VINERI 3 IUNIE 1883 Administraţia, Calea Victoriei TVr. 33. ANUL AL VIII—No. 122 ABONAMENTELE i^ht’-n tostil ţara, pc an . . > pa 6 Innî. . pa 3 Innî. tn streinătate pe an . i Capitală 10 bani mimăm ii Districte 15 bani mimăm Pentru a nu înceta cu trimiteri ziarului Domnii abonaţi de vin judeţe sunt rugaţi să bi-r-voiască a trimite costul aboli meatului. 40 lai 22 lei 12 lei 60 lai ratnantala ss priimesc la Administraţie. Bucureşti, 2 Iunie 1883 Publicăm mai la vale respunsul ce niestatca Sa Regele a dat adresei Tetinsei adunări legiuitoare din dea-jl mitropoliei. De-şi unor asemenea declaratiuni li li se poate da de cât o valoare •lativă. căci după teoria constituţi-iială — cel puţin astfel cum se 'n-ilege de unii—miniştri vorbesc prin nra Domnitorului atăt in mesajul gal, căt şi in asemenea respunsuri r ceremonie la adresele adunărilor, •tuşi ne credem datori a insemnain rest act oficial vre-o câteva fraze şi iei caracteristice. Espresiunea fidelă n voinţei naţionale... zic miniştri prin organul Regelui. Această preocupare a adunărilor r astăzi de-a afirma in toate ocazi-inile, cu timp şi fără timp, că sunt şpredunea fidelă a naţiunii, cum zic ceşti cacografi in stilul lor pseudo-•autuzesc, a ajuns in adever bolnăvi-ioasă. ■ Daca Regele citeşte mesajul de des- hidere, El spune mai ăntăiu adună- ii că densa este espresiunea fidelă a tuMunii. ) Daca adunările respund Regelui, ste pentru a’şi da lor enşile aceeaşi iplomă de espresiune fidelă a na-iunii. Vilacrose o spune lui Dimancea, are-o afirmă lui Ornescu, care-o airedinţează lui Epurescu, care-o ară lui Stefănică. In senat tot aşa. «eizadeaua — pripăşită in Olt-o spu-e învingătorului lui Cămărăşescu, lepreţuitului Boerescu. Astfel fac creştinii in zilele de tiare praznic, zilele de „Hristos a viviat — adev&rat ta in viat." „Sunteţi espresiune fidelă“ zic mi-ţiştrii: „suntemespresiune fidelă," res-•und adunaţii. Sunteţi Hdelă espre-•une încuviinţează ,M. Sa Regele, iţind o hărtiuţă, scrisă de d. Bră-ianu. Sunt espresiune fidelă ! căută 11 ebor Cliiriţeşti, Simuleştii, Pruncii, 'elin, Tepeluş ş. c. Proverliul francez zice: Qui s'ex-use s'accuse. Daca aceşti domni, aleşi in aceste inimoase condiţiuni. simt trebuinţa u timp şi fără timp să spue că ro «rezintă naţiunea, n'ar fi pentrucă •luar dCnşii, in fundul a ce le mai emăne ca conştiinţă, ştiu foarte bite pe cine reprezintă V Dar acest dubiu este vinovat şi noi vom repeta cu atătea nobile glasuri : Da, fidelă espresiune sunt/ Fidelă espresiune a acelora cari :-au niăncat stările prin toate viciu* tic şi cari, din foşti boeri infumu-•ati, au ajuns a fi slugile plecate ale -lui Brătianu ; fidelă espresiune a arveniţilor lacomi cari şi-au făcut ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Reclame pag. III .... 1 50 > , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. AuHnţnrile ji inserţiile se primesc RncnrnştI, la Administraţia ziarulni i» Viena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. 8crlsorIle nefrancate nn se primei Mannscrlsele nelmprlmate se ard. stările prin neruşinate tripotajuri in consiliuri de administraţiune cari, lucru de mirare, au imbogăţit pe administratori şi au ruinat pe acţionari; fidelă espresiune a prefecţilor, casierilor etc. cari au cumpărat moşii in câţiva ani de administraţiune, graţie unei lefi de doi) de franci pe lună ; fidelă espresiune a acelor cari joacă in cărţi averea publică, după ce-au jucat averea lor privată ; ’jfidelă espresiune a Don -Titanilor îmbătrâniţi cari, nemai putănd fi întreţinuţi de femei pierdute, au găsit mai comod să fie întreţinuţi la bătrâneţe de mama patrie ; fidelă espresiune a acelora cari percurg străinătatea cu titlul de deputaţi şi senatori, semănăm! pretutindenea note neplătite de cari gem consulatele străine ; fidelă espresiune a tot ce trăieşte din banul public, a tot boerul ruinat şi risipitor care fură ca să cheltuiască, a tot mitocanul înţelept, eşit din prăvălia părintească, care fură ca să păstreze, căt şi a tot ţăranul corupt in felul lui Scliileru. care ciupeşte şi el pe fraţii săi de cruce, pentru a’şi mai adăoga căte-va pogonaşe la câmpul părintesc. Ast-fel — ce-i drept nu’i păcat— M. Sa Regele privind aceste adunări, găseşte intr’ănsele, mănă ’n mă-nă şi intr'o unanimitate frăţească, care nu s a mai pomenit, aristocraţia, burghezia si poporul grijindu-sc in numele sfântului budget. Fidelă espresiune a naţiunii ? Lipsesc dintr’ănsele intr'adevăr că-ţiva oameni de treabă cari au trecut prin cele mai inalte funcţiuni şi au eşit mai săraci de căt an intrat, cănd la timp au espus pentru ţară liniştea, starea şi chiar viaţa lor, fie la Plcvna in contra gloanţelor turceşti, fie in guvern, in contra gloanţelor de calibru Barbu Catargiu din fabrica naţională anonimă şi cu responsabilitate foarte limitată (limited cum zic Englejii). Acei oameni n’au cerut a li se