ABONAMENTELE jtrn tont! ţar», pi an . . . . 40 lei > pe 6 lnnî. . . 22 lei » pe 3 Innî. . . 12 lei ijirn BtreinUtate pe an ... €0 lei {namintele se priimesc Ia Administraţie. t Capitală 10 bani nuinărn Districte 15 bani nnmărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Reclame pag. III . . . . 1 50 » , II .... 2 50 Anunţările ;i inserţiile se primesc Bucureşti t la Administraţia ziarnlnî it Tlena, la binronrile de annntnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele nclmprlmate se ard. ţ (Pentru a nu înceta cu trimite-ib ziarului, Domnii abonaţi de în judeţe sunt rugaţi să bi-voiască a trimite costulabo-mentulni. Bucureşti, 1 Iunie 1883 |fai naintu de toate, pentru ca o riită să poată avea pretenţiunea , lua căruia afacerilor publice, casă coprinză in sânul ei bărbaţii de lernăment trebui ucioşi şi elementul Scient de adniinistraţiune pentru îie raiuurele Statului, jj^vceastă condiţiune na insuşit’o ftita Roşiilor cănd capii ei au do ndit căte-un portofoliu in ministe-coaliţiunii de la Mazar-Paşa, ve-ij sub preşedinţa lui Manolaki Kos-i Iepureanu ; şi i\e hasardăm a Ţie că nici organul lor Romanul, va cuteza să susţină că a in-jţit'o. 'uni s’a putut dar să se incre-teze frenele guvernului D-lor Ro-ti-Brătianu ? Nâgreşit priutr’un concurs de im-ijurări favorabile dintre cari prin-ala este nevinovăţia coalisaţilor şiilor, graţia căreia ei au putut ga nisa Comitete de alegeri prin r toate judeţele şi prin acestea venit in majoritate in Camere, ată a se recunoaşte că, urmând irilor constituţionali, Capul Statua fost foarte corect, dănd unuia aceşti doui capi sarcina de a npune ministerul. Nu mai puţin insă Majestatea Sa •buia să fi cunoscut incapacitatea lipsa de bărbaţi de guvernământ I partitul Roşu, de oare-ce acest li'tit mai avusese odată ocasia a f ta ce poate la guvern intre anii 87 - 1868- Şi această inprejurare impunea pului Statului sarcina de a ve-ia mai cu stricţete la toată acţi-ua de guvern, sub firma Rosetto-iitianu, şi a nu-i permite să ese-e alt de eăt proiecte sănătoase, itru care ar fi dobendit incuviin-■ea lealmente dată a corpurilor le-nitoare. Nenorocire insă că Regele a inţe-faţă cu ministerul Rosetti-Bră-nu, constituţionalismul invoire din iţea suveranului de a face ininiş-Majestăţii Sale ori-ce le a trăs-prin minte, ba chiar şi concurs .sonal de a atrage bărbaţi de ta-t eterodoxi in rândurile Roşiilor, ’e a umple goluri simţite in pos-'ile inalto ale Statului. Ast-fel se strecurară, din diferite-grupuri politice, căţi-va bărbaţi ce iară in funcţiuni sub firma cea ii combătută de dânşii, dănd c-mplul scandalos al deşertării de b drapelul principielor, care des' idea apetituri in toate rândurile propaga demoralisarea pretuti lini. fn acelaşi timp d-nii Rosetti-Bră-nu stabileau un consortwm cu •mbrii majorităţilor salo, având pt basă invoiala de a li se da a- cestora judeţele in exploatare şi diferite gheşefturi budgetare, pentru ca ei să acorde guvernului, la rondul lor, ori-ce ar cere el. Demoralisarea politică a fost sarcina principală a perioadei din urmă, a acestor şapte ani de guvern roşu. Din punct de vedere constituţional, intru căt regimul parlamentar exige credinţe tari şi statornicia intr'însele, cei doi capi ai partidului roşu, au comis crima cea mai mare politică. Au atentat la viaţa partitelor politice, şi prin urmare s’au opintit de a resturna controlul naţional in netele guvernului, şi de a ucide ori-ce respect pentru credinţa profesată, ceea ce va să zică a fi ucis demnitatea personală. Privim acum cu destul desgust şi milă la aceste slăbuţe individualităţi ce au adjuns să graviteze in jurul a două nulităţi mari, cu pretenţiunea da fi comptate ca bărbaţi de Stat, şi cari sunt silite a imbăla insuşi trecutul lor cel mai măreţ ! Privim acum pe d. Maiorescu, un fost ministru al partidului Conservator, căzut in condiţiunea umilă de a fi pus să joace, dinaintea Rosetto-Brătianului triumfător, rolul de opo-sant ce i s’a destinat, alegăndu-1 administraţia cu mijloacele sale. Bine ’i şade oare acestui bărbat de talent ajuns pănă la treaptă cea mai inaltă, in concertul politic din care făcea parte, să-l vadă lumea in starea de prostituţiune in care se află actualmente ? li dăm pe toţi aceşti nenorociţi oameni politici exemplu viu celor ce eomptează cu un partid politie, sau cari profesează principii politice. Altă dată prostituţiunea, ca şi or-ce altă crimă, se purta prin târg călare pe măgar, şi un telal striga in numele celui recunoscut vinovat: „Cinea face ca mine cămine să pată !“ Noi credem că este astăzi de adjuns că zicem publicului aretăndu-i; —priviţi-i! ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 12 Iunie.—Nota guvernului român, ca respuns’ la aceea a lordului Grau-vile privitoare la deciziunile conferinţei din Londra, expune câ dorinţele României sunt de a vedea modificate oare-care dispoziţiuni din regulamentele relative la navigaţia pe Dunire, anterioare convenţiuni din Londra, şi ?a fie tratata pe tarîinul unei egalităţi complecte cu Puterile europene ce fac parte din comisiunea dunăreană. Camera comandorLordul Fit/,-Visuri ce comunica cameri ca Bulgaria a consimţit in principiu a supune cestiunea drumului de fier Rusciuk-Vaina la arbitragiu ambasadorilor din Constnntinopol. Petersburg, 12 Iunie.—Imperatul şi împărăteasa au sosit azi la Petersburg. Ţarul s’a dus să se roage pe înormîntul lui Alexandru II şi a plecat apoi indată ioipre-unâ cu familia imperială la reşedinţa sa de la Peterholî. Berlin, 12 Iunio.—D. de Bennigsen ’şi-a dat dimisia de deputat la Reichstag. Camera deputaţilor a iuceput azi discu-ţiunea noului proiect de lege ecleaiastic. Ministrul Culturei a declarat că acest proiect e o tentativa serioasă de a restabili pacea religioasă pe baze care deja există in alte stat». Belgrad, 12 Iunie.