;#.MARŢI 31 MATU 1883 ABONAMENTELE I! tru tontă ţara, pe an . . . . 40 lei , pe 6 luni. . . 22 lei , pe 3 luni. . . 12 lei tru itreinitate pe an ... 60 lei * ornamentele >e priimesc Ia Administraţie. Administraţia, Calea "Viotoriei Nr. 33. TIMPUL ANUL AL VIII—No. 119 ANUNŢURI ŞI INSERŢII I.inia 30 litere petit pag. IV. 80 Reclame pag. III . . . . 1 50 » , 11 . ... 2 50 Anunţurile ţi inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului ît Ylena, la biurourile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubel»-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. |d Capitală IO bani mimării 11 Districte 15 bau) număra | (Pentru «a nu înceta cn triinite-jn ziarului, Domnii abonaţi rte “in judeţe sunt rugaţi să bi-yoiască a trimite costul abo-.mentului. Bucureşti, 30 Maiu 1883 Hlu ocaziunea respunsului la Mesa-nl Tronului, un orator cunoscut, d. jilrescu, a luat curentul, daca nu numele partidului conservator, in -inele ideilor conservatoare, pe care i represintat, altă dată, cu atăta uit şi cu atăta demnitate" Si aceste idei i-au inspirat cea mai | nniusă parte a discursului seu, aceea care eu o logică neînvinsă, anali-Ijiză ce este acea pretinsă opinie, care l ti cerCnd revizuirea Oonstituţiunii. •-sa constată că toate vocile cari cer rvizuirea nu sunt de căt ecourile deş-jptate prin o singură voce, aceea a lui 0. A. Rosetti, şi ecourile nu instituesc opinia publică pentru că ;oul nu este espresiunca unei cuge-ri, ci resultatul sunetului ce se is-- .şte de natura brută. Reproducem mai jos in întregul lui «cursul d-lui Maiorescu şi lectorii ştri vor vedea in partea la care fauni alusiune ce bine-i şeade talcului, cănd este pus in serviciul unor r;i sănătoase. f Mult mai puţin fericit a fost d-nul piiorescu cănd a căutat să esplicc |< păr tarea sa de partidul din care a Ii-ut parte. Esplicările sale sunt atăt de incur-ite, in căt chiar d-sa s’a crezut dar să se scuze, fiind-că le da numai entru că a fost provocat. Mai mult de căt provocat, d-lMa-rescu a fost silit să se esplice, căci •1 Leca, in candida sa naivitate, i-a us că se apropie de partidul li-cral, fără să-şi dea seama că este insultă să spui unui om in faţă, 4 şi-a părăsit credinţele sale politi-5 ca să adopte pe ale altora. „Nu e adevărat, a zis d-1 Maiorescu, l i mi-am schimbat credinţele inele. < in contra, partidul conservator e ■1 care-a părăsit ideile de ordine, ire sunt forţa lui, retrăgăndu-se din •rpurile legiuitoare. Un guvern, a jlirmat d-sa, are dreptul de-a face tul, ca să isbutească in alegeri: şi, ică listele electorale au fost confec-nnate conform legii, daca intruniri-au fost libere şi liberă presa, dacă egerile s'a validat de corpurile le-uitoare, guvernul este in legalitate cei ce tăgăduesc legalitatea, se a-incă in anarchie, cil atăt mai mult ă nu există nici o autoritate care ă judece intre opoziţie şi guvern a-castă eestiune de legalitate şi nu-i mane opoziţiunii de căt revoluţiu-ea. Pe această cale eu nu pot s'o miez şi de aceea mani despărţit de artidul conservator. “ Dar această esplicare să fie oare xactă ? Ne pare rău că suntem ne-oiţi s’o spunem, dar eroarea pe car v, cu bună ştiinţă, o face d. Maio-«■scu este prea gravă ca să ne fie ermis a tăcea. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-V0DA Nr. 2. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nolmprimate se ard. Lectorii noştri îşi aduc aminte că n'am incriminat pe nimeni din aciia cari au fost cu noi pe cănd eram la putere şi ne-au părăsit îndată ce-am pierdut puterea. Dar, din momentul ce suntem atacaţi, suntem in drept să răspundem, daca nu alt-fel, dar restabilind adevărul. Ei bine, adevărul este că d. Maiorescu nu s'a despărţit de partidul conservator in momentul in care partidul s'a retras din camere, aşa in căt să poată zice că s'a despărţit pentru c'am apucat pe căi anarchice. Este mult de cănd d. Maiorescu, împreună cu doi trei amici şi sub conducerea dlui Carp, a inceput să se depărteze de noi şi să se apropie, dar nu de partidul liberal, după cum se înşeală a crede d-1 Loca, cu nesfârşita lui naivitate, ci de guvernul partidului liberal. Şi este mult timp de cănd cel mai elocinte interpret al ideilor conservatoare a vestejit atitudinea, pe care o luaseră d-lor, cu numele de oposiţiune miluită. Dovadă despre aceasta este candidatura miluită a d-lui Maiorescu comparată cu candidaturile biciuite ale tutulor conservatorilor cari n’au părăsit postul lor. Nu este dar exact că d-1 Maiorescu s'a despărţit de noi, pentru că am apucat căi anarchice : d-sa s’a despărţit de noi, ca să se apropie de mila guvernului in alegeri ! Dacă afirmaţiunea d-lui Maiorescu nu este exactă, teoria constituţională pe care a susţinut’o e şi mai greşită. Conştiinţa publică se infioară şi se revoltă la idea emisă de d. Maiorescu că guvernul are dreptul de-a comite