plăti acest devotament cu bani peşin, cum fac patrioţii înţelepţi, fie prin vre-o reversibilă cuviincioasă, fie prin vre-un milion oare care. Dar asta nu face nimic. Ce-ar căuta asemenea indivizi, (des geneurs) in această nobilă, aleasă şi patriotică societate? Ei nu simt bătGnd in pieptul lor ('nedecorat) iubirea de patrie. Aceasta lc-o spun verde cl-nii Rosctti-Brătianu prin organul august al M. Sale Regelui. Aşa trebue să fie. Tn faţa acestor graţioase cuvinte, căzănd de la innălţimca tronului, acei cari s’au lipsit de onoarea de-a face parte din trupa de mai sus, nu pot decât să se felicite că prezenţa hidoasă a unui Catargiu. Vcrnescu. Mânu, Ştirbei. Lobovari. Teii ş. a. n'au venit să turbure liniştea şi armonia fidelei espresiuni şi să necinstească acest adevărat buchet de geniu, de eloquenţă, do patriotism şi probitate care înveseleşte ochii oricărui Romăn cănd citeşte apelul nominal in foaea oficială. Mai jos urmează cuvintele, rostite de M. Sa cătră comisiunea numiţilor din dealul Mitropoliei. Ni so spune prin ele că iubire de patrie bate in pieptul celor pe cari fostul lor şef şi prezident, d. Dumitru Brătianu, i-a ameninţat cu puşcăria şi carantina, a căror lăcomie chiar d. Ioan Brătianu a declarat ano mai putea sătura. Iubire de patrie şi maturitate pentru Văcăreşti sunt identice in zilele M. Sale, in cari toate cuvintele şi-au schimbat înţelesul, de au azi o semnificare diametral opusă la ceea ce-o aveau odinioară in gura şi conştiinţa acestui popor onest. Prezidentul republi-cci PIoeştilor e model de fidelitate, binemeritatul Orăşanu model de poet al Curţii, C. A. Rosetti sufletul ideii monarchice...... Radu Anghel şi Cos- tinescu culmea iubirii de patrie. Simţimfintele de iubire şi devotament ce domniele-voastre îmi aduceţi astăzi din partea intregei Adunări, pentru Mine şi Dinastie, le primesc cu o deosebită bucurie. Espresiune fidelă a voinţei naţionale, Adunarea deputaţilor, dovedeşte, in împrejurările actuale, că este pe deplin pttr unsă de inalta sa misiune. Dacă in orice timp unirea şi buna înţelegere intre guvern şi parlament este o bine-facere dorită de toţi ; această unite, această concordie, devine cu atăt mai mult o datorie pentru toţi ce simt bătând in pieptul lor iubirea de patrie, in faţa situa-ţiunei noastre interne şi esterne. Mari şi serioase sunt lucrările ce ţara aşteaptă de la luminele, de la patriotismul şi esperienţa domnielor-voastre intru ale ţârei. La lucru dar cu bărbăţie, cu prudenţa şi inţelepciune ; şi fiţi sigur că ţara care vâ priveşte vâ va ti recunoscătoare. Eu vâ mulţumesc din nou, in numele Meu şi al Reginei, de urările sincere şi devotate ce Ne esprimaţi, zicându-vâ din inimă: Să trăiască scumpi noastră Romănie ! ŞTIRI TELEGRAFICE Pnds, 31 Maiu. — Senatul a numit azi in biurourile sale comisiunea de a studia proiectul de lege asupra reformelor magis-traturei, votată deja de Camera ; majoritatea membrilor acestei comisuni este defavorabilă proiectului şi paro sigur de acum, că nu va fi adoptat de Senat de căt dupe mari modificări. preşedinţa D-lui Oscar Falatcuf, a discutat următoarea cestiime, in Întrunirea sa de la 4 Iunie (stil nou): Tutorul bărbatului interzis poate esercita in numele său acţiuncai n ne-recunoaştere de paternitate ? DD. Boullay şi Lailler au susţinut afirmativa; DD. Blondei şi -lacques Ilub-bard, negativa ; ministerul public fiind representat prin D. Roul Horise. Conferinţa a adoptat afirmativa. Cei 4 comandanţi de corpuri precum şi diferite delegaţiuni din partea lor, vor lua parte la ceremonia desvălirii statuii lui Ştefan cel Mare. Fie-care vor depune căte o coroană pe statua marelui Domn. se va da publicităţi. — Ne pare bine când vedem pe luminători poporului eşind din intunericul nepăsări si puindu-se pe lucru. * Societatea Carpuţii va da o petrecere cu danţ, duminecă, 5 Iunie. începutul la 1 oră p. m. Bătaia iu armată Universitatea din Bucureşti a ales ca reprezentanţi la serbarea de la Iaşi pe d-ni Dr. Marcovici, Gr. Ştefă-nescu. Ep. Francudi şi Crătunescu adică căte un profesor de fie-care faultate. CRONICA * * D. 0. Cretzeanu, prefectul judeţului Ilfov, obţinând un concediu de 2 luni pentru a merge sâ-şi caute sănătatea, d. De-metrian, directorele acelei prefecturi a tost insârcinat sâ gireze afacerile pânâ ia întoarcerea titularului. * Sâmbătă, la orele 5 şi jumătate de dimineaţă, va pleca spre Iaşi trenul de plăcere cu preţurile teduse, care ajunge iu a cel oraş chiar in acea zi. * Se comunică Românului că d. Tra-ian Teodorescn, a sosit la Ziirich, unde a intrat in relaţiuni cu casa Escher AVyfs et Oom. pentru construirea batelului supt marin, pentru care Camera a votat un credit. Casa de mai sus acceptând propunerea va pune in curănd in lucrare batelul care va fi ast-fel construit ca să aibă o reservă de aer atmosferic suficiinte pe 12 ore de manevră supt apă la o adâncime ce se va determina după trebuinţa. Ecleragiul se va face prin electricitate. Berlin, 31 Maiu. — Reichstagul a adoptat definitiv bugetul pentru exerciţiu 1884 1SS5. După vot, d. de Roettioher, ministru de stat, a citit un mesagiu Imperial pronunţând includerea sesiunei Reichstagului. Pofsdam. 