- MARŢI 18 IANUARIE 1883. ABONAMENTELE j^lru tonta ţara, pp an . . , p» (i luni. , pe 3 Inni. 40 lei 22 lei 12 lei bmimeotale «e priimeec Iu AJmînistraţte Un nnmâr 15 bani. Administraţia. Oalea Victoriei TVr. 33. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANULAU VITT.—Nn. 12 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . • IM) , . II .... 2 50 , Aiunţnrile ji inserţiile se primesc BnoareştI, la Administraţia ziarnlnl ii Tlena, la binronrile de anunţuri Heinril Hchalek, WolJzeile 12;--A. Oppelik, Stnbob-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Clemenc i A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrnncate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. A.isrxJisroixj Administraţia ziarului ,,Tim LUii« trecând asupra D-lui N. Miu-lescu, d.d. abonaţi sunt rugaţi a se adresa la tipografia sa, din Calea Victoriei No. 32 pentru reiuoi-rea abonamentelor lor. Asemenea Mint rugaţi a se adresa la d-nu Miuleseii domnii cari ar voi să publice prin ziar anunciuri sau reclame. admnistraţiunea Bucuresli, 17 Ianuarie 1883 'Ministrul «le d. A. Rosotli (azi pensionar reversibil al M. S.jotc. Această încercare de rcsturnarc violentă ncisbutiiul, la IO Mai •t ie 1871 tentativ-a se repetă subt altă formă : I). Prim Ministru !oan Ghi-ca (azi ambasador la Londra), in unire eu D. Simion Mihălescu, pie-fcetul dp poliţie de atunci, aduce lucrurile in astfel de stare, incăt Domnitorul, desgnstat şi speriat, declară că nu mai poate păstra coroana ce i s’a incredinţaţ de naţiune, iar la primirea acestei ştiri in cameră. D. loati Cămpiueanu (ori şi iuăme guvernator al Rău coi) respun-Toată lumea ştie in ce irnprejurări I de urăndu-i M. S. drum bun şi dc-s'a votat constituţia de la 1866, şi I elarănd cft intre ţară şi Domn s’a încheiat pactul intre M. S. Carol există un abisi. fzi. tot. anei oa-I şi naţiune ; la acea lucrare naţio I meni, cari la 1868, la 1870, la nală au luat parte represintanţii tu- 1871 sau silit a resturna constituţia, tulor partidelor, a tutulor intereselor vin Ş* propun, subt altă tormă, des-şi a tutulor drepturilor. Ueea ce pen- fiinţarea pactului de la 1866. In tru înţelepţii şi luminaţii oameni de capul color iscăliţi in propunc-Stat cari au iscălit propunorea de roa de revisuire citim numele revisuire este un păcat al Constituţiei I D-lui I. Oămpineauu, omul cu abi-şi un reu ce trebue indroptat, pentru sul de vecinică memorie. Scopul este noi este tocmai ceea ce face meritul acelaşi : mijloacele sau schimbat. In şi puterea legii fundamentale. Ea a loc de forţa brutală se intrebuiuţea fost opera tutulor, ea a realisat, pelză azi legalitatea mincinoasa, levolu căt imprejurărlle şi starea cfbsvoltarii ţiunea in loc d’a fi violenta va fi noastre naţionale a permis in a-1 ipocrită. Mai este âncă o difeiinţă ceastă ţară, adevăratele condiţiuni ale azi nu mai voeso resturnaroa Dom-guvernuiui parlamentar: adică for-1 nitorului; din conta a, \oesc marea şi desvoltarea a mai multor din M. S. instrumentul şi comp îce partide, cari să se poată controla u-1 le loviturii de stat ce se piegateşte. ai nul pe altul şi care. fie-care, la ceea ce voiau atunci voesc şi asta-rândul lor, să pue măna pe câr- zi: sdrobirea ori cării ^ ma ţării, cănd schimbarea guver- nimicirea drepturilor si garanţiilor anului devine o necesitate. cordate prin constituţie color lalte Ei bine, partidul zis liberal, naţio- partide, concentrarea puterei electo-nal etc. nici o dată n’a voit să re- toralc in mâinile partisandor lor. ast- cunoască şi să primească această fel moăt să nu mai fiă mei uă pn- condiţiune primordială a ori cărui mejdie ca puterea, adică bugetul, a guvern representativ. Lacomi de pu- dic.ă leluiile grase, cumu uii e, misiu tere, care pentru dânşii represintă căş- nile, diurnele şi geşettuu e să scaj e tig material şi bănesc, acei oameni, vre o dată din mâinile sau mai bine a doa zi după votarea constituţiei, au zis din ghiarele loi . . . vorbit de desfiinţarea a tot ceea ce in Da! aceste mo ne înjosi oa e -constituţie putea să i geneze in om- interesate exp îcă cin î e nipotenţa lor. a tot ceea ce aducea purtarea aceloi oameni, a ’ vr’o pedică absolutismului şi dicta-1 18 z 0, la 1871, a • curii lor. Senatul de la 1868 (nu vor- Scopul ce au uimari bim de cel de la 1882, s a arătat este confiscata constituţie, m Jo o independent? Afară Senatorii ! Se di-1 sul lor exclusiv, asncaiea solvă Senatul; şi Itomămilu publică lui parlamentai, ca nu cun o serie de articole subt această ru- dată să fie siliţi sa ac o‘ ‘ . brică instructivă : Ce este Senatul ? I căci pentru dânşii a eşi co ‘ O superfetaţiune comtUuţiondUi. “ Cur-1 re este a se scula ce a n •. • tea de Casaţiune inamovibilă nu per- s au mite falsificarea totală a listelor c-1 nici odată. Aceasta se csplică lesne : ceea ce săturat ineft: nu se vor sătura compun trăesr i. o da Ic ma leetorale ?—Ilustrul ministru al justiţiei, care şi-a terminat la Văcăreşti caracterisează oamenii ean ^ cariera politică, declară că eorupţiu-1 partidul roşu. este că d‘n. u nea domneşte la Curtea de Casaţie, \p/ in politică şi dai pohta ă. o şi eă el. Aiitonachc Arion. minislrul tă căzuţi de la putere, mi d-lui Brâtianu, are sft o pue pe Lca-1 remăiie ni mic: nu inai sun iun • lea moralităţii şi a virtuţii. I nu mai pot tace nimic. a. ts e Toate jioeatea »o petrece... <®,J 'U* »„ PaM^n,, «,Kl "" “ Abia doi ani dup* -votarea constituţiei. | este deputat guvernament, . - Trecură alţi doi ani ; ce vedem ? La ^ 8 August 1870, d. Candiano Popescu | un Semne? (azi aghiotant al Maj. Sale,) in corn-J soiiivţsl, nici capaci a e. : ce vedem La | un Epurescu? Ce tsţc un lumdescu ’ 1 - • __ ^iei talent, mei plicitate cu d. Grigorescu (azi deputat. i cu d. Chiriţescu (azi prefect) cu d. Carada (azi director al Băncei Naţionale) proclamă căderea M. S. Carîtt I, si constituirea unei guvern revoluţionar compus de d. I Brătianu (azi prim proprie măcar; aceşti oameni n au nimic, iiulată ce nu mai sunt stăpâ- ni pe punga ţârii, adică pe a noastr. NTu sunt in stare să 'şi căştigo viaţa in mod cinstit si indestulătoi, ne cum să sature poftele mano ,l'1 desvoltat in acele suflete mici şi să ca satisfacere obiceiurilor «le lux si de cheltueli mari. cu cari s au in-uleit când avea in măiiă budgetul, Şi cănd se bucurau de foloasele di-ecte şi mai ales indirecte ale situa-iunilor de deputaţi, primari, consilieri, ele — \consta explică in-erşunarea. pasiunea oarbă eu care, cănd sunt in oposiţie, se luptă pon-ru resturnaroa adversarilor