MIERCURI 1 IUNIE 1883 ABONAMENTELE xn tomtă ţara, pe an . . , pa 6 luni. , pe 3 luni, iu itreinltate pe an . 40 lei 22 lei 12 le! 60 lei imentele ie priimeic la idminiitraţle. /Vxlitiiiii«tr,aţia, Oalea "V iotoviei Nr. 33. ANUL AL VIII—No. 120 ANUNŢURI ŞI INSERŢn Linia 30 litere petit pag. IV. SO Reclame pag. III . . . . 1 50 . , II .... 2 50 . inanţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarnlnl îs VIena, la binronrile de annnţnri EeinriC Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. i Capitală IO bani nnniărn REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. Districte 15 bani nnmărn Pentru a nu inceta eu trimite-b ziarului, Domnii abonaţi de în judeţe sunt rugaţi să bi--voiască a trimite costulabo-ir* * «lentului. Bucureşti, 31 Maiu 1883 Reproducem mai la vale admiraţii manifest aJ d-lui Dumitru Bră-fnu, publicat im numărul de azi al • ■: anii“. Admirabil ca formă şi ca (prins. In rând cu descrierea e-i'gică a domniei şi manoperelor «culanţilor roşii, găsim şi o critică adresa opoziţiunii unite. Alianţa uziţiunii unite ei servi de cit a paraliza adevărata acţi-i şi a liberalilor şi a conservatorilor şi Împiedeca prin urmare intâriroa sau mai ie reconstituirea partidului liberal şi a rtidului conservator, firi de cari partide ijimul parlamentar nu poate prinde rădăcini. rFie-cine nre logica punctului de Klere pe care’l ocupă. Nu discutăm f(Lei ceea ce zice d. D. Brătianu la i '-esa noastră ; vom afirma numai alianţa in contra domniei unei so-iietăţi de esploatare şi a unui gu-M’rn, precum le descrie d-sa cnsuşi \i şirurile de mai la vale, a fost o ■atone imperioasă ce li se impunea uror. „Stăm rău şi in intru şi in afară, ni suntem ingrijaţi pentru ziua de ăine, şi suferim cu atăta mai mult, i nu putem zări cel mai mic semn : îndreptare. Alianţa liberalilor in-ipendenţi cu conservatorii a făcut mai problematică putinţa d’aajun-: să avem un sistem de guvernare tai bun; căci această alianţă nu >ate fi bine văzută nici de ţară nici • Coroană. Ea nu servă de căt a uralisa adevărata acţiune şi a libe-rdilor şi a conservatorilor, şi a im-iedica, prin urmare, întărirea, sau aai bine reconstituirea partidului livrai şi a partidului conservator, fără k care partide regimul parlamentar m poate prinde rădăcini, nu poate teveni la noi o realitate. In adevăr, la noi nu mai există ;stăzi partide politice, căici partidul uvernamental, care singur umple cum corpurile legiuitoare, nu este n partid politic. Guvernamentalii nu ic politică; ei sunt oameni de afa-eri; fac treburi, şi, caută s’o măr-urisim, treburi strălucite, pentru care t am avea de căt complimente a a-Iresa agprilor noştri comercianţi pontici, dacă, înavuţirea fără a produce, şiră a lucra, n’ar fi uciderea morală ii materială a noastră contribuabilii, ilemoralisarea, sărăcia ţSrei, şi slă- : firea tronului. Aveţi răbdare, ne strigă oficialii ri oficioşii; are să vie reforma elec-orală care va schimba, va indrepta :ot, afară de guvern, bine inţeles. ’estiunea reformei, s ar putea zice, ste scornită de cei interesaţi, numai ca să nu ne dea pas nici să ne plângem, şi casă ne impedice chiar le a ne mai gândi la miseriile de tot felul din intru şi la marile furtuni re ne ameninţă din afară. Nimeni nu ştie, nici cei mai intimi ai guvernului, nici poate cei din guvern ei inşii nu ştiu ce reformă are să ne dea guvernul şi cănd are să ne-o dea. Unii cred că avem să fim in-drumaţi spre absolutism, alţii zic că avem să ajungem la Republică. Ne putem aştepta la toate din partea celor ce ’şi pot permite tot ce le trece prin cap. Dar, de vreme ce guvernul acum poate lucra fără naţiune , că lucrează afară din naţiune; de ce să ne mai frământe fără necesitate, şi să nu ne uşureze şi pe noi şi pe el decretând indată după plăcu'i republica sau monarhia absolută? Căt va dăinui creaţiunea sa, este altă vorbă. Nu e in deprinderile sale d'a avea asemenea preocupaţiuni. X Guvernanţii noştri ’şi permit tot ; căci prin corupţiune şi prin ameninţări au ameţit ’şi-au ingenuchiat naţiunea ; crimă pentru care şi primesc deja pedeapsa: ei, cari fac a-tăta rău, sunt incapabili de a face cel mai mic, bine, ne mai putendu-se răzima pe naţiune; oamenii oneşti fug de ei, şi ei să sfiesc, au groază de oameni oneşti, şi sunt reduşi a ruina tara şi a lor onoare pentru a servi apetiturile cele mai desfrânate ale unor oameni pe cari l’au stigmatizat ei inşii şi cărora nu le ar da nici bună ziua de riar avea nevoe de mişeliile lor ca să se men-tie la putere. Sacrifică ei tot puterii ? Fac ei atătea pustieri materiale şi morale in propria lor nenorocită patrie numai pentru o esistenţă răsfăţată ce ei şi ai lor ar putea găsi in amicia unor clienţi norocoşi cari devin milionari de azi până mâine ? Ca toţi jucătorii la noroc, de si-o-ur si ei cred că, menţinăndu-se, de şi cu ori-ce preţ, la putere, va veni o împrejurare care se le permită a face ceva. Vor pune intr’o zi mana pe o carte bună, va mai da norocul peste ei precum a mai dat. Dar de şi ar veni ziua aceia, atunci ţara găsindu-se cu totul sleită şi demo-ralisată, nici norocul nu va mai putea servi la nimic, nimic nu vs putea apăra Coroana şi ţara in contra furtunilor viitoare. Astăzi chiar, care este forţa noastră ? de forţa noastră espansivă nici că e vorbă. — Un ministru al regimului actual a zis intro circulară a sa că, România fiind acum un stat independent, nu mai are trebuinţă se facă politică esterioară, de şi am fost in condiţiuni să dobândim o înrâurire predomnitoare in afacerile orientului, care este cel puţin forţa noastră de resistenţă, forţa noastră de conservaţiune ? In intru, corupţiunea ; in afară, lipsa de ori-ce politică. Dăm din colt in colţ ; o ducem tărişi grăpişi de azi păna măine sacrificând,— de căte ori străinul li-dică vre-o pretenţiune in contră’ne —oparte din drepturile noastre suverane, ca şi cănd suveranitatea şi independenţa ni s au dat de pomană sau le avem de furat, ca şi câne am fi de contrabandă stăpânii acestei ţări. In ţară, nu mai avem admiri straţiune in toată intinderea cu- vântului ; in diplomaţia străină, am fierdut ori-ce credit Prin cuvinte, ară utilitate, supărătoare pentru alţi, şapoi, prin umiliri desgustătoare, şi ;ot dauna prin lipsa de uniformitate, de hotarire, de francheţi in actele şi zisele noastre, ne am alienat simpa-iile marilor puteri, şi in fine le-am silit pe toate a ne despreţul. In intru şi in afară sub fantasmagoria aceasta de falşe etichete, de tertipuri şi de