toate infamiile, numai să isbutească in alegeri. Ca in momentul alegerilor un guvern să facă, contra legii, inriuriri, ca, servit de agenţi prea zeloşi sau înşelat de amici gata de a-1 părăsi a doua zi, spălăndu-şi măinele, să uite, in frigurile electorale, cum se zice, datoria lui de ocrotitor al tuturor intereselor şi de protector al tuturor drepturilor, aceasta s’a mai intemplat. Dar trebuia d-1 Brătianu care-a venit la putere tocmai in numele libertăţii electorale, ca să indrepteze, in timp de şapte ani, toate forţele ţcrii spre o ţintă unică, majoritatea in alegeri, ca să ridice corupţiunea şi persecuţiunea la înălţimea unei dogme de stat, şi sa trateze opoziţia ca pe-un popor invins, pentru care protecţia legilor nu există şi care află in fie care funcţionar un instrument de persecuţiune ! Şi trebuia să vie d. Maiorescu ca să legitimeze toate acestea ! Rine zice Romanul: Să te ferească D-zeu, nu de turc, ci de Romanul turcit! Este nedrept d. Maiorescu pentru sine, nedrept pentru guvernul, din care-a făcut parte, cănd compară alegerile actuale cu alegerile făcute sub guvernul conservator. Dac# voia cu ori ce preţ să găsească alegeri, pe cari să le poată compara cu alegerile d-lui Brătia- nu, trebuia să se scoboare in istorie pană la alegerile de sub căimăcămia Iui Yogoridis. Numai sub căimacămia lui Vogo-ridis s'a tăcut alegerile ast-fel incăt a eşit o mare majoritate soparatistă in Moldova, cănd toata lumea era, pentru unirea ţorilor surori, precum astăzi a eşit o mare majoritate revizionistă, cănd nu sunt in toată tara 100 de oameni cari să vrea revizuirea constituţiei. Şi daca ar fi fost nişte alegeri ordinare, reni nu era aşa de mare, căci tot ren] ar fi fost ca ţara se mai sufere ăneă trei patru ani un guvern mai ren de eăt altul. Dar reni ce pot face alegerile unei camere de revizuire este ireparabil. Ren face guvernul care imiureşte alegerile pentru a se ţine la putere ; dar guvernul care zugrumă voinţa alegătorilor, pentru a schimba consti-tuţiunea ţerii, comite o lovitură de stat! A declara legitim un asemenea fapt, este a declara că fie care gu vern are dreptul a modifica consti-tuţiiinea după placul lui, este a declara că constituţiunca ţerii nu leagă p î puterea executiva Căci, daca guvernul are dreptul de-a schimba constituţiunea, dupe cum M. S. Regele are dreptul de a schimba guvernul, atunci nu mai sunt instituţii şi totul se reduce la voinţa unui singur ! Dar cea mai marc eroare a d-lui Maiorescu, aceea din care isvoresc toate celelalte, este ideea că nu există nici o autoritate instituită de lege ca să judece intre guvern şi opoziţie, atunci cănd unii afirmă şi cei lalţi tăgăduesc că camerele sunt expre-siunea voinţei alegătorilor. Dar atunci, care crede d-sa că este funcţiunea M. S. Regelui in Stat? Lucru curios ! Dl. Maiorescu se pretinde conservator, ba mai conservator de căt toţi, şi uită cea d’ăntăiu dogmă a partidului conservator, care este mo-narchia constituţională ! Pretinde să facă la toţi lecţiune de constituţionalism, şi uită pre cel d’ăntăiu factor constituţional, pre M. Sa Regele ! Ca d. Rosetti să ne spue in ziarul seu că, dacă guvernul a violentat conştiinţa alegătorilor, alegătorii n’a-veau de căt să opună forţa contra forţei, şi, dacă nu ne place guvernul, n’a-vem de căt să facem revolutiune. aceasta se inţelego. Dl. Rosetti n'a priceput nici odată rolul inalt. al mo-narchici constituţionale in societăţile moderne şi tocmai Ae-aceea este republican. Dar această ignoranţă nu este permisă unui conservator, unui monar-cliist, cum este d. Maiorescu. D sa treime să ştie că funcţiunea M. S. Regelui este de-a ţine cumpăna dreaptă intre partide, de-a nu permite guvernului să puc voinţa lui in locul voinţii alegătorilor, şi dc-a sfărăma alegerile in cari voinţa ţării a fost sugrumată. Aceasta este funcţiunea Monarchu-lui intr’un guvern parlamentar, acesta este folosul ce'l poate trage o ţară de la instituţiuni monarchice. M. Sa Regele, in alte timpuri, a găsit mijlocul de-a uza do inalta Sa prerogativă in contra guvernului din care făcea parte şi d. Maiorescu. Si d-1. Maiorescu ’şi face o idee nedreaptă de M. S. Regele, cănd crede că nu va găsi mijlocul de a face să se respecte voinţa ţării tocmai acum, cănd este vorba de-a se derema temeliile pre care este clădit edificiul nostru politic. La această inaltă intervenţiune a făcut apel opoziţiunea, retrăgăndu-se din Corpurile legiuitoare. Ea a zis ţării : voinţa ta a fost zugruinată in aşa grad. in căt dis-cuţiunea in parlament a devenit iluzorie şi, prin prezenţa lor in corpurile legiuitoare, aleşii voştri n'ar putea de căt să mascheze' lovitura de stat care se pregăteşte. Numai M. S. Regele poate,(in asemeni împrejurări, să facă a ţi se respecta voinţa şi a-ţi scăpa constitu-ţiunea. In acest limbagiu nu este nici a-narchie, nici