31 Maiu. — împăratul Wi 11-helm însoţit do Principele Alexandru al bulgariei, de principele ereditar al Germaniei şi de principele Willielm. a trecut in revistă regi menţii gardolnr-de corpuri. Principele bulgariei, in costum do general-ma-jor Prusian, urmând regimentul gardelor-de-’orpuri, a comandat defilarea. I nformaţi uni Aflăm căDD. Ath. Kliivu şi G. N. Bag-dat s’a numit membri in locurile rămase vacante la Curtea de apoi, şi D. 0. Polytimos, procuror do secţiu-no in locul D-lui Atli. Kivu. Conferinţa avocaţilor parisiani, sub Naţiunii i se aduc plângeri de către unii din recruţi regimentului al 6-lea de dorobanţi. Se afirmă că exerciţiile militare nu ţin aci mai puţin de 12 ore, pe cănd timpul regulamentar este numai de trei ore pe zi. Escesul de zel vatâmă in toate. Tineri recruţi, in loc să căştige in forţe prin exerciţii, pierd şi puţinele puteri cu care intrat in cazarmă. Se azigurâ că d-ni caporali şi sergenţi ai acestui regiment in-ultă fără deosebire, pe recruţi pentru cele mai uşoare greşeli de mişcare şi adesea le aplică obicinuitul corectiv al bătăi intr’un grad care indignează pre privitori. Ar bine ca aceste Eumenide ale lui Martie să 'şi stăpânească brutalitatea inâscută a tem-peramertului lor. Citim in Resboiul Weiss: Zilele acestea d. căpitau Constantinidi de la artilerie, pentru a pedepsi pe un soldat, a scos campania intreagă, ordonând ca fie-care om să ’i tragă acelui soldat câte o palmă peste obraz şi să ’l scuipe.... Soldatul se află in spital, iar nobilul căpitan se plimbă. Ni se asigură că nu este pentru intâiaş dată că acest ofiţer maltratează pe inferiori lui iu ast-fel de mod. Acestea se petrec in mijlocul capitalei Regatului român, la reşedinţa Capului statului şi şefului suprem ai armatei, şi supt un guvern pretins liberal şi democrat, având de ministru de râsboiu pe insuşi d. I. C. Brătianu ! Ne oprim azi aci, spre a vedea mai in-tâiu masurile ce se vor lua pentru pedepsirea unui fapt atât de odios şi atăt de degradator. Soldatul se numeşte Mateiu Lazăr. ISPRĂVILE ROŞIILOR Precum am anunţat, marţi s’a înfăţişat la trib. Covurlui secţia II procesul intentat prefectului acelui judeţ şi altor persoane pentru bătăi ie şi schingiuiri'e comise la alegerea col. III din Galaţi.■.Primul procuror a ridicat o escepţiune că petiţia de dare in judecată iui o formulată de 5 alegători cum cere legea, de oare-ce Teodor I. Miliăilescu nu o inscris in listele electorale, iar Teodor Miitai 'şi a contestat iscălitura din acea petiţie. Tribunelul a primit escepţiunea, declarând că nu este sezisat in reguia. * Un congres pedagogic s'a hotărât a se ţine la anu, de către membrii corpului didactic din ţară, spre a desbate cestiuni privitoare la şcoală. Programa acestor cestiuni se va întocmi de către o comisiime, numită deja de corpul didactic din capitala, şi Citim in Poşta din Galaţi : Prima grijă a comisiunei interimare comunale, când a intrat in funcţie, a fost de a da afară din serviciul primăriei pe toţi funcţionarii din care nu-şi putea forma aegnţi electorali ai sei. Peste 50 de funcţionari impovoraţi cu grele familii fuseseră lăsaţi pe drumuri in ajunul serbătorilor Paş-ţilor, fapt care a indignat tot oraşul. Cu toate aceste lanţul destituirilor nu s a mărginit numai in ajunul alegerilor de constituantă. Ele se urmează şi astăzi, in ajunul alegerilor comunale. Mai mulţi funcţionari, şi incă dintre cei mai capabili şi activi, sunt daţi afară, iar in locul lor sunt puşi creaturi servile ale elicei prefectorale, streini neimpâmfmteniţi, negustori minaţi şi cari nici odată n’au fost in servicii pubii-blice. Cu chipul acesta se inmulţeşte din ce in ce tabăra^ elicei, inaintea căreia nu e nimica sfânt. Noi carii tot-de-una am fosteontra acestor miserii, ne esprimâm şi de astâ-data indignarea noastră şi zicem : schimbările şi persecuţiile funcţionarilor numai pentru cousideraţiuni politice sunt un râu foarte, mare. Ele au consecinţe triste, căci se sparg astăzi in capul unora, mâine in a altora, şi la urma urmei in ale tuturor. Printr-a-cea8tă detestabilă sistemă se inmulţeşte proletariatul funcţionarilor şi luptele cetăţeneşti atunci sunt cu totul denaturate, căci se reduc la simplo lupte pentru stomali cari sunt cele mai violente si mai uri-cioase. Să bage dar bine de samă cei ce practică această sistemă asupra urmărilor ei. REVISTA ZIARELOR Binele Public felicită pe d. Bo-ercscu, „acest cameleon politic, acest căluşar pururea guvernamental/ caro a luat demnul rol de a calomnia pe toţi bărbaţii de stat ai opoziţiunii, in şedinţa de alaltă-ieri a