minciuni, pc toată fina să tace un gol ingrozitor din care, de vom închide ochii astăzi, măine nici cel mai mare geniu de ar fi in capul nostru nu ne va mai mtea scoate ; căci din nimic nu să poate face nimic. Desmeticiţi-vă! vă zic, mici şi mari, începând, voi domni miniştrii; căci nerdeţi ţara; ne pierdem! Români! nu mai îngăduiţi a s i face comcrciu din politică, nici politică cu minciuni. Deşteptaţi-vă! nu lăsaţi ca, căte-va minute de piroteală să vă facă de risul lumii, să vă tacă să pierdeţi mişeleşte şi prosteşte tot ce v’a dat atăţea secoli de eroism şi de inţe-epciune! Cei carii mai ţin la această ţară, in fie-care judeţ, toţi oamenii de bine să se grupeze ’sub drapelul deointeresării şi al devotamentului, sub nemuritorul drapel de la 48 cu care s’au adaos atătea pagine glorioase la istoria poporului romăn; si cei carii vor relua in mână ma-ele drapel naţional să nu se uite la numărul lor ; ţara ţeste setoasă de dreptate, de onestitate ; ţara întreagă va fi cu ei.li Dumitru Brătianu ŞTIRI TELEGRAFICE Alger, 10 Iunie — Se asigura ca Ben-Kaddur unu din capi insurgenţilor Oranu lui de Sud, urca din nou spre Nord cu in tenţiunea d’a 'şi face supunerea către autorităţile franceze. Alexandria, 10 Iunie — Khedivu şi miniştri sâi au sosit azi, venind de la Cair. Roma, 10 Iuniu — M-gr. Vanntelli, in timpu reprimirei sale la Moskwa de către Impâratu Alexandru, a inmfinat Ma-jestăţei Sale o scrisoare autografă de la Papa. Se asigură că Ţaru şi nunciu Apostolic au rezolvat cele din urma dificultăţi pendinte intre Vatican şi Rusia. Regina Maria-Pia a Portugaliei şi fiul ei Principele-Regal Carol au sosit la Roma. Informaţi iii»i Domnul Al. A. Beldiman, prim secretar de legaţiune, a fost chemat in administraţitinea centrală a ministerului de externe ca cap al diviziune! politice, şi T. G. Giuvara in calitate de cap al divisiiinei consulare a contenţiosului şi convenţiunilor internaţionale. Aflăm că spre petrecerea naivilor Israiliteni din Iaşi, atăt Menageria din dealul Mitropoliei, căt şi exemplarele zoologice împăiate din muzeul Universităţii, vor fi transportate gratis la faţa l locului şi vor fi cspusc, asemenea gratis, privirii curioşilor. Antreprenorii acestei afaceri vor cheltui 30,000 franci. Ei speră mare succes şi rambursarea completă a suinii din concesiunea canalului Cernavoda-Chius-tenge. Măine dimineaţă pleacă la Iaşi batalionul 4 vânători, spre a lua parte la onorurile militare cu ocasia des-vălirii statuei lui Ştefan cel Mare. Apele Dunării cresc mereu laTul-cea ; deja in faţa oraşului s’au revărsat, peste cliciu. De vor mai creşte, comunicaţia cu palatul administativ nu se va putea face de căt cu luntrea. Osemintele răposatului Năsturel IIo-răscu s’a transportat sâmbătă cu mare pompă, de la biserica Sf. Vineri la cimitiru Belu. P. S. S. Mitropolitul a oficiat serviciul divin. Biserica era împodobită cu verdeaţă. Detaşamente din toate trupele au făcut cuvenitele onori militare rămăşiţelor ilustrului răposat. CRONICA In noaptea de 19 ale corentei Craiova era să devie prada incendiului, zice V. Doljului. La orele 2 şi un sfert după mezul nopţi o flacără isbucni la uşa Havrei israeli-tft din piaţa Elca. — Pocu, de şi bine nutrit cu gaz şi alte preparative meditate mai dinainto. totuşi s’a nimicit prin inter-venirea la timp a orăşenilor de prin prejur consumând nninai o parte din geamlăcu aotreulul Havrei. S’a găsit pe acoperiş o cutie cu gaz şi un pumnal cu douâ tăişuri. Pentru siguranţa reuşitei planului de incendiere era aşezat cu îngrijire un fitil provâzut la ambele capete cu chibrituri de vânt ; acest fitil pecât ştim, este cumpărat de la Magazinul d-lui Hristea Ioanovici de către Diaconu E-lefterie de la Biserica Madona Dudu cu o zi înainte de astă întâmplare. Rugăm de d-nu prim procuror să fie căt se poate de scrupulos spre a nu scăpa culpabilul. * In căutarea spitalului Brăncovenesc se a-flâ o fetiţă de 6 ani, cu fruntea scoasă afară, gura mare, dinţi prea ascuţiţi, mişcările repezi şi necugetate, muşcă cănd cineva vrea să pue măna pe densa, ast-fel că seamănă mult c'o maimuţă. * Societatea Furnica a dat duminică o nouţ serbare la Cişmigiu, care a reuşit pe deplin. Lume forte multă. Reţeta se speră a fi bună. * Procesul d-lui Arghiropol, acuzat că apâl-muit pe d. Phcrekydis, ce sâera se judece ieri de secţia I a Curţii de apel din Bucureşti, s’a amânat pentru ziua de 3 iunie, din cauză că procedura n’a fost indepli-nită. * Diaconul N. Ionescu, profesor de reli-giune Ia liceul din Ploeşti, s'a numit definitiv la catedra sa. * Domnii inginer ordinar clasa II, N. N. Hărjeu s’a numit in postul vacant de diriginte al lucrărilor portului Calaţi. * Crucea de cavaler al ordinului Steaoa României s’a [(conferit soldatului miliţian Cimpoiu Ioan, fost reservist in regimentul 14 dorobanţi, rănit in atacul de Ia7 0ctotn-bre 1877. * In noaptea de 14 — 15 Mai curent, pe teritoriul comunei Buda, jubeţul Tutova, a căzut o ploae cu piatiă cu o torţă aşa de mare in cât a rupt garduri, a distrus podu- Ncrlsorlle nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprlmate se ard. rile şi semânăturile şi casa locuitorului Vasile Pavelescu. * In zioa spre 20 Mai curent, a căzut grindină pe teritoriul comunei Gornenţi din judeţul Mehedinţi, distrugând 125 pogoane araturâ, şi pământul luat de apă a acoperit livezile de fân cari nu mai pot da nici o producţiune anul acesta. * In noaptea de 20 — 21 Mai curent, in partea despre Nord a oraşului Caracal, judeţul Romanaţi, a căzut ploae cu piatră in mărime ca ruca, făcând mari stricăciuni se-mânăturilor şi viilor. * O casă din calea Şerban-Vodă, proprietate a d-lui Dr. Steiner, a căzut la pământ. Din norocire n’a sdrobit pe nimeni. * Un tinichigiu israelit a căzut alaltă-ieri de pe invelitoarea casei d-lui Al. fiiani din str. Mercur No. 9, unde făcea reparaţii. Nenorocitul a fost transportat la spitalul Col-ţea inti’o stare foarte rea. Robia sătenilor de la Ungureni Proprietate a D-lui Ministru de Finanţe G. Lecca. D-l ministru de finanţe, proprietarul Ungurenilor, a doa zi după publicarea nelegiurilor ce se comit la moşia d-sale, a şi venit la Bacău. D-sa, împreună cu d-l prefect, ruda d-sale, a plecat la Ungureni. Acolo, a luat in cercetare pe săteni, şi d-l prefect i-a amerinţat cu puşcăria. Căţi-va din săteni scapănd, au venit la Băcău şi au trimis M. Sale Regelui o jalbă. Ea s’a espediat cu recipisa poştei No. 31 din 22 Maiu. Lumea imparţială neputănd da nici un crezement constatărilor celor interesaţi, ori care ar fi ele, Gazeta de Bacău continuă cu probele cc şi le-a mai procurat. Chitanţă Ianuş Hamza refuindu-se s’a constatat cu următoarea râmăşiţă de muncă, de 35 prâj. internat, 1501 ’2 prâj- praşilă, 338 secere, 24 coasă şi 101 zile cu palmele. Are a făce pe anul 1883 totala muncă de 38'/a inţernat, 203 praşilă, 426 secere, 140 coasă şi 180 zile cu palmele. 