revoltă. Este hotărîrea nestrămutată a o-poziţiunii de-a nu a servi de instrument pentru a se legitima o adevărată lovitură de stat ! D. Rimitric loan Chica ne-a trimis o intimpinare. relativă la afirmarea noastră că fraţii Bimitrie şi Scarlat L Chica au votat in colegiul I de Dămboviţa fără să a fi avut dreptul acesta. Daca d. Dimitrie I. Chica se mărginea pur şi simplu la restabilirea faptelor şi la protestaţiunile ce-ar fi avut a le face in numele seu, am fi fost fericiţi să publicăm intimpi narea d-sale tale-quale, cu beneficiu de inventar se’nţelege, adecă cn reserva de-a ne face observaţiunile noastre. Dar cu acea abilitate atăt de comună in ţara noastră, d-sa s'a folosit de exordiul sau introducerea intimpinării pentru a face oare cari observaţi uni estetico-stilistice la adresa Timpului, lucru la care fără indoială nu avea nici un drept. Exordiul discursurilor şi scrisorilor are cu totul altă menire şi trebue să se ţie de obiect ca şi restul. Am respuns aşa dar d-lui Dimitrie Ion Chica că, daca binevoieşte a şterge acele observaţiuni, suntem gata a-i implini cererea cu cea mai mare bucurie, dar daca stârneşte ca acel pasaj să reni ăi», no dispensează — spre marea noastră părere de rău —de datoria indcalmintreloa plăcută de-a da satisfacere unui bărbat, care s'ar crede nedreptăţit prin şirurile noastre. Că iui primim lecţii de stil de căt doar do la maiştri de stil, se'nţelege do sine. In epoca de grccituri stilistice, de forme fără fond şi de vorbe fără inţeles, noi am crezut că, scriind româneşte, drept şi fără înconjor, numind lucrurile pe numele lor şi alegeud cei mai exacţi echivalenţi lexicali atăt pentru ideile căt şi pentru resentimentele noastre, vom contribuia insănetoşa spiritul public de platitudinea cu caro la ’mbolnăvit demagogii ignoranţi şi perverşi de la organele roşii. Când un om care lucrează tot in direcţia noastră, a adevărului, ne-ar da consilii, le-am primi; de la ori cine nu le primim. In urma acestei reserve d. Dimitrie I. tthica şi-a retras articolul, pentru a’l publica in... Romanul, ni se pare. N’avem nimic de zis ; liber să facă ce pofteşte, Dar inainte de-a şi ’l retrage, noi l’ain citit. Observăm, una la mănă. că noi am spus despre amândoi fraţii că au votat fără drept. Unul din ei a respuns, cel-lalt n’a răspuns. Aşa dar afirmarea noastră întrucât e nerelevată se confirmă, in parte cel puţin, prin tăcerea celui-lalt. Observăm, două la mănă, că d. Dimitrie I. Ghica afirmă cumcă in locul moşiei Ia care-a renunţat, i s'a donat alta : Colacul, tot din trupul Gherghanilor. Cu privire la aceasta am citit chiar două acte, făcute la legaţiunea din Londra, după petiţia dată ministrului nostru de acolo de cătră el ensuşi, acte autentificate in fine de trib. Dămboviţa Aşa dar Colacul este a d-sale, şi in virtutea Colacului a votat. Dar— colac necolac—şi proprietatea aceasta are un cusur. E o moşie a statului, văndută d-lui Ion Ghica pentru a fi plătită in rate. D-sa îşi roservă pentru sine prin acel act dreptul de-a tăia pădurea. Pădurea se taie şi se vinde, dar — daca nu ne ’nşelăm — din costul moşiei nu i s'a plătit statului păn'a-cum nici o rată. Plus moşie minus datorie, egal zero (a—a = 0) E curioasă proprietatea aceasta ! D. Dimitrie loan Ghica va concede că un act poate fi îmbrăcat in toate formele legii şi cu toate acestea contrar spiritului ei. Iu ori ce caz legea noastră electorală a voit ca proprietari reali să voteze in colegiul I, nu proprietari fictivi, cu un drept de alegere u-surpat prin acte economicoase. Oare aşa se face la... noi, in En-glitera ? ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 8 Iunie.—O depoşe din sorginte Albanezii pretinde cil in bălilliii care a avut Ioc Sâmbătă si Duminică intre trupele lui Assim paşa şi Albanezi. l:>00 de soldaţi turceşti au fost omorîţi. Moscva, S Iunie.—Ţarul a primit in audienţă de plecare pe ambasadori extraordinari veniţi la incoronare. Serbările se vor termina mâine, după o mare revistă a trupelor. prin plecarea Miestăţilor Lor la Pe-tersburg. Discursul ţinut (le (1 Titu Maiorescu in ziua (le 27 Mai Nu eram hotărât să vorbesc in discuţi-unea generală, fiind că in privinţa amendamentului ce propusesem in couiisinne era destul să ne esplicim la discuţiunoa pe ar- TIMPUL ticole. Insa D. general Leca, preopinentul meu, vorbind de posiţiunea noastră in Cameră, m a tăcut să iau ouvăntul acum ; dar pentru a nu vă obosi cu o cuventare de dou& ori, voi intercala in această discuţiu-ne generală putinele cuvinte ce aveam de zis in privinţa amendamentului presintat de d. Negruzzi şi de mine. D-lor, cum aţi văzut diu raportul ce Însoţeşte proiectul de răspuns la adresa Tronului, in comisiunea aleasă de d-v. s‘a putut produce o unanimitate de păreri asupra cător va din părţile proiectului ; insă in privinţa pasajului relativ la