Senatului. Asemenea sarcină penibilă n'a lu-at'o un roşu de convicţiune. ■Renegatul o mai catolic de căt Papa-Doftorul mincinos, care a deşerţi at din toate partidele, s'a prefăcut * * TIMPUL in detractor public in scopul de a intra iu bunele graţii ale dictatorului. Şi corpul bătrânilor a ascultat si aprobat ! Naţiunea dovedeşte şi mai mult, că cestiunea revizuiri s'a propus şi s'a discutat pripit şi cu nesocotinţă, ceea ce se vede din procedarea stranie şi periculoasă la care e silită să recurgă ropresentaţiunca naţională. Camerele numesc comisiuni cari să lucreze in afară de parlament, pe tăcute 1 Aceasta nu s'a mai pomenit nicăiri, unde sistemul constituţional a funcţionat in mod normal. România Liberă indeamnă, pe toţi căţi pot, să meargă la laşi, să asiste la desvclirca statuei lui Ştetan cel Marc. Apoi vorbind de lucrările camerei actuale, speră mult dela talentul tinerilor domni Panu şi Ianoli şi admiră mult pe oamenii mai in verstă, cari sunt domnii Leca. N. lonescu şi Maiorescu. Romanul combate argumentul o-poziţiunii contra revizuirii Constituţiei, că densa ar li un pact definitiv intre naţiune şi dinastie. Dacă constituţia dela 18G6 ar fi un pact definitiv, ar urma ca „Rigalitatea“ să fie lipsită de orice legalitate. Dar fiindcă toate lucrurile sunt schimbătoare, deacea şi constituţia cată să se schimbe astăzi de către cei dela putere ! Aceasta e logica „Românului.1 Rcsboiul W. inşiră din nou dovezi, din cari se vede că direcţia generală a căilor ferate nu ţine cont cătuşi de puţin de 'publicul călător, si prin urmare nici de adevăratele interese ale administraţiei, ce’i este încredinţată. Trenurile se opresc numai la puţine staţiuni şi deci folosesc numai streinilor, cari trec repede prin ţară sau se opresc numai prin oraşele principale. „Toate depind de voinţa absolută a marelui director general al Căilor ferate, care nu se preocupă de loc de nevoile populaţiei.11 Din Districte Slujbă ori pomenă l—Profesoral de estetică de la şcoala- de Bele-arte din Iaşi, de şi este obligat a ţine cursa ii de douâ ori pe septămănă la acea scoală, la începutul anului şcolar prezent, adecă de 8 luni de zile, nu a ţinut de căt 5 ore de curs, de şi acele numai când a fost chemat de director ca să vie să-şi primească leafa. Vadul Social apelează la onor. 1). Panai- teanu-Bardasare ca să nu desmintă acest fapt care este mai pre sus de ori-ce indo-ială, şi să caute din contra a lua mâsuri contra profesorului care caută a-şi apropia prin fraudă banii Statului, şi a lipsi tot-o-dată pe elevi de învăţătura ce ei caută in această scoală, îmbunătăţiri (ie introdus in administraţi unea justiţiei şi in legislaţiime. Publicăm şi noi dupe Monitor ui oficial raportul d-lui loan Rădoi. preşedintele tribunalului comercial din Bucureşti, asupra Îmbunătăţirilor ce trebuesc introduse in serviciul admi-nistraţiunii justiţiei şi in legislaţiime. Prin o mai întinsă publicitate, se va putea da loc la discuţiuni cari, de sigur, au să fie folositoare. Domnule ministru, In timp de duoi ani şi câte-va luni am ocupat funcţiunea de preşedinte al tribunalului de Argeş şi de căte-va luni numai ocup funcţiunea de preşedinte al tribunalului comercial din Bucureşti. In tot acest interval de timp numai la o singură datorie recunosc că am lipsit şi anume acea de a mâ conforma cu disposiţiunile art. J 45 din legea de organisare judecătorească, intru a vâ raporta domniei-voastre despre ameliorările ce urmează a se introduce in legislaţiime şi in serviciul administraţiunei justiţiei. Dacă până acum nu ’rni am Îndeplinit şi această datorie să credeţi că cau-sa nu a putut fi alta da cit că nu m’am simţit in destul in stare a semnala dom-niei-voastre cu destulă competinţă aceste a-melioraţiuni şi aceasta pentru că nici mie esperienţa nu mi le semnalează in destul. Dacă acum indrăsnese a face aceasta, nu o fac de căt numai pe de o parte din recunoştinţă deosebită ce vâ port şi pe de alta că vâ cred şi omul de a da ascultare modestelor reclame ce am a face. Cred de o scumpă datoriea semnala dom-niei-voastre mai ăntâiu inbunâtaţirile ce in marginile atribuţiunilor administrative mie conferite prin lege, am făcut in serviciul tribunalului de Argeş. Aceste amelioraţiuni se raportă la : a) Repertorii generali de inscripţiuni şi transcripţiuni.—Până in anul trecut luna Iunie nu exista la acel tribunal format la finele registrelor de transcripţiuni de la anul 1840 şi până la 1875 şi la cele deiw-scripţiuni de la anul 1865 şi până la 1875 o tabelă resumatică (sumară) de actele in ele coprinse, ast-fel că din această causă, pentru acest îndelungat timp de 35 ani pentru transcripţiuni şi de 17 ani pentru inscripţiuni, justiţiabilii erau puşi in dificila posiţiune la trebuinţă a esamina filă cu filă aceste registre. Am indestulat aceasta lipsă lormănd această tabelă sumara, şi deosebit pentru a facilita şi mai mult căutarea actelor trecute in aceste registre am format şl douâ repertorii generale : unul de transcripţiuni, coprinzend toate actele de la 1805 iarăşi până in anul curent. Ast-fel prin această lucrare părţile inte- resate şi tribunalul la trebuinţă, intr’un in-teival de căte-va minute, pot sa Ştie cu precisiune ce anume sarcini grevează imobilele situate in acel judeţ in timp de 35 ani. b ) Registru general de ţoale condicile şi registrele aflate in conservarea arhivei tribunalului.