1882 Noembric 22. semnat. Constantiniu. In faţa noastră. P. Primar I. Mihailâ. Notar G. Popovici. Cei mai mulţi din locuitori n’au obligaţii făcute, şi aceasta resultădin următoarea chitanţă ce o dă lui C. V. Sava : Chitanţă Locuitorul Costache V, Sava rel’uindu-se din daravarile anului curent, etc. etc. * * * Săteanul Costache Nica, a căruia obligaţiune s’a publicat in numeral trecut, luat'au el vr’un ban pe acele munci ? Nu ! Eatâ cu a luat : 15 galbeni la 1800, şi douâ merţe popoşoi mai incoace, pe care i le-au socotit 50 fr. chila şi 12 prăjini pra-şilâ procent. De 17 ani munceşte necontenit acest nenorocit şi nu mai poate scăpa. Banii puşi in acea obligaţiune ca luaţi sunt numai de formă, fără ca locuitorul se fie luat ceva. Şi cum se esplica acea obligaţiune a lui B. Nicâ fâcuta la 5 Iullie 1881, că săteanul are a face pe 1882, 10 zile cu palme- TIMPUL le, când el posedă următoarea chitanţă la 11 Fevruarie 1882 ? de Costaclia Nică. Pănă la 18 Fevruarie 1882, a făcut zilele cu palmele, 37. Constantiniu * * * La Ungureni, munca este ereditară din tată in fiu. Eată probele: Ioan Năsturaş, datorea in anul 1867 cu chitanţa următoare : Ioan Năsturaş au lucrrt in vara 1866, Inse 200 prăjini secere 60 „ praşilă 260 prăjini din datoria d-sale d. C. Polhroniadi. 18G7 Genar 18 Aclam De la 1867 şi pănă la 1874 cănd moare Ioan Năsturaş, munceşte necontenit. De la acel an şi pănă astăzi fiul şefi Gavril /, Năsturaş, a căruia chitanţă am publicat'o in numeral trecut, munceşte pentru acea pretinsă datorie a tatălui. Gavril Năsturaş, a făcut in anul trecut după următoarea chitanţă, 129 prăjini praşilă: Găvil Ioan Năsturaş, a făcut 96 prăjini praşilă şi 6 prăjini la frasin. 7 prăj. tot la şi 20 tot acolo. 1882 Iunie 8. Vasil’m Şi cu toate astea i se mai pune pe 1883: 129 prăjini praşilă, 339 secera etc. ceea ce face pentru cinci ani, peste 1050 prăjini. Bani inse n’a luat nimic. •Jt ❖ # Alta : Femeie Mar ia Bogaciului i-a murit bărbatul de 15 ani, şi de 12 ani, munceşte pentru aşa pretinsă datorie de muncă a soţului ei. Ca se iscălească obligaţiunile, au fost amerin-ţată cu harapnicul. Ea n'a luat in aceşti 12 ani decăt 2 merţe popu-şoi. E femee văduvă, are copii, bolnavă şi zilele acestea au stat ascunsă in hoarnă de frica vechilului, d-lui ministru de finanţe ? Gazeta de lAacău repetă că actele originale sunt in 'păstrarea sa. DE PESTE CAR PA TI armele respective va fi numit ca secretar al comitetului, fără vot deliberativ. Secretarul este ales şi numit de ministru de resbel. Art. 9. Fie-care comitet se convoacă de ministru de resbel după necesitate pe timp determinat şi pentru anume cestiuni. O faptă frumoasă—Ga#. Transilvaniei ne spune că E. Sa Mitropolitu din Blaş Ioan Vancea a bine-voit a dărui suma corpului I de armată, preşedinte. Colonel Comitetul consultativ al trupelor de infanterie se va compune din : General Augelescu George, comandantul de 30,000 fiorini, spre a se construi un edificiu lăngă seminaru teologilor in Blaş, unde să se primească şcolari in cnartir, parte ca stipendiaţi parte pentru plată. Această clădire se asigură că va fi gata in anul 1884. Prin această faptă mărinimoasă excelenţa sa a satisfăcut unei trebuinţe mari de mult simţite şi ’şi-a căştigat un titlu nou şi neşters la recunoştinţa tineri mei şcolare. Cruţescu Constantin, comandantul regimentului 1 linie, membru. Colonel Voinescu Sergiu, comandantul regimentului 8 linie, membru. Colonel Teleman Georgo, comandantul regimentului 18 dorobanţi, membru. Locoteuent-colonel Capşa Mihail din regimentul 3 linie, membru. Comitetul consultativ pe lăngă Ministerul de resboiu 31 maia pa bl i că La Ungureni, se espropriază şi pentru aşa pretinse datorii de muncă. Aşa s’a luat de proprietate, pămen-tul de 2 fălci 1j2 a săteanului mort, Ioan Ursu, pentru procente, ear două fete a lui muncesc pentru capital. La Ungureni, nu se stăpăneşte de comună pămentul celor fugiţi... de bine. Oi proprietatea stăpâneşte aproape 10 fălci. Oe zici d-le I. Brătianu şi mai cu seamă domnia-ta D-le Rosetti ? , Trimite-veţi o anchetă compusă din dl. prefect şi sub a tot puternicia Monitorul dela decretul următor : Art. I. Se intiinţeazâ căte un comitet consultativ pentru fie-care din armele infanteriei şi Cavaleriei. Art. 2. Fie-care din aceste comitete e-saminează şi discută, in ceea ce priveşte arma ce represintă şi după proiectele ordonat de ministrul de resbel a se trăraite in desbaterea lor, toate Gestiunile relative la constituirea, organisarea, serviciui, regulamentele, disciplina, instrucţiunea, imbră-cămintea, regimul şi administraţiunea interioară a corpurilor. Art. 3. Comitetele işi dau părerea motivată asupra fie -căreia din materiile trimise in deliberarea lor. Ori-ce părere a comitetului asupra materiei discutate se consemnează, la terminarea lucrărei, intr’un proces-verbal semnat de toţi membrii. Opiniunea diferită a unui din membri va fi asemenea consemnată in acelaşi proces-verbal. Art. 4. O copie a procesului verbal se va înainta de către preşedintele comitetului ministrului de resbel. Hotârirea luată de ministru se comunică comitetului, care o va anexa la procesul-verbal respectiv. Art. 5. Comitetele, pentru mai multa lor luminare asupra diferitelor cestiuni ce le sunt trimise in discuţie, pot, prin autorisarea şi intermediul ministrului de resbel, cliiema şi alţi oficeri superiori sau generali spre a le cere părerea. Art. 6. Membrii fie-cârui comitet sunt numiţi de către Eege pe câte un an uupă propunerea ministrului de resbel. Art. 7. Fie-care din aceste comitete consultative se compun : Dintr’un general ca preşedinte, patru o-ficeri superiori şi un intendent militar. Acest din urmă ia parte in comitet numai când sunt a se <1 iscata cestiuni de resortul seu. Art. 8. Un ofieer cu gradul de maior din Comitetul consultativ al trupelor de cavalerie se va compune din : General Creţeanu Victor, şeful casei Regale militare, preşedinte. Colonel Alexan-drescu Constantin, comandantul regimentului 1 roşiori, membru. Colonel Peretz Alexandru, comandantul regimentului 8 că