-- Ştirea ce se râs-păndise Vinerea trecută despre asasinarea unui misionar catolic, italian, e inventată. Coustantinopol, 12 Iunie. — Patriarhul a cerut Porţii mănţinerea privilegiilor acordate din vechime. In formaţiuni D. Karatheodory-efemli, delegatul Turciei in comisiunea europeană a Dunării, care se afla de căte-va zile in capitală, a plecat Ia Coustantinopol. Ni se spune că d. Eug. Predescu, actual preşedinte de secţiune la curtea de apel din Bucureşti, va fi numit membru la inalta curte de casaţie şi justiţie. D. G. Schina, actual membru, se va numi preşedinte de secţiune la curtea de apel in locul d-lui Predescu. Resboiul Weiss intreabă pe d. Ne-gulici, deputat din Muscel, cum stă afacerea cu nişte cupoane pe care se zice că le-ar fi cerut de la Banca Naţională pe nedrept?—Zeu,căşhioi am dori să ştim ! Se vorbeşte d’o nouă remaniare ministerială, zice Raţiunea. Poate că această modificare să mulţumească poftele unor doritori de portofoliu. Ţara se uită cu indiferenţă, pe căt timp sistemul nu se va schimba. S’au declarat vacante colegiurile d-lor senatori şi deputaţi din oposi-ţiune cari s’au retras din Parlament. De asemenea s a declarat vacant şi colegiul I de senat Vlaşca, fiind-că d. I. 0. Brătianu a optat pentru ăn-tâiul de Dolj. Fiindcă d. M. Măneiulescu, actualul primar al comunii urbane Roşiorii-de-Vede este conservator şi a făcut o crâncenă oposiţic candidaţilor guvernamentali cu ocasia alegerilor din Teleorman, d. ministru de interne a binevoit să'l revoace din această funcţiune. De sigur că vom primi amănunte asupra acestei revocări, pe cari le vom împărtăşi publicului. vonzat de timp ; el este foarte animat. Numai de ar ţine aşa pana la sfârşit. * Azi 1 Iunie, se deschid curţile cu juraţi din ţară. Im această sesiune, curtea din Ilfov nare a judeca de căt simple crime vr-dinare, afară de asasinatul lui Voii, sare se va judeca la 7 Iuniu. Trebue să spunem că localul curţii s’află pentru in curtea prefecturii de Iifov. * Mişcarea popu’aţiunii oraşului Bucureşti pentru timpul de Duminecă 8 Mai pănă Sâmbătă 14 Maiu 1883. Naşteri: Copii legitimi: 51 băeţi, 38 fete, suma 89, ilegitimi : 12 băeţi 10 fete, suma 22, Total : 63 băefi 48 fete, suma 111, din cari 11 israel iţi. Decese : — De sex bărbătesc 43, feme-esc 34, total 77, din care 22 in spitale, şi in etate: de la 0 — 1 an 12, din cari le-git. 11 ilegit. 11 — 5 ani 7, din legit. 5 ilegit. 2 5 — 20 ani 7 20 — 30 ani 10 30 — 40 ani 13 40 — 60 ani 17 GO - 80 ani 10 80 ani in. sus 1. Total 77, din cari 5 israeliţi. Căuşele principale ale deceselor: Variola* 1 Febră typhoidă 2 Phthis pulm. Tub pulm. 21 Enterit. Gastroen. Diar. 5 Pneum. Ple-urop. Bronch. 10 Meningita. 2. Pentru timpul de Duminică 15 Mai penă Sâmbătă 21 Maiu 1883. Naseeri : Copii legitimi : 55 baeţi. 41 fete, suma 96 ilegitimi: 10 băeţi, 11 tete, suma 21 Total: 65 băeţi, 52 fete, suma 117 din cari 18 israeliţi. De sex bărbătesc 56, femeesc 38, total 94, din cari 20 in spitale, şi in etate : de la 0 — 1 an 28, din cari legit. 21, ilegit. 7 1 — 5 ani 10 din cari legit. 21, ilegit. 15 — 20 ani 14 20 - 30 ani 14 3040 ani 7 40 - 00 ani 13 60 — 80 ani 6 80 ani in sus 2 Total 64, din cari 12 israeliţi. Căuşele principale ale deceselor: Scarla- tinâ 1 Angina dipht. 1 Febr. typhoidă 4 Phthis pulm. Tub. pulm. 26 Enterit. Gas-troent. Diar. 6 Pneum. I’leurop. Bronch. 10 Meningita 3. CRONICA S a disolvat consiliul comunei rurale Losna din judeţul Dorohoiu, consiliul comunei rurale Albaneşti din judeţul Muscel; şi consiliul comunei rurale Ţepu din judeţul Tecuciu. * Domnu Gr. Balan, actual casier al judeţului Neamţu, se permută in aceiaşi calitate la .judeţul Teleorman, in locul domnului C. A. Stelescu care nu s’a prese ntat la post şi domnu A. Criveţ, fost casier general, se numeşle casier al judeţului Neamţu, in locul d-lui Balan. * Domnu Alexe Marin, profesor la facultatea de ştiinţe din Bucureşti, s’a confirmat pentru un nou period de trei ani in funcţiunea de decan al acelei facultăţi. * Ieri a plouat cu grindină in următoarele localităţi: Giurgiu, Budeşti, Predeal, Roman, şi Paşcani. Pagubele cauzate sunt simţitoare. * Târgul Moşilor pare anul acesta a (i fa- Iloţiile clin IJacău Se scrie de la Bacău ziarului lies-boiul următoarele cu data de 80 Maiu: „Ieri au fost depuşi primarul şi perceptorul comunal. S’au găsit lipsă pentru 60 de mii lei noi şi nu se ştie căt vor lipsi incă. Banii au fost sustraşi prin emiterea de mandate falşe; s'au liberat câte. doue şi trei rânduri de mandate cu acelaşi nuni Br şi aceeaşi sumă. Pile s’au speculat de partizanii guvernului. Toţi aceia care au mandate sau care au scontat mandate false sunt amicii fraţilor d-lor Lccca. “ „Astăzi s’au descoperit căte-va mandate falşe şi de la comitetul permanent-, suma delapidată insă nu se cunoaşte incă. Prefectul şi casierul general ar dori, ca această din urmă descoperire să se facă muşama.“ „Lumea este indignata de atâtea hoţii. “ Căt oare are să coste pe contribuabili voturile ce s’au dat deputaţilor şi senatorilor guvernamentali din Bacău ? ! UN SUBPREFECT BĂTĂUŞ Comercianţii din Brăila d-nii PanaitDru-gescu, Teodoreseu şi Teohari aveau un contract de tovărăşie intre ei, in basa căruia posedau un deposit de lemne de cherestea la gara Faurei. Cei doui dintâi ducându-se pe la inceputul acestei săptămâni să visite-ze depositul de lemne, pe cănd îşi eserci-tau dreptul lor de proprietari, să pomănesc câ vine acolo tovarăşul lor d. Teohari însoţit de subprefectul plâşii Balta d-1 Ralet. Subprefectul intră in deposit înjurând pe d-1 Drugescu şi Teodoreseu in modul cel mai violent declarăndu-i de tâlhari. Aceştia spuindu-i c-ă sunt proprietarii acelui deposit. Subprefectul insă pe de o parte se-questreazâ condicele de tovărăşie, pune santinela la deposit, iar pe de altă ordonă numai de căt arestarea lor, ordonă şi la doui jandarmi de scot săbiile şi ca pe cei mai mari criminali ’i ţine la gară arestaţi vr’o trei ore. In acest timp nu permitea arestaţilor