Constitu-ţiune, s'a impărţit comisiunea in două părţi şi aici minoritatea a presentat un amendament care, de şi in redactarea lui este moderat, nu are cu toate acestea înţelesul blănd pe care d. raportor i ’l dă. Iacă ce zice d. raportor : ,,Iar d-nii Titu Maiorescu şi Iieob Ne* ..grrzi au emis dorinţa ca revizuirea să nu „se intindă şi asupra disposiţiunilor privi-„toare la legea electorală şi in consecinţă „au propus, in locul redacţiunei maiori-„ţaţei comisiunei , următorul amendament : AMENDAMENT „Propunem ca pasagele din proiect care „incep cu cuvintele; „iu această lucrare,, şi „se termină cu cuvintele : şi la păstrarea „tutor drepturilor lui,“ să fie înlocuite cu „următorul alineat : „In această lucrare, Adunarea din nou a-„leasă are de îndeplinit msiunea principală de a se pronuncia dacă şi pănă unde „reforma Constituţiunei in articolele cari „au fost indicate de Camera precedentă ar „corespunde adevăratelor trebuinţe ale ţe-„rei şi ar fi oportună in împrejurările de „faeiă.“ Intrepretarea ce d. raportor dă dorinţelor „emise“ de noi, nu este esactă. Ce am vrut să zicem noi este coprins in amendamentul propus de noi; şi daca este vorba de a se interpieta amendamentul nostru şi mai departe, atunci dorinţa noastră, aceea a d-lui Negruzi şi a mea, este nu numai ca revisuirea să nu se intindă şi asupra a oare-căror disposiţiuni, ci că revizuirea să nu se intindă de loc ; şi am li foarte fericiţi dacă revizuirea nu s’ar face nici intr’o privinţă nici in eea-!-altă. Dar mai nainte de a mă esplica asupra acestui punct de vedere, să 'mi daţi voe ca in această discuţiune generală, mai ales in urma cuvintelor rostite de onorabilul meu preopinent, să precisăm posiţiunea noastră in această Cameră. Nu ştiu până unde d. general Leca era in drept să zică că suntem aproape unii de alţii. D-sa poate că deduce aceasta numai din faptul că ne afiam aci impreunâ la Cameră. Acest fapt il voi esplica indată. Iu privinţa vre-unei alte apropieri nu văd nimic in cestiunile puse la ordinea zilei. Iar in privinţa marei cestiuni la ordinea zilei, adică a revizuirei, este ştiut că sunt adversari hotarăţi. In ceea-ce' priveşte fiinţa noastră io mijlocul d-voastrâ iată ce am de zis d-lor deputaţi. Proiectul de adresă incepe prin a vorbi despre ordinea alegerilor din urmă. Intru aceasta urmează Mesajul Tronului, căci şi Tronul aduce omagiele sale nu ad-ministiaţiunei in ceea-ce priveşte toate operaţiunile electorale, ci Tronul aduce omagiele sale ţărei, poporului alegător care a dat şi cu această ocasiune dovada de spiritul seu de ordine şi de legalitate. Ju acest inţeles care diu noi nu s’ar fi grăbit ca sa se asocieze la acest omagiu ? Deci şi noi am primit această parte a proiectului de răspuns, cu atăt mai mult, că aici nu se aduce nici aprobarea nici desa probarea operaţiunilor electorale emanate de la autorităţi, sau despre valoarea acestor operaţiuni in genere. Daci dacă ar fi fost vorba despre aceasta, atunci poate ca s'ar fi dat ocasiunt de a se vorbi şi despre oare cari neregularitaţi petrecute pe ici pe colo, precum d. e. de pro atitudinea prefectului de Galaţi. de care ne-a vorbit cu atata tăi te vecinui nu-u de pe această banca (D. Ntcu Datargi). i’oate că ar fi lest atunci locul de a se vorbi şi despre deosebirea intre alegerile de acum şi intre alegerile făcute sub cabinetul conservator. Voci: Aide de ! Este mare. D. 'i'ilu Maiorescu: L)- voastră veţi zice că este mare. Eu recunosc că este oare-care deosebire. L). O*-. Vulturesc»: Dar nici ca este comparaţi une. I oci : Aşa, aşa ! D. Titu Maiorescu: Dar părerea mea este că deosebirea nu este aşa de mare precum vi se pare d-voastră. Voci : Vă înşelaţi. D. N. Voinov : Cer cuvăntul. ]). preşedinte: Dar altmintrelea vă rog să respectaţi pe acela care vorbesce şi mai cu seamă când D-sa ne sileşte in formă să ’1 respectăm şi să ’l ascultăm cu plăcere. D. Titu Maiorescu: D-lor deputaţi, nu are sa se facă discuţiunea aceasta mai mare do căt atăta, de şi poate ar merita să fie o dată făcută in mod nepărtinitor. Fără îndoială, a pune caudidaturo oficiale prin prefecţi este un act de francheţii constituţionale care une-ori poate să fie blamat Sinceritatea trebue să fie recunoscuta, insă poate merge prea departe; şi recunosc că este uu fel de progres constituţional, dacă in locul candidaturelor pretectorale sau o-iîciale făţişe, se face o candidatură, cum să o numesc ? O candidatură mai politicoasă peutru formele constituţionale, ascunsă, sau... nu ascunsă, pusă sub pază, sub pavăza unui comitet electoral central. Căci toată lumea ştie—nu e aşa d-lor ?—că acest comitet electoral central nu sta in nici un raport cu miniştrii. Toată lumea este pe deplin convinsă, că nici un proiect nu are a face cu comitetul electoral local. Toata lumea este pe deplin incredinţată că deputaţii cari es aşa, es fără ştirea miniştrilor şi a prefecţilor. Ei bine 1 ce omagiu mai mare voiţi sa aduc sistemei constituţionale practicate de d-voastră ? Insă, d-lor, pentru mine eestiunea nu are însemnătatea ce văd că o are pentru mulţi alţii. 