lâraşi, membru. Colonel Bâicoianu Sergiu. comandantul regimentului 9 călăraşi, membru. Colonel Candiano Popescu Alexandru, adjutantul Regelui, membru. O PLÂNGERE DREAPTĂ Turgnvişte, 24 M.iin 18S3. Domnule redactor, Ca unii ce tot-d’auna prin ziarul ce re- dactaţi aţi susţinut şi apărat căuşele cele juste şi aţi combătut şi criticat pe cele arbitrare, vin a vâ aduce la cunoştinţă următorul fapt arbitrar de caie este lovită şcoala suboficerilor de la Monastirea Dealului, pentru ca dv. să judecaţi şi să apreciaţi. Ştiţi, d-le redactor, că la toate şeoalele din ţară s'a obişnuit in tot-d’auna ca esa-menele generale de finea anului să se facă in luna Iunie, iar in Iulie erau vacanţele de vară, căci căldurile sunt aşa de mari că e cu neputinţă a mai urma cursurile, iar elevii clasei superioare a şcoalelor militare se înaintau la gradul de ofiţeri. Gu toate acestea, d-le redactor, se publică in „Monitorul Oaştei“ No. 17 din 1 Aprilie curentTun nou regulament pentru şcoala sub ofiţerilor şi in care, pe lângă altele, să prevede ca esamenele de vară să inceapă la 1 Iulie in loc de 1 Iunie. Ve las să judecaţi dacă această decisiune poate fi bună, cănd in Iulie căldurile sunt de nesuferit. Dar presupunem! chiar pentru un moment de bună această disposiţie, este oare raţional şi legal de a pune noul program in aplicare chiar pentru anul acesta şcolar, cănd el are abia 2 luni de la apariţiunea lui ? Mai ales cănd actualii elevi nu au intrat sub condiţiunile ncestui nou regulament cred că nici această disposiţie nu putea fi aplicată in acost an. Cu toate astea, un ordin ministerial amână esamenele pentru 1 Iulie. Şi afară de asta, pentru ce la şcoala militară din Bucureşti să fie esamenele in Iunie ca la toate şeoalele, iar la şcoala subofiţerilor in Iulie ? Pentru ce această in-tărziere pentru esamen şi prin urmare şi in avansare ? Pentru ce unii să fie avansaţi in Iulie, iar alţii in August? Este oare aceasta just ? Ca unul ce am fost militar ine interesez de şcoala sub-ofiţerilor pe care o admir adesea, căci loeuesc in Tergoviştea, si care şcoală este una din instituţiuuile militare ale ţârei care in aceşti diu urmă ani a dat sub actualul director cele mai frumoase resultate, deci nu vâd [pentru ce această întârziere in avansare. Aceste vi le aduc la cunoştinţa dv. d-le redactor, nigăndu-vâ să bine-voiţi a lua acest act arbitrar in de aproape a d-voastra atenţiune, şi a face cât mai curând ca prin nepărtinitorul dv. ziar să cereţi cât mai curând ca onor. minister să revie asupra acestei decisiuni ce a luat si să ordone ca atât esamenile cât şi avansările să se facă şi in anul acesta ca in toţi anii. Fiind, sigur d-le redactor, că veţi lua in consideraţiune această justă causă şi o veţi desvolta in ziarul dv. v6 rog să binevoiţi a primi asigurarea prea distinsei mele con«ideraţiuni. Un Tcrgoviştean. I vernului se ocupă de toate, nun i de revizie nu, deşi ei sunt trimişi ai* i prefecţi numai să revizuiască. A guvern umblă numai cu surprind şi amăgiri, şi al doilea nu ştie I el ce să facă. Şi foile oficioase ] vordesc de opinia publică ! E de| sos a se mai repeta argumentele < tra revizuirii, căci se ştie scopu şi lor, care este de a nimici oriei dependenţă, ori-ce control. f România liberii iarăşi se J pă de cestiunea Dunării şi fiiinj vede din foile austriaee, că guvel nostru e corect in atitudinea sa, 1 ganul independenţilor işi exprima crederea sa in acest guvern, nu va face concesiuni Austriei! Vom vedea/ O INIMA NOBILA Sunt fapte de acelea, cari, ori cât ar voi cine-va a le ascunde, totuşi trebue să iasă la lumină, pentru exemplul altora, şi mai ales pentru iubitorii de argint. — Din nenorocire, fapte bune şi mult filantropice, se ivesc foarte rar, ca şi meteorii; şi densele atunci chiar] sunt făcute numai de oamenii săraci. Căci numai săracul crede celui in lipsă, celui nenorocit. Sunt căte-va zile, de cănd peficepţia ur* bei Slatina au pus in vânzare prin licitaţie o mică casă, singura avere şi adăpost a unei nenorocite văduve, soţia decedatului Emanoil Petre Birjarul, pentru suma de 120 lei, ce se pretindea că datorează ; in timpul vînzârei, durerea şi lamentaţiunile văduvei erau sfâşiitoare ; toţi din prejurul sâu o compătimea, dar nimeni nu ii venea in ajutor. Providenţa insă nu o putea părăsi pănă in sfîrşit, şi ast-fel D-nu C. Zăgănescu, de profesie advocat, uil june bărbat, onest, inteligent şi de o probitate nediscutabilă, zelos şi de astă dată, ca tot-d’a-una, de fapte frumoase, impinse suma pănă ce, retrăgându-se amatorii de chilipiruri, râmase asupra sa vânzarea difinitivâ. îndată insă i se oferi o sumă de 3 ori mai mare a preţului remas; dar d-nu C. Zăgănescu leluză „net“, căci scopul sâu nu era de a beneficia de averea unei nenorocite, ci din contră de a ’i veni in a-jutor.—Aşa dar chemă pe văduvă, ii ajută să plătească impozitul ce datora, şi ii re-dărui casa pentru tot-d’a-una, a se odihni nesupăratâ eu copilaşii sei.—Surpriza şi mulţumirile sale au fost mai mult de căt a-ticigetoare. —Ori ce comentarii s’ar face, ar fi foarte palide, in raport cu realitatea; Ies iubiţilor mei cititori, să facă singuri re-flecţiuni, care vor fi mult mai presus, şi in colori mult mai vii, de cat slaba mea pană. Oltu. REVISTA ZIARELOR Binele public vede, că aleşii gu- Naţiimea o ingrijată pentru ; de măne, căci nici un semn de dreptare nu se zăreşte, in intru in afară. Alianţa liberalilor independenţi conservatorii nu poate fi bine vP tă nici de ţară nici de Coroană. Nu mai avem partide politice, dela guvern nu sunt un partid litic. Ei sunt oameni de afaceri, treburi strălucite pentru ei; ei permit tot, ingenunchind ţara prin rupţie şi ameninţări. Dacă cei cari mai ţin la această ţa ră nu se vor deştepta la tim, t va fi perdut! & 1 Romanul ne spune, că Adunai vor numi căte o comisiune care lucreze un proect de lege elector şi apoi, peste câteva zile, se vor |in-chide pănă la toamnă. ACTE OFICIALE Domnu I. Viueşi, actual conductor clasa la Salinele-Mari, este permutat, in interesul serviciului, ziua de 1 Iunie 1883, la saline-’ le Târgu-Ocna, in locul conductorului clas-II A. Degan, care trece la Salinele Dolina in locul vacant. Ilti Cucernicul Iconom Constantin Ştiutei este confirmat, cu începere de la 1 Maii 1883, in postul de director al cancelariei,, Sântei Mitropolii a Moldovei şi Sucevei, in in locul domnului T. Protopopescu demişi-1 onat. ECOURI STREINE Franţa in Toucliing „Republique Franţaise11 scrie doi pre teatru de