a sta in altă posiţiune de cât ca aceia a soldatului in front. Dacă vre unul rădica mâna să se apere de vr’o muscă numai de căt i da peste mână. A căutat viteazul Sudprefect feare să iucăteneze pe pretinşii sei bandiţi, ne găsind insă şi după trei ore trecându-i şi furia a dat libertate negustorilor, zicând câ-i iartă. Primarului comunii vecine, care venise acolo şi văzând pe d-1 Ralet arestând negustori in-semnaţi, şi neştiind cine este, ş’a permis să '1 intrebe cu ce drept i arestează. Subprefectul insă nici una nici alta ’i trage doue palme sdravene, injurându-1 şi spu-nendu-i câ el este subprefectul plâşii Balta. Gara Muftiu cade in circonscripţia subprefectului din Vâdeni, să intrebau mulţi ce caută acolo subprefectul plâşii Balta ? Am aflat că d-1 Teohari a reclamat gentilului nostru Ispravnic, că tovarăşii sei a-busoază de tovărăşie, fapt de competenţă Tribunalului civil, cu toate acestea capriciile dictând d-lui Prefect, să zice câ a in-sărcinat pe acel Subprefect să facă cercetarea cerută de d-nu Teohari. Subprefectul insă a făcut cum s’a priceput. Comercianţii căpătând libertatea s’au pus numai de căt in trenul ce venea la Brăila, ajunşi aci au reclamat parchetului contra subprefectului, care a abusat de posiţia sa intr’un mod grav. Eri Sâmbătă d. procuror a fost in cercetare la faţa locului, subprefectul aflend de anchetă, noaptea a rădicat santinela de la depositul de lemne, şi cănd d-1 substitut a ajuns acolo ia găsit pe toţi impăcaţi. Impăeăciunea poate priveşte pe tovarăşi dară cum rămâne cu bătaia şi abusul subprefectului? Mesagerul. * Caşul de Variola a fost importat din Transilvania. Greva din Portul Brăila Mesagerul afiâ că Sindicatul Bursei a luat hotărârea ca comercianţi să nu mai poată cumpăra grăne din obor de căt numai prin mhiţii recuuoseuti de comitetul Bursei. Prin aseastă disposiţiune toţi ţmi-siţii fără drepturi ce pană aci mijloceau aproape toate cumpărările de cereale li -se interzice de a mai funcţiona ca atari. Comercianţii din pori s’au pus iu grevă şi de vr’o trei zile nu voesc să cumpere cereale din obor, hotărând că toate cerealele cumpărate prin misiţii romani in acest timp să nu fie cumpărate de încărcători. Nu ştim ce proporţiuni va lua conflictul şi de aceea ne mărginim numai a 1 semnala, aşteptăm să vodem ce măsuri va lua li. Ministru in urma petiţiunei adresată de streinii încărcători de cereale. Din Districte Copil lepădat. In ograda locuitorului Gheorghe Manca din oraşiul Tulcea, strada Horei No. 7, găsindu-se atârnată intr'un TIMPUL salcâm o eoşniţâ de papura iu care era un copil de sex masculin răseut de curând, s’a Iuatimedial cuvenitele mfisuri de oatra politie pentru constatarea şi descoperirea mumei, anunţăndu-se şi parchetul respectiv. Ot răvire. — Ţinea, soţia lui Nicolae Turbaţii in oraşul Buzâu, din mai multe discordii şi neînţelegeri ce esista intre densa cu fiul seu Pândele, a fost redusa la estre-milate de a luat stricnina, ce se întâmplase a fi pieparatft pentru stârpi rea şoaricilor, Transportată fiind imediat in cura spitatului, se speră a se insăiiâtoşi. Inecaţ. In zioa de 16 Maiu, pe la orele 2 după amiazi copila Flena, fica lui Constantin Toader din Yarşeşti, comuna Căciuleşti, judeţul Xeamţu, in etate ca de 10 aui, mergând a se scălda in iazul moi ei din apropiere sa iuecat. Crimă. — In zioa de 18 Maiu, femeia Catrina Ioan din comuna Eăsvadu, judeţul Dămboviţa, s'a dus la via sa pentru a lucra, şi fiul seu vezend că nu s’a intors seara a casă, a doua zi a găsit'o moartă şi hainele după densa pline de sănge. Caşul s’a comunicat parchetului. prospăta in memoria cetitorilor săi, ca falsificarea regimului reprcseirtativ a fost singurul mijloc de guvernare a psendo-libcrarilor. Tn oencre, ei duc la absurd şi com- O promit orice principiu, orice idee, sistem sau instituţie. Dar orice fapt ilegal poate avea numai urmări ilegale şi deacea gu-gcrnul roşu cu sateleţii sei merge in toate pe căi strâmbe. Astăzi camerele de revizuire s au scamotat in adunări ordinare. Aceasta au voit alegătorii ? Aşa oare prescrie constituţia ? Cu cc se ocupă acum Camerele ? Cu cumpărarea caselor din Tergu -1 in-lui ale secretarului ministerului de Tntcrne, d. Moscuna ! Ancă o trebşoa-ră din atâtea altele, spre săturarea poftelor asociaţilor din compania de exploatare a ţării ! România Liberă arată prin argumente sociologice, că omul invaţat e Inundaţiuni. — In zioa de ÎS Maiu, din eausa debordârei apei Kăsioaca, au fost inundate in comuna Eumăneşti din judeţul Domboviţa, peste 150 pogoane porumb. ' In noaptea zilei de 20 — 21 Maiu, in comuna Stroeşti, plasa Vulcanii-Ocolii, judeţul Gorj, a căzut o ploae aşa de abon-deută iu căt apa păreului ce vine pe d’a-supra comunei a d. bordat pe linie la o înălţime de doui metri, intrăud chiar in casele a 30 locuitori pană la juuiStatea păreţi-lor ; locuitorii au puiuţ scăpa fără nici un pericol cu vitele mari, iar paserile domestice şi 2 remători an fost inecaţi, li s’au causat daune la toate hainele ce au avut prin case şi pivniţe, distrugând şi semănăturile din prejitrul acelor 30 case. Prăbuşire. — Din caisa multor ploi urmate primăvara aceasta, in oraşul Bârlad a isvorât apă prin cea mai mare parte din beciuri, in căt in zioa de 22 Maiu curent, douâ din acestea, proprietate a domnului I vanciu Boiu, in cuartalul I, s’au dărămat impreună cu prăvăliile No. 762, 763 şi 764, ce erau clădite pe d asupra lor şi cari erau ocupate de comercianţii lipscani Tudorache Moseu, Gheorghe Eaşcanu şi cavalul Şie Viviţov. Persoanele ce se găseau in prăvălii, simţind pericolul la timp, au eşit in stradă, aşa că nu se vuferâ de cât de per-derea unei mari cantităţi de mărfuri îngropată sub molosul provenit din dărâmare, cu care s’au astupat şi 10 vase cu vin ale domnului Christea Gheorghiu, ce făcea comerţ de spirtoase in o dependinţă din dosul prăvăliilor dărâmate. Valoarea pagubelor suferite incă nu e cunoscuta. superior celui ordinar şi deci in 1 schimbarea legi electorale legiuitorul nu trebue să uite acest ade-1 văr. „Cine va amesteca priit artificii cea cc e deosebit prin natura, va fi pentru vecie un factor stricător societăţii, Românul atrage atenţiunea poporului şi a naţiunii asupra propagandei ce face Timpul contra dinastiei, cea ce se vede dintr'un articol îndreptat contra mitropoliei catolice din Bucureşti. Naţiunea dovedeşte, că la noi nu e alt ajutor contra abuzurilor guvrnului , decăt o indreptare venită de sus in ‘ mod legal şi bine voitor, căci venind ' de jos, ar fi un ce violent şi deci jignitor desvoltării morale şi materiale ' a ţării. REVISTA ZLvRELOR Rinele Public nu uită a reim- Ocna-mare Asupra stăroi Salinelor de la T.