lor: a-coastă csplică cum merg fără esita-iune pănă la conspiraţiune, la revo-uţiuni violente, la vărsare de sănge, ori care ar fi prăpastia in care ar arunca ţara. (cum spr. p. la 1870, şi la 1871>. Aceasta explică cum. o dată ce au ms măna pe putere, se infuriază pe ot ce le sta in potrivă, vor să sdrobească tot cc nu pot să cumpe-c sau să corumpă. Această explică mişcarea de azi şi revisuirea legii e-ectorale. Noi insă conservatorii, cari in luptele politice am avut tot-d’a-una in vedere interesul public, iar nu foloase particulare, noi cari am avut misiunea ingrată d a repara relele făcute acestei ţeri nenorocite dc pretinşii oatrioti, şi d’a plăti datoriile si sarcinile moştenite de la acei oameni; noi cari n'ain mărit apnntamentele miniştrilor : cari n'ain creeat funcţiuni noi cu lefuri mari, destinate pentru oameni mici: noi cari n ani votat pensiuni capitalisate şi reversibile; noi cari n’ain cumpărat moşii de milioane, nici palaturi am zidit ; noi cari am eşit de la putere ast-fcl cum intrasem, bogaţii, bogaţi, "şi săracii, săraci : ne vom face datoria pănă in sfârşit : vom smulge masca şi vom arăta ţârii lăcomia de bani, speculaţiile ruşinoase.'1 căştigurile necinstite cari se ascund sub aceste vorbe frumoase de reforme, de progres, de liberalism. Vom zice mai ales aceluia care de 16 ani de cănd această ţară i-n incredinţaţ soarta sa: trebue să cunoască oamenii, şi faptele lor bune ca şi cele rele : vom zice Suveranului, pe care ’l-am apărat in contra conspira-ţiunilor şi revolutmnilor, şi care ajurat fidelitate constituţiunii votată de toţi şi pentru toţi, ’i vom zice că sunt doct feluri de lovituri de sfat : unele violente, săvârşite pe faţă şi in ziua mare : altele ipocrite, şi .mbrăcate in mantaua unei legalităţi mincinoase; si că si unele şi altele sunt de o potrivă odioase şi pline de pericnlc aiftt pentru acei cari Ic săvârşesc, căt şi pentru popoarele cari le şuiera. Ii vom zice că ori ce modificarea pactului fundamental, ea să fie legitimă, trebue să fie făcută- in aceleaşi condiţiuni in cure s a votat legea supremă. legea legilor, şi că o adunare aleasă tub presiunea unui partid, riare calitate, nici eompetinţă ea să a-lingă şi să desfiinţeze garanţiile votate in’ unire in folosul celor lalte partide. Ii vom zice eă Belgia a trăit şi a înflorit. r>0 de ani lără a’şi schimba constituţia, că in Englitera au trecut veacuri fără ca o mănă temerară să atingă vechile instituţiuni pecari s’a zidit libertatea şi mărirea poporului britanic: că ast-fcl se întemeiază in sânul unui popor respectul instituţiilor şi al drepturilor tutulor ; iar că intr'un pământ frămăntat. şi in care, dupft vorba d-lui Rosetti, se ară a-dănc şi necontenit, nimic nu prinde rădăcină, nici instituţiile, nici dinastiile ! ŞTIRI TELEGRAFICE Ylena, 20 ianuarie.— 1). de (fiere a primit azi vizita Archidueelui Alljcrt. Com-tele Kalnoky dă astă seară un prinz diplomatic iii onoarea D-lui Giers. Plecarea Ministrului rus e fiesatâ pe Duminică. Sofia, 26 Ianuarie. — Camera a votat ieri proectu de lege pentru crearea unei Bănci Naţionale, cu o secţiune de Credit l'onciar. Camera va incepe Luni discuţia statutelor unei Curţi de Compturi. Paris, 26 Ianuarie. — Camera a fixat pentru luni discuta in şedinţă publică a raportului Gomisiunei asupra măsurilor de luat contra pretendenţilor monarhiei. D. Duclerc, Preşedintele consiliului, e bolnav d’o pleurezie. Sofia, 26 Ianuarie. — Demisia D-lui Vuleovici, ministru al afacerilor străine, fiind primită, ministerul a fost cumpus după cum urmează : I). general Soboletf, Preşedinte al Consiliului. ministru do interne ; general Kaul-bars, ministru de resbel ; d. Grecoff, ministru de justiţie ; d. Nacevici, ministru de finanţe, eu interi mu lucrărilor publice; d. Teokareff, ministru al instrucţiei publice şi al cultelor. D, Schefer, agent diplomatic al Franţei, a remis azi intr’un mod solemn Principelui Alexandru Marea Cruce a Ordinului Le-giunei de onoare. Yiena, 26 Ianuarie. — „Politische Cor-respondenz“ spună ea după prănzul de la curte de ieri, împăratul vorbi multă vreme cu d. de Giers. Archiducele Albert a exprimat ministrului rus dorinţa de a’l vedea; l’a primit cu multă cordialitate şi ’i-a inapoiat vizita să azi dimineaţă. Archiducele Carol Ludovic a primit asemenea, azi după amiazi vizita d-Iui Giers ; Archiducele Regnier la invitat la ceai pentru mâine seară. . D. de Giers a făcut asemenea vizite principilui de Hohenlohe, primu mare-maie-stru al curţei, baronului de Mondol, adiu tănt-general al impâratului şi comtelui Taafe, preşedinte al consiliului : va fi pri mit mâine de principele do Reus-, amba sador al Gormrnioi, care din cauza unei indispoziţii, n’a putut să’l primească azi Petersburg, 27 Ianuarie. — Poliţia a descoperit la Odesa o tipografie clandestină servind pentru publicările revoluţionare. Mai mulţi niliilişti au fost arestaţi. Londrn, 27 lanuario. — „Standard1 anunţă că generalul englez Kvelvn Vood a complectat alegeroa ofiţerilor englezi cari trebuesc a face parte din armata egipteană al cărei genoral şef a fost do curând numit de cătra Phediv, care i-a conferit gradu de sordar cu titlul de paşa-f'erik. Berlin, 27 Ianuarie. — „Gazeta Germaniei de Nord-1 publica tecstul scrisorei ce împăratul Wilhelm a scris Papei la 10 De eemvrie. Paris. 27 Ianuarie, il ore seara.— Miniştri şi majoritatea comisiunei s’au invoit in privinţa bazei unui contra-proiect prezentat de d. Fabre, care reproduce proiec Iul guvernului adâogănd inlăturaren prinţi- lor de la funcţiunile elective şi de la slujbele civile şi militare. Discuţiunea in şedin-s publică a remas Iiotârăta tot pe luni. In urma acestei transacţiuni, amiralul .raitre-guiberry, ministru marinei şi-a dat demi-siimea. Camera, revenind azi asupra votului seu din sesiunea trodită, a rospins alegerea judecătorilor. Paris, 28 ianuarie, 3 orc dimineaţa. D. Duclerc, prezidenţii consiliului, fiind bolnav n’a putut sa se ducă la comisiunea Camerei; fiind incunoştiinţat seara despre tran-sacţiunoa ce avusese loc intre miniştri şi comisiune, a declarat că n’o primeşte şi că mănţine proiectul guvernului. General Bil-lot, ministru de resboiu, se zice că .rnpăr-tâşeşle ideile d-lui Duclerc. Berlin, 27 ianuarie.—Marele duce Ni-colae a luat astăzi concediu de la Maiestăţile Lor; peste zi a primit, la otelul ambasadei Rusiei, vizita prinţului de Bismark care a stat trei sferturi de oră de vorbă cu dănsu. ' Marele duce a plecat seara la Stuttgard. Yiena, 27 ianuarie.