resboiu din Asia oriei tală. Francejii au ocupat cetăţile cr sormează uu FOILETON triunghiu la delta rij PERU Ii ALB E aproape o jumătate de veac, după ce am stat la Havre căt-vatimp, plecasem, spre a mă duce la Rouen pe apă, intr’o mare barca cu pănze şi cu lopeţi, care servea atunci a întreţine corespondenţa intre aceste doue oraşe. Nici un incident nu variase călătoria noastră. Timpul era favorabil, vântul răcoros, şi noi plutiam, împinşi de pupă, cănd, d asupra Code-becului, intr’o parte a fluviului, unde nu se zăria nici curente, nici stânci, de trei ori barca păru că in-lălneşte o piedică neinvinsă, care o sili să se retragă. Începură să dea cu lopeţile, direcţiunea cârmii fu schimbată, şi, din nou, cu tot vcntul, barca fu respinsă îndărăt. Călătorii începură a se nelinişti. Patronul, nemişcat şi liniştit, incetâ un moment de a guverna bastimentul, ordonă lopătarilor să suspende mişcările lor, adăugând cu linişte : — Să ne oprim şi să aşteptăm....... nu este nimic.... este „Perul alb !“ Toată lumea se mulţumi sau părea a fi mulţumită de această espli-caţiune şi fie-care sta la locul lui, afară de un negustor din Picardia, cu care făcusem cunoştinţă la Havre, şi a cărui curiositate fu viu aţâţată de declaraţiunca concisă a patronului. Nevoind să fiă singurul caro să nu cunoască un fapt pe care toată lumea parca că 1 ştie, dânsul inaintâ cu timiditate spre uu călător, care sta de o parte şi filiera, privind la urmele ce lăsa corabia, căci barca esi urma deja drumul: — Domnule, ii zise el, nu sunt d aici; ai putea d-ta să’mi osplici de ce natura este piedica cc no reţinea mai adineauri ? — Nu ’ţi-a spus o patronul ? replică un altul; este „Porul alb !“ — Dar ce este acela, Porul alb?.... Atunci călătorul in toarse pir i v i ri 1 o, se uita la el cu un aer de mirare, şi, după ce păru a fi cugetat un moment: _ — Nu ştiu, zise el, şi începu iarăşi să filiere. Doui inşi, aşezaţi pe nişte lăzi cu marfă, la adăpostul văntului şi al soarelui, jucau cărţi, in magasinul de sub gailarda (J ) de d’ondărăt a bastimentului; feţele lor vesele şi aerul lor blajin, inspirară încredere Picar-dianului meu. După ce ’i-a privit câtva timp jucând, fâcond că se interesează de diferitele şanse ale jocului, letăcu şi lor aceeaşi intrebare. Perul alb ! ii zise unul dintr -cnşii, mii do. capete spânzurate ! nu poate cine-va să călătorească o zi pe fluviu fără a avea urechile asurzite. Eată aproape zece ani de zile do cănd de două ori pe lună, fac, pentru afaceri de comerţ, drumul de la Quil-ebeuf la Bouille, şi de la Bouille la Quillebeuf, şi, ia ducere ea şi |a întoarcere, adică de patra ori po'lună, in zece ani, prin urmare de 480 de ori, ori-carc a fost barca care m’a transportat pe mine şi lăzile mele, (iŞPartea mai rădicată şi acoperită, da d âadărat şi de d’mainte a unei corăbii. am simţit tot-d’a-una in acelaşi loc dsruncinare şi am auzit pe patron repetând aceeaşi frasă a sa: „Nu este nimic: este Părul alb! “ Dar vă mărturisesc, că nu m’am gândit nici o dată a cere esplicarea lui, ceea ce probabil mar interesa foarte puţin. Este un vechili basm al ţării, adaoga tovarăşul său, vre-o vechia diavoliă! noi nu inţelcgcm nimic. 8i se puseră a juca înainte. Ricardianul sc încuraja in întrebările sale, şi, in Ioc să sc adreseze cu timiditate la nişte indivizi isolaţi, el puse cu curaj chestiunea sa, in mijlocul uncT grupe do călători, cari şedeau lăngă banca lopătarilor. Un om slab şi negru, cu fruntea pleşuvă şi bombata, se întoarce către dânsul. — Este lesne a esplica Părul alb pi in etimologia ii zise el. Cuvăntul păi este, in acest cas, un cuvănt co-îupt, care nu însemnează nimic. Din fciicire, ştiinţa othimologică poate rectifica greşalele tradiţiunii. Păr este aci pentru par, din-care s'a făcut păr. Aşa dar, înţelelegeţi foarte bine, că intre par P(,r diterinţa este puţin simţitoare. Părul alb sau parul alb nu este aşa dar dc cat un butuc, un lemn, care pune o pedică la trecerea bărcii. — Iată o adevărată prostie ! repli- că un negustor de vaci. —Iţi mulţumesc de compliment, zise savantul. — N’ai pentru cc, replică vaci rul, scoţănd din gură o pipă din cai scotea destul fum ; dar află. măi muie, că in fundul Senii nu se nici coline, nici stânci, nici pari, dup' cum nu sunt înăuntru nici Bretoni' Dacă aceşti pari ar exista, s’ar vedea, 9 eu nu văd nimic. Iată ceea ce ţi spun eu! — Cuvăntul alb nare nici o valoare, respunse savantul, fără a sc descon-certa. Şi acesta este un cuvănt desfigurat. Aici in loc de alb, ar fi trebuit să iîă negru : Părul negru. — La Dracu, negru şi alb ! respunse omul cu pipa. Oameni, destul de cum sc cade şi cu vederile des* tul do bune, au afirmat a fi zărit intr'un mod distinct, şi cu ochii lor, păntl alb, care leagă fluviul de I® un ţărm la altul. Este un păr alb şi nimic alt ! înţelegi, mei omule Savantul surise. (Va urma). % Trad. de Ucuiroc. ■ TTMPTJL (Ha-noi, Nam Dinii, Hai-jEscadra lui Moyep c la Hainii dcspăi'tăinGnt de 2—300 ,t stă la Nam-Dinh, ce are uu îi idrat şi la Ha-Noi stau 8— I meni. la care vor veni ajunului Cochinchina. lia-Xoi are I jOO.ffQO locuitori, Nam-Dinh I Hai-Fong 25—30.000. La I en fluviu roşu e lat de 1000 ■00 nietre, dar albia e plină 14 in căt cu greu trec coră-lia-Noi e compusă din oraşul ■ al şi din cetăuic', ce este un lle 3500 metre in circomfe-llieşedinţa mandarinului de I auamitic este Sonttai pe maI t al riului roşu, cu 15,000 ii şi o cetăţile, un pătrat de ;re in fie-caro parte. O tole-lin Saigon spune, că forţele negru imprejurul oraşului i 15,000 oameni ; consulul Xoi crede că această ţifră e l*tă, admite insă, să luptători 11: negru sunt mulţi şi că sunt ], 6000 Anamiti. Albania ■batalioane trupe turceşti, au IsGptămăna trecută din donfi r Malissori, ('munteni albancjU Idu-se o luptă crăncenă. ce se Îşi Duminecă. Trupele turceşti, iat ajutate de o navă de res-i|.inenunte lipsesc. •aţi sau pus in calea trupelor ce mergeau spre Tuşi şi au ti,ai multe incăerări sângeroase tleri mari de ambele părţi. Ni-1 1 fost siliţi să se întărească ita. Spania ă consimţirea consiliului de i din Spania ţinut supt pre-regina pleacă la n % regelui k-u fiicele sale. Rusia îliarea populară din cămpul Clio- ■ a fost strălucită. De aci Cur-aplecat la mănăstirea Troitzko ■imvo. La intrarea trăsurei impe-iim strada Kikolskaia, deodată o a(se strecură printre soldaţi şi îiţi in trăsuri, un obiect, ce s’a niiipoi că era o jalbă. Xeliniştea uJfltană se potoli, totuşi rentase iniment penibil, că straja nu e re a impedica pe oameni inii de a se apropia de Tarul, -iliul de stat rus a dispus, ca 84 inainte să nu se perceapă ţ <ştul personai de la clasele mai de ţerani, iar i elor-l'alţi con-bi|:>ili să li se scadă cu jumătate, cu vocile şoviniste franceze, ul şi aristocraţia rusă au prii preferinţă in Moscva pe fran-espre care ar domni mare suin Germania, Nordd. Allg. g reproduce un articol din Ga- ■ ^ Moscva, in care se zice, că ambasadorul german a avut of°a să aibă la masă in Moscva i. Lor. Aceasta arată că Ger-stă mai aproape de Rusia de e state. ii sti ■peşă mai recentă din Scutari că acolo a trăsnit in maga-iarbă de puşcă şi a derimat e a bazarului. Au perit şi mul-cni. Stambul se anunţă : Guverna-lin Salonic face cunoscut, că -'Coperit un complot bulgar şi mifiscat scrieri compromiţetoa-i,iscăli din satele Gipko, Ban-altele. Mai mulţi locuitori au "'staţi, ca complici la un com-ntru rcscularea Macedoniei. nitropolitu Serbiei, Mihael, se. t la Ierusalim, căci ancă nu i sit un post in Rusia, ilele trecute s’a serbat un pa-in Topcider, pentru reposatul in|A[iliail ; a asistat Curtea rega-ininiştrii. Din Districte Al Arat pierde vară — Costin Perde- vari, cântăreţul de la biserica din satul Buhăcenii. comuna Dăugenii, judeţul Botoşani, in zina de 11 ale curentei, a bGut pănă in noapte la circiuma din aci sat, şi, plecănd singur acasă, iu dreptul gradinei locuitorului Dumitru Criţia, a alunecat şi a căzut in şanţul ţarinei care se găsea mai plin cu apă din ploile torenţiale, şi, nepu-tăndu-se scula din el, fiind prea ameţit de băutură, s’a inocat. înecaţi.— In noaptea de 13 spre 14 Maiu, locuitorul Costache G. Gavril din satul Dăngonii, judeţul Botoşani, plecănd de a casă singur cu un coş spre a prinde peşte din iazul do acolo, s’a găsit peste zi inecat. Grindină — lu ziua de 14 Maiu curent, căzând griudină pe moşiile Tărgu-Frumos, Buznea, Jora şi Făcuţei din judeţul Iaşi, iu mărimea alunelor şi in cantitate mare, a causat sti icăciuni simţitoare la semănături. In ziua de 14 Maiu curent căzend ploae cu grindină asupra comunei Preuteşti-Uniţi din judeţul Suceava, a inomolit ca 10 fălci semănături grău, ovăz şi orz, iar la coiţiuna Oprişeni, tot acel judeţ, a causat stricăciuni drumurilor comunale. In zioa de 17 Maiu euront, a căzut pe teritoriul comunei Valea-Călugărească din judeţul Prahova grindină, caro adistrus parte din vii iş semănături. In ziua de 14 Maiu curent, copilul locuitorului Iancu Dumitracbe din comuna Drâgoeşti Drăgovşti, judeţul Ilfov, in etate de 4 ani, luăndu-se după alţi copii ce se duceau să se scalde in eleşteul din acea comună, fără a se observa decei-alţi copii, a băut in apă ţi s’a inecat. Gasul s’a comunicat parchetului. Hoţi.— In zioa de 14 Maiu curent, intre orele 3—4 p. m., un numer de 3 necunoscuţi făcători de rele, din cari 2 inar-maţi cu puşci şi unşi pe obraz cu tăciune, iar unul numai cu uu baltag, ivindu-se la stăna locuitorilor din Cracău-Negru, ce se află pe muntele Lacurile din comuna Cră-câuani, judeţul Neamţu, au prins 10 miei şi s’au făcut nevăzuţi, fără a face alte stricăciuni. Nenorociri.— In seara zilei de 14 Maiu curent, tătarul lip Mement Cea, in etate de 15 ani, pe când se intorcea do la câmp la cătuna Duiugi, comuna Carasuf din plasa Babadag, judeţul Tulcea, cu 8 boi injugaţi la o bornă cu dinţii de fer. s’a suit pe ea; bo:i luănd la fugă, dânsul a căzut in mijlocul boronei şi fiind singur 1 a tărăt ca trei sute paşi. Nişte ciobani cari păşteau oile, văzând că boi fug cu borona şi auzind ţipetele băiatului, au alergat inaintea boilor şi i’au oprit, găsind pe numitul lip in mijlocul boronei rănit greu atât la mănă, picioare, căt şi la frunte, din care cauză la 16—17 curent a incetat din viaţă. In zioa de 15 Maiu curent, orele 12 din zi, Ancuţa fiica decedatului Bucur Burlacii, in etate de 7 ani, din comuna Peştişa-ni, ducendu-se să se scalde in apa Bistriţa impreună cu alte fete mai mici, s’a inecat. In zioa de 17 Maiu curent, a căzut pe teritoriul comunei Valea-Călugărească din judeţul Prahova grindină, care a distrus parte din vii şi semănături. In zioa de 17 Maiu curent, s’a inecat in apa Dunărei ce trece pe lângă satul Dă-eni din plasa Hârşova, judeţul Constanţa, un copil al locuitorului Aii Asan din acea comună, in etate do 11 ani. El a voit să se scalde in acea apă, dar nesciind inota s’a inecat. Călăraşul Grigore Sofian din satul Bu-cecea, judeţul Botoşani, ducendu-se in zioa do 18 ale curentei cu un coş ca să prinză peşte din iazul numit al Teişourei, s'a găsit inocat in bulboana de lângă exeturâ. Inundaţie.—Din eausa ploilor căzute in seara de Dl maiu curent debordând riul Doamnei, a rupt zăgazul de la zăvoiul de pe proprietatea Statului Nămâiasa dinjude-ţul Muscel şi a inecat mai multe locuri cu semfinături de porumb şi ffineţe ale mai multor proprietari din comuna Valea-Maro, acel judeţ şi din oraşul Piteşti. Surpare.—In zioa de 20 Maiu curent individul Ioniţâ Moise Ardeleanu din că- tunul Gura-Vadului, pendinte de comuna Tohani, judeţul Buzeu, ducându-se să scoaţă piatră din gărlă, a căzut un mal peste densul şi l a ucis. D’alc armaţii S'a primit dinisiunea din armată, pe ziua du 1 Iunie 1883 a căpitanului Vălănescu Regulus din regineutul 5 linie. Căpitanul Toporanu Scarlat din regimentul 22 dorobanţi s’a trecut in posiţie de reformă pe zioa datei decretului, pentru infirmităţi incurabile provenite din causa rănilor primite in resboiul anilor 1877 şi 1878. "V a.rietăţi Un remediu contra turbării. — Dacă nu va fi o miştificaţie, ar 11 o fericire ceea ce se scrie din Londra „In lumea medicală produce mare interes descoperiraa unui remediu infalibil contră turburărei. „Evenin Standard" scrie : „Nn de mult d. Bouley, membru al academii franceze de ştiinţe, a dat lămuriri asupra unei cure contra hidrofobiei, la care se întrebuinţează numai usturoiu. La început nu s’a prea crezut aceasta. Dar de atunci metoda s’a încercat, mai intăiu de un medic in Portugalia şi cu cel mai bun rezultat. Acel medic a comunicat lui Bouley, că in câteva luni a tratat pe 9 pacienţi muşcaţi de căini turbaţi şi i-a vindecat pe deplin, prin metoda lui Bouley; iar alţi bolnavi, trataţi după vechea metodă de a arde rana, au murit de îngrozitoarea boală.4 Bouley prescrie următoarele : Mai intăiu se spală rana cu apă, apoi se freacă bine cu usturoiu pulverisat. Afară d’asta pacientul trebue să ia adeseori, opt sau none zile, un decoct puternic de usturoiu şi apă şi apoi mai