de paraponisit, spre a-i servi, daca nu la alt ceva, cel puţin de claqueur la de-clamaţiunile ei. In contra clasei domnitoare a Conservatorilor se ridica totintr’un timp Domnul ţârei Vodă-Cuza, care, având in mănă puterea executivă, pretindea să intemeeze un guvernământ personal; şi din graţia lui ananghie decurseră acele reforme eu toptanul, nechibzuite şi intempestive, date in aolamarea publică şi cari, deschizând noui cariere politice, invita ciocoinicia pe densele. Ca graţia din graţia se produse in urmă resturnarea fără popor din noaptea lui 11 februariu 1866, care arunca şi aceea cu mâini pline libertăţi in toate părţile, spre descăntare la încântarea ce o făcuse Tiranul pretins liberator—liberalitate la cari Conservatorii nu cedat, ea probă că ei n’au avut nici-odată cugetul să zu-grume. Adevărat este că poporul a aplaudat şi la acestea; ba incă, eşind chiar cu buchete înaintea invingeto-rilor; dar, daca l'ar fi apucat cineva a-şi da seama de ceea ce făcea, de sigur că n’ar fi ştiut ce să râspunză. Din nenorocire, rivalitatea dintre guvern şi adversarii sSi, au născut concurenţa in dare de libertăţi de care poporul a remas uimit, dar şi nesimţitor, fiind că, conducătorii lui, poltroni şi incapabili de sacrificic, nu ’au pus să dobândească, cu sacrifi-ciele sale proprii, drepturile ce-i sunt prescrise şi de aceea nici le înţelege nici ţine a Ie exercita. Ast-fel, după o practică de 17 ani, regimul parlamentar nu numai n’a putut să se intărească la noi câtuşi de puţin, dar incă a ajuns o parodiă scârboasă şi spăirnăntătoare pentru efectele rele ce le aduce in mod progresiv. Nu se poate tăgădui că aceia cari s'au întrecut a striga „sa se întindă drepturile, la popor /“ aveau şi datoria să-l experimenteze in mod sincer, să se dea pe sine-le exemplu de corectitudine constantă, să aibe in fine răbdarea a deprinde "poporul puţin câte puţin la exerciţiul onest al acestor drepturi. Insă, aceşti duoi ambiţioşi vulgari, d-nii Rosetti-Brătianu adică, in setea lor pentru putere, au lăsat la o parte şi educaţia poporului şi tot, şi s’au îndeletnicit de preferinţă să propage ciocoinicia , să o invoace chiar in satisfacerea poftelor lor ; şi acum ei sunt bine cunoscuţi tutora nu ca şefi conducători ai unui partid politic, dar ca uneltitori ai unei intovărăşiri de ciocoi interesaţi ce n'au nimic alt sfânt de căt împărţirea intre dănşii a bunului public. Representaţiunea care au adus’o dumnealor pentru revisuirea şi modificarea Constituţiunii, departe de a fi o expresiune a voinţii naţionale, este un Pandemoniu in care Viciul de brău cu Corupţiunea se joacă cu soartea ţârei ameninţând a o perde. ŞTIRI TELEGRAFICE Algeria, 13 Iunie. — Si Sliman, principalul cap al triburilor resculate din Sudul-Oranului, a părăsit Saliara indreplăndu-se spre Tanger pentru ca, de acolo, se ’şi faci supunerea către autorităţile franceze. Aceasta supunere a celui din urma ^cap revoltat va aduce pacificarea complectă a oraşului şi de Sud. Pa ris. 13 Iunie.—încep a recunoaşte cercurile diplomatice câ o apropiere insemna-tă s’a făcut iutre Turcia şi Rusia de la cea din urma intervenire a lordului Dufferin pentru reformele din Armenia. In formaţiuni In justiţie s’au făcut următoarele numiri pe lângă cele anunţate deja : Domnu Teodor Rosetti. licenţiat in drept de la facultatea din Paris, actual membru al curţei de casaţiune, s’a numit preşedinte de secţiune la acea înaltă curte, in locui domnului N. L. Gherasi demisionat. Domnu G. Giurgea, doctor in drep actual preşedinte de secţie la curtea de apel din Focşani, a fost numit, membru Ia înalta curte de casaţie in locul vacant. Domnu G. Liciu, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, actual procuror la inalta curte de casaţie, prim-preşedinte la curtea de apel din Iaşi, in locul râmas vacant prin demisio-narea domnului S. Nei. Domnu Remu Opreanu, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, fost procuror la inalta curte de casaţie, procuror la acea inaltă curte, in locul domnului G. Liciu trecut in alt post. Domnu Gr. I. Columbcanu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual membru la curtea de apel din Craiova, procuror general la aceiaşi curte, in locul domnului Gr. Grămăticescu demisionat. Domnu C. Yălimărescu, licenţiat in drept de la facultatea din Tulusa. actual supleant la curtea de apel din Craiova, membru la aceiaşi curte, in locul domnului Gr. I. Columbcanu i-naintat. CRONICA * * Spre a intâmpina cheltuelile necesare cu ocasiunea solemnităţii iuaugnrârei statuei lui Ştefan-cel-Mare, la Iaşi, după programul adoptat de guvern, se va cheltui 40000 lei. * Domnii Atanasie Hagi Gheorghiu şi Alexandru B. Logaridis, proprietari, sunt numiţi in funcţiunile vacante de comisari ai guvernului pe lângă casa de credit a-grieol din judeţul Constanţa. * Domnu Costache Anastasiu s'a numit in funcţiunea de comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din judeţul Bacău, in locul domnului G. Juraşcu, demisionat. * Trenul de mărfuri No. 432, condus de către maşinistu Alvil, in zioa de 17 Maiu, a călcat lângă staţia Ianca pe indivizii Dumitru Lepfidatu şi Ioan N. Tatu, cari treceau peste linie cu căruţa in acel timp, din care causâ cel d’ânteiu a incetat din viaţa peste puţin timp ; iar cel d'al doilea, greu rănit, s’a trarnis la spitalul oraşului. * Astă-seaiă, Vineri, d. Robert. profesor-magnetizor şi d-ra Elena al s6u medium (ambi polonezi de naţie) vor da o reprezentaţie in gradina Orpheu, impărţitâ in trei părţi. * Monitorul de azi publică un decret prin care se conferă serviciul credincios clasa T de aur mai tutulor grefierilor de pe la diferitele curţi şi tribunale din ţară. In nu -mfirul viitor le vom da numele. * Mâine se va ţine pentru sufletele morţilor un serviciu solemn. La capela cimitirului Bellu la orele 10 va începe serviciul. I. P. S. S. Mitropolitul Primat va oficia in persoana. Toţi preoţii din capitală vor se-verşi pe la bisericile lor sânta leturghie la orele obicinuite spre memoria repausaţilor din parochiele lor respective. Programa este aceeaşi ca in toţi anii. REVISTA ZIARELOR Roillâliul susţine, că opoziţia se inşală zicând că : Adunările de revizuire nu se pot ocupa de nimic alt, decât de revizuire. Camerile de reviruire au toate drepturile şi datoriele Camerilor legiuitoare. Dacă n’ar fi aşa, puterea executivă ar remănea fără controlul naţiunii in trup de un an, ceace este anticonstituţional, Şi apoi statul ar remănea şi farâ buget. Binele Public işi aduce aminte de momentul cănd d. Brâtianu era să cadă. Ce se făcu ? Petraru il atăcă cu un cuţit de tinichea; opoziţia e acuzată. Petraru cu ai sâi e codam-nit. dar tratat prea bine. Apoi „Românul” începe să’l apere. Beizadea Gr. Sturza cu redactori sâi dau mâna cu d. Brătianu. Petraru e graţiat. Oare acel atentat n’a fost înscenat de d. Brătianu ?Ciue se mai indoeşte ? România Liberâ e îngrozită de plaga funcţionarisinului la noi şi de urmările lui, cari sunt in prima linie desgustul pentru muncă reală şi productivă. Această industrie politică face o concurenţă omoritoare adevâratei industrii. Vinovată este legea electorală, căci pentru un vot. se incre-dinţează posturi publice oricui ! Din Districte înecaţi. — In ziua de 16 maiu, s’a ineeat in riul Molgova, locuitorul Petre Mircea din comuna Şasea, judeţul Suceava. Individul Niţa Petrescu din Capitala, duc6ndu-se in ziua de 23 maiu, împreuna cu un alt tovarăş ca să macine porumb la moara Teiu din comuna Colentina, a intrat in heleşteul de la acea moară ca să se scalde şi s’a ineeat impreuna cu un cal cu care intras» in lieleşteu. Caşul s’a comunicat parchetului. TIMPUL g f Inundaţie. — La 20—21 maiu, a căzut ploae la comuna Băleşti, judeţul Gorj, dis tnigându-se semănăturile a 109 pogoane ale locnitoiilor prin venirea apei numită Rasova, care a rupt şi 4 poduri după şo seaoa comunală, luănd şi mai multe lemne ce erau aduse de comitet pentru construcţia unui pod chiar peste acea apă in calea judeţiană. Trăsniţi. — In ziua de 21 maiu, pe cănd ploa, fata Paraschiva aflăndu se lu-crănd in casa domnului Iorgu Iliescu din oraşul Craiova, a fost atinsă de trăsnet asupra genuchiului stâng şi la degetul cel mic, fără a avea consecinţe grave. Trăsnetul lovind mai ănteiu un dud ce era la spatele casei, a pStruns prin fereastra camerei in apropiere de acel dud, şi a trecut prin uşa ce era deschisă din mijlocul casei in o a doua cameră unde se afla fata, după care a eşit afară pe o altă fereastră, fără să causeze alte stricăciuni. In ziua de 23 maiu, pe timpul unui nor de ploae cu tunete şi fulgere, locuitorul Radu Dumitru din comuna Bobeşti-Bălâ-ceanca din judeţul Ilfov , iutorcându-se a casă de la munca câmpului cu carul cu 4 boi, din cari 2 puşi la jug şi 2 legaţi in urma carului, trăsnetul a omorât boii de la jug, iar un copil al numitului locuitor, in etate ca de 10 ani, ce mâna boii, fiind contusionat, a râmas căt-va timp surd de urechea stângă. din care insă in parte se speră că vor li indreptate. Un cndnrrn. — La 26 maiu, iu rîul Berlad, ce trece prin oraşul Bârlad, s’a găsit inecat şi aiulii de nisip cadavrul lui Iţic sin Avram, care era cam esaltat şi care lipsea, fără a i se cunoaşte urma, incă de pe la finele Junei decembre trecut. ECOURI STREINE Serbia îmbunătăţiri de introdus in ad ministraţiunea justiţiei şi in legisjutiune (Urmare) V. Îmbunătăţirea legei constitutive a cor-putui de advocaţi. supleant in timp de 2 sau 3 ani de zile, de şi nu ar poseda titluri academice, căci nu este destul pentru a se decreta precum a făcut-o legislatorul din 1864, că numai licenţiaţii şi doctorii in drept să poatăTi advocaţi, pentru ca să se şi găsească indestui pretutindenea unde trebuesc. In ziua de 23 maiu, căzând o ploie cu tunete şi fulgere pe teritoriul comunei 0-răşti din judeţul Ilfov, trăsnetul a omorât pe locuitorul Voinea Nicolae, care se afla la munca câmpului. Foc. — In noaptea de 21—22 maiu, a ars o casă veche, douâ coşare, doi boi mari de plug şi mai multe obiecte ale locuitorului Stoica Popa din cătunul Bobocu, comuna Cochirleanca, plasa Câmpului, judeţul Buzâu, causăndu-i-se o paguba de S00 lei; focul se presupune că a fost pus cu intenţiune de făcătorii de rele, pentru a căror urmărire s’a luat energic măsuri. Poliţia judecătorească s'a sesisat de afacere. Debordare.—In ziua de 22 maiu, viind mare rîul Ciorogărla, a debordat şi inundat cu totul semănăturile locuitorilor din comuna Cosoba, judeţul Ilfov. Ziarul Sctmowprava (Autonomia) a pus milna pe depeşele schimbate intre ministrul Garaşanin şi prefectul din Zaicear cu ocazia tulburărilor dela Gamzigrad. Acel prefect rapor-;ează : Ca la 400 ţerani s’au adunat a un semnal dat cu cornu ; apoi s'a dat semnalul de înaintare ca ti-■ailiori, de a da focuri şi a ataca. )upă o luptă de trei sferturi de oră, noi am fost respinşi pe dealurile din faţă. Maiorul Sretkovici era cu mine. Rog a mi se trimite cel puţin un batalion trupe regulate. Ministrul Garaşaniu întreabă : „Nu ajung cele doue escadroaue de jandarmi la care prefectul respunde: „Nu sunt toţi aici şi apoi sm vorbeşte că ne vor trăda.“ — Garaşanin replică: „Aşteptaţi la telegraf, mg duc la regele." Aceste depeşi descriu începutul afacerii. Despre lupta urmată lipsesc ştiri autentice. Afacerea pare a fi a-căt momentan e ar-cum spune o depeşă planată, intru mistiţiu, după din Belgrad. Albania Gazeta oficială a Munt ‘negrului „Glas Ţirnogorţa", susţine, că lup- tele din Albania au fost foarte crâncene si declară, că trupele turceşti au potolit insurecţiunea triburilor Clemenţi şi Castraţi, restabilind autoritatea Sultanului in Albania, pierdută din causa slăbiciunii guvernatorilor din Scutari. Accident. — In zioa de 23 maiu, individul Menacham Moise Costar din Bucureşti, aflăndu-se in bălciul Ispasului de la comuna Slobozia, judeţul Ialomiţa, şi voind să vânză un revolver unui alt individ, pe când ’1 incerca dacă este bun a luat foc, un cartuş ce din intâraplare se afla intr’ân-sul şi a impuşcat in gat pe individul Ne-culai Petre din Ploeşti. Caşul s'a comunicat parchetului. Grindină. — In ziua de 23 maiu, asupra comunei Silistraru, judeţul Brăila, şi pe câmpiile din nrejur, pe o distanţă de 5 ic.hiloLuetri lungime şi 2 lăţime, a căzut ploae, torenţială cu grindina, durând a-pioape o oră şi jumătate : după încetarea ploaei, apa pe faţa pământului era de o palmă. Grindina a vătâmat holdele sătenilor. Italia In Roma a apărut o broşură intitulată „L’AIleanza ItaIo-Papalc“, al cărei autor este nepotul unui cardinal. Drept condiţiune principală pentru această alianţă autorul cere: 1., Abrogarea legii de garanţie şi cooperarea Austriei şi Germaniei şi 2 Mutarea reşedinţei guvernului in alt oraş. Acum un an se vorbea mult de plecarea Papei din Roma ; acum se vede că Papa speră a tace ca Um-berto să fugă din Roma. Nu este trebuinţă să vâ mai spun că dacă s’ar impune justiţiabililor o ast-fel de îndatorire, urmează ca ei să fio şi clieză-şuiţi că in advocaţi au să ’şi găsească persoanele cari să întrunească, după cum am spus, toate condiţinnile de moralitate, ca pacitate şi esperienţă. Pentru aceasta este de neapărată necesitate de oare-cari modificări a legei constitutive a corpului do advocaţi pen tru a scăpa acest salutar corp şi întreaga socie tate română de flagelul fabric.elor de advocaţi. Şi in această privinţă, pentru a nu se da loc la nici un fel de protestaţiune, este bine să se asigure numai viitorul şi să nu se răpească drepturile dobândite in virtutea actualei legi, şi chiar daca s’ar părea că aceste drepturi au fost dobândit" prin violarea âcestei legi, căci violarea acestei legi s’a impus chiar de la început ca imperioasă necesitate. Şi intr’ndevâr, după spiritul şi chiar litera acestei legi (articolele 1,25 şi următorii), advocaţi nu ar fi putut fi de cât, acei cari ar fi obţinut titluri academice de la vre o facultate de drept română sau streină, precum si acei cari eser-citaseră profesiunea de advocaţi in curs de patru ani mai naintea promulgărei acestei legi, precum şi acei cari ar fi depus in curs de 7 luni dela promulgarea acestei legi un esainen inaiutea unor comisiuni instituite ad-hoc. Ast fel că mai toţi magistraţii practicanţi şi cari până mai de curând formau majoritatea prin tribunale şi pe la Curţile de apel, ar fi trebuit, să fie escluşi de la eserciţiul profesiunei de advocaţi, ceea-ce bine înţeles ar fi fost nedrept. Pentru aceasta, de nevoie, consiliul de disciplină al corpului de advocaţi, prin o esce-sivă interpretaţie a articolului 11 din această lege, a admis mai intâiu pe aceste persoane la eserciţiul profesiunei de advocaţi, astfel că o-datâ a trebuit ca legea să fie călcată cu o oare-care aparenţă de jus tiţie spre a nu lăsa muritori de foame pe aceşti magistraţi, pentru ca in urmă com-plesenţa şi venalitatea unora' din aceste consilii de disciplină să nu mai cunoască nici o margine, să introacâ limitele oi i-cărei prevederi, ori-cărei pudori atribuind spre marele prejudiciu chiar al un»i bune VI. Esecuţiunea hotarinlor date in materie penală. In ceea ce priveşte esecuţiunea hotărîri-lor penale actualmente mai că nu esistă nici un fel de control ; ea depinde aproape de Ia bunul plac al grefierului sau mai bine al archivarului, după cum adică aceştia i-naintează sau nu, curând sau mai tărziu, dosarele parchetului spre esecutare. Nici un mijloc nu esistă actualmente pentru a se putea asigura eine-va in mod repede şi cu siguranţă că toate hotărîrile penale râ mase definitive s au esecutat, cum şi de modul şi timpul cum şi când aceste hotă rîri se trimit spre esecutare. Această ces tiune merită, cred, o deosebită preocupa ţiune, căci la ce ar mai servi tot aparatul judiciar daca hotărîrile pronunţate de justiţie nu s’ar esecuta? In legea de procedură pe nala esistă in adevâr articolul 573, care impune grefierilor de la tribunale şi curţi i inserie pe ordine alfabetică intr'un re nistru special pe toţi cei osândiţi la inchi-soare, şi tot sub pedeapsă de amendă, li se impune prin articolul 574 şi obligaţiunea ca să trâmbă câte o copie după acest registru Ia finele fie-cârui trimestru atât către ministerul de interne, eăt şi către ministerul de justiţie. Nu efistâ insă nici o disposiţiune de lege care să impună parchetului sau alt cui-va obligaţia ca să vâ r >porteze, fie domniilor-voastrc, fie minis terului de interne, daca aceşti condamnaţi au fost şi esecutaţi la facerea osândei, sau causa pentru care nu au putut fi esecutaţi. torul introductiv, nici in rechisitorul dj niliv, şi pentru a nu îşi da multă osteni lâ cu citirea proceselor-verbale şi a celor alte acte de instrucţiune, se mulţumesc ^Presiunea vagă : citându-se şi martori propuşi, ori invităndu-se şi martorii prevezi! in procesele-verbale şi cele-l-alte acte instrucţiune ; ast-fel că din această caui citarea acestor martori se face ad libituj şi mai ales după găsirea cu cale a tului sau ajutorului de grefă care astl Vil. Citarea martorilor in materie corecţi-onală la tribunal. administraţiuni a iustifiiei, ori-eârui] spe- Chinn,. telegramă din Londra spune că guvernul chinez urmează pe sub mană a face pregătiri de resboiu (contra Franţei),a’şi mări flota şi sfâ-tueşte pe comersanţii mari, cari au corăbii comerciale, să’şi retragă, vasele dela Malakka şi din Oochin-china. culant de frase şi samsar delicata misiu ne de advocat şi făcând cu chipul acesta să decadă in ochii popoporului prestigiul acestei nobile şi salutare profesiuni. De aceea această legiuire reclamă in interesul chiar al unei bune administratiuni a justiţiei, o urgentă modificare, şi prin această modificare să se ţină compt de starea noastră culturală, de trebuinţele fie-cârei localităţi, precum şi de drepturile ce au unele persoane de a trăi onest din eserciţiul unei profesiuni care ’i cheamă naturalmen-te instrucţiunea şi practica vieţei lor, şi prin urmare, să se recunoască dreptul la eserciţiul profesiunei de advocaţi şi tutulor persoanelor cari ar fi servit in magistratură cel puţin Ia jude de ocol, substitut şi luci un râu sunt dator a semnala aten-tiunei domniei-voastre, şi acest râu se raportează la abusul ce se face cu citarea mar torilor inaintea instanţelor judiciare de represiune in prima instanţă. Acest abus ca-usează mari străgâniri şi mare pagubă, mai cu seamă populaţiunei noastre rurale. In a-ceas'â privinţă, domnule ministru, remediul este lesne de găsit, căci nu se raportează, după părerea mea, de cat numai la o simplă cestiune de administraţiune a justiţiei. Şi intr’adevâr, neperzend din vedere următoarele douâ reguli ce urmează să se observe in materie de procedură penală inaintea jurisdicţiuuei de judecată şi anume că: instrucţiunea aci urmează să fie publică şi orală, şi că procesele verbale dresate de oficerii do poliţie judecătorească trebuesc crezute până la proba contrarie ce urmează să se facă de partea care le-ar contesta; este învederat că inaintea judecâţei nu trebueşte să figureze, şi prin urmare nu trebuesc citaţi, de cât numai acei martori ale căror depuneri ar fi necesarii intru descoperirea adevâruiui. Aceşti martori ar trebui indicaţi cu îngrijire de părţile interesate, şi anume : de procuror, şeful acţiu-nei publice, de partea civilâjjşi de inculpat. Ce se intemplă insă mai tot-d’a-una in practică ? Procurorii mai nici o-datâ nu indică anume pe aceşti martori, nici in rechisi- COpM . .. - coneeil teazâ citaţiile, şi caro de asemenea ori di nepricepere, ori pentru a nu îşi da muli osteneală, citează fără deosebire pe toa: persoanele ce se prevăd in acele gprocos| verbale şi acte de instrucţiune, macar mărturisirile lor nu ar fi de nici un fofi pentru descoperirea adevâruiui, ori citeuzl numai pe unele din ele şi de cele mai' ' multe ori, nu pe acelea cari ar trebui, fel ca la zioa infăţişărei procesul se amâni! pentiu a se chema şi aceste persoane. ’ In procesele cari trec mai ântâiu prin in strucţiune, scandalul une-ori este şi „J maie. Se întâmplă in adever procese in ca-fl ri figurând mai mulţi inculpaţi, numai con. tra unuia sau contra cător-va s’a declarat cas de urmărire, şi din causă că proeuro rul nu indică in rechisitorul seu martorii! cari trebuesc citaţi, tribunalul (copistul sa A ajutorul de grefă) citează pe toţi cei ce ai figurat in instrucţiune, şi prin urmare, şi, pe cei ce au servit a stabili neculpabilita-tea inculpaţilor contra căror s’a declarat caii de neurmărire, şi incă de multe ori se citează numai aceştia, iar nu şi cei-alţi, şii cănd se procedează cu uşurinţă din causa neesperienţei magistratului care presideazăl sau a procurorului care susţine acusaţiunoa la instrucţiunea orală, fireşte că aceşti martori spuind că nu au nici o cunoştinţă a-supia faptului, hoţii se achită spre marea desfidere a justiţiei. O'asemenea stare scandaloasă de lucruri ar fi bine, domnule ministru, să inceteze. şi va inceta numai când domnia-voastră ' eţi da cuvenitele ordine procurorilor, şi ieţi şi veghea ca aceste ordine să se şi o-secute intocmai, zic veţi şi priveghea, căci pentru această lucrare trebuind a se depune o continuă laboare de procurori, este/ posibil ca asemenea ordine să nu se e cute. Iar binele ce va resulta pentru liniştea, buna stare şi chiar avuţia sociala, din o asemenea mică muncă va fi imens. Procurorul îndatorat fiind a areta pe martorii ce vor trebui să fie citaţi, va fi forţamente nevoit a citi cu atenţiune procesele-verbale şi prin urmare, in posiţiune a cunoaşte mai tot-d’a-una daca pentru faptul in ele constatat sunt elemente suficiente a deschide acţiunea publică, şi chiar incă dacă acest fapt ast-fel cum se detaliează de partea vătămată constitue sau nu o infracţie la legea penală, şi ast-fel vor sesiza cu mai puţine afaceri tribunalele, şi cu chipul acesta se a intămpla mai rar faptul de a se stră-găni oamenii pentru nişte pretinse inculpa--iuni, cari in definitiv nu abutisează la nici un resultat. V. 7Dl- Constatarea identităţei persoanelor ce depun la tribunal acte spre autentificare. O lacună mai de toţi observată in legis-laţiunea noastră este şi aceea că nu se prescrie nici o măsură peDtru constatarea iden- FOILETON PERUL ALB Urmare Da, pentru a nu mai reveni ! căci cum sosiră pe câmpul de lupta, cui-rasaţi, oţeliţi, numai eu fier pe den-şi, fiii sei legitimi şi dânsul fură crud bătuţi şi ucişi in câmpiile Nicopoli, in Bulgaria, unde Turcii măcelăriră pe cavaleri. Dumnezeu sâ’i erte ! Să nu mai vorbim de dânşii şi să ne întoarcem la singura fiinţă care rămase din astă nobilă familie. Guy d’Abrot se afla in urma tatălui s6u, nu in calitate de luptător; căci contele de Oudales era încredinţat că cel din urmă din fiii s6i, aplicat la citire şi la învăţăturile scolastice, nu era bun de căt de călugăr sau de profesor, şi nu’l luase cu sine, de căt pentru a’l face martor la vitejia lui precum şi la a cclor-l-alţi Iii, pentru ca, intr’o zi, relatăndu-le pe hărtie, infruinuseţatc cu figuri gentile, să poată îmbogăţi cronicele din Normandia. In adever, după buna-voinţă părintească, Guy se afla pe lăngă mulţime nu pe un cal bun de bătae ca cei şase fraţi ai lui, dar pe un cal piost, ca un servitor ; nu cu corpul garantat de cască şi de pavăză, dar in hainele lui obicinuite; căci, după obiceiul normand, numai cav.derii aveau dreptul să poarte armurc de fier. Asemenea, cănd [Orientalii închiseră pe chreştini in mijlocul unui cerc de fier, in acea mare invălmăşală de dobitoace şi de oameni, daca Turcul, caic îadica asupra lui Guy d Albrot sabia lui indoită. nu l-a despicat in doue, această este, că elevul capelanului chemă in ajutor ştiinţa lui magică, sau, poate că iu fidelul fu mişcat de tinereţea şi de frumuseţea lui. —Foarte bine ! cred, strigă interlocutorul meu; dar, scumpul meu domn. nu ai putea să scurtezi istorisii ea d-tale, căci n aud vorbindu-se enca de Perul alb ? Va să zică, nimeni a ar putea astă-zi să'mi spună istoria Perului alb ? Trebue dar să cred in esplicaţiunea ethimologistului. Iată inălţimele din Montigny, şi rne tem că călătoria noastră o se se sfărşeas-că inaintea istoriei dumitale. — Iii liniştit, ii reşpunseiu eu, nu suntem noi bine şi comod aşezaţi, încet legănaţi pe apă, in aer curat, şi sub un cer noros, dar rîzător ? Istoria mea va urma mişcarea bărci; o voiu zăbovi sau grăbi dup? valuri şi dup? vent şi tot sper a ajunge la scop mai naintea patronului. Urmez : ^ Guy d’Albrot însoţi pe invingetorul seu in Asia şi, in timp de patru-zeci ani, nu se mai auzi vorbindu-se de densul, — Patru-zeci ani ! Nici mai mult, nici mai puţin. Aşa dar include ochii asupra epocci de care te am întreţinut, pentru a nu i deschide de căt patru-zeci ani in urmă. Era intr’o seară, către anul 1435 —36 Atunci, Englejii erau stăpăni pe Normandia şi pp o mare parte dm regatul Franciei. Carol VII la Kcims şi lienric VI la Paris fuseseră ambii unşi de regi ai Franţiei, cu deopotrivă mulţumire din partea po- porului, şi resboiul urma cu toate acestea intre denşii, in detrimentul poporului, Intr'o seară dar, intr'un hotel din Rouen, situat pe marea piaţă, unde, cu căţi-va ani înainte, fusese arsă Jeana d'Orleans. nişte soldaţi onglesi, aşezaţi in mijlocul paharelor de bere şi de vin, le goliau in onoarea ducelui de Bedford, de Talbot, şi spre ruşinea ducelui do Bourgog-ne,1 care se despărţise de vechii soi aliaţi. Tenorul cap al acestor oameni de arme, ostenit de o zi de petreceri. întins intim colţ. al sălii, plină de fum, pe un lung fotoliu de piele,’ dormita, visând la amorurile sale, in mijlocul ciocnirilor de pahare şi de sticle Tenorul. sir Andrei de Mauny, frances din naştere, remăşese Engies cu inima şi ducele de Bedford pusese sub comanda lui o compauieTle soldaţi. D’abia ultimul toast al soldaţilor resunâ sub boitele săli, că tenerul căpitan se rădica de o dată in picere, şi, cu ochii deschişi, aruncănd un ban de aur in mijlocul grupei, luminată de reflectările roşatice ale lămpilor, părea aprinşi de vinul acestei Irmoase ţeri, pe al căror stăpăn ’1 blestemaseră : — Prea bine zis, le striga el, ruşine pentru acea canalie de Bourgig-non ! Gloriă pentru Engies ! Apoi, indulcindu'şi vocea: — Destul aţi bflut vin prost şi bere, beţi acum şi şampanie, in onoarea frumuseţilor normande, dar serviciul să nu sufere de loc.Beţi şi vegheaţi ! Soldaţii respunseră acestor cuvinte prin o veselă aclamaţiune, in timpul căreia a readormit. căci sgomotul ii era soporifer. — Ah ! dar bine, striga ascultătorul meu, d-ta ’mi spui altă istoriă ! Poate că peste puţin Tui vei spune alta, şi Perul alb nu se arată. Lasă'l la o parte, pe căpitanul d-tale Mauny... — Şirul de Mauny, ii replicaiu eu, treime să joace rolul principal in acest myster. care a aţătat aşa de mult curiositatea dumitale ; daţi 1 dar atenţiune şi nu mo mai intreru-peţi, daca voiţi să sfărşesc. El tăcu. Eu reluaiu ; (Va urma). Trad. de Dcmroc. TIMPUL anelor re dopun io tribunal ac iitificaro (legalisare). L)e multe' enunţat numai, iar alte ori mi ; caşul ca si şi ved pe unele , i rea credinţi presentăndu-se in actele, a căror autenticitato la tribunale. Pentru a prein-şneni substituţiuni de persoane, in pentru a face mai lesnicioasă asemeni substitutiuni de perie prejudieiabilă atăt pentru preş-1 ţi, cat şi pentiu interesele cei ales a acelor ce nu ştiu car-a mă asigura pe căt posibil a persoanelor ce se presentau Otibunal spre legalisare, am luat căt am ocupat funcţiunea de tribunalul de Argeş, unnă-itiune : de căte-ori persoa- u ştiau carte se presentau la >.vre-un act oarp-care, precum ,re. donatiune, testament, etc. e a lui autenticitate trebuia ca itituie sau transmitea dreptul zătorele, testatorele, douatorele, smte tribunalului o-dată cu ac. a se autentifica şi un ce.rtiţl-titate (bilet de 1 egitimaţiune,) primarului comunei in care dorn vorba de un locuitor sătean <. a comisarului despâiţirei res-*ra vorba de uu locuitor din o lână, in care certificat (bilet de »•), urma să se indice signali-«soanei, precum şi actul ce voia J, tribunal spre legalisare. t măsură de şi nu tocmai dictată irodus insă mulţumitoare rusul-şrâspuns pe deplin scopului penă-a fost dictată. irea in mod espres tribunalelor i a competinţei de a legalisa i l actele originale ce nu se vor d *se la vrc-o altă instanţă ju-diciaiă. a ia afacerilor se simte adesea ia cine-va să’şi procure copie după originale acte ce uu depuse la vre-o autoritate judi - implu cine-va simpte nevoie a legalisate după sineturile moşiei u ca având nevoie se intreprinzâ ni să intenteze un proces voeşte fie acte, să le depue la Casa de ri să le lase in conservatiunea ori să le incredinteze vre-une :-ntra consultatiune. Naşte intre- autoritate se va putea adresa n se facă să i se libereze copie upe aceste sineturi ? Natural-mnsul ar trebui să fie ca aseme-rmează a i se libera de tribu-•tariat unde sunt, asemenea tri-eţian care are şi asemenea atri -notariat : insă in practică, res-e să dă este acesta, că legea disposifiune nu recunoaşte in acestor tribunale competinţe de runenea copii legalisate. ri ra atribuţiuni procurorilor . ii) rea in parte a avocaţilor publici cum şi a le şi susţine alături cu procurore-le in procese de o mai mare importantă. Cu această reformă pe lăngă că o inserată economie s’ar produce in bugetul Statului, şi care ar servi la îmbunătăţirea altor servicii publice, eu cred că procesele Statului ar (i mai bine apărate şi averea Statului mai bine chezăşuite. Nu eA' trebuinţă so mai spun, căci aceasta este do notorietate publică, cum azi de cele mai multe ori să periclitează procesele Statului numai din cnusa negligentei avocaţilor publici, care având dreptul de a pleda iu procese particulare, cum şi a ocupa şi alte diverse func • tiuni publice, nu ’şi scrifică mai nici o dată clientela lor particulară şi trebuinţele servi-cielor e ■ mai ocup pentru a susţine poccselo Statului. Eu nu inteleg ce s'ar obiecta in mod serios contra unei asemenea reforme. Oare averea Statului nu e a tutor cetăţenilor contribuabili, şi ori-ce ştirbitură pe nedrept sau din negligentă adusă ei nu se restrânge asupra pungei in genere a tutulor contribuabililor ? Oare-cănd un ochiu vigilent ca acela al unui special representant al so-cietâtei ar veghea la conservatiunea şi apă rarea acestei averi ar mai fi oare posibil de cele mai multe ori acele procese scandaloase, acele tendiute do hrăpiri din mo-şiele Statului, acea negligenţa culpabilă din partea acelor funcţionari chemaţi a administra averea Statului, acea străgănire de disperat a particularilor caro au daraveri cu Statul ? Se mai poate astă-zi zice că pro-curorele ca representant al societăţei nu trebue să aibă alt rol de căt acela ca asistând la desbateri, cu o voce nepărtinitoare resumănd susţinerile părţilor litigante se arate din partea societăţii, cum ar trebui judecata să resolve procesul in sensul unei adevărate justiţii ? Nu, căci prin legea din 29 Octombrie 1877 i s’a suprimat acest rol n materie civilă. Se poate oare de asemenea pretinde in mod serios că procurorele ca magistrat ar putea influenţa pe lângă colegii sei magistraţi ca procesele Statului să fie resolvate in paguba particularilor ? O asemenea pretentiune dupe mine nu se poate califica de cât de o adevărată nălucire. In ce azi procurorele influenţează pe lăngă colegii sei magistraţi ca procesele co-recţionale in cele in care sunt angajate interese de minori să se resolve tot-d’au-una in sensul conclusiunilor sale? Este, afară de aceasta, biuo inţeles că atunci când procurorilor li se vor ineredin-ţa şi apărarea proceselor Statului, la această delicată şi importantă misiune se vor chema bărbaţi mai esperimentaţi, şi cu che-pul acesta interesele sociali, ce şi azi le sunt lor incredinţate, vor fi mai bine chi-zazuite. Deosebit aceşti magistraţi se vor putea mai bine pregăti pentru cele alte importante funcţiuni de magistratură la caro vor urma a fi chemaţi şi nst-fel rolul pro-curorelui n’ar fi redus ca acum aproape numai la acela de simplu poliţaiu. XI. Judecătorii de instrucţiune Nu găsesc de prisos a spune aci că de căt»va timp am văzut acreditându-se o opi-niune in sensul de a se desfiinţa judecătorii de instrucţiune şi a să incredinţa deli- ) se sil rlf ;U1 te ii rei ieb I, I | te al, ■le i oii l’s Si * a din 29 Octombrie 1877 ri di ■ neptul procurorilor de a mai lua in procese civile, li s’a reservat sau mai bine zis această facul-pentru procesele in care sunt terese de minori şi interzişi, cum se practică acest drept este parodie, pot zice batjocură, u minori fiind sorocite nu intr'o ii intr’o zi cu cele corecţionale, m cele sorocite intr'o zi să fie • fel in cât să se judece unul du-tocurorele nici nu ştie despre iiar cu greu fără a fi chemat, sau îşi ca să ia conelusiuni, şi ast-ministerului public se ocupă mai nna de căl.e unul din avocaţii ce întâmpla se asiste la şedinţă. Aista prin neindatorirea represen- norilor de a comunica procuro-i : acele de apărare mai înainte de >ar ticesta este iu imposibilitate de i i tulte ori ca să ia conelusiuni in :i de causă. n*i ert ud ,ii lld nit du ■ . despre aceste atribuţiuni ale pro-lor iu pot să nu pun in vederea dom-■■ • şi marele folos ce ar trage sta-ocurorii ar fi Însărcinaţi şi cu proceselor Statului in genere, su-e in un asemenea cas mai toţi utului, afară de eforii avocaţi, estia să fio menţinuţi pentru i a fi consultaţi asupra mijloa-jsţinerea pretenţiunilor Stat hui, cata lor misiune procurorilor. Nu pot intra acum in desvoltări amplificate pentru combaterea acestei opiniuni. Tot ce pot spune este că cu o ast fel de reformă s'ar ridica ultima garanţie a libertăţei individuale şi mai ales pentiu poporul serman, căruia din causa mulţimei afacerilor cu care sunt in-sârcinaţi procurorii, i s’ar da puţină atenţiune. Afară de aceasta ciue nu vede pericolul la care ar fi espusâ societatea când bunul cel mai scump al cetăţeanului : li- bertatea individuală ar fi la discreţia judecăţii, adesea ori dupe primele impresiuni ale unui magistrat puţin esperimentat şi puţin cunoscător de miseriele şi patimile omeneşti. Esperienţa timpului şi Înţelepciunea omenească, cu drept cnvent a hotărât in materie de judecată că acusatonil şi cel ce adună primele elemente de constatare să fie altul de cât judecâtoru1 şi din acest punct de vedere ueputându se tăgădui că misiunea judecătorului de instrucţiune este mai mult do judecata, de oare ce dânsul este care are a hotâri asupra greutăţii probelor adunate, cum şi asupra necesităţi şi oportunităţi unei arestuiri, urmează neapărat ca funcţiunea sa să fio diferită de a procurorului. So zice insă că cu sistemul actual de a fi şi procurori şi judecători de instrucţiune se causeaza intârziâri iu instruirea causolor şi preveniţii sufer adose ori arest indelungat. Este adevărat că uneori se urinează oare-care întârziere in com-plectarea instrucţiunei afacerilor penali, insă această intărziere mai tot-d’a-una nu provine de căt din negligenţa procurorilor şi a judecătorilor de instrucţiune, negligenţa care se poate lesne priveghea şi preîntâmpina. Şi intr adovăr, D-voastrâ, când pentru prima oară aţi venit in anul 1877 la ministerul justiţiei aţi luat in această privinţă o salutară disposiţiune, aceea a se comunica la finitul fie-cărei luni de către judecători de instrucţiune, atât d-voastră căt şi procurorului general respectiv, câte un tablou de afacerile pendinţi la cabinetul de instrucţiune. Nu ştiu daca această disposiţiune se mai păstrează şi acum, in tot caşul dacă nu se mai păstrează ea trebue menţinută; şi ca să fio şi mai eficace, trebue să daţi ordine ca in acest tablou să so menţioneze şi acele afaceri care cu instrucţiunea de şi declarată complectă de judele instructor insă, dosarele, conform art 1,28 pr. penală au fost trimese procurorului pentru a’şi forma requisitorul definitiv, cum şi pe aceloa ce au fost restituite cu rechuistorul definitiv, pentru ca judecătorul de instrucţiune sâ'şi formeze ordonanţa. Cu o ast-fel de măsură se va putea priveghea ca afacerile penali să nu intărzieze prea mult pentru facerea rechuisitorului definitiv şi a ordonanţei. Ast-fel dar, priveghiănd şi pedepsind pe cei negligenţi veţi combate in mod eficace această intărziere. (Va urma) Mişcări in administraţie Sunt numiţi şi transferaţi : Domnii Oostache Popeseu, actualul subprefect de la plasa Corodu-Pereschiv, judeţul Tutova, director la prefectura acelui judeţ, iu locul domnului Lupu Costache, demisionat. Domnu Costache Ioan, fost sub-prefect, sub-prefect la plasa Corodu-Pereschiv, judeţul Tutova, ir locul domnului Costache Popeseu, transferat. Domnu George Cărtojanu, actualul subprefect de la plasa Marginea, judeţul Vlaş-ca, director la prefectura acelui judeţ, iu locul vacant. Domnu Eustaţiu Vişineseu, fost sub-prefect, sub prefect la plusa Marginea, judeţul Vlaşca, in locul domnului G. Cărtojanu, transferat. ESAMENELE ŞCOLARE Programa de zilele, orele şi stadiile de esamen pentru elevii şi elevele din scoalelo secundare şi speciale din Bucureşti, de finele anului şcolar 1882—1883 este următoarea ; Conservatorul (le muşi că si (leclama-ţiune din Bncnreşti. Luni 6 Iunie (Orele 12 din zi, in sala Ateneului) Clasa de declamaţinne (Profesor St. Velcscu) Anul 1. —Recitări : Boul şi viţelul, de Gr. Alexandrescu. Logofătul Ispisoc, de Gheorghian. Şoarecele şi pisica, de Gr. A-leiandrescu. Câinele şi căţelul. Ţăranul şi cocoana. Sburătorul, de Heliade R. Marşul cavaleriei, de Bohntineanu. S mtinela şi steagul, de colonel Candiano Popeseu. Comedii.—Tartufe, de Moliere, Doctorul fără voe, Falsa Agues, de Destousches, Influenţa morală, de G. Sion. , Tragedii.—Fanatismul, de Voltaire. Anul II. — Recitări: Românca la Plevna, de colonel Candiano Pop»scu. Drame : Ruy-Blas actul V, Ruy-Blas actul IIt de V. Uugn. Bastardul, de Touroude. Tragedii: Fetiră, de Racine. Mcdea, de Legouvo. Anul III.—Recitări: Urinările jmlecăţei, do Anton Pană. Dracul şi Baba, do Speranţă. Vara !a Tară, de lleliade. Comedii : Avarul, de Molieiv. Câsâloria silită, Moscenitorii, de Balzac. Pe malul gârlei, do Olâuescu. Vicleniile lui Scapin, de Moliere. Amphitrion. Poetul Romantic, de Millo. Marţi 7 Iunie (Orele 12 din zi, in sala Ateneului) Clasa de violină (Profesor Ludovic Wiest) Secţia I.—Anul I. —Scări majore şi minore. Studiul intervalelor duble. Studii de Kreutzer. Piese uşoare de Blumonlese, Da-nela şi Singelee. Secţia II.—Anul I. —Urmarea studiilor de Kreutzer. Piese de concert. Variatiuni şi fantasii de Beriot şi Alard. Anul II.—Studii de Kreutzer şi Rode, Variatiuni de Rode şi Beriot. Fantasii şi concert de Rode, Beriot, Alard. Vieux-temps şi A 'tot. miercuri 8 Iunie (Orele 12 din zi, in localul Conservatorului, strada St. Ionică No. 15) Clasele (le principii şi armonie Clasa de principii (Profesor 0. Brătianu) Anul I. —Semnele de notaţiune. Semne de durată. Măsura. Intervale. Studii practice de iutonaţiuno şi măsura. Anul II.—Abreviaţinni.. Apogiaturi. Broderii. Intonaţiunea intervalelor disonante. Citire in diferite chei. Clasa de armonie (Profesor Ed. Wacliman) Anul I.—Acorduri formate din 3 uote constitutive. Despre succesiunea acordurilor. Despre cadenţe. Despre modulaţiuni. Progrese armonice. Acorduri disonante desep tima şi de nona. Acorduri alterate. Anal II.—Note streine la eonstituţiunea acordurilor. Suspensiuni. Pedala. Autici-paţiuni. Apogiatura. Broderii şi note pasagere. Realisarea basurilor do Finaroli. Anul III. —Studii elementare de compo-1 siţiune. Formele melodice simple. Realisarea basurilor neţifrate şi cânturi dificile. Anul IV.—Studiul formelor instrumentale. Forma rondurilor şi a sonatelor. (Va urma). INSERŢII ŞI RECLAME Păziţi-v6 de şarlatani ! In toate şi pretutindeni s’a intins boala de falzificare şi contrafacere. Aşa e şi cu hârtia de ţigări. Etichete pompoase, titluri şi zarzavaturi împestriţate in toate limbile, numai spre a inşela lumea, fâcând’o să creadă că hărtia e fabricată in Franţa, pe când in realitate o făcută ad-hoc pentru Orient. Prin capitală se vede vânzendu-se cărticele do ţigări, numite „La rose de France," ţivftnd marca unor fabricanţi necunoscuţi şi care se impune fumătorilor atăt pe stradă, căt şi prin tutuugerii. Se vede că dă un rabat maro, ceea ce se poate face la o marfa proastă. Asemenea încercări s’au mai făcut la noi, dar nu durează şarlatania, de cât numai până co publicu se convinge, că acele producte nu au altceva bun, decât doară invelitoarea multicoloră, ce bate la ochi 1 Ultime INFORM AŢIUNI Măine, 4 iunie, se va inccpe la Galaţi alegerile pentru consiliul comunal. Alegerile suplimentare pentru com-plectareavacanfelor declarate in Senat şi Cameră, in urma retragerii opositiumi unită, se vor face, se zice, pe la 15 Augustviitor. Mare parte din representanţii diferitelor puteri străine in Bucureşti au plecat la Iaşi, spre a asista din partea guvernelor lor respective ia dSsvălirea statuei lui Ştefan cel Arare. Marţi, 7 iunie, se va judeca la Curtea cu juraţi din Ilfov (localul Prefecturii)procesulomorâtorilor bancherului Voii, deia sfăntul Glicorglie. Ca representant al ziarului nostru la serbarea desvelirii statuei lui Ste-fan-cel-Mare la Iaşi, cc se va face in ziua de 5 iunie viitor, va pleca d. M. Eminescu, unul din redactorii noştri politici. Vechile iustituţiuni ale României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei romaneşti, de domnu Ioan Brezoianu. — I volum 8o. 5 lei De vănzaro la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul român) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Institutul de Gimn. Medic, Or-thopedie etc. Ânuncin Se aduce la cunoştinţa d-lor Acţionari că cuponul No. 3. al anului financiar 1882—83 s’au inceput a se plăti de la 1 Iunie, la casa societăţei (Str. Vestei No. 6) de la orele 2—4 p. m. Director, Constantiniu. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢAOIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de S iunie 1883. IJunip. Vend Solo Renta Amortisibilă. . . 913/* 92i|. 5"|„ Renta Română Perpetuă , 91112 92>/, 6°|n Obligaţiuni de stat. . . 97*/, 98 >[, (i0[O Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- 5o|o , Monicipale .... 86- 86*/, 10 fr. , Casei Peusmnilor 300 1. 228- 233- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 921/s 93- 7oio ., Scrisuri Rurale.. . . 104i[2 105U, 5o[0 Scrisuri fonciare urbane . . 891!* 90- 6o[0 , , , 99'|, 100- 7o[0 , , , 1031[2 104’ |, Impr. cu prime Buc. (20 1 b.f 33- 34- Acţii Băncei Naţionale Române2501 1365 1375 » » Soc. cred. mob. rom. 250 J. 212--- 217--- > > > Rom. de Construcţii 5001. 506- 510--- > , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 358--- 361 --- > > > » » Naţionale 200 1. 233- 235- Diverse Aur contra argint...... 2'/. 2 i/2 > , Bilete de Banque 2‘u 2 ij.. Fiorini valoare Austriacă. . . . 210) | 2.12- Mărci germane. ... . . 1 2S 1.25- Bancnote franceso...... 99’h lOO'/u Boalele de găt, gară, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei.) MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite-No. 7. Cp niccrcpii !'v°catsa mu_ ■ U. UIOOLOI/U tat iu Strada Luterană No. 9. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „România junâ“, Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi streinătate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. DE 1MCHIRIA1 uu salon frumos mobilat cu came- dormit Strada Pietii Amzei No. 6. D|/|pnil/ chirurg-dentist are onoa-. rvIDnirV, rea d’a tace cunoscut că a ienunţat d'a se muta şi că va urma a locui in strada ŞHrbey-Vodâ No. 9. TIMPUL I DELA 10 MĂRCI PENTRU O FEREASTRĂ. PERDELE ■ li* beţişoare foarte subţiri de lemn, exemplare foarte frumoase dela 6 mărci pentru o fereastră. COVOR pentru masă din beţişoare foarte subţiri de lemn. cu duzina dela 1.50 mărci. MASINE de beţişoare foarte subţiri de lemn pentru intorsul ţigaretelor, cu grossa (12 duzini) mărci 7 şi 20. SE CAUTĂ REPRESENTANŢI IN TOATE ORAŞELE llamburg-Berliner Jalonise-Fabrili CASA PRINCIPALA BERLIN S. O. WASSERGASSE 18-a „LA CAVALERUL DE M nP j ii GO C_D -3: GO P— co Q c/5 t p ţo Q- O O < o MM ■ o ■ ro •ia Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit din propr noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine pentru Bărbaţi şi Băeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. 1^" cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. Redingot şi Grilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. CONSTANŢA “ Staţiunea Hiilncarti MARELE HOTEL CAROL I MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Mare sala de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans. U J'reţun foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. Stagiunea totiilor* va inoepe la I9/j iunie 1883 ^ Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede- & îea la ’onstanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o- ^ nora cu presenţa lor. Se vor da baluri de două ori pe septămănă in saloanele Ho- ^ te u ui, şi Concerte in toate serile pe teraţa cea mare sau in grădi- ^ ria, şi mai multe feste de noapte cu focuri artificiale. & Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di- K roctorelc Hotelului la Constanţa. % Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri iu toate stagiunele. J I.IIEHTKB ATELIER L)E PHOT0GRAPHIK Str. Ştirbeg- Vodă No. 9. recomanda Prin aceasta am onoare Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst aiul cel unu nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preturile reduse şi lucrarea toarte fina. Onor. public care n'aavut im A ocasinnot de a se convinge de lucrarea mea nare de cftt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperAm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-co lucrare atingfttoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc. — Orele de poaat sunt in toate zilele, atât iu timp frumos cat şi in liinp innorut do la 9 ore a. in. până la 4 p. ui. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. Par la presente j’ai Thonneur de re-commander ii l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’ă nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera facilement de la pefection de mon atelier. —On se cliarge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux ă l’etat naturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’ă 4 heures apres midi. I—îon l<»l«v SoiTeto Les C'PSTLES HAQUIN snnt singurele eap-snle cu Gluten aprobato (le Academia de medicină din Fraecia, care le-a declarat superioare tutulor colorlalte preparaţiuni de Copahu, NOTA. Trebue refuzat ca o imitrţie fraudnloasp orice flacon care nn va fi conform cn modelul de mai sns. Aceste capsule snnt intrebuinţate în tdte spitalele militars din Francia. ‘ Un Flacon de G4 capsule 5 f.—Tiu Flocon de 40 capsule, 3 f. 50. Depositul la Paris, 78 şi 80 Faiib, St-Denis şi in toate farmadele linde se găsesc asemenea HART1A si VES1CAT0AREA lalbespeyres INSTITUTUL MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, B. Ortbopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-1 viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi cale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur...............3.— 1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,50 1 » n „ n „ „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşă rece sistematică . . „1,50 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de ia 7 ore dimineaţa pănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe sfiptemănă Vinerea, la 6 ore dimineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului.___ Direcţia. nr ARFMnAT I>r'n beitatio pen- UL MnuNUMI trn casaMinoandor Constantin Aninoşanu, pe termen de cinci ani începători de la 8f. George anul viitor IS84. I. Moşia Vitftneşti din Vlaşca plasa (’al-nişli in întindere de peste 2000 pogoane locuri de arături, livezi, grădini pe malul apei Teleorman cu magazii, patule şi nlte acareturi ; aceasta uioşio se adă situată In 0 kiloraetre de Alexandria la 3» de Zini-iiicea şi la 45 de Giurgiu. ÎL Moşia Ialpa biţi'oveni-Zâdâriceanu tot din Vlaşca plasa Glavaciocul in întindere de peste 400 pogoane. Licitaţia se va ţine la domiciliul tutorelui in Bucureşti strada Dionişie No 58 iu zioa do 16 Iuniu viitor la ora unu dură am i azi. 1 Condiţiile arendări se pot vedea şi mai namte or. m ce zi la moşia Oalineşti din teleorman lângă Mavrodinunde so va alia sub-semnatul pana la zioa de licitaţie. _____Hitorele Mihail C. I (A iii n î ,, MAC* ASIN fondat in 187H I/JZA.G^.SIIT'UTj DE V COLONIALE SI DELICAT! D. i MOCIAN ' VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nohilimi, şi onor. public că pe lăngă nrfa colele necesari la menagiul casei, au importat de la cele fjj bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de M Ananas de la Martiniqne. Banane de LABayona. Benedictin-Bith de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Colet* Chartreuz, alb. galbin, si Verde de la gr and Chartreuz Fr„_ Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la VimandFoJ Pipermint. verde, galben, si alb de la Get. Freres din Fia». Cognac vienx, Cognac fln champagne, din Cognac. LiqueJ tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. mita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri a(J3 rate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in (’og Rlmm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. I VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Itafii Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Of, beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, se* ciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MO”IANl. SINGER ~ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUMEŢI! premiaţe Cu 150 me^ai^e PriIne PARIS/ 18 7 8 Medailâ deauU MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI n P M I la OtLPW I A. A se feri de Imitaţii rate lunare Garanţâ sigura dată] j inscris. 7 " 7*1 :, C U Ort SINGER Ce,-» marea Maţjinâde cusut new-york. de sus a a lui Fabrice!. G. N EIDLINGER,A£ent $eneraljj 4 i Maşine de treerat, sistem pentru mână şi forţă. Maşine cu scripele pentru 1-4 animale trăgătoare, liie Maşine de tăiai nutretIe 2|-32 o o Teascuri de vin, construcţie mai nouă: mori de struguri. Fabrica spin inia: execută excelent şi vinde cu preţuri i-ftine sub g Cataloage ilustrate de preţuri la dorinţa gratis şi franco. ■ Cumpărătorii au rabat mare; se caută agentIJ Mayfarlh Ă G-ie Wien I! Praterslrassc (|( FABRICA IN FRANKI?l'KT PE MAIN i " mnnKi Societatea Româna de Co sti nc ţiimi ş 1 tu rar. publice înştiinţare Societatea Creditului fui? ban din Bucureşti Cancelaria aceştei Socji mutat, iu strada Academei Casa Ovesa, im Se aduce la cunoştinţa publică că in urma dccisiunii luate do consiliu dc mlininistraţiiino D-m. Inginer Scar- . „n, ATd..u. -U* lat \ iirnav este numit Director Li>- Ut. llNunlnlA I Strada neral al acestei societăţi. vis-avis de Episcopie,