—Masa data ieri de contele Kalnoki in onoarea d-lui de Giers a fost urmată d’un concert şi d’o serată. Ministru rus era in acea seară oaspele arhiducelui Regnier. Roma, 27 ianuarie, Oxinera deputaţilor.— D. Trinchera intreabâ pentru ce s’a tăcut onoruri militare contelui d'Aquila la Qui-rinal. D. Mancini respunde că contele d'Aquila fiind un prinţ dintr’o familie regala, a trebuit să i se tacă onoruri militare când s’a dus in vizita la Quirinal; aceasta eobi-ceiu in asemenea cazuri la toate curţile Europei. D. Mancini aminteşte afară d’asta că contele d'Aquila şi a dat spontaneu adeziunea sa la regimu cel nou al Italiei, când cele Douâ-Sicilii au fost unite cu regatul. (Prinţii Ludovic, conte d’Aquila, amiral brazilian, este uncliiu lui Francisc If, fost rege al celor Douâ-Sieilii.) ?Alegeri libere? Primim din T.-Măgurele următoarea telegramă Presiunea electorala a inceput să se manifeste chiar de la alegerile comunale. — Revisorul şcolar, destituit de consiliul permanent al instrucţiei, este menţinut ca agent electoral; stabilit in Alexandria impune profesorilor demni şi independinţi să voteze pe faţă pentru candidaţii administrativi : chiar casa prefectului este transformată in local de conciliabule electoral in care agenţii poliţiei aduc pe alegătorii influenţi. PtMicescu I nforniaţiiiiii Circulă vorba că ime'e trupe din garnizona Bucureşti au primit ordin d a fi gata pentru a porni in ori-ce moment la Ploeşti, sub comanda specială a d-lui colonel Cruţescu, sub pretext ca să lîc intrebuinţate acolo in combaterea epizootiei, pe cănd in realitate este teamă de o mare păruială intre patrioţi cu ocazia alegerilor comunale, care, desbinăndu-se, s au împărţit in două tabere, una a d-lui Grigorescu şi alta a d-lui Suman. — Se zice că guvernul are in-tenţiunea d’a da ajutor do baionete celor invinşi. Satrapul din Teleorman, se zice. va TIMPUL fi înlocuit cu <1. Ciocârlan, actual prefect la lîrăila. Ce fericire ! CRONICA Circulaţia trenurilor intre ^Bucureşti şi Virciorova este tot întreruptă. Trenu ple cat alaltăieri de la Virciorova s’a oprit la stafia Ootofcni. cel pornit din Bucureşti n’a putut merge de cat pana la staţia Cos-teşti. dincolo do Piteşti. Pe linia Bucureşti Giurgiu asemenea a fost o întrerupere de căte-va ore. * Dunirea scade mereu, D'alalti-ieri pana ieri, nivelul ei s a micşorat cu 40 de cen-timetre. S'a sancţionat legile prin care se acordă calitatea de cetăţean roman d-lui Hristodor Constant! uescu şi d-lui Cavadia JDimitrie. comersant din Bucureşti. O nenorocire s'a intămplat alaltă ieri noapte aproape de staţia Găeşti. Trenul ce venea de la Piteşti a dat peste un om. sdrobindu-1 in bucăţi. „Curierul fin.“ afla ca d. „Roux" directorul societaţei marsilieze, ar fi retras d-lui „Zaplatca„ mandatu de reprezer tant al a-eestei societăţi la Bucureşti pontru lucrările de canalizare a stradelor ce aceasta companie e imărcinatâ a executa. .Motivele ar fi: „lupul cel mare acuză pe lupul cel mic ea ar fi prădat stâua primăriei, fără să imparţa cu dinsu cel puţin fa-furniturile, conform tovărăşiei ce avea. * „Gaz. de Roumanie" ejinformată câd-nii doctori Maldărescu şi Răumiceanu s'au iu-sărcinat a suplini, cel d’ântfiiu pe d. dr. Marcovici la catedra de clinică medicală, cel d al doilea pe d. dr. Vlădescu la catedra de oftalmologie de Ja facultatea de me-dieiuă. lata pe d. Ramuiceanu şi „oculist"! Şi de ce nu? Xu e şi agent electoral? CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de sâmbătă d. Atanasiu a cerut convocarea membrilor cari fac parte din comisiunea de anchetă a d-lui general Slăniceanu. S'a votat pensiunea d-nei Raluca Stavrescu şi căte-va indigenate. Camera In şedinţa de sămbătă s'a votat un proect de lege relativ la anularea creditelor afectate unor ministre pentru eserciţinl bugetar 1882—1883. D. Yernescu a citit o scrisoare de la Dorohoiu, in care un delegat al colegiului 4, anume Cocotă, se plânge că a fost bătut şi chinuit de poliţaiul din localitate. D. Ministru de interne a respus că va lua măsuri pentru pedepsirea culpabilului, dacă cele relatate se vor adeveri. După aceasta Camera a reînceput discuţiunea generale asupra propunerii de revisuire. Au vorbit d. io nescu contra şi d. Eleva pentru. de de in X'i se spune ea o cearta s’ar li iscat Ia Primărie intre dd. dr. Sergiu Lşi Serurie, cuvintele şi epitetele triviale nelipsind. D. Serurie voise să ceară cont d-lui dr. Sergiu cum de a îndrăznit să iscaliseascâ propunerea pentru desfiinţarea gardei civice, şi i-a adiesat mai multe insulte,—meritate sau nemeritate, aceasta nu ştim. Destul numai că doctorul ajutor de primar nu s’a lăsat mai pe jos, făcând pe colegul său gheşeftar şi ca d'ac-eea este necăjit, iiind că cu desfiinţarea gardei pierde o adevărată locmă din mănă. D aci, ţinte Părle-oL. Fiecare a început a striga şi chiar a injura intr’un chip liberal naţional. — Stai tu, că mn eu ac de cojocul teu !, a zis resboinicul colonel. — Par’ca, eu n um ! iu respuusul învăţatului doctor. Ş'apoi >e despăiţiră. Ca cronicari, înregistrăm această ştire, in speranţa că ambii matadori se vor impâca pentru interesele patriei şi in vederea alegerilor comunale. Am anunţat zilele trecute apariţiu-nea ziarului Buletinul electoral, al liberalilor independenţi din Iaşi. Acest organ a venit tocmai la momentul oportun pentru a dejuca intrigile guvernanţilor, cari ar voi să acrediteze că independinţii de peste Mdcov au trecut cu arme şi bagaje in tabăra guvernamentală revizionistă. Dar să reproducem programa : Concetăţeni, In mijlocul atâtor frământări politico, car se aţâţă şi se intreţin cu Cea mai mare in verşunare in senul societaţei de către gu vernanţii noştri; in confesiunea şi caosul de idei către care este împinsă societatea prin agitaţiunile lor de toate zilele; apare de odată o noua lege menita a răsturna in parte bazele organismului nostru comunal. Am dorit şi dorim cu toţii, ca acei ce iau parte la sarcinele comunei, să ia parte şi la conducerea intereselor ei; dar in acelaşi timp am dorit, şi dorim cu toţii ca sa avem garanţii îndestulătoare in esercitarea acestui drept; am voit şi voiam ca interesele comunei sa nu fie sacrificate flue-tuaţiuniior politice ale zilei, şi cu a-tăta mai puţin capriţielor ambiţioşilor de la putere, fie ei miniştri sau agenţii acestora. întinderea dreptului electoral, concentrarea voturilor alegătorilor intr’un singur colegiu. ar putea fi măsuri salutare, care să aducă o împăcare şi o unire a deosebitelor interese. Insă, când ne aflăm in. faţa unui sistem de guvernământ care voieşte