-Ocna, Gaz. de Bacău ne dă următoarele infor-maţiuni : Se ştie de toţi, că din rea voinţă, din neglijenţă, incapacitate şi intenţionat s’au inundat salinele de la Ocna. Acestea s’au spus de la tribuna camerei şi prin presă. Guvernul nu a desminţit nimic, căci faptele erau aşa şi mcorcându-se a le desminţi, trebuia să se denunţe mai intâiu pe el. Pe căt a fost şi sunt de condamnat — ear nu de decorat — acei ce au inundat salinele, şi in primul loc pe d. inginer diriginte Stamatescu; pe atăt sunt de culpabili alţii, cari sub cuvântul d9 a indrep-ta greşelele cum le-au plăcut a le numi, au picat in altele mai grele, păgubitoare şi pentru fisc şi pentru ţară. Şi cum s’ar fi putut face ceva, cănd in- căpăţiuarea şi dispreţul guvernului pentru avuţia ţârei, a mers până acolo cu conducerea marelor lucrări ce trebuiau a se face, să fie încredinţată unui bâeţandru ca d. Gr. Cantacuzino ? S’au dat mii şi inii de franci din visterie ca să se ducă din străinătate o pompă de estragerea apei, după planurile date de inginerii d lui Cantacuzin. S’au adus pompa, nu a lucrat o zi şi s a stricat. Alte mii de franci pentru aducerea in persornă a .fabricantului. S’au adus şi fabricantul. S’au dres pompa, şi după câte va zile s'a spart ear. Ce era cauza | Deştepţii ingineri a d-lui Cantacuzin, in frunte cu d. Stamatescu, calculase cantitatea volumului de estragere, nu după apa dulce. Lumea striga, ingrijată, blama chiar purtarea eărinuirei faţă cu aceste saline, şi in asemenea împrejurări cei însărcinaţi cu restaurarea salinelor, isbutesc in fino a scoate ceva apă. Cum a inţeles d. Cantacu-zin, că Ocnenii au inceput să vadă curgând din deal in vale un pârâu cu apă sărată scoasă din saline, s'a şi coborît in târg şi puind pe inginerul sân Stamatescu i-au scos sara pe strade şalgăii cu vr-o căţi-va naivi târgoveţi cu lumânări aprinse, ca să ’i facă ovaţiuni. A doua zi alt naiv ministru, aşa zis d. ministru de tinance, mulţumeşte târgoveţilor, anunţând chiar prin aceasta că salinele s’au restaurat. Nici până in presant insă, salinele din T.-Ocna nu sunt scăpate de apă. Şi cum s'ar ii putut face ceva pentru aceste saline, când şi înainte de inundare, şi după inundare, dirigiarea lor a fost şi este încredinţată unui d-n inginer sa d. Stamatescu? Acest d-n. se zice că au fost toboşar, şi numai intrând apoi ca practicant pe lângă betrănul Caiac'urni, au deprins practicarea. Are insă vr’un titlu ? D lui ministru de iinance şi mai cu seamă d-lui Cantacuzin, poate să ’i convie d. Stamatescu, căci in inginerie se potrivesc. D. Stamates -u mai face şi politică locală, cu şalgfiii d-.-aie şi-nu pus in con-iliul comunii mulţi din acei comercianţi cu care face afaceri la saline. D-sa, ia timpuri de grea cumpănă, ia şi căruţele şi caii salinelor ca să aducă aiegetorii Ia Bacău. Pentru acestea şi in acestea poate să fie hun şi tolerat d. Stamatescu ; dar acestea se cer pentru saline ? Toate cele ce s'au petrecut şi se petrec cu salinele din T.-Ocna, ne intăresc credinţa că cei dc la guvern vor să favoriseze salinele ce sunt departe de noi, lăsând pe ale noastre nici să piară, nici să trăiască. Auzim că o altă comisiune de ingineri are a pleca la fata locului. ECOURI STREINE Ţarul in Petersburg. La 29 c. Ţarul a intrat in capitala sa. O depeşă din acea zi spune, că timpu a fos prea frumos şi ora-şu împodobit serbătoreşte. O nenumărată mulţime de lume era grămădită pe trotoarele din Newsky-Pros-pect, unde trupele şi elevii scoalelor militare erau înşiraţi fără puşti. Pretutindeni a domnit ordine perfectă. Prin stradele ce dau in Newsky-Pro-spect se improvisaseră tribune. Fe- FQILETON 2 PURUL ALB — Se mai poate găsi o altă es-plieaţiune, adaugă el; dănd, după o limbă vecbiă pe care nu o cunoaşteţi cuvântului par semnificaţiunea unei bănci de nisip... — N’a fost nici o dată bănci de nisip in această parte, zise un lopătai1, rădicăndu-se pe j iun etate de pe banca lui. — Ii mai putem da şi alt inţeles, urma ethymologistul nostru: basăndu-ne pe limba latină... — Toată lumea incepu să rîză î lopătând ’şi reluă lopata sa, văcarul pipa şi snvântul tăcu. Dar, după a-coastă luminoasă discuţiune, negustorul meu picardian nu ştia mai mult ! I făcuiu semn , şi veni la mine ? — Pentru ce nu m ai întrebat şi pe mine? ii ziseiu. — Nu eşti d’aici din provincia! — CeŢi pasă 1 — Oe fel 1 cunoşti oare această traditiune ce nu a putut să o păstreze memoria locuitorilor ţerii? — Oh! oh ! păstorii din Dicppe şi pădurarii din pădurea Bretonne ’ţi-ar spune mii de versiuni desfigurate, unde Dumnezeu şi Dracu ar juca un mare rol. Singur poate, sunt in stare, astă-zi, a’ţi spune istoria adevărată a Firului alb. Dar crezi d-ta in magie ? — Voiu crede in tot vei voi ; numai spune’mi istoria Părului alb! strigă interlocutorul meu. Ne aşezarăm bine, căntănd a ne face o sofa dinnişte pachete cu mărfuri cari ne înconjurau, şi incepui istorisirea mea. * * î*i Buy d’Albrot era al şaptelea fiu şi fiu natural al nobilului conte de Ondulos, care, către sfărşitul veacului al patru-spre-zecelea, avea cele mai bogate moşii din Normandia de la Lillebotme penă la Montvilliers. Ceea ce a