— Pănă in anul trecut lipsea de asemenea la acel tribunal un registru general de toate registrele şi condicile ce s’a format de la 1830 şi pănă acum, aranjate sistematic cu o scurtă notiţă şi numer pe scoarţă lie-cărui ; ast fel că din această lipsă nu se ştia nici cate sunt aceste registre şi nici unde se puteau găsi cu inlesnire. c) Aranjarea sistematică a registrelor de stare civilă.—Din causa deselor schimbări ale localului tribunalului, registrele pentru actele stărei civile de la 1830 şi pănă in present se aflau amestecate unele cu altele, ast-fel că la trebuinţă era aproape imposibil a se mai putea găsi registrul fiecare cinova ar li avut trebuinţa. Pentru a co respunde dar unei legitime trebuinţe am luat disposiţiuni de am aranjat aceste registre pe plăşi, comune şi ani, ast fel că acum in căte-va minute ori cine va putea găsi cu inlesnire registrul de care ar avea trebuinţă. d) Repertoriul general de urmăriri i-mobiliare.—Lipsa unui asemenea repertoriu era foarte simţită in administraţiunea justiţiei.—In adever la trebuinţă nu se putea şti cu siguranţă şi inlesnire dacă cutare imobil era urmărit, după a cui cerere, dacă la această urmărire a intervenit şi alţi creditori sau dacă s’au presentat şi alţii cu cerere de a li inserişi in tabloul de ordine, câţi anume, etc. e) Repertoriu general de tutele.— Tutelele incâ a fost obiectul preocupaţiunilor mele şi pentru a se putea iu ori-ee timp controla cu iulesuire daca, de e emplu, socotelile s’au depus regulat de epitrop, cum şi pentru a ’mi face o repede idee de mersul lucrărilor relativ la o tutelă, am infiin-ţat un registru repertor alfabetic coprin-zâtor de toate tutehle pendinţi actualmente la acel tribunal, in care iu diferitele coloane se indică pe de o parte (principalele lucrări ee sunt d ■ îndeplinit cu ocasiunea unei tutele, spre esemplu : inventariul, vîn-zarea averii mobile etc., iar pe de alta in scurt: averea acestei tutele şi datoriile ipotecare contractate; iar la fine căte-va file reservate pentru a se trece fie-care tutelă după rendul ordinei şi deosebit diferite coloane pentru a se menţiona cănd s’a depus socotelile anuali de către tutori. Nu lipsesc a vâ aminti şi aci, precum am mai făcut’o şi cu raportai mau No. 8.149 din 4 Maiu 1882, că in săvîrşirea acestor importante lucrări am avut concursul energic şi conş'iineios al domnului Al. M. Ves-timan, grefierul tribunalului, precum şi o muncă iudelungă şi conştiincioasă din partea domnului I. Andronescu, copist tot la acel tribunal şi pentru caie cred de a mea datorie a ’i recomanda unei deosebite atenţiuni din partea Domniei-Voastre. Nu lipsesc de asemenea a spune şi că, la venirea mea ca preşedinte la tribunalul Argeş, am găsit tribunalul instalat intr’un local infect, ruinat şi de un aspect degustător şi prin necontenite stăruinţe depuse pe lăngă membrii consiliului judeţian şi comitet permanent am reuşit a face ca să FOILETON s PERUL ALE Urmare % Primul pas era făcut. Elevul întreba din nou, şi profesorul atunci ii explica cum, prin combinarea calculată a metalelor, prin amestecarea sucurilor plantelor, prin forţa privirii şi a voinţii, prin anume gesturi chiar săverşite in această atmosferă de viaţă care infăşură pe fie-ce individ, unii oameni aveau o putere ce numai eroarea şi ignoranţa ar cuteza să blasfeme, dar de care Dumnezeu nu se supără de loc ; căci profeţii săi, aleşii sei şi |Fiul seu chiar au luat sau au primit darul acesta. (juy relua cu lăcomie cărţile sale, şi se ineăutâ din nou (şi astă dată, mirarea care se zugrăviţi pe figura lui era amestecată de bucurie, iar jiu de frică) la un pasaj unde Rubri-ijiiis zice, că există dincolo de Oothay, un loc favorisat de cer, şi ai cărui locuitori, scutiţi de infirmităţile etăţii, trăesc ani mulţi şi mor fără a fi cunoscut bătrâneţea. Aceasta gândire de o tinereţe vecinică arunca in Închipuirea lui Guy d’Albrot o sensaţie de plăcere, vagă encâ, dar dulce ca şi speranţa. — Părinte, zise el, oare asta se poate ? —Nu sţiu, copile, ii respunse preotul ; dar ignoranţa mea, in această privinţă, nu mă autorisă a nega faptul. Bietul copil asculta cu extas 1 Istoriile atât de frumoase ale lui Man-deville şi de Rubriquis, şi descoperirile capelanului, umpleau inima lui de dorinţi arzătoare de ştiinţă şi de călătorii. In privinţa acestui din urmă punct, voinţa tatălui seu trebuia să infrăne pe a lui, dar ştiinţa era după placul lui. In ace i seară chiar, cărnl totul dorrnia la castel, inclus cu profesorul, in odăiţa ce servia de asii capelanului, lua ăntăia lecţie. lată aşa dar pe Guy d'Abrot pe drum de a cunoaşte arborele binelui şi al răului, şi aruncând deja o privire poftitoare spre fructele ştiinţei, j cari, adesea, devin veninoase iu mălinele noastre. Trebue să ţi'l fac acum cunoscut sub alte raporturi, nu mai puţin esenţiale; a te face să găseşti mai desluşită istoria mea, şi apoi ’ţi promit de a merge mai iute cu naraţiunea mea, căci văd, fără multă greutate, nerăbdarea in care te afli, de a ajunge in sfârşit la Părul alb. — f\.