a supune voinţei sale, prin violinţâ arbitriu şi corupţi-une, toată acţiunea noastră publică; când şi alegătorii şi aleşii lor sunt tractaţi ca nişte j fără cugetare şi fără vo- I inţă; cănd in lege nu găsim nici una din dispoziţiunile necesare pentru garantarea independenţei noastre ca alegători şi aleşi; atunci ce putem zice despre preţioasa noastră autonomie comunală, de cât ca este o amară parodie ? şi cum putem ast-fel califica noua reforma a legei comunale, căt de continuarea unui intreg sistem înşelăciune ? Deci sa nu ne facem mari iluziuni privinţa acestei reforme in legea comunala; ea n a sporit, nici prin număr nici prin calitate corpul alegătorilor : astă-zi suntem tot aceia şi acelaşi, ce ain fost şi cari am fost iu tot d’auna; guvernul insă speră că prin această reforma şi-ar fi imulţit mijloacele de oprimare a conştiinţei, şi de înfrângere a voinţei alegătorilor. Ne-a grămădit cu votul, intr’un singur colegiu, pentru ca cu mai multa uşurinţa să’şi poată esercita puterea şi mijloacele de intimidare şi de corupţiune in alegeri; a similat condiţiunile electorale, pentru a putea dispune in grămadă şi cu mai mult succes de toate instrumentele sale in lupta nelegiuita ce a întreprins in contra cetăţenilor independenţi de ori-ce culoare politica, in contra practicei sincere şi oneste a libertăţilor şi drepturilor noastre constituţionali. Prin votul compact al acestor instrumente servile, şi prin procedările lor desfrânate in alegeri, guvernul nu numai se ingenuează de a inâbuşi voinţa liberă a alegătorilor, şi a’şi asigura majorităţi fictive şi docile; dară incă, prin aceste mijloace, ce revoltează pe cetăţeni pănâ in adâncul sentimentelor de onoare şi datorie, caută oare cum de a le insufla desgust pentru binele public, şi oroare de instituţumi-le elective in cari ’şi puseră, şi iu cari ’şi 1 pun, toata credinţa lor pentru propăşirea statului. cun cu- tre, legile şi instituţiunile |ţărei, vănt toate garanţiile cetăţeneşti.' Iată. concetăţeni, multele si gravele întronări ce trebue a ne face in faţa apropiatelor alegeri pentru consiliul comunal, şi răspunsul nostru nu poate fi de căt clar şi categoric. ' Comuna este acea legătură politica, care ne interesează şi trebue să ne intereseze mai mult de căt toate: in comună suntem născuţi, in ea avem concentrate toate afecţiunile şi interesele noastre; in ea am început a învăţa şi a avea aspiraţiuni, do-rinţi, deprinderi, drepturi şi îndatoriri in viaţa publică. De aceia ori-căt de condamnabile ai fi urzirile prin cari guvernul caută sa paraliseze şi să inăduşe voinţa şi conştiinţa noastră, şi sub influinţa cărora suntem chemaţi a da votul nostru, datori suntem către noi, către comuna noastră, către ara întreagă, să arătăm că voinţa şi dreptul nostru sunt mai presus de ori-ce frângere, şi că nu numai voim şi ştim a impune noastră, respectul legilor noastre, tiiumfu) ideilor bune şi folositoare comunei noastre. Spre atingerea pe deplin a acestui scop nu avem trebuinţa de luat altă liotărire, de căt a da fie-care votul după cunoştiinţa noastră; prin urmare să şi începem pe dată a ne da seama iu consfătuiri publice despre adevăratele trebuinţe ale comunei noastre, şi despre persoanele in care putem pune toată increderea. noastră, că se vor pricepe şi că vor şti a le aduce in inde-plinire. Multe şi mari sunt aceste trebuinţe,'şi anca şi mai de la centru pentru satisfacerea lor. tocmai de aceia, nu capete plecate, nici spirite servile şi coruptibile trebue să t A 5 in- dorim, dar că guvernului voinţa Şi a drepturilor mu fără mărgini, şi aceasta chiar şi preţul periclitării, prosperităţii morale materiale nu numai a localităţii, dară a rei întregi; de datoria cetăţenilor este . I v pune o neinfrănată stavilă acestor tei dmţ. nesocotite, acestor pasiuni frenetic Dată concetăţeni, care este chemarea noa tră cea mai de căpetenie in alegerile ce ; vem înaintea noastră, iată scopul princip:. ce trebue a urmări. Toate clasele societăţii sunt întrunite i un singur colegiu electoral, şi împreună sur 'em chemah 0 ne da voturile noastre In piouna cn toţii să lucrăm pentru a para £ l!,a ;l a 8tlg'uatisa ori ce amestec in ale gen a guvernului şi a uneltelor Iui de to Şi să probăm ţării că dacă guvernu căutat sa întrunească numai corpuri i noastre, pentru ca in o singură luptă g înâduşâ cu uşurinţă libertăţile noastre, no ştim insă a ne uni sufletul cu cugetul no* tru ; şi că acest cuget este înfierarea in-genim. in alegeri, este sădirea respectului sincer către puterea sacro-săntă a iegilţâ şi instituţiunilor. noastre, este triumful vd-inţei noastre, este consolidarea garanţiilor de prosperitate a intănrilor cetăţei noastre. Deci să ne punem, pe data şi cu pe lucru pentru cestui scop. soiul a toţii, ajungerea pe deplin a a-i pentru a ne asigura realisarea scumpe pentru noi şi pentru atător bunuri, ţara intreagă. Voi preoţi ai bisericii şi ai şeoalii, apostolii luminii şi adevărului, ai virtuţii şi ai- tuturor sentimentelor Şi generoase, aduceţi lu- dar Iată adevăratul punct de vedeie in care tre-, in fruntea comunei noastre, dacă voiin^ă scăpăm din această stare de lucruri laşul, falnicul leagăn al unirei, focarul tuturor marilor nale, nu trebue să dea ţărei exemplul buesc privite pretinsele îmbunătăţiri aduse in legea comunală: iată cugetarea intimă ce a preşezut in ultima reformă a acestei legi, făcută de cei ce se zic liberali şi democraţi. Pentru ei libertatea, nu-i de căt un intrument de corupţiune, iară oraţia nu-i de cât cea mai înjositoare tiranie. Insă daca aceasta e ţinta ce urmăresc guvernanţii noştrii, şi dacă noua reformă a legei comunale nu e pentru dănşii de sideraţiune jn toate hotâririle mină in senul alegătorilor noştri, treziţi-la conştiinţa din amorţirea in care se găseşte, ...... • i ‘'ficaţi-le moralul, insuflaţi-le oroarea dă an sunt piedicile ce se opun j turpitudinele ce se petrec in jurul lor, şi intariţi-ie voinţa pentru implinirea datoriei lor ! Voi meseriaşi şi negustori români, căţi aţi mai putut pluti in noianul jidovismului pe care guvernul actual a cutezat a’l che- 1 d'n ^fargia^n'care ru- I ’ | ... , , 1 w'lvl l/O 1 u vUt'IJ şinos al umihrei, şi sa cerşetoreaseă de la 1 teresele voastre cele demo- cenţi u ca o graţie aprobarea măsurilor intru mente oarbe, cât un mijloc măi mult pentru ajungerea acestui scop, cuvine-se oare ca noi să stăm indiferenţi, şi prin nâpăsarea noastră să facem posibilă această nouă încercare con-demnabilă de surpare a temeliei instituţiu-nilor noastre^onstituţionali ? Oare, din contra, nu avem cea mai imperioasă din datorii ca, pentru afirmarea convicţiunilor noastre nestrămutate in puterea bine-facă-toare a instituţiunilor elective şi democratice, se desvâlim toată energia şi sa opunem cea rnai virila resistenţâ pentru rodu-cerea la neputinţa a tuturor Încercărilor de oprimere a conştiinţei şi voinţei noastre ? Oare n’ar fi chiar o crimă pentru noi de a lăsa câmp liber desfrâului administrativ in alegeri ? şi oare se va zice că e de ajuns in ţara aceasta ca un guvern sâ’şi recruteze de aiurea sau dintre noi un număr oarecare de agenţi servili, fără scrupul şi capabili de toate înjosirile, pentru ca cu toţi . - ,....me- nite a i asigura desvoltarea şi splendoarea sa ; de onoarea şi datoria lui este, ca cu fruntea ridicată, cu glasul puternic şi ma-jestos, sa revindice centrului respect şi con. . _ ce ia in mar- ginile legilor şi autonomiei comunale. El are dreptul aceasta mai mult de cat ori care oraş al ţărei, şi de căt capitala însăşi. El a pus pe umerii surorii sale in strigate de bucurie o haină largă împodobită cat acei ce in tot-d'a-una au nesocotit in-voastre cele mai de căpetenie, şi cari de şi acuma se prefac a harnicii voş-trii, paua mai ieri nu vă arătau de cât ură. şi dispreţ; linguşirile ce vă fac astăzi, favorurile ce au aruncat la doi sau la trei dintre voi, nu sunt de cat mreje ce cu iscusinţa vă intind, pentru ca cu mai multă uşurinţă să vă poată esploata, pe voi, şi fructul muncei voaste, şi prin voi pe toţ-concetăţenii voştrii. Căutaţi bine, şi vedeţi ce s au ales de toate acele iustituţiuni menite in cugetarea noastră de a vă da a- _ . cu o splen I doare tradiţionala, pentru a face o Românie • f , puternica, litera/ independent, T”"' ““ p“l™ convine deei a purta Iraiua strâmtă şi 1 * P“P “ pe ““81"» «ri* >e bumbată a umilinţei şi prosternare] ■ o a- ne- ma- sâ-i prosternem voinţa şi principiile noas- semenea haină far ofeli şi l’ar face demn de măreţul dar făcut pe altarul rii'ii naţionale. Gurernanţii noştri nu voiesc să înţeleagă aceasta, dară de datoria noastră este a-i sili să o înţeleagă. Ei voiesc să umiliascâ şi să aducă sub ascultarea lor oarba • voastra de prăpastie pe i aflaţi, ci iucâ de a vă rădica şi iumulţi, şi ' a ve creşte adevărata insemnâtate in stat ? Vedeţi că nimic de toate aceste nu s’au realisat, dar in schimb, de căte avantaje pe seama voastra nu s’a bucurat acei ce s’au ridicat pe umeri le voastre, şi câte înlesniri şi isvoare puternice pentru concurarea şi ingenuchiarea voastră . _ nu s’au creat de a- ■ -r ■ , , . întreaga tuncea iu coace in favoarea industriaşilor tul în t P- !?1 (CU eosebire’ Pentl-u ca to-1 şi comercianţilor străini, duşmani neimpa-, *“ ţara sâ atanie ^ la bunul câţi ai noştri şi ai ţărei. lor plac, pentru ca ast-fel in răsfatn-e «a «i ! ir - ....... . sitkfie--, L u r lasiaţaie sa-şi youu proprietari mari şi mici, tineri şi satisfacă pe deplin poita nemăsurată de do-' bătră ? minaţiune, şi fără frică de pedeapsa să guste cu nesaţiu din toate fructele linei lâco- răni, vouă tuturora cari representaţi puterea, munca, avuţia, inteligenţa şi înţelepciunea in sinul cetaţei noastre, nu vă vom FOILETON CAPTIVUL Episod din Don Qnijoet de Cervantes (*) (Cap. XXXIX XI. şi XLI Part. din Spaniolcştc (Urmare). Fiecăruia in parte ăi dădui acest sfat, îeeomandăndu-le că chiar de ar vedea acolo alţi creştini să nu le spună alta decât că eu le poruncisem să aştepte in ace) loc. După ce am luat această măsură, trebuea să mai iau ineâ una, caie-mi plăcea mai mult din toate, adică să incunoştiinţez pe Zoraida de starea in care se aflau lucrurile, lentni ca ea să fie gata şi in aşteptare, şi talnii fu tata] ei, care-mi vorbi in limba obicinuita in toată Barberia şi chiar şi in Constantinopole intre Captivi şi Mauri, limbă ce nu e nici Maură nici Spaniolă, nici a vi unei alte naţiuni, ci un amestec din toate limbile, cu care noi toţi ne înţelegem. Zic deci că el mă intrebă in acest soiu de limbă ce caut in grădina sa, şi a cui sunt? Ii respunsei că sunt robul arnă-utului Mânu (căci ştiam cu toată siguranţa ca acesta era uu foarte bun prietin al său), şi caut fel de fel de ierburi pentru a face o salada. El me intrebă in urmă dacă sunt sau nu de răscumpărat, şi căt cere pe mine stăpânul meu. In timpul acestor întrebări şi răspunsuri, eşi din casa gradinei frumoasa Zoraida. De mult deja mă văzuse, şi fiindcă Maurele nu fac nici o greutate de a se arăta la creştini, Şl nici nu fug de dănşii, după cum am spus deja, ea nu se sfii nicidecum de a ve- să im se sperie dacă vom răpi-o înainte de ni unde sta tatăl ei cu mine; ba chiar in timpul in care-şi putea închipui că se va ' * întoarce barca de creştini. Dotării deei să mă duc Ja grădină şi să văd dacâ-i voiu putea vorbi. Cu o zi inainte de plecarea mea mă dusei acolo, sub cuvănt de a culege nişte ierburi. Cea intui persoană ce in- (*) După „Convorbiri Literare". ■Li i ce latâ-său o văzu venind încet, o ciiiamă şi-i spune să se apropie. Greu lucru ar fi să vă spun eu acum nemărginita frumnseţă, graţia, găteala aleasă şi bogată cu care iubita mea Zoraida se arătă ochilor mei. Atâta numai voiu spune că mai multe perle atârnau de gâtul, urechile şi fire de păr avea in cap. j Z părul ei decăte La gleznele picioarelor, pe care, după obiceiul ţării, le purta descoperite, avea două „careadj" (aşa se numesc in arâbeşte inelele sau trâţelele de la picioare) de aurul cel mai curat, bătute cu atâtea diamante, incât ea imi spune mai pe urma ca tatăl ei le preţuea la zece mii de dubloni. Cele ce purta la braţe preţueau tot atâta. Perlele erau in mare număr şi toarte bune, căci cea mai mare găteală şi cochetărie pentru femeile Maure este de a se împodobi cu bogate perle şi cu pulbere de perle. Deaeeea se găsec mai multe perle şi pulbere de perle la Maui i decât la toate celelalte naţiuni. Tatăl Zoraidei era cunoscut că avea multe, şi din cele mai bune ce se a-fiau in Alger, şi că mai poseda pe lângă aceasta şi două sute de mii de scude spaniole. Peste toată aceasta avere era stăpână acea care acum este slăpăua mea. Dacă cu toate aceste podoabe putea să fie atunci frumoasă sau nu, prin urmele ce i-au rămas, după atâtea suferinţi, se va putea judeca ce a trebuit sa fie in floarea ei, căci se ştie că frumuseţa unor femei are zilele şi vre-mile ei, şi că după impreju-ări cade sau creşte. Este lucru firesc ea pasiunile sufletului să o inalţe sau să e scoboare, cu toate ca cele mai de multe ori o nimicesc, ic insfărşit că atunci veni la noi gătita in pă- cer