fost ciudat in naşterea lui Guy d’Albrot, este c-ă, do partea mumii, el cobora din ducele lîichanl-fără- frică prin un şir de traiuri nelegitime de aproape patru veacuri, fără ca o singură căsătorie sfinţită dc Biserică să fi venit, in timpul tutulor acestor generaţiuni, urmănd unele altora, să întrerupă acest lanţ de bas-tardisrn. Guy, dispreţuit dc fraţii lui, fugi a castelul tatălui său, de unde era respins prin umilire. Rătăcind pe bogatele coaste din Gonfreville şi Saint-Vigor, el preumbla cu extas privirile sale asupra vâlcelelor stufoase, cari se săpau şerpuind sub picioarele sale, sau asupra vastei mase de apă, ce Sena, la gură'i, intindea Înaintea lui. Acolo, era liber, capul său se rădica cu măndrie, şi numai, cu profund regret, cănd umbrele serii se amestecau cu adierea tiuviului, se Întorcea la căminul părintesc. Acolo, găsea pe cei şease fraţi ai săi in mijlocul sălii celei mari, tapetată cu rogojini de papură şi de paie, comod aşezaţi inaintea voirii, pe o bogată bancă cu rezemătoare, in mijlocul căreea şedea contele do Ouda-les. Aceştia, cu câinii aşezaţi la picioarele lor, vorbiau despre vînătoare restrile şi balcoanele erau pline de lume. _ , w Convoiul imperial a sosit la gara la 12 orc din zi. Ard Tarul a primit felicitările din partea deputaţiu-uilor oraşului şi ale nobilimei. Perechea imperială s a dus, in trăsniă deschisă, la biserica Kasan ; pe diurn lumea nu inceta să strige : Lrra ! La oarecare distantă a urmat moştenitorii tronului cu marele duceGeoi-gc ; apoi şeful poliţiei Grcsser şi comandanţii Adelsou ; după ei veneau cei-lalţi membri ai familiei imperiale. La intrarea in biserica de Kasan cran presărate Hori. Alături stoteau in semicerc şcolari, căntănd imnul naţional. Pe praguţ bisericei un preot a ţinut un mic discurs, după care Yiaj. Lor au intrat, au stat 5 minute şi apoi au plecat la palatul de Iarnă. ’ Pretutindeni lumea primea pe Maj. Bor cu salutări entusiaste ; clopotele sunau neintrerupt şi musicele căutau imnul naţional. Pentru iluminaţia dc seara sau făcut pregătiri extra-ordinare. Serbia Elena Marcoviei, care atentase la viaţa regelui Aii lan şi au fost internată in arestul din Pojarevatz, a fost găsită moartă acolo. O comisiune de medici şi judecători vor cerceta cadavrul. Se bănueşte că Elena s’ar fi sinucis, Revolta diu Albania O depeşă din Oattaro dcla29Maiu spune, că „Marţi seara Assim-paşa a tăbărăt pe teritorul tribului Hotti, pe cănd Malissori ţineau ocupate dealurile de prin prejur. Mercuri şi joi au urmat ostilităţile intre Turci şi Malissori, deşi timpul era ploios. In-dirjirea e mare, căci se zice, că Turci n'au cruţat nici femeile, nici co ■ pii albanejilor. — 0 ceată de 800 Arnăuţi din Dinos a fost împrăştiată mercuri de cătră trupele turceşti. BĂCiUL JÎDOVIT Citim in Binele 'Public : Se ştie că in Boeâu se constvueşte o fabrică de hărtie unde sute de Români ’şi câştigă pănea de toate zilele. Lucrările sunt conduse de d. R. Porumbarii care, ca bun român, nu vrea să aibă nici o afacere cu lepra jidovească. Ori-ce cumpârâri şi transporturi de material necesar construeţiuuei fabricai le face de la Romăui şi prin Români. Tot d. Porumbarii a deschis şi o mar-chităuie in Bacău, unde mărfuri bune ca cele din prăvăliile jididoveşti se vând pe preţul jumâtate. Se înţelege că toată lumea aleargă la d. Porumbarii, care ’şi pune averea in pericol, numai ca să scape pe bietul Român diu gbiarele spurcatului neam al lui Caiafa. Dar d-nu Porumbarii, s’a înşelat, dacă a crezut că jupanii Focşaner şi Igler o sâ ’i dea pace. Nu ştia că spurcăciiineie jidoveşti sunt tari şi mari in Bacău? Jupănu Focşaner are in antreprisâ acsisele comunale, a iucheiat- cu alergări cu caii şi iu privinţa diferitelor lupte. Crezeinluise neobservat din causa mărci băgări iu seamă ce aţăţa aceste nobile discursuri,' şi de fumul care întuneca marea cală, Guy încercă cu timiditate, şi fără a fi zărit, să reocupe locul seu obicinuit, pe scaunul pagilor şi servitorilor; dar la sosirea lui, şoimii, deşteptaţi pe prăjine4c lor, agitau clopoţelelo, din aripi ; sau mai bine, semnalat de lătratul asurzitor al cănilor, sosindu) era tot-d’a-una salutat de o admoniţiune părintească, pentru neglijenţa ce arăta de a asista la aceste nobile sindrofii şi era sdrobit, de privirile dispreţuitoare ce’i aruncau, de o dată şease perechi de ochi şi cari păreau a zice : Este el făcut pentru a'i place aşa nobile lucruri !... Iuti adevăr, Guy d’Albrot, contra obiceiului fiilor dc familie bună, nu ştia nici sa mănuie o urmă, nu ştia nici să călărească, in sfârşit nu wu-noştea nici umil din jocurile şi plă-carilc la care se dădau fraţii sei. OŢ1’ Ştia el atunci, sermanul copil ? Ştia să citească! Şi aceasta a fost I primăria locală un contract prin care a lei V gat-o de măni şi de picioare, aşa că bietul I Român nu poate crăcni. Biuroul acsiselor ; nu e la barieră ci in oraş; trebue nenoro-l l citul cărăuş se ia un birjar jidov de la bn. 1 rieră ca -ă ’l ducă la biurou, aci s'aşlepţ. \/ până ce jupânul Focşaner sau alt perciuni* t vino de la balabustă sau de la cafene Taxele sunt înspăimântător de mari, şi lăngâ asta, mare minune, dacă până la jj toarcere vr’nn L;ib sau Iţig nu a şters cerţi din car. Ca probă e un proces verbal dre, sat de poliţie, cum s’a furat de perciunaţii! la carieră o ladă dintr"un car al d-lui Poţ rumbaru. Nu e zi de la d-zeu in care d. Porul bani să nu intâinpine nenumârate pedfi din partea spurcăciunilor de jidovi, cari s’am mvoit fu toţi să ’i aducă la desperare, Ş întrerupă lucrările de la fabrică, sâ prăvăli i şi sâ părăsească Bacău. Cu tw ace tea, d. Porumbarii, care are o ţir^ nobilă, suferă toate obrăzniciile acestor U pre, chiar şi insulte prin localuri publil numai sâ scape pe Român de şarlatanii jidoveşti. dupănu Igler, care are in antreprisâ ti tunurile, e frate de cruce cu celâ-l-alt jupan După ce injură cum ’i vine la gură pa