şa e, respunse Picardianul. Guy d’Abrot era frumos şi mândru de acea frumuseţe typ dins-tinetiv cu care natura dotase pe toţi nelegitimii lui strămoşi. De această parte, cel puţin, nu aţâţa dispreţul, ci, din contra, era pizmuit de cei şase fraţi ai sei, portrete vieţuitoare ale monseniorului de Oudales, adevărată figură de cavaler. Guy credea că nu’i place frumuseţea de căt din spirit de rBsbunaro; vanitatea lui o in-trebuinţa a face se’i rei isă şi mai mult in necazul fraţilor lui cari nu puteau să’i conteste acest fel de superioritate. De şi nu purta, ca valeţii şi ca pagii, de căt cămăşi de lănă groasă, po cănd fraţii lui purtau din cele mai bune ; de şi nu’şi încingea talia de căt cu o largă curca de piele de Islanda, la care atârna numai o sim- fle instalat intr’un local frumos şi ineâpâ-totor, situat in centrul oraşului şi deosebit a fi inzestrat tribunalul şi cu un frumos mobilier de stejar, precum şi cu dulapuri suficiente şi solide pentru conservarea dosarelor şi registrelor. Acum că am făcut acestea cunoscute, imi permit a semnala Domnie Voastre şi ame-lioraţiunile ce cred eu că urmează a se introduce căt mai neîntârziat in legislaţiunea noastră şi in administraţiunea justiţiei. Aceasta o fac, drept să v6 spun, cu multă sfială din causă că mâ tem că in cele ce am a espune nu aşi corespunde poate pe deplin asceptării domniei-voastre. Disposiţiunile din legiuirea noastră cari au trebuinţă de atari amelioraţiuni sunt : 1) Tutelele Este de prisos a spune aci solicitudinea ce legea şi justiţia urmează să păstreze pentru persoana şi averea orfanilor intr’un Stat bine organisat. Este adevărat că multe şi drepte plân- geri s’au ridicat contra abusurilor ce se fac de unii tutori cu persoana şi averea orfanilor puşi sub a lor tutelă şi este prin urmare de cercetat dacă causa acestor abusuri se raportă la insuficienţa disposiţiunilor legei, ori şi la o simpla cestie de adminis-traţiune a justiţiei. Isvorul al mai tutor ielelor, după câte eu am observat, generalmente vorbind, nu se raportă de cât la neobservarea cu scru-pulositate şi promptitudinea următoarelor îndatoriri coprinse in art. 391, 396, 397, 399 şi 416 din cod. civil şi auume la: a) Facerea inveutariului : b) Viuzarea averei mişcătoare a minorilor cu restricţiunea şi îndeplinirea formalităţilor coprinse in art. 396 şi 397 al. 2 din cod. civil; c) Determinarea sumelor din escedentele veniturilor de la cari va ineepe pentru tutori obligaţiunea de a 16 da cu dobândă şi in fine, d) Predarea socotelelor anuali de către tutori. In practica afacerilor in ce priveşte prima obligaţiune, facerea inveutariului, ea, sau nu se indeplineşte de loc mai ales cănd tutorii sunt tatăl sau mama minorilor, sau se indeplineşte târziu de tot şi mai tot-d’a-una după ce averea mobilă a minorilor se sfetericesce aproape de tot şi cea imobilă se usurpează. In privinţa celei de a duoa obligaţie, vinzarea averei mişcătoare, ea mai nici o dată nu se indeplineşte de către tutore, mai ales când e vorba de tutele in cari nu rămâne prea multă avem. In privinţa celei de a treia obligaţiune, determinarea sumelor din escedentele veniturilor de la care va ineepe pentru tutore obligaţiunea de a le da cu dobândă, de asemenaa mai nici o-dată nu se indeplineşte de către tutori şi mai in tot-d’a-una se potriveşte ast-fel ca după trecerea de câţiva ani cheltuelile presentate de către dânşii să absoarbă capitalurile mobiliare aflate in manele lor impreuuă şi cu veniturile a-verei imobiliare. In privinţa celei de a patra obligaţiune, predarea socotelelor, ea se indeplineşte cu foarte mare anevoinţă şi in mod căt £se poate de incomplect, nealăturăndu-se mai nici o dată acte justificative pentru ehel-tuelile săvârşite către de tutori. In special intru ce priveşte tutelele lo- cuitorilor săteni atribuite competinţei judecătorilor de ocoale, prin art. 62, al. I Monicipale .... 86- 868/, 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 228- 283- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 92i/? 93- 7oto ., Scrisuri Rurale . . . l04i(2 105*/, 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 89if4 90--- 1)0(0 > > > 99*1, 100- 7o[o , > , 103 02 104'u Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Bâncei Naţionale Române 2501 1360 1375 , » Soc. cred. niob. rom. 250 1. 211--- 216- > > , Rom. de Construcţii 5001. 506- 510- , , , de Asig. Dacia- Rom 3001. 358--- 361- > » 9 9 » Naţionale 200 1. 233- 235- - ................................................................. Direrse Anr contra argint...... 2'/e 2 */o » » Bilete de Banqne . . 2i„ 2 1(2 Fiorini valoare Aastriacă. . . . 210*1, 2,12- Mlrci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francege...... 99*|-, ÎOO'A, Boalele de gât, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. ^Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef dc Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D [/in nil/ chirurg-dentist are onoa-• mDnllX, rea d’a face cunoscut că a î enunţat d’a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Yodâ No. 9. TIMPUL JOHK FIT rnrni BUCURESCI | 2, Strada Smărdan 2. n ■' * T âflf!9P*BP BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2. MACAS1N fondat in 1879 DE vis-a-vis de Tetrnl National Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE a G. UOOIAN VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimi, şi owor. public că pe lăngă articolele necesari la menagml casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dnbln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snis Ananas (le la Martinique. Banane de Ia[Bayona. Benedictin-Bitter ue Cmna antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. artreuz, alb. galbin, şi Verde de la grand Cliartreuz Francia. înraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la Yimand Fockin ripermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, tognao vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri ' fn8ţuri de Ia, Slarle Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevă-a e din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi m Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, _s]iugne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la CotHari. Odo-besti. Drăgăsani si de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D. G. MO~IANU. (••♦•♦•♦♦♦•♦O' ♦!»♦•♦»»•»»♦•» Maladiile nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRACIE BROMURULUI LfVROZE SIROP SEDATIV do cdje de portocale amari preparat cu BROMURUL DE POTASSIUM Do călre J. P. LAROZE, Pharmacist PARIS — 2, rue des L.ions-Saint-Paul, 2 — PARIS medici pentru a combate, mai cu deosebire, şi de-uă manieră sigură, afecţiunete nervâse ale Inimei, ale căilor digestive şi respiratorii, nevralgiile, epilepsia, hisleria, maladia numita jocul St-Cuy, insomnia şi con-vulsiiuiele copiilor In timpul dcnti{iuniei, lntr’un cuvânt tdle afecfiunele nervOse. Bromurul de Potassium Laroze este de-uă puritate absolută, condiţiune indispensabilă pentru a putea obţine efecte sedative şi calmante asupra sisaemu-lui nervos. Topit In Siropul Laroze, de coji de portocale amari, Bromurul este Intrebuin-(al In mod universal şi recomandat de loji BROMURUL laroze se a & !n peposil, In idte -pharmBciile bune unde se mai ptite găsi şi SIROPUL DEPURATIV rEr IODUR m POTASSIUM fdrte folositor contra afee,urnelor s, trofulOse, cancerdse, tumorilor albe, bete ale sângelui, accidentelor s ifUitice secundarii şi terţiare, cic. DEPOSIT DE MASINE ACRiCOLE Lncmiiie cele mai prftttiaiala co si fara aparii ic ars pac de ori-cc mărime MASINE DETREERAT. MORI DE MACINAT etc. ele. DIN FABRICA soisrs & (Gainsborougli, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulatiune, uşoare, foarte tari şi repezi Ia lucru. DIN FABRICA Adriance, Platt & Co. (New-York) Mori, Manege şi Maşine (le treerat (cu manegiu) Batoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, Aia,şine (le Yintural, Pluguri, şi Maşine (le Semănat, din făliri ca HOFHEBK & SCHRANTZ (Viena) Depou (le părţi de maşine. Preţuri moderate v:NdeASEGUIN Şâsse-ijeci de annii de isbândît au demonstrat netăgăduita efficacitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fiă ca Întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosu, anemii, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; iiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împeaeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de boia. DEPOSIT GENERAL ' Pharmacia G SEGUIII. 318, rue Sauit-Hooort. PARIS iPILlLES DE BLANCARD |] Ârloduref^rreux Inalterable frrou'dlMe.- ii —fir - - l/ACADtMIV Di: MCDECIHE Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile ucrofulose, <-u,Q. ItucliitiMiiiii, Anucmie, Constituţiunilc lympliutice, etc., etc. N. Ii. — Trebue observat Semnătura nostră alaturaţa aci pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. ' ii NrB — ,e drvraiit ctieccDiiduescomme ţireparrs j l I ifparl Auîeurque iesFlaconsdePUulcsquipresenterorrt J f il un CACHrr D’ARGENT IVKACTir.tae a la pârtie mi erinire 1 fejf'-------------‘------------ duDoachoD.et la signalnreci dessons Ţ H ~PmRMACIEN. 1- Rue $ o nap arte ■ Persanele atinse de Guturală, Gripă, Ilron-ehilA acută aaă ehranicn, Stlnjert de voce, Bolo de g*t, se uşuriză răpide sau ,e vindecă Întrebuinţând SIROPUL PECTORAL sau PASTA PECTORALĂ de Vauquelln Paris, 31, rua de Clâry, şi in tdte farmaoiele jl drjogueriele. — A se feri de contrafaceri. I. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbetj- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysf mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’aavut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de această artă precum : Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt iu timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par la presente j’ai l’bonneur de re-commander â I’honorable public mon atelier artistique arrauge d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les pris sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se eonvaincre de mon travail n’a qu’ă nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s'assurera facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de tonte espece de travail concernant cet art. comme: reproduction, travaux â l’etat naturel etc. — On peu-poser tous Ies jours. qne Ie temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’ă 4 heures apres midi. Societatea Creditului Fonciar Urban (lin Bucureşti In zioa de 15/.J7 Iunie viitor in localul Direcţiei acestei Societăţi din strada Academii No. 39, se va ţine licitaţie pentru darea in antrepriză a construcţiei noului local pentru sediul acestei societăţi, pe terenul din strada Doamnei No 13. Doritorii ce vor voi a se angaja cu acea construcţie sunt invitaţi ca in arătata zi să se presinte la ora 1 p. in. cu garanţia necesară spre a concura, iar devizul, caet.ul de insăr-cinări, şi condiţiile le pot vedea Ia Direcţie cu Începere de Ia pâini Iunie in toate zilele şi orele de cancelarie. P- S. pentru zioa de 10/22 din eroare publicat să se citească tot I5/27 Direcţiunea. OO oo o oo 2 O ro o o_ co ■n So Q. CD — ■ • vCO ÎL CU v(/) MM • O o < cu o o ■ ro Pentru şoşonul de Primă-vară şi vară am primit din pro noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine pe Bai baţi şi Bae(i. din stofele cele mai moderne confecţionate d noile Journale. vert. cu deosebire recomandăm Pele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-i| Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot st Redingot şi Gilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc.L(ţ Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul (le Mode. •**3k*****3fc**X************ | CONSTANŢA Staţiunea Iialueara MARELE HOTEL CAROL I ' 5 MARE GRADINA ŞI TERATA PE MALUL îiIARE] 2 90 Saloane şi camere mobilate cu lux J VEDEREA SPLENDIDA PE MARE 'X ATu?e sală de mâncare, saloane de ronverraţiune de jocuri şi de dans. X ’1 altui foai te moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. X Stagiunea Dailor a u ineepela 19/, iunie 1883 Q Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şederea la Constanta căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o-Q nora cu presenţa lor. vori Baluri de doue ori pe sSptămănă in saloanele Hotelului, şi Concerte in toate serile pe teraţa cea mare sau in grădină, şi mai multe feste de noapte cu focuri artificiale. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di-rectorele Hotelului ia Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pc domnii pasageri in toate stagiuncle. ******** W*** îpppic***^***^* DElNCHIRIATMoSS ' i-'-.u de Episcopie. Tipografia N. Miulescu, sala TheatrulviBossel. ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R I G O FAVROT kP"1'' p9"!d? Proprietăţile tonice a Gudronului adâogate po lângă ac ilinr>AA ' ' cnora»lca Copa.hu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provoca nir . . . tini grrţ.i , constitvoscu medicamentul prin oscelen[A in tratarea bulelor am,V'1"1’ Şecse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi curze rea lara voie aunnului. 1 e Ia finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul ... 4 INJEOŢIIINU RICORD toni™ ?1 astnngento, este mujiloct evita intercerea infailibil de a consolida vindecarea şi de a ADEVERAT SIROP DEPURATIV I G O s . FAVROT v , | '1’ 1 ocăpart pentru a vin deca cu deseverşire maîadiele polei şi pen-acoifionMn J lim‘ ?:*nŞcl° d«,P^ «» tratamentu anti-sifilitic. El fcrcsce deto'e r “ U1 resu ta dln sifilis constituţională. RirnRn'V re‘,ue a lepăda, ca contra facere periculbsă toto medicamente.o niuuKU, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT DLP i I Iii GE\ Eh.AL F» Favrot. Iirj strada Richelieu, in Paris; ln r, y.nrncr, Theil: Galat:. Tatu 'etsul Barlad, Brettner f-iccii r------ ,, J ‘ turaua îucneneu, in raris , y, Jl' ' Ailuouresci, Rissdorfcr, y.nrncr, Theil; Galatz, Ta k Plmesir' £h,?i£Urtn ", ’j ‘d'“ '1 /J i BarM. Brettner, şi in tăie farmaciile.