mult timp să mănânce bucate gătite cu usturoiu, “ ŞTIRI T E A T R A L E Grădina Orfeu. —Tinerii artişti asociaţi. Deschiderea stagiunii de vară la 4 Iunie, sâmbătă. Se va juca Desertorul dramă populară. Intre piesele ce vor juca sunt: Râul Satului, vodevil popular in 4 acte, Primarul din Găcşti, comedie. Fetele din şapte sate, Bogdan al 1 V-lea, Călugărita ebraică şi impcratul losif II etc. — Orchestra din Braşov. Representaţiile vor urma regulat : Marţi, Joui, Sâmbătă şi Duminică. Teatrnl Dacia — Direcţiunea Gr. A. Ma-uolescu. Marţi Ia 31 Maiu 1883, se va juca piesa: Revizorul general, comedie in 3 acte de d. P. Grădiştean. Biletele se gâ-esc in toate zilele de re-presentaţie in eomptuarul hotelului şi seara la casă. începutul la 9 ore searaprecis. XJltinxe INFORM AŢIUNI In ziua de 27 a curentei luni, pe la orele 12, băetul numit Dumitru Nicolaidi de naţiune grec, in etate de 17 ani, fiul văduvei Caliopia Nicolaidi din Galaţi, de meserie ferar. a-flăndu-sc in lucru la vaporul d-Iui Clirisoveloni ce este ancorat la cheul nou spre reparare, pe când venea la acel vapor, a alunecat de pe punte şi căzend in Dunăre ns’a inecat fără a se putea găsi cadavrul. Cu ocazia căutării cadavrului acestui băet, s’a găsit un alt cadavru a lui Dumitracbe Moacă ce se înecase in luna Aprilie a. c., care s'a dat in primirea familiei spre înmormântare. Se scrie dinîTulcea ziarului Galaiţ că Sâmbăta. 28 Maiu, pe la 11 orc seara, sentinela ce era- postată pe malul Dunării in dosul cafenelei Coroana de Oţel, inpcdecându-se de o ancoră a căzut in Dunăre intre bastimentul de resboi român şi o gole-tă particulară, şi s'a inecat. Cadavrul nu is’a găsit. I - . Ajutorul de primar din llirşovals-inail Ceacăr, care era şi casierul comunei lierşova, s’a găsit cu o lipsă do peste 5000 lei in casă, bani ce acest casier a delapidat in complicitate, dupe cum se zice, cu alţii. Alegerile pentru consiliul comunei Galaţi, disolvat de puternicii zilei in ajunul alegerilor trecute, se vor ince-pc la 4 iunie viitor. Consiliile generale din ţară sunt convocate pentru 10 iunie. Azi, 31 maiu, se judecă procesul prefectului de Covurlui 0. Clirist. Corkez şi a celorlalţi căuzaşi pentru ingerinţe in alegerile din urmă, şi pentru bătăi şi schingiuiri. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vâDzare la Societatea „România jună“, Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi stroinătate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Vechile iustitnţinni alo României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţeroi româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. — 1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul român) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Elemente (le Drept natural sau Fi-losofia Dreptului, de Christodulo I. Suli-otis, doctor in filosofie şi litere, doctor in drept, avocat. A VIS nilor exploatatori dc moşii şi suntem convinşi că astăzi, dupe ce s’au putut convinge in anul trecut dc stric-teţa şi lealitatea cu care ne-am im-plinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biuroul Di-recţiunei noastre strada Carol I No. 9 şi la Agenţia noastră principală pentru Districtul Ilfov, Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală Societatea „Corpului Didactic,, Domnii membri ai acestei societăţi sunt din nou convocaţi pentru ziua dc 5 Iunie, orele 2. p. m. in localul hceului sf. Sava, averid la ordinea zilei modificarea mai multor articole din statute. Se cere a fi presenţi in adunarea generală cel puţin 25 membri cari să susţină propunerea. Preşedinte B. Bocrescu Publicaţiune Incunoştiinţez pe onor. public şi vechi clienţi ai fabricei de săpun şi umănări de seu, a decedatului meu unchiu Marin Ivanovici, că in acelaşi loc, Strada Bucur No. 21, lucrează fabrica sub direcţiunea mea. Rog dar pe onor. clienţi să bine voească a face acelaşi de vere şi cu subscrisul, ca şi cu respectabilul meu unchiu. Ştefan M. Vlădescu Se face cunoscut publicului din România care are valori supuse Tragrilor la sorţi că vor găsi in fiecare numer al Curierului Financiar o rubrică specială de Trager la sorţi pentru toate valorile din toată Europa tolerate de legea noastră asupra lo teriilor. Această Rubrică va satisface cu prisc pe toţi aceia care priimeati penă acum zia ie streine şi cari sunt supuse confiscăr când publică trageri la sorţi netolerate d legea noastră. Redacţiunea „Curierului Financiar“ s oferă a da gratuit cititorilor sei orice in formaţiuni privitoare la tragerile la sorţi valorilor de care e vorba aci. Direcţiunea Societatea Creditului Eoiiciar Urban din Bucureşti calul Direcţiei acestei Societăţi strada Academii No. 39, se va licitaţie pentru darea in antrep a construcţiei noului local pentru diul acestei societăţi, pe terenul strada Doamnei No 13. Doritorii ce vor voi a se anp cu acea construcţie sunt invitaţi ca in arătata zi să se presinte Ia ora 1 p. m. cu garanţia necesară spre a concura, iar devizul, caetul de insăr cinări, şi condiţiile le pot vedea la Direcţie cu incepere de la patru Iunie in toate zilele şi orele de cancelarie. P. S. pentru zioa de 10/22 din e-roarc publicat să se citească tot 15/27 Direcţiunea. „NAŢIONALA» SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind timpul asigarăritor in contra pagubelor de griudină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra marei importanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d'odată că am înzestrat pe agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea şi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a menţine ca in anul trecut participarea asiguraţilor cu 75°/o la câştigul net, ce va ■ resulta din atacerilo de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa dom- CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 31 maiu 1883. Cump. Vând i 5oIo Renta Amortisibilă. . . 913/, 92i[, „ 5°ln Renta Română Perpetuă . 91'12 921/j 6 6°j0 Obligaţiuni de stat. . , 973 , 98‘]., 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- „ 5o/o > llonicipale . ■ 86- 863/, 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 228- 233- 5olo Scrisuri funciare rurale . 92i u 93- 7oţo .» Scrisuri Rurale.. lOdii, 1051/, 5o|0 Scrisuri foaciare nrbane . 89if4 90- 6o[0 , . , 100- 7o[o , , , 1031|2 104*u Impr. cu prime Buc. (20 1 b.l 33- 34- âcţii Băncei Naţionale Române 2501 1360 1375 > > Soc. cred. m0b. rom. 2501. 214--- 217- » » > Rom. de construcţii 5001. 512--- 515--- > » » de Asig. Dacia-Rom. 3001. 365- 368- » » » » > Naţionale 200 1. 233- 235- 1 Diverse t Aur contra argint. . . . 2 fi. 2 i/s » » Bilete de Banqae 21,4 2 >|2 Fiorini valoare Austriacă. . 210i|2 2.12- 1 Mărci germane. . . . 1 23 1.25- Bancnote francese. . . . 99 |2 100'/, MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PI ANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Musicâ, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiunoaRusă. Au bord de la mer vals de gene Rampa isky . ... p. es belles de Bucarest idem Fr. Schipek Mon coeur idem de D. A. Boi ar ol u 2 Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Flcurs llouiuanics potpouri de 1) Ferlendis. 2 Eu-2 lei de 2 „ C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat iu Strada IE" IMPUI Dl A T un sa'ou frumos UL IINbmnlA I mobilat cu came- dormit Strada Pietii Amzei No. 6. chirurg-dentist are onoa- ). KIBRIK rea d’a face cunoscut că î enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada fjtirbey-Voda No. 9. TIMPI L im BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2 BUCURESCI , 2, Strada Smărdan 2 IDEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Locomotihe cult nai prttliialt cu si tara aparat de ars pat de ori-ce mărime MASINE DETREERAT. MORI DE MACINAT etc. ele. DIN FABRICA SOICTS i’. i* i iî: h n e de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L OPERA PARIS. m , ,• Săseşte la toţi farmacişti, si coaferi 6 a la« 6 ent decernat Casei Doctorului PIERKE şi recompensalcea mai ruare obţinută de dentifrices. J ASTHME HOttArrtaU;, nlc,araio, |nKmrşţ»wwv«ji Vindecatalamotn.t» •ufocMiua** titSUbd- cki.rt cu harurile Irla organ.U, rti ........ 1 Ifc B Mllal t»! B ................. a. .riaauuu vtadieate prin l«i,.rU.U...^.. ,lfr , ld-ralul Creator. Praiul S fr., cutia, la Francii/ • Km cu. — Ulumr fa/miMall-chu mirii dl claia 1 -ai. U ra. d» ta Mouaia. mii _____________________l«W44W..tI: la d. Ilmr, |i fi «du tarmitioU. Două-deci de arini de isbânda martu-l resc de etficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei I mai de frunte pentru vindecarea rapedej a balelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Găt, grippei, durerilor, I rhumatismelor, lumbago (durerilor! de sele),etc.— PARIS, 3i, Rue de Seine. I — Cutia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. [ A exige numele lui WJjZXSF, Persdnele CA f=» I C U N 08C PILULELE doctorului DEHAUT - DIN PARI_S Jnu esităase purga, atunci cana ele simtacestal J trebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci del lobosâlă, pentru că, contrariu celor alte purşa-Itive, acesta nu opereză bine decăt când este in-Isoţit de uă bună mâncare şi de beuturi intări-1 ţâre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie rarei 1 alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ A cari ii convin mai bine, dupeoccupatiunije r . sele. Obosâla purgatiunei fiind annulată / k prin elTectul cunei alimentatiuni, Ies-V* kne se hotăraşce cineva a repeta, purgativul ori de căte ori este , 1 trebuinţă. " 5f Ş> — F 50 PURAÎ 6uO?GIBErt Membru al Academiei de Medicină din Pariţ . Medic en şef al Spitalului Saint-Louis. vindecă neapărat şi radical Rhumatismele, maladiile de pele cele mai veehi, Dartrele, Scrofulelt, Ulcerele, Vieiurile sângelui şi tâte accidentele provenind din maladii contagiâse nuoi seu vechi, şi sari au resistat ori cărui alt tratament. Resultă din experienţele făcute In spitalele din Paris, Londra, Rio-de-Janeiro, etc., că acest sirop, approbat de Academia de Medicină din Paris, es.e cel mai bun, cei mai actif şi cel mii economic din depurativele cunoscute. El convine ambelor sexe, tutor verstelor şi tutor temperamentelor. A se păzi de contrafaceri şi a exige pe învelişul pecetluit, timbrul (imprimat' in albastru) guvernului francez, şi semnăturile de mai gios cu cer-nâlă roşie ^erra/‘ 6%. a Paris,Pharmacia BOUTIGNY, DESLAURIERS Succesor 81, Bit DE CLERY, RUE P0ISS0NMEI1E, i M ta tdte pharmaciele si irogueriele cele Ouat. apa tonică DICQUEMARE . CHIMIST ROUEN (Feajjcia) Grăbeşte creacerea pirului, tmpedecă de-coloratiunei si i redă viată. Pommada Epidermală ANTIPEUICUURj Opreece căderea părului. — Distruge mătreta. — Astâmpără mlneă-nmele. , St găsesc fu lilt Casele cele tune , de ParfumtrU. ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept, de stomac sau atinse de gălbioare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă mâncare este Raca-liout de Arabes aliment nutritiv şi reconstituanf, preparat de DeLangre-llier diu Paris. (A se feri de con-faceri. Deposit in Romania la principalele farm. A SOSIT Xj Jl. AvA A.G-ASIISrTJ I^s DK Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-ă-vis de Teatrul National Ape minerale Proaspete, Franceze şi Germane. Asemenea tot felul de brânzeturi noi. Ou toatâ stima ________ D. (t. MOOIANU. Devenzare sau de În- chiriat u pe moşia 1 v , 1 ^undent (Colentma) vis-a-vis ue /jananaoa cu uă intindere de 100 stăn-geni laţadă şi Uă casă; se poate face si r> labnca. Doritorii so pot adresa la L> nu A lehalsky in şţţada Inocenţii No. 5 i,,.. 1 tipografia N. Mtulescu, oala 1 mai; asin fondat, iii 1871) T^Aa-^SIXTTTL DE mi j A* COLONIALE SI DELICATES1 D, G. MOCIÂN VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL / Anunţă maltei tutnlmi. şi onor. public că pe lângă articolele necesaii la mrnagiul «.«n, au importat de la cele mai bum; casc următoarele Jiluturi fine. AnUet dublu de Olanda. Aniset, de Bordeaux. Absent de Sui» Animaţi do laMartlnlquo Banane de liPBayona Benedictin Bittor de China antifebric. Biter din via Providonzei antl Coleric, lliartrenz, alb galbin, şi Verde de la grandCliartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Vimand Pockln Piperinint verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Franeia. Cognac vieux, Cognac lin chnmpagne. din Cognac. Liqnemrl toi felul de gusturi de la Mărie Drlsard,din Bordeaux Benn-mita Mastică de Hîo, Marascbino Ţuică Naturală ltonuiri adevărate din .laniaique. Ananas Arac ile Mandarin. Puncl» in Cognac Rhum şi in Klrsch. Şliboviţă de lînnat. VINURI STREINE Şl INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Kspagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de Iu Cotnari Odo-beşti Orăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. On stimă, D. G. M0"IANU. ii ii I MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI S ÎNGER ^SUNTCELE MAI BUNE DIN LUME^Jii Prf cu 150) g>ed&Ue prime PARIS I 8 7 8 Medailâ de aur S«