'Mi pare rău, dar nu pot vedea lucrul aşa de grav. Pentru mine, d-lor deputaţi, ori-ce ţară are alegerile ce le merită, şi in ori-ce ţară 'şi permit guvernele atăta ingerinţă, făţişă sau ascunsă, câtă ’i lasă alegatorii să ’şi permită ; şi dacă nu ai alegători de la sine independinţi, atunci sub ori-ce formă si îegulament vor cădea sub ingerinţa guvernului. De aceea mărturisesc ca şi alegerile acestea le găsesc tot aşa de bune şi tot aşa de rele, precum erau şi alegerile trecute. Voci: A ! A ! D. T. Maiorescu : D-lor, acest punct al legalitâţei alegerilor este pentru toată dis-cuţiunea noastră un punct capital. Şi dacă uoi, câţi-va conservatori, suntem in mijlocul d-voastră este tocmai fiind-câ recunoaş tem pe deplin această legalitate. Recunos-cănd insă aceasta, ne-am deosebit cu cea mai mare părere de rău de unii din coreligionarii noştri politici de pănă acum. Nu mă voiu espune dreptei observaţiuni a d-lui preşedinte făcută predecesorului meu şi nu voiu vorbi in contra acelora cari sunt absenţi definitiv din această Cameră şi nu-"mi pot răspunde. Dar sunt in drept sa vorbesc de toate actele cari stau intr’o re-laţiune directa şi imediată cu aceasta Cameră ; şi cănd văd că in această Cameră sunt deputaţi aleşi cari nu vin incâ la şedinţa ; cănd din manifestele politice şi publice ale acestor deputaţi aleşi către alegătorii lor, vedem arătat motivul pentru care nu vin la această Camera, cred că suntem in drept a vorbi, eu tot respectul cuvenit absenţilor, de acest fapt. D-lor, ce insemnează legalitate 'de alegeri ? Constituţiunea noastră de la 1866 şi legea electorală au prevăzut iutregul mecanism după care vrea să se aleagă re-presentaţiunea naţională a ţărei şi a prevăzut atăt drepturile indivizilor intru aceasta căt şi dreptul Coroanei, căt şi dreptul alegătoiilor şi al aleşilor. S’a zis atuncea : pentru a se garanta ca opiniunea publică să se manifeste, trebue să lăsăm libertatea de intrunirl şi hbertatoa presei ; şi ca să nu fie ingerinţe din partea administraţiu-nei s’a dat confecţionarea listelor electorale la primari ; şi fiind-că tribunalele se păreau prea dependinţe de miniştri s’a dat inca o garanţie : recursul la curtea de ca saţie, iustauţă inamovibilă care judnea chiar fondul şi ordona cine sa rămăc inscri-t şi c-iiie sa se şteargă din liste in urma recursurilor. Am dat mai mult prin Oonstituţiu-uea noastră: am desfiinţat consiliul de Stat şi s’a desfiinţat o dată cu el şi ori-ce au-torisare prealabilă pentru urmărirea unui luncţionar culpabil de ingerinţe; s’a lăsa! la libera disposiţiune a lie-caruia din noi ca să traga înaintea tribunalelor ordinare pe ori-ce funcţionar, prefect, sub-prefect şi chiar ministru. Ce mai voeşte o ţara casa şi asigure libertăţile '? Ce poate să ceară mai mult de la Gonstituţiune ? Presa ? lat o liberă. Adunările publice ? Nu e nici o Întrunire politică care s’a poprit, şi cine au voit s’au adunat unde au voit; nici o pedică intru aceasta. A inscris primarul pe nedrept in listele electorale? Avem curtea de casaţie independnntă. 'Ţi face un luncţionar ne dreptate ? II traduci inaintea tribunalelor. Iată garanţii ce Constituţiunea de la 1866 le a dat penttu a asigura libertatea indivizilor. O data insă alegerile făcute in aceste con-diţiuni ; o dată mandatul dat, alegerea venita aci, discutată de D-voastră şi validata de către Camera, mă iutreb : deputaţii proclamaţi după ce forme legale mai pot li puşi in cestiune intr’un Stat regulat, constituţional? Şi cum oameni de ordine ar putea pune in discuţiune asemenea lucru ? (Aplause.) Ceea ce este elementar pentru o societate constituita este de a avea pentru ori-ce fapta mai marcantă a vioţei publice, cănd intră in conflict cu legalitatea, un organ care să se pronunţe asupra re-parârei necesare. Pentru contenciosul privat sunt tribunalele, pentru cerinţele politice, este tot mecanismul politic electoral şi legislativ al vieţei Statului. Dar cănd un individ sau un partit nu rămâne mulţumit, de esemplu cu alegerile făcute, atunci ce formă ar avea un Stat constituit ca să prevadă nemulţumirile lor contra tutuloi formelor legale cu care s’a constituit ţara legală, Camera şi Senat ? Nu esista alta de cat tot discuţiunea in Cameră sau o nouă operaţiune electorală. Sau dacă vrei să zici, că după toată funeţiouarea acestor forme legale, totuşi n’a eşit representaţiuuea ţărei cea adevărata, apoi atunci trebue să revizueşti Constituţiunea care s’a aratat incapabilă de a da o representaţiune legală. (Aplause.) Noi cari suntem absolut an t.irevizionişti, suntem bine-veniţi de a vă spune că recunoaştem adevărata