d; Porumbaru, intre multă lume şi intrăm loj cal public, tot el aleargă in Bucureşti, iui duce in eroare presa ca să ia apărarea dovilor. A doua zi, cine scrie din Bacău Jupan Igler care se plimbă seara pe p» ronul gărei Târgovişte gata râ plece Bacău. Bit'’ Cum permite guvernul să se dea in treprindere jidovilor acsiselor comunale şi tutunurile ? Numele căror onorabili tffi (?) Români Bâcăoani figurează in contractul, inehoiat cu jupănii ? Intr- băm pe guvern] suntem in ţara jidovească sau in cea ro-j măneascâ. Acestea zise, iată cum vedem relatate fai tele şi din faţa locului de către Vocea dq mocratica. Adevărata cau-â insâ, este că d. Poruu baiu voeşte să înţepenească bine induslriii şi comerţul Romanesc in oraşul noau pentru a căruia realisare vom lucra toţi I mânii. Ictă de ce se supără tare parşnicii in eliţi. Cama este că israeiiţii inţaleg. u*| bine de căt noi Romanii, ce însemnează u pariţiunea in mijlocul lor, a d lui Porunfl baru cu o fabrică de hârtie, cu o ras-j gasie universală şi cu cate poate de acum inainte. Causa este că tot-d’a-una aceşti israeiitJ s’au ridicat cu mic cu mare, s’au piisuinâi la umer şi o^intindu-se din greu au dării mat temelia ori cărei instituţiuni, ce avei meninea, de a preserva, contra tendinţelor de cotropire. Causa este că tot-d’a-una de cate ori s’au arătat câte un Romin de talia d-lui Porumbaru, israiliţii dând mâna cu alţii buni Români, l'au ingropatţ ca să nu mai invie şi această causă este şl* astâ-zi. Mai auzim că in petiţiunea dată de jidoil contra d-lui Porumbaru ar fi semnat şi cătjl va români. Nu credem. Cu toate acestea ne vom d» osteneala sâ ne informăm de semnăturii acelei petiţiuni, şi de vom găsi nume rom» neşţi le vom da publicităţei, pentru ca ştim cine suntem. destul in ochii celor şase fraţi ai si pentru a mărturisi origina lui ruşi noasă 1 Da, Guy d'Albrot ştia să cil tească, mulţămită capelanului castelului, om pe care studiile profane ispitise de la eşirea sa din tlicologij şi care ascundea, sub antiriul seu sub aerul seu de umilinţă, un spiij destul de luminat. Dimineaţa, după ce făcea ruga vânătoare monseniorului de Oudahf o rugă scurtă şi bunii, capelanul spre a deştepta imaginaţiunea scol»* rnlui seu, T invăţa să citească iu cărţile unui autor, cunoscut pe ăl tunci, Guillaume de Ruysbroeck, nul mit Eubriquis, şi in cartea cu călăT toriile cele mai recente, dar nu iutii puţin frumoase, ale cavalerului enj gles de Mandeviile, de origină Noi1' mandă. Guy se află foarte încântai cu aceste citiri, Ou toate acestea, inj t-r'o zi, după cc citi un capitol unii Mandeville vorbeşte de şerpii din Ml cil ia, cari mâncau pe copii născut1 din căsătorii nelegitime, Guy se necăji tare pe densul. — Asta c adevărat, părinte? n1' trebâ el cu o voce mişcată. — Poate să fiă adevărat, respuJ j TIMPUL nci rugăm pe d. Porumbarii să b) Să confirme pe funcţionarii judeţiani ■ageze, ci să continue opera sa numiţi provisoriu do către comitetul i perseverentă, fiind sigur, că jjgi simpatiele adevâraţilur Romăni Ivsa. ]C T E OFICIALE j eneral al judeţulu. Muscel este A i rimi legatul făcut in folosul “lalui, de către decedatul arclii-||;onisie Amnoşanu, prin testamen-sumă de lei 15.000, pentru , bolnavilor din spitalul judeţian Cimpu-Lung. general judeţului Dorohoiu este |j in sesiunea sa estraordiDarâ de 1883, să se ocupe şi cu obiec-!>are ; obeze budgetul judeţului şi acela lor pentru eserciţiul 1883 — Să resolve toate lucrările râmase a ordinară a anului 1882. II general al judeţului Fă Ic iu este in. in sesiunea sa estraordinară de pe 1883, să se ocupe şi cu obiec-'are : ;Şlprobe numirea funcţionarilor ju-■I Să autorise facerea necesarelor ile fonduri in budgetul judeţului |inl 1883—1884 ; c) Să aprobe licitaţiei ce urmează a se ţine in 5 Maiu, pentru darea in antrepri-ijst.ruirei şoselei judeţiane lluşi-,ii Tăbălăeşti-Buneşti d) Să se asupra cestiunei privitoare la as-Girlelor desebise do riul Prut; e) ie transacţiuuea făcută de comite-linent cu doamnele (Jatinca Oortez lexiu, pentru stingerea procesului mtre judeţ şi numitele; f) Să se ■dl isupra petiţiuuei domnului Geor-(Irn, prin care cere a i se acorda o Intru a’şi face studiile medicinei aprobe măsurile necesarii a se Au construirea şi repararea drumu-flieţiane. |âul general al judeţului Mehedinţi lansat ca, in sesiunea sa estraordi-,1a 16 Iuuie 1883, să se ocupe şi ■ de ordinul ministerului de interne ■ 1, privitor la modificarea circum-pliilor comunelor rurale. iul general al judeţului Prahova ■risat ca, in sesiunea sa estraordi-i1| la 10 funie, 1883, să se ocupe şi litul următoare : destineze fondurile din cari să se li salariul vacciuatorilor necGsariase P >- manent ; c) Să autor ize facerea necesarelor virimente de fonduri in budgetul judeţului pe eserciţiul 1883 — 1884; d) Să declare de utilitate publică esproprierea terenului necesar pentru restabilirea iazului la punctul Dudeasca; ej Să se pronunţe asupra cestiunei privitoare la construcţiunea canalului dintre proprietăţile domnilor Mi-hail C. Suţu şi Petre Orbescu ; f) Să se pronunţe asupra cererei directorului scoalei de meserii a judeţului pentru revocarea maestrului atelierului de tiniehigerie şi inlocu-rea sa cu maestrul de turnătorie. Mişcarea maritima a porturilor Macin, 29 Maiu. Bastimente sosite deşerte .... 7 „ , incărcate . . .--2 „ faţă iu port................20 8’au esportat 130 metri piatră. Costanţa. 30 Maiu. Sosit : Vaporul de resbel romăn Mircea de la Sulina. Salina, 30 Maia. Sosite : Vaporul austriac Am ora din Ce-tecof pentru Sulina, deşert. Vaporul austriac postai Iris din Constantinopol pentru Brăila cu diverse. Vaporul engles Gertrude din Genova pentru Galaţi, deşert. Eşite : Vaporul romăn de resbel Mircea pentru Constanţa, deşert. Bricul elen Pene-lopi pentru Itaca cu grău din Ismail. Bricul elen Armonia pentru Patras eu cherestea din Galaţi. Vaporul austriac Odesa pentru Odesa cu diverse din Galaţi. Vaporul engles Guen pentru Gibraltar cu porumb din Sulina. Tulcea, 30 Maiu Sosite : Vaporul postai Lloyd Iris austriac din Constantinopol cu diverse şi 24 pasageri, plecat la Galaţi cu diverse şi 8 pasageri. Vaporul postai austriac Odesa din Galaţi cu diverse şi 18 pasageri, plecat la Odesa cu diverse şi 15 pasageri Plecat: Goleta elenă Sf. Gherghe pentru Grecia cu greu şi cherestea. V ai-ietâţi Oastea Iui Papuc !. — Pactul din Iaşi spune că aceasta e «'xclamaţiunea tuturor nerezboinicilor cetăţeni cănd, in zilele de serbătoare sau de părăzi patriotice, ved in-şirăndu-se pe strade mulţimi de oameni incinşi câte cu o jarchină de curea numită centiron şi cu o puşcă hărbuilă pe umere. Unii din aceşti pseudo-ostaşi sunt pe jumătate goi, desculţi, ferfeniţoşi, perciunaţi, alţii şchiopi, chiori, cu fălcile legate, de toată măna insfărşit, şi sunt astfel purtaţi pe toate străzile şi expuşi la risul public. Nu ajunge risul insă. Pe mijlocul celor mai mari caiduri, cum a fost duminica de esemplu, bieţii oamenii fură scoşi la Oopou, unde d. locotenent comandant i a inveţat să strige din toţi plâmănii : „ Ura! să trăiască d. Comandant,“ atunci cănd d-sa va intreba „Bine hărţi?11 Pentru alăta lucru ! să se jertfească zioa a şeaptea, ce de la creaţiunea lumeitotno rodul o serbătoreşte. — Aud ?... NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Societatea Creditului Fouciar Urban din Bucureşti Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „România jună11, Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 fiorini pentru Austria şi lei pentru Romănia şi streinătate precum 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru Romănia. Vechile instiluţinni ale României (1327 -1866). cu un apendice ndativ la clirono-logia domnitorilor Ţeroi româneşti, de dotnnu Ioan Brezoiann. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nieolescu (Pas-sagiul romăn) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. ■a ^ilhtutorul, oare vezu o cale des-s [pentru a ajunge la scopurile r sunt mijloace pentru a inlâ-ste fiinţe reu-făcâtoare. Aoes-unuldin efectele cele mai pilele din artele oculte cunoscute nume favoriţi ai ştiinţii, cari poate, prea mult calomniaţi, in îHnoastre ; căci, tot persecutăn-rolită de descoperirile lor. Ce de căt un magician, acel Ro-ucon care, in veacul din urmă, operit oglinzile arzetoare şi a lt oomposiţiunea ierbei de puş-: Monicipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 5o!o Scrisuri funciare rurale. . . 7oţo ■> Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare nrbane . . 6o[o , > > 7o[0 » » * Impr. cu prime. Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionsie Române2501 , Sic. cred. m^R, rom. 250 I. , , Rom. de conetrucţii 5001 , , de Asig. Daeia-Roni 3001. » , > , Naţionale 200 I. LA LACUL SARAT (le închiriat sau (le venzare O casă nouă conţinând 2 apartamente unul cu trei odăi şi bucătăriă, altul cu patru odăi şi bmătăiiă. A se adresa Bucureşti, strada Borzei 96. Grădina Orfeu.—Tinerii artişti asociaţi Deschiderea stagiunii de vară la 4 Iunie sâmbătă. Se va juca Dcsertorul dramă po pulară. Intre piesele ce vor juca sunt: Real Satului, vodevil popular in 4 acte, Primând din Găeşti, comedie. Fetele din şapte sate, Bogdan al 1 V-lea, Călugărita ebraică şi imperatul Iosif 11 etc. — Orchestra din Braşov. Representaţiile vor urma regulat : Marţi Joui, Sâmbătă şi Duminică. A VIS Se face cunoscut publicului din România care are valori supuse Tragrilor la sorţi că vor găsi in fiecare numâr al Curiendui Financiar o rubrică specială de Trageri Ia sorţi pentrn toate valorile din toată Europa tolerate de legea noastră asupra loteriilor. Această Rubrică va satisface cu prisos pe toţi aceia care priimeau până acum ziare streine şi cari sunt supuse confiscării cănd publică trageri la sorţi netolerate de legea noastră. Redacţiunea „Curierului Financiar" se oferă a da gratuit cititorilor săi orice in-formaţiuni privitoare la tragerile la sorţi s valorilor de care e vorba aci. D Tccţiimea I* ublicaţimi e Incunoştiinţoz pe onor. public şi vechi clienţi ai fabricci de săpun şi umănări de seu, a decedatului meu unchiu Marin Ivanovici, că in acelaşi loc, Strada Bucur No. 21, lucrează abrica sub direcţiunea mea. Rog dar pe onor. clienţi să bine voească a face acelaşi devere şi cu subscrisul, ca şi cu respectabilul meu unchiu. Ştefan M. Vlădescu MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PIANO A cşit de sub prossă in editur losef Sandrovici, magasin de Musică piane şi instrumente musicalc, Calea Victoriei vis-â-vis de legaţiuneaRusă Au bord de la mer vals de gene Kompa nky . . . . p. es bellcs de Bucarest idem Fr. Schipek Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 2 Qtiadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 Fteurs Ronmanies potpouri de D Ferlevdis. 2 Eu 2 lei de 2 G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada Bcrzi No. 78 D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). !>iverse Anr contra argint. . . . , Bilete de Banque Fiorini valoare Anatriacâ. . Mărci germane.............. Bancnote franceae. . . . UQjp. Venii 913/* 92i|, 91'|, 921/* 97 , 98 *[■. 103- 104- 86- 863/, 228 233- 921/, 93- 104IR 105'/, 891)4 90- 99 >|, 100- 1031[2 104'), 33- 34- 1360 1375 214--- 217- 510- 513- 365- 368 - 233- 235- 2'/* 2 >/, 2i]( 2 'I, 2IU'], 2.12--- 1 22 1.25--- 99'|, 100’/.. Boalele ri;!;; Strada Pietii Amzei No. 6. D. KIBnlK. chirurg-dentist are onoarea d’a face cunoscut că a îenunţat da se muta şi cj va urma a locui in strada Şdi bcy-Vodâ No. 9. A SOSIT HlA- 3VE^AG-^VSIUTXTHi DE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-ă-vis de Teatrul Naţional Ape minerale Proaspete. Franceze şi Germane. Asemenea tot felul de brânzeturi noi. Cu toată stima D. Lt. MOCIANU. TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI sitxjATruisrEA 31 maiu 1882. A. o t I v 20 m aik 1883 28 maiv 23416291 » p4 , (Monedă metalică 30780294 30240987 2161172Î ,ls’1 (Bilete hypotecare 2505226C 25063145 615188E Portofoliu 7“"'“^ 10230117 10557610 78296S (Lfecte streine 2828316 32555(i8 18650121 Impr. garant cu Ffee. de Stal, 23863431 23403331 3949754 Fonduri publice 11972609 11972609 Rentă Fond de reservă 514702 514702 811500 Imobil 824700 824700 233582 Mobilier & maşini de imprim, 228850 228550 216264 Cheltueli de Administraţie. 190946 192237 5045170 Deposite Libere 13084890 13176890 39349709 Diverse 50954979 52420224 120218968 170526094 171850853 Pas v 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 67990110 Bilete de bancă în circulaţie, 94506960 94992610 Profit & Pierdere I semestru. 452880 Dobân. şi Benefici div. II semes. 512144 589766 5045170 Deposite de Retras 13084890 13176890 34441875 Diverse 49907398 50626885 120218968 170526094 171850853 CEASOARNICE 10,000 CEASOARNICE A r i 11 Garanţie i h.i a ~v Primirea escesiv de favorabilă ce s a făcut Ceasornicelor Jtemon-toare. de argint, ce am oferit abonaţilor noştri, ne-a încurajat de a C încheia o noua afacere de 10.000 Ceasornice cu una din cele mai O bune fabrice din lume care ni le garantează pentru cinci ani. A* ceste ceasornice sunt de o fabricaţiune îngrijită şi ornată cu dese-nuri prea frumoase. Suntem fericiţi de a putea oferi aceste ceasornice, de o valoarea v re‘|*A (*e franci clienţilor noştri şi publicului in general, eu preţul Q unic de 35 franci (cu porto). Deasemenea am tratat o afacere de 2000 7> ceasornice remoutoare de NickeI, al căror mers regulat e pe deplin garantat şi pe cari le oferim cu preţul de 20 franci, tranco de porto pentru toate terile lumii. Cererile însoţite de preţ, in bilete hipoteeare sau mandate poştale _ să se adreseze la : 2 BANKHAl'S I. PAGES,BARTENSTEINfiASSE, 14 VIENNB (Autriclie) ^ Primim înapoi ori-cc ceasornic cc n’ar plăcea, cu con-X diţiune de a nl’l Înapoia in bună stare şi cel mai tărziu X trei zile după primirea sa •^JpPQPPPQPQppppppicajţppppopp^c*:* X * * * X * X •**********^*fc^^ * CONSTANTA % Staţiunea I3alneai»a MARELE HOTEL CAROL I MARE GRĂDINA şi TERAŢA PE MALUL MARE1 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Mare sală de mâncare, saloane ele conversaţiune de jocuri şi de dans. Dreţuri foarte moderate, aranjamente, speciale pentru şederea îndelungată. 7S Ntagiuuea băilor va inoepela1»/, iunie 1^83 Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede-n>a la Constanţa cât se poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenţa lor. Se vor da baluri de douG ori pe sfcptămănă in saloanele Hotelului, şi Concerte iu toate serile pe teraţa cea mare sau in grâdi-nă, şi^ mai multe feste de noapte cu focuri artificiale. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di-rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimoşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. Societatea Homăiia de Co struc-ţiuni şi lucrări publice înştiinţare Se aduco la cunoştinţa publică că in urma decisiunii luate de consiliu do administraţiuue D-nu Inginer Sear-lat Yărnav este numit Director General al acestei societăţi. Societatea Creditului funciar urban din Bucureşti. Cancelaria aceştei Societăţi s'a mutat in strada Academei No. 39 Casa Ovesa. Direcţia. MaiaUaSoexatâtti Setinttlor Indutirin /« Âtn Pari». DESTUI PERU ALBU Melanogen rtnclur<» e$a mai bună 'w' DICUDEMARR AM, Chimist KOUEN (Franci*. Pvatru a »ou»i p« dit» m ’ot» nuanoiel». pirul li barba tari primejdia pantru pel« ti tari maci ud mirai- — AcAitl lincturA «te loptrinri totor oilor ____introbs.ntato pini adi- S, găitit, Cn tdi, cat,l, etl, bun, d, Parfumtri, y‘ciil rţ-Mo4T>v MALADII CONTAGlâSE Vlnd«euro slcura sl rapide V Asm».1! ‘‘A i.\ •'■*•*«*1 i .r.i.i: -Mm urs Approbui,. Ue Academia d„ mîuSS.P jJ»U"t*2"î?d‘ul Ml """ eontr» acctor maladii io auno de auccesse necurmate Ir au dai u i immensa repulatiun. ;i au dai nascere la ui mulţime de contrafaceri de cari trehue a se puţli, tnalbl,V,*,p,.“l,'imo,he’,Por,P'e,1'1uet,i,ltn,>tul nActre da faSne» Ir n Fr,ln!;<'* c* goranlie a mareei auer^lJ , ,C*’ »' »u"1 "“Tine in cutii de ui formd _______________________ fVlî. IMMmvmmid‘,"’ mal A10*- aHiiLg3±ais3 1................... s Tablouri ia aleia PERVAZURI Şi OGLINZI se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTA V KERSTAN Viena, II. Kornergasse I Cataloage şi liste de preţuri gra-_______tis şi francs. stabiliment thermal (Francia. OeBpar|amentul Allier) PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ AdaiaiiiraitusO : Paria, 12, boulee. Ntnlainrt STAGIUNEA bIiloh Le Stabilimentul din Vichy, unul din cele mai bine instalate din Europa, se găsesc BSi ti Duse de tote felurile penti'u tratamentul ma-, ladielor de stomach, ale ficatului, ale bGsicei, gravolei, diabetului, podagrei, petrelor uri' nare, etc. In t<5te ţjilele do la 15 mai la i5 septembre Theatru şi Concerte la Casino. — Muaică ii. Parc. Cabinet de lectură. — Salon reservat ddmnelor, — Saldne pontru Joc, converealtune şi billiarde. • Tote drumurile de fer eonduola Vichy. Pentru rense/gneroonfe a se adressa la Companii, 22, Boulevard Montmartre, Paris. DE ÎNCHIRIAT^6 odăi mobilate vis-avis de Eoisconin. Strada Modei No 1 I 11 PIŞI » * --- ipi T UI înml M uAiA jC iii L 1 D IU. oo oc o bO o §L cn fi» Q- 2. ‘LO CD_ 2( *i/> o < o o • ro n Pentru şoşonul de Primă-vară şi vară am primit din pro noastiă fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine P8Î8 Medailâ de aur premiate cu -J5Q PARIS ONIAAOlkPNIA. rate lunare ii Garanţâ sigură dată j inscris. 9'!y~ SINGER C y posrfâ marca Maşina de cusut n ew-york. tle sus a 0 Fabricci. C. NEIDLINGER,A^enlgeneral -.«Hm S î 1 ROB BOYVEAC LAFFECTEUR totul l'JZU' "Trî'’ ’> ?, 0,.îo l,uanl ,l‘ "" Ş0’1 compiniliuna cu .l.crot ^n anluVvî i ^- i 77 '' 'r' 1,11 =- -■ ■'•««A*» d*mtdiciai *i prin uu Piciuaini Ec«Lm« P.«,uC.î '* u .1, vigurile «