fericirea şi gradul cel mai mare, sau cel puţin mie mi se păru că este cea mai frumoasă din cate văzusem până atunci. Ţinând samă apoi de binefacerile ce-mi făcuse, mi se rea că am ioaintea mea o zeitate din scoborătâ pe pământ pentru mângâerea mea. îndată ce ea se apropia de noi, tatăl ei âi spuse in limba sa cum eu eram robul piietinului său Arnăutului Mânu, şi că venisem să caut salada. Ea intră in vorba noastră şi in acel amestec de limbi de care am vorbit mă intrebă dacă eram cavaler şi pentru ce nu me ; escumpăram. Eu ăi respunsei că deja eram rescumpărat, şi că preţul putea sâ-i dea o idee de stima stăpânului meu pentru mine, căci ăi plătisem 1500 de „zoltanii. “ (1) Ea imi respunse: „lu adevăr dacă tu ai fi fost a tatălui meu, aş fi făcut eu să nu te dee pentru o sumă îndoită, pentrucâ voi creştinii totdeauna spuneţi minciuni in ceea ce vorbiţi, şi vă faceţi săraci spre a amăgi pe Mauri. — Asta poate fi aşa, doamnă, ăi respunsei; dar eu am spus adevăr stăpânului meu. precum spun şi voiu ori şi cui. „Şi cănd te duci? zise Zoraida. (1) Ln zoltani monedă ârabă, avea o valoare cam de 10 lei şi 80 bani, — Mâni cred, spusei, pentrucă este aice un vas din Franţa, care pleacă mâne. şi am de gând să mă duc cu dăusul! „Nu este mai bine, zise Zoraida, să aştepţi să vină vase din Spania şi ca pleci cu ele, ear nu cu ele din Franţa, care nu vă sunt prietine ? — XTu, respunsei eu. Totuş dacă este adevărat, cum se vesteşte, că soseşte deja un vas din Spania, ăl voiu aştepta; cu toate că dorinţa ce am de a fi in ţara mea şi cu persoanele pe care le iubesc, este atât de mare incât nu mă va lăsa in aşteptare t alt prilej, ori cât de bun ar fi, dacă va intârzia. — Trebue să fii negreşit însurat in ţara ta, zise Zoraida, şi pentru aceea doreşti să te vezi cu femeea ta ? „Xu suut insurat, respunsei eu; dar mi-am dat cuvântul de a mă însura intorcân-du-mă acolo. — Şi este Inimoasă doamna căreia i-ai dat cuvântul? zise Zoraida. „Este atăt de frumoasă ăi respunsei, incât pentru a o lăuda cum trebue şi a spune adevărul, samană mult cu tine. Tatăl ei rîse cu mult haz. — „Pe Alali, creştine, zise el, ea Irebue să fie foarte frumoasă, dacă sainănă cu fi-ca mea, care este cea mai frumoasă din Ii ,■iţeaţi la înseşi interesele voastre iu luâudu-vâ după uneltirile uricioase ţ,, ernanţilor voştri le veţi putea asi-msvoltarea şi propăşirea lor ? Un a-■ a liinlwgiu ar li nedemn şi de noi, ■ oi. Dara ve vom zi.e : amintiţi-ve •:e(i fiii Iaşilor, şi ca in toate ocasiu-manifestare a voinţei cetăţeanului, «neagă 'şi are aţintite cu cel mai ma-privirile sale asupra atitudiuei ■ţtijrii voastre; „căci Iaşii, prin sacrili-M le şi prin ideile generoase ce a inii Moldovei, şi intregei României, este ijiţia via şi vecinica ca unirea ţarilor şi jjisarea statului roman este inchegată leineiata de fapt, eara nu numai la a-»(:. pe libertate, egalitate, şi dreptate, L oltarea iustituţiunilor celor mai au-|U.“ şi ca voinţa celui din urma din-ijetaţeni este, in comuna, in judeţ, in «iun putere mai pre sus de ori-ce in-,'£e şi atingere. De aceia on-ce slânje-a noastră in afirmarea acestei garanţii ■ ui act de felonia catra intreaga ţară ; rfici iucâlcare m Iaşi din partea guver-tyoi a baselor acestei garanţii este pri-„,,n toata ţara ca ua conspiratiune. nu filtra libertăţilor şi intereselor noastre, in contra însăşi organisârii statului i '.Pftitimiea Fnnctioimrilor Domnule preşedinte imn legea din 4 Maiu 1876, s a aşezat de 5 la sută asupra retribuţiunei ><) de peste 100 lei, ce primesc a-Mniţiouarii publici cât şi cei privaţi. «i) la 1 Maiu 1877 când s’a pus in a-.Kune legea de mai sus, funcţionarii ■u numai o coutribuţiune de 18 lei «a s'a înfiinţat aceasta tacsâ de 5 la Fa giuitorul a avut drept ţinta sporirea îi-ce mod, a veniturilor bugetare pe 1377, pentru ca guvernnl se poata Jţâ la, însemnatele elieltueli ce atragea jsine resbelul orientului la care trebuia !parte activă şi România In asemenea jurari, ţara are dreptul sa pretinză de i fii ei chiar sacrificiul vieţei precum ■banului. I cerut, dar, funcţionarului o noua conţine şi el a primit’o nu ca un sacri-■i ca o datorie ; ceva incâ şi mai particulari au depus pe tot ast-fel au |şi funcţionarii : unii dând mai mult J. s’a cerut, iar alţii păna şi intreaga .ia. Căci, dacă aceasta ţara şi-a con-numele ei de România, limba şiBobice-i străbune, a fost ca Romanii, au ţtot-dauna s’o apere cu preciul tutu- r iiticielor şi foarte adesea cu acela al _ Da, limba religia şi vitejia au Iest » cele trei paveze, in contra earora urobit tot-d a-una bordeie barbare şi ! ft discuţiunile urmate in Corpurile Le-tsre şi mai ales din chiar espunerea de 46 a d lui Ministru de Finance, care fcşte aceasta Lege, resulta că, cuventul pi puternic pentru înfiinţarea tac ei ria suta a fost equilibiarea bugetului ■tui 1877. •I precum unu !i patriei ofrandele lor Cu toate acestea s'ar putea obiecta ca de oare-co legea nu determina timpul in care să se perceapă această taxă, apoi resulta, ca ea re ue *e asiste pana când se va abroga piintr o altă lpgo, y ar mai putea obiecta incă, ca guvernul de şi recunoaşte poate, ca spiritul legiuitorului a fost ca taxa de 5 la suta să atingă apuntamentele, diurnele şi indemnităţile funcţionarilor publici şi privaţi numai pentru equilibrarea bugetului, totuşi s a văzut nevoit a o menţine atat pentru equilibrarea bugetului anilor posteriori rcs-belului, cat şi pentru a se face o repartire mai equitabila in imposite, ca adică şi fun-cţiouarul public şi privat şa contribuiască la sarcinele statului mai in proporţiune cu produsul muncei sale, tot astfel precum contribuesc meseriaşul, neguţătorul şi profesiunile libere, ideile care esista chiar in espunerea de motive a d-lui ministru de finanţe. Avend in vedere ca bugetul propus pe anul 1883—84 este equilibrat. Considerând că creditul stalului este as-1 -zi bine intemeiat, iar România o ţară cunoscuta şi destul de bine acreditată in ţaţa marilor capitalişti streini, prin aceia că a ştiut să Iacă faţa la angajamentele sale chiai in timp de resbel ; Pentru aceste considerante credem ca : 1. Un guvern care a obţinut însemnatele resultate de care ne bucurăm uupa evenimentele de la 1877, du se mai poate îndoi după forţele producătoare ale ţerii şi de desiquilibrarea bugetului, daca s’ar desfiinţa taxa de 5 la suta. 2. Dacă guvernul de la 1877 a avut in-tenţiuuea să considere pe luncţionarul public şi privat ca pe un industriaş, in sensul economic al cuvântului, apoi atunci ar trebui să se aşeze la plata de patenta, căci patenta fusese numita şi această daie, toţi locuitorii ţârei, fiind că n’are nimeni dreptul să zică că consumă ^ară a produce nici chiar acela care se ocupa cu administrarea averei sale, fiind ca şi această o-cupaţiuue cere timp şi muncă şi adesea o muncă destul de activă, când averea este insemnata. Veri-cine pretinde scut şi apârare din partea unei societăţi, este dator se contri-buiască cu ceva din venitul seu pentru cheltuelile ce necesitează această protec-ţiune. 3. Că dacă guvernul a crezut c-ă numai acela care esercitâ uă profesiune lucrativa producătoare trebuie pus la patentă, şi prin urmare, a considerat ca astfel pe toţi funcţionarii publici şi privaţi, apoi intr’un a-seinenea cas, nici ua data n a putut li in intenţiunca guvernului de a supune pe funccţionari la ua plată de patentă, la uă dare, care se covârşească cu mult propor-ţiunile stabilite pentru meseriaşi, neguţători şi profesiunile libere. Aşa, deesemplu, unui funcţionar cu uă retribuţiune mensuala de 500 lei, i se reţine 300 Iei pe an, pe când avocatul , architectul. doctorul, inginerul nu are se plătească uă asemenea dare de căt in caşul când ar locui uă casă a cărei chirie anuală se fie de 3000 lei, dar pentru ca un asemenea profesionist se poata plan ua chirie anuala de 3000 lei, urmează se câştige cel puţin 20,000 lei adică cu de trei ori mai mult de pe an, ! [gatul, priveşte-o bine şi vei vedea snun adevărul. Jt ele mai multe din aceste intrebari şi ’un ne servea de talmaciu tatăl Zo-[ ca cel mai cunoscător, căci ea, deşi » acea limbă corcita, care, după cum > se obicinueşte acolo, işi esprima I « »*le mai mult prin semne decfit u vorbe. iperne ce noi vorbeam astfel sosi un î) cu Şi spuse iu gura mare câ ,, turci sărisesă peste gard in grădina j*. au lructe, deşi nu erau coapte. Be-se sperii, precum şi Zoraida căci ţoicinuita şi ca şi naturală frica ce au de durei, şi mai cu seamă de solare sunt atat de obraznici şi au ată-ere asupra Maurilor, supuşii lor, incât eaza ca şi cum ar fi robii lor. Deci ţ/tse Zoraidei : t.hata mea, du-te incasă, şi inchide-te ! Ir®* c® cu mă voiu duce sa vorbesc r ‘L câni; ear tu, creştine, caută-ţi er-? Şi du-te cu noroc bun: Alah sa te ? u fericii e in ţara ta. me închinai la densul, şi el se duse «te pe turci, lâsându-mâ singur cu Ka iiicepu a se face că pleacă, un Muncise tata-seu. Dar de-abia el dis-l Pe fi’T’â copacii gradinei, când ea I ndu-se spre miue, cu ochii pliui ofiau şi Boutaş a jude cat acţiunea corecjonală intentata de d. avocat Nicu (Jeaur Asian, contra bancherului Sa-muii Meer Boiler, pentru calomnia iscata din conflictul urmat in camera de audienţa a tiilj. secţia il cu ocastuuea cercetatei procesului dintre creditorii d-iul lugo cu nunului bancher şi despre care am vorbit in mai multe numere ate ziarului nostru, si prin sentinţa ce a propunţat in acea zi tu unire cu d. procuror Ubtrilovici, a condamnat pe bancherul bainoii Meer Belfer, in absenţa, la amenda de 2000 lei şi 2o,000 ei dispaguuin civi.e către d. nsian, cu drept de oposiţie. Mişcarea populaţiunei comunei .laşi, iu septamana de la 2 la 9 ianuar curent, a fost următoarea, după cifrele estrase dm registrele oficiului starei civile pe cari ni le comunică d. olicer : Născuţi 73 : 40 b. şt 33 f., diutre cari 20 b. şi 15 1. creştini, 20 b. 18 f. israeJiti. Decluraţiuni de căsătorie 12 : 9 creştine şi 3 isruelite. Căsătorii celebrate 5 : 2 creştine şi 3 israe-lite. Morţi 65 : 29 b. şi 30 f., diutre cari 16 b. şi 17 f. creştini, 13 b. şi 19 I. israeliţi. România liberă crede că la a trea lectură privitoare la revizuirea constituţiei lupta din Oamere va fi mai înverşunată. „Atunci va incepe bombardamentul cel mare”, pentru care sunt înscrişi d-nii Dogalniceanu. Maiorescu, Vernescu, Lahovari, cari işi vor arăta, cu autoritatea cuvîntu-lui de maeştri, temeiurile deosebite de combaterea revizuirei.—Apoi „România liberă” se bucură dc voturile parlamentului asupra ameliorării pactului nostru fondamental, dar ii pare reu, că nu s'a propus revizuirea art. 9 şi că Românii, prin condiţiile generale ale indigenatului, sunt puşi pe aceiaşi linie cu ori ce străin sau duşman al nostru chiar. R6sboiuI W. se felicită, că ţeara s’a săturat de despotismul corupător al d-lui Brătianu. Apoi reproduce darea de seamă din Pac'ul Social des pre im porianta întrunire din Iaşi şi rezolutiunea luată contra companiei de exploatare dela putere. Din Districte Statui» lui Ştei'au cel Mare fusese a-coperitâ provizoriu, crez6udu-se eâ se va fa ce inaugurarea de Sf. Ştefan. Din causa insă ca inaugurarea a remas pentru primăvară, când timpul este mai potrivit; comisiunea a pus sa se scoaţa eşafodajul de scânduri şi sa se facă un acoperiş definitiv de pânza, care sa ţie contra iutemperielor. Afiăm câ comisiunea ar dori ca inaugurarea sâ se facă de 10 mai. Negreşit câ aceasta este dorinţa noastră şi aceea a oraşului intreg, pe care noi am exprimat’o deja, căci ar fi o răsplată nimerită pentru saerificiele făcute de oraşul nostru ca Majestâţile Lor Regele şi Regina sâ serbeze o dată aniversarea incoronărei in a doua Lor capitală! ca Seuatul şi’ Camera sâ ne facă o dată o vi-sitâ in Iaşi si ca iDlegaţii din toate judeţele sâ se iutrunească o data la noi. Este bine ca inaugurarea statuei acelui măroţ e-ron român sâ se facă cu cea mai mare solemnitate şi ntr o zi de serbatoare naţională. Credem eli guvernnl ar trebui sâ j-m beascâ cit trimitera tunurilor turceşli .şi ca po lângă delegaţi ar trebui sâ se adun» şi NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Manualul sau Călăuză Cetăţeanului in materie Judiciară coprinzeud şi formulare decereriie, actele şi contractele cele mai usi-tate in materie civila, comerciala, penala şi de.imposite de loan Radoi, licenţiat in drept Fresidentul Tribunalului Comercial din Bucureşti, şi fost President la Tribunalul de Argeş. Se afla de vinzare la Librariele din Capitală. A eşit de supt tipar : Suplimentul con-dieeior comunale, coprinzând ; Noua Jege comunală, legea electorale, a dobânzilor legale şi a veuzârii timbrelor poştale, coordonat şi anotat de Dimitrie D. Păl-tineanu. De veuzare la librăriile d-lor So-cec şi fraţii leaniţiu şi la registratura Primăriei Capitalei, cu preţul de 1 leu. Tot la aceste librării se află de vânzare Coudicele comunale voi. II ce coprinde toate cele-l-alte legi şi regulamente decretate de la anul 1878 penă acum, cu preţul de 3 lei. Manualul Bursei de N. Kirilov, subdirector al casei de depuneii. şi A. Deme-irian, banchier. — Preţul 4 lei. A eşit de supt tipar şi se află de vânzare la librăria Nicolescu, Pasagiu! roman a şeaptea fasciculă din opera : STTJXDIE asupra OONSTITUŢIUNEI ROMANILOR explicarea pactului nostru fundamental din 1 Iuliu 1866 de G. G. MEITANI Preţul unui exemplar 5 lei, pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei. A. KIBRICK CIIIItURGIEN DENTISTE Dents artificielles, ploinbages, oritication perfectionnee; Extracti vi et guerison des dents, sans aueune douleur, d’apres Ies plus nouveaux systemes. Bucarest, ruo Stirbey Vodă No. 9 cote du passage roumain. In Cisinegiu se patinează in fiecare seară Ia lumină electrică de la 8 până la II ore. Intrarea 1 leu. sau SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME ertiiale ou 150 ^ed-uile pr ÎJŞpAapar i s/m£W, *^BL8PT)) I 8 î 8 8 Garantă A V sigură datâi \ inscris. j| <>-.. SINGER C onest. Un Agronom român cu theoriă şi practică mare, cu bune recomandaţii, care au administrat mai multe moşii mari, caută un loc de administrator comptabil cu lentă, provision sau in tovărăşia. Doritorii sunt rugaţi a se. adresa la Redacţia acestui ziar. De închiriat de la Sfăntu Gheorghe viitor .1883, casele din calea Plev-na No. 12, in caro locueşle actualmente d-nu advocat Triandafil. Doritorii să se adreseze la d-nu OTON ŞUTU Otel Union. nr IMf'l MDI A T chiar de acum casa DL INlHInlA I din curte a d-lui colonel Schimi. compusă din 12 camere, pimniţa. curte, etc., situată str. Academiei No. 13. intre ministerul de Interne şi casa Letzu. Doritorii pot lua informaţii la magasinu Moeianu vis-a-vis de Theatru Naţional. APA TON ICĂ DICQUEMARE rilIMIST ROUEN (Francia) Grăbeşte crescerea perului, împedecă de-coloratiunea si i redă __ vUfl. Pommada Epidermala ANTIPELLICULARX Opresce căderea perului. — Distruge mătreta, — Astemperă. mâncâ- rimele. Se găsesc în t6te Casele cele bune de Parfumerie. ŢTechiul meu testament făcut acum II căţi-va ani şi depus in mâinile d-lui ■ Pi. B. Galligari fost preşedinte de I secţie la Curtea de Casaţie aeum incetat din viată, este anulat tacend uu altul in anul acesta. . Caterinci N. Mavrocordat. niscutâ Priucesă Ghika ■A.'VIS CIRCULAR Onorate domnule . Ne grăbim a v6 înştiinţa, că la . CAVALERUL DK MODA" eel mai distins şi renumit Magasin de liniile confecţionate pentru Bftrfenţ şi Bftcţi, a soi sil pentru Sesonul curent, uu bogaţii Asortiment do Cosi li- nie cu şi fără Talie,din stofele eele mai moderne. confecţionate oupă noulu Jurnal. Pardessiuri hanţe novcnutK THEATRUL NAŢIONAL Anunţă ,nalte, „olul,mi. ,i vuor t,uhlir tl, )IC artl. caliic necesar, la menagnd cus, i „a importai d, 1,,'alr mm nane case următoarele Hiaturi fine Aniset dublu de Ohuidn. Anlset de Bordeaux Absent de 8uls Aiiftiinş de laMartiniqae Banane de laTfcyona Benedictin Bltter (le China antifebric Biter din via Providenzei anti Coleric (’hartrenz alb galbin. şi Verde dc la grandIWtrenz Franela. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange nvc de la ViniandFockin Pipermint verde, galben, şi alb de la Gel Freres din Franela Cognao vlenx, Cognae lin ebampngne din Cognac. I.iqneruri tot felul de gusturi de Iu Buric lirism d, din Bordeaux Uenn-mlta Mustiră de Hio, Marascliino Ţnieă Naturală Botuari adevărate din Jamalque. Ananas Arac de Mandarin, Pnnch in I'okiuu-Hhnm şi In Hlrsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE Şl INDIGENE. Importate de Ia primele rase din Franţa, Uermaula, Italia, Espagne, Ungaria Transilvania. Indigene de |a Cotnari Odo-beştl, Drigăşanl şi de Dealu mare. Preturi moderate serviciul conştiineios. (;u stimă. D. G XOCIANU. SANTAL GRIMAULT & C \«rle Capsuk conlm Essen|a de Saatal citrin din Bombay in iotă puritatea sea. (Numerose esperien[c făcute in Spitalele din Caria, an demonstrat că Essenta Am Uanla mlmn 1 . _ : ;,,,:< _ t _ ______ > t* /- ■ . ^ . . . _ _ ' de Sanlal citrin avea uă aclivitnte mai mare decât Coptiul, Cubobul şi Esseult rlc lertbcnlhmi. Elle opresc in două seu trei tfile scurgerea cea mai duraroaă şi cea mai învechită, fără a communica miros urinelor; «Se na produc neci righiiltiri .. . . . . ’ -- r• nvvi I IKUIIIIII | naci colici, neci diarrhea 51 «unt aasemenea fdrte eiticace in affecliunile catarrhal ale veatcet şi hemaluriă. Deposit la Paris, 8, itrada Vivienne si in principalele pharmacii din străinătate V*Jote**** itldMcXJcxiick ************ i OC-AZITTISrE DESFACEF^E CU ORI-CE PREŢ IN CALEA VICTORIEI No. 22 DIN CAUZA DESFIINŢARE! DEFINITIVE A CUNOSCUTEITTRME I)E 25 AT A. GINSBERG CU MOBILE VA AVFIA I-OC Mrstl di. Al. Latam ARE DESFACERE GENERALA OU UN SCĂPA MINT NE MAI POMENIT Din cauză de sănătate, şi a altor interese familiare, m’arn decis desface toate magazinele mele din capitală, bine asortate cu or! < * fel do mobile precum şi altele de, asemenea natură, toate dc fa.soi J nele cele. mal noi şi solid lucrate. Rog pe onor. P. T. public di1 O capitală şi provincie a mo onora cu vizitele d-lor şi se vor convii n ge c.ă într’adevăr această desfacere este cu un preţ ne mal pomen 3 şi favorabilă tutulor. Cu stimă, ,V. G1NSBEHU Calea Victoriei No. 23, &PPPPIC* GHAMPAGNE ROMANĂ preparată, din c-el mai Imn vin de. 0-dobeşti. precum şi vinuri naturale din Drăgăşani. Odobeşti, Cotnari, Dealu Mare etc. etc. Superioare tuturor vinurilor streine. DEPOU GENERAL LA Magaslnnl de Delicatese O. O. ]>Ioc?ianii Bucureşti. P. S. Asortiment complect in Li-cjuoruri de Bordeaux şi Quirasouri dc DESFACERE TOTAL Olanda. La Magasinul repausatului L Pană argintar, firma Şearpele d 1 Calea tjerlian Vodă No. 12, se de vănzare, cu preţuri foarte mii rate, felurite objecte de artă Iucij Feligrand iu sărină de argint, .jti. cum: Ua tavă. una Casetă, dl candile. mai multe perechi brăţrJ ace de cap in formă de săbii, pi] şi păsări, cercei, deosebite modij colete, călimări garnite in piettji smarand, robin, mărgăritar şi t mant, precum şi zarfuri şi mai ni to lucruri dc argintărie si b terie. Rugăm pe onor P. sG bine voi că a, ne onora eu presenţa d spre a vizita acest Magasin, de o ce se ivesc rare oeasiuni pon objeete de o asemenea artă, In strada Minervi No. 9 sunt două C. PASTIA doctor m medicină chirurgie de la făcut apartamente mobilate de închiriat chiar tea din Paris, stabilindu-se in capitală j do acum pentru familie sau pentru domni deputaţi, cari se află cu familia in capitală. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concori dă consultaţiuni in toate zilele de la or 11 —12 a. m. şi de la 4—6 p. m. sper de boale de femei şi copii, pentru săr rgatis. Bossel e