es-presiune momentană a ţărei in Cameră şi in Senat constituite. Acest punct, D-lor, nu este secundar-întrebarea ce este ordinea legală intr’un Stat, este fundamentală, mai ales pentru partitul conservator, un partit in esenţa sa de ordine. Dacă cine va asupra acestui punct nu se găseşte intr’o perfectă unire de vederi cu colegii săi, atunci vine momentul de a se întreba : pănă unde mai pot merge impreună ? A tăgădui legalitatea Camerei şi a Senatului, este după convingerea mea un iuceput de anarchie şi nu poate să esiste Stat regulat din mo mentul ce aceasta se pune in discuţiune. (Aplause.) N’aşi fi indrâsnit, noi cari am rămas in minoritate, văzăndu-ne aşa de reduşi la număr, sa afirmăm ca un principiu conservator acest lucru in contra celor cari sunt mai in vărstă şi mai autorisaţi de a vorbi in numele partitului conservator, dacă n’aşi putea să aduc oare cum o dovadă palpabila, o dovadă literară, că espri-măm prin aceasta un principiu recunoscut mai nainte de insuşi partitul conservator. -Această convingere a mea de astă-zi asupra legalităţei Camerei este identică cu aceiaşi convingere a mea cănd eram noi la guvern, conservatorii, convingere espri-mată prin cuvinte pe cari le am zis atunci de pe banca ministerială in aplausele şi aprobarea partitului conservator intreg, in contra unora din D-voastră, majoritatea de azi, atunci violentă oposiţiune in contra noastră. După ce voiu fi dovedit aceasta, voiu fi in drept să mă intreb : trebue oare să fie toate, aşa de schimbătoare in roata lumei ? chiar şi principiile de la şeapte ani la şeapte ani ? Sau, e vot ba că indată ce se schimba oamenii după o bancă pe alta trebue să se schimbe şi convingerile lor ? Cine poate să urmeze pe aceasta cale de varietăţi să urmeze ; sper insă ca veţi in-ţelege că nu toată lumea o poate şi că e bine să se păstreze in acele c-stiuni, cari sunt fundamental şi primordiale pentru convingerea politică, nestrămutatul caracter politic al cui-va. (Aplause.) D lor, la 1875 fuseseră alegerile, pe cari D-vo„.-tră le numiţi faimoase, sub ministerul D-lui Lascar Catargi, şi atunci oposi-tiunea D-voastră, D. loan Brătiauu cap al partitului de oposiţiune. D. Vernoscu D Kogâlniceanu şi chiar D. Chiţu au dat pilda, permiteţi a o spune franc, au dat pilda, cea rea, domuialor au fost aceia cari au inceput să tăgăduiască legalitatea unei Camere constituite in ţară. D. A. Stolojan: Noi am venit in Cameră. D. preşedinte : Acestea le aţi inţeles de mult D-voastră, de ce nu intrerupeaţi atunci ? (Aplause.) D. T, Maiorescu: D-voastră, oposiţiunea de atunci aţi venit in Cameră şi aţi presintat un amendament care zicea că alegerile n’au fost adevărata espresiuue a ţărei, şi atunci., daţi-mt voe a vă citi din Monitorul de a-tuuci, nu voiu abusa mult de pacienţaD-voas-trâ, dar une ori e foarte instructiv să vedem, cum se repeta formele şi împrejurările, numai că se interpretă o dată intr’un sens si altă dată in alt sens... atunci, zic, I acela care are acum onoarea de a vă vorbi era pe altă bancă, pe banca ministerială, şj era autorizat să iormuleze in numele colegilor sei, ca uu principiu conservator de or dino in Stat următoarele cuvinte : „S’a falsificat alegerile, afirmaţi D-v. Nu este esact, afirmă alţii. Daţi-mi voe a atinge puntul de căpetenie şi a face legistului Veruescu şi tutuior oamenilor de Stat din oposiţiune următoarea intrebare decisiva pentru ori-ce Stat constituit: cine să jude ce aceasta contestaţiune ? Aţi introdus siste mul constituţional cu Camera care validează alegerile, ei bine alegerile s’au validat de Cameră. Nu admiteţi instanţa? Foarte bine. Dar atunci spuneţi-ne; ce altă istanţâ admiteţj ca să valideze alegerile făcute după legea electorala, lucrata de D-voastră ? (Aplause.) Aţi zis la 1866 : fundamentul libertăţilo publice este antei libertatea Întrunirilor, aţi avut’o cum nu o are nici o ţară a Europei intr’un grad aşa de iutins. Garanţie pentru confecţionarea listelor electorale aţi avut după Constituţiunea D-voastră, pentru că ele s’au făcut de primari, ear nu de guvern. Garanţie pentru dreptul de inscrie-re in listele electorale aţi avut ; erau după Constituţiunea D-voastra tribunalele şi Curtea de Casaţiune. Unde v'aţi crezut nedrep tâţiţi aţi apelat sau oţi putut apela — şi dacă nu aţi făcut’o este vina D-voastră şi denota lipsă de spirit cetăţenesc — la tribunale şi apoi la Curtea de Casaţiune instanţa judecătoreasca cea mai inaltâ, ina movibiiă, pe care guvernul nu o poate senimba. „Dacă este aşa, atunci permiteţi-mi a spune că eu nu sunt aşa de slab in espresiuni precum este chiar programul d-voastrâ. Căci dacă declaraţi d-voastră că cu toată libertatea presei, cu toată libertatea întrunirilor, cu toate tribunalele ţărei, cu toată curtea de casaţiune independenta, cu toate primăriile, care toate acestea consti-tuesc garanţii constituţionale pentru alegeri, Representaţiunea naţională totuşi e te falsificată, atunci declaraţi că ţara noastră este incapabila de a avea o Constituţiune liberala ca aceasta. Voci : Bravo, bravo. (Aplause prelungite.) „încă odată, voesc ca D. Vernescu să ’mi respundă cine judecă afirmaţiunile d-voastră? Aţi prevăzut că se validează alegerile de Camera; s’au validat; de ce le invalidaţi a doua zi ? Din momentul când alegerile s’au validat de Cameră, singura autoritate competenta conform legei, nu mai este permis nimănui sa vie a le contesta, şi, dacă totuşi o face atunci trece din statul normal constituit in statul anarhic şi devine un revoluţionar." (Aplause prelungite.) (Vezi „Monitorul" din 14 Iuni9 1875). Aşa, d-lor, se urma discuţiunea pe atunci. (Mare sgomot.) D. preşedinte : D-lor, Camera este capabila de-a asculta ori-ce discursuri, prin urmare vă rog să bine-voiţi a tace. D. T. Maiorescu : Aşa se făcea discuţi-uma atunci, şi atunci era pu-a in joc legalitatea alegerilor, şi atunci absolut astfel, ca şi acum trebuia pusă întrebarea : Cine sa judece legalitatea unor alegeri, altul, de cât totalitatea organelor prevăzute de Constituţiunea diu 1866 ? Şi dacă cu totalitatea organelor prevăzute in Constituţiunea de la 1866 nu gâsiţi putinţa de a scoate o Representaţiune legală a ţărei, a-tunei e împăiată o reformă constituţională sau, dacă nu, o revoluţiuue, căci alt mijioc nu este. Acele cuvinte le găseşti in Monitor la finele citirei acoperite cu bravo şi apla-■use prelungite. Acele cuvinte erau expre-siunea adevăiata, oare cum ex professo a partitului conservator, şi absolut acele cuvinte tiebue zise astăzi; şi dacă erau adevărate şi primite atunci, trebue să fie a devărate şi primite şi astăzi. Am fost toarte simţitor la cuvintelespu-se de d. general Loca in una d'n şedinţele trecute. D-sa zicea : ni nu sar diu colin car, eu merg drept po druujmşi in a devei D-lor, nu trebue sâ sărim din calin car. Lată curul de la 1875 present, este identic II cu cel in care mă aflu la 1888 ; dacă legalii era ia 1875, aceiaşi legalitate este la 1»83 dacă unii membri ai partitului conservator s\ astăzi de alta părere, părăsesc, Cameral i contesta legalitatea, atunci eu nu ’i *- -urma pe acest drum, şi rămân in canfiî mai nainte şi pe drumul de mai nainte' Dacă dar s’a schimbat ceva, este iJ cărăuşul ; acum manam noi singuri, cărăuşul de pană acum a schimbat dru cunoscut noă. lata pentru ce, d-lor, noi credem a manea credincioşi principiului conservi stand aci in Cameră cum stăm, şi fo| parte la discuţiunea de faţa. Al doilea şi ultimul punct pe care i sunt dator al releva, şi acum intru in cuţiunea prăprie, este amendamentul cel propus noi la adresa. D-lor, d-voastrâ afirmaţi ;n proiectul răspuns al maioritâţei, afirmaţi câmisi ce o are de îndeplinit aceasta Adunare mai cu :eama de a reforma legea eleeti] la ; spuneţi : „o esperienţă de 17 ani a, rătat că nu corespunde această lege cu rea sociala de astazi a ţărei şi ca Adu rea ţinăud seamă de voinţa mandanţilor ’şi va da toate silinţele spre a găsi o luţiune care sa asigure independinţa aleţ ei rilor." D-lor, eu am aci opiniune eu totul d sebitâ. Eu nu cred că opiniunea publi înţelegerea clar formulata a mandanţilor tril ne prescrie reforma Constituţiunei,! fiind-că ar fi bine ca la inceputul discuţia noastre sa procedam cu o desavîrşitâ c ritate, şi dacă mi permiteţi espresiunea. onestitate politica, şi sâ nu ne ascunil) după propriul nostru deget ; sa ne pu cu toţii impreună întrebarea : Este oare devărat ca in spiritul propriu al majori ţei alegătorilor noştri să fie ideia precisă a> reformei Constituţionale ? Este opiniunJi publica puternic formată in sensul acesta O voce : Da. D. T. Maiorescu : D-lor, este foarte gi de a se pronuncia cine-va aici, şi eu mir pe acei cari dau aşa de repede ua răspuns hotărâtor, Se ne esplicăm puffl lucrul. D-lor, este o mare deosebire intre ş glas omenesc şi un ecou; glasul este eş’Atat vibraţiunea organelor unei fiinţe cugetătoai ecoul este o vibraţiune mecanica, bruta, | şita din vinraţiunea aerului gol care stj bate stancele ; glasul este organic, ecoul estl anorganic ; glasul este viaţa, ecoul esL moartea. (Aprobâri.),Fară indoialâ, daca un, glas puternic şi autorisat precum este nel contestat acela al onor. nostru preşedinW de Cameră, vine şi ne spune intr’un nume. de jurnal, in 2, in 10, in 20 numere al> Românului, foae foarte răspândită in ţarii că trebue reformă constituţionala in ţar% atunci este foarte natural, ca acest puternic glas sa deştepte multe ecouri. (Rîsete.) Este asemenea in ordinea naturala, ţ cu cat spaţiul va fi mai umflat şi stancele', mai goale, cu atât şi ecourile să fie uni multe şi mai rssunâtoare. (întreruperi.) jj De ce mă intrerupeţi, d-lor ? Eu vorbe#!' de mecanismul cu care se răspândesc e- ■ courUe şi nu fac nici o alusiune la d-voa trâ, cari nu sunteţi ecouri, ci trebue sa fljf* glasuri. Daca facem deosebirea intre gl# şi intre ecouri, adică intre ceea ce vine, d’acolo, dela scaunul prezidenţial şi in-; tre ceea ce trebue să pornească di I il ' aci de la băncile deputaţilor, şi daca ad-» mitem că opiniunea publică este aceea car» a venit din ţara spre guvern şi Camera,f că are Camera glasul ei propriu intru ■ ceasta, ca reprezentanta a ţării ; atunci tn bue sa aflăm şi semnul propriu şi carufţ teristic al unei asemenea mişcări de niune publică, care să nu fie numai un cou meşteşugit. Care sâ fie acest semn, d-lor ? Sâ M catâm esemple din ţări streine, ci, dupi obiceiul nosiru, sa căutăm esemple cari f* fie confirmate prin ceea ce s'a petrecut iă ţara noastră, sub controlul propriei d-voastra experienţe. D-lor, nu am mai avut noi o mişcare] de relorma constituţionala ? Da ; am mai avut una acum patru ani, când cu reforma art. 7. \ă aduceţi aminte ca şi atunci ca şi acum erau două cestiuni: să se facă ro-visuirea sau nu ? Aceasta era prima iutre-bare, c-ăci erau şi atunci autirevisionişti. A doua intrebare era : cum să se iaci Jj revizuirea art. 7. Cureulul de opiniuB1 I pentru prima intrebare, precum şi necesi- | tatea situaţimiei, au indemnat Camera, ** zică, după formula Constituţiunei : est ■ loc ’j a se revisui art. 7. JJ. N. Voinov : Era ecoul glasului de I* Berlin. TIMPUL .llaiorescu : Lv-le preşedinte, sunt :guşit să me vâd întrerupt, mai ide un vice-preşedinte al Camerei. ■şedinţe: Numai pot si intervin i d la ai pus in joc pe acela care, 3 aci, nu poate vorbi ; prin ur-pot si v6 aper. (Ilaritate.) Maiorescu : D-le preşedinte, no-iiiie. !hiar cuvintele d-voastri asupra irei ce aveţi pe scaunul de preşe-iroastri sunteţi iniţiatorul reformei onale şi eu nu merit nici o ob-, când vorbesc de d-voastri ca iniţiatorul recunoscut al acestei Şi daci este aşa, trebue si v6 consecinţelor acestei mari onori. şedinţe : Eu m6 supun, decit un d-ta putea si gisiasci argumente |u uice de cit acestea. (Aplause). Maiorescu : D-le, foarte bine a ice-preşedinte ci tratatul de la cerut revizuirea, dar dupi ce Caii declarat ci este loc la revizuirea Hunei când s'au făcut alegeri noui, început si se arate adevăratul eti-opiniunii publice, curent care linie, care nu venia de la pretau de la miniştri spre ţari , li de la ţari or de la representanţii lianca ministeriali şi era aşa de incit a răsturnat şi unul sau do ui Isteriu. Unii din guvern strigau (d. Cogilniceanu), alţii liste (d. 1, curentul ţării cerea naturalisa-idua'.i. din d-voastri aţi fost aleşi atunci, şi eu ales la Iaşi şi cea d antăiu e ce ’mi-o punea alegătorii a fost are individuali, categorii sau liste? acestor puncte se ficea discuţiunea, rasul nostru, d-lor, cari sunt ideile 1 m'sc curentul popular ? Care părere îi o aveţi d-voastri? Care părere a la ordinea zilei ? Asupra ce se ei s’ar fi făcut lupta electorali ? lai a-upra idei generale : revisuire ivizuire ? Apoi, d-lor, aceasta era Camera trecuta ; şi daci ar fi rocedăm foarte corect constituţio-3 sigur ci in Camera trecuta nu t bine ca atunci, la sfărşitul celor ni. cănd tot eram si mergem acasă, n şi sâ zicem revizuirea Constituitei nu fusesem aleşi acnm patru t. Prevederea ca sa mergem mai de-«i revizuirea Constituţiunei de cat :uirea art. 7, şi nu cred ci aveam idat de la ţari ca sa ne pronunţam lestiuuei daci este sau nu bine de îisui şi alte articole, noi cari acum cu cei patru ani ai legislaţiunei. fi fost ca acum si se fi făcut ■ firi si ne fi pronunţat noi de inte, dacă e trebuinţa de revizuire şi indatâ ce s’ar fi făcut alegerile, e am fi venit aci, să fi făcut in-prealabila despre revizuire. Dar procedura noi am scuitat'o. Camera tul au zis că trebue revizuire. Ei, pta, opiniunea publică, curentul cel pular care a fost? Ce fel de revizuire ? jeunt formele clare, ideile precise ale i Acestea sunt ceea ce zicea un om cu rna-ie bun simţ, D. Lascar Catargi, „acestea sunt generalităţi.a (Ilaritate,) Apoi cu generalităţi de acestea, cu „pia desideria," cu noţiuni cam uintiate şi in acelaşi timp goale de înţeles nu se face o revisuire ca resultat al opiniunei publice. Ce v’a spus mandanţii D-v. să faceţi cu Senatul ? Cum să 'i schimbaţi censul, până unde şi căt ? Voci : Are să se spue. D. T. Maiorescu : Are să se spue ? A ! HI e®ar ţ i i n re ji g rilor ? Căci cu dorinţe vagi nu se 'bl mi răni opiniunea publică, am venit pentru revisuirea art. 7. chiar a doua zi fie-care din noi sâ mfm earâşi redacţiuuea articolului in piniunei publice din ţară, puteam a sâ ne numărăm şi să zicem cutare indepedent voim naturalisarea iudi-cutare guvernamental voim cate-cutare liste; şi din lupta intre oi publica şi cerinţa aceasta a guverna tăcut in sfârşit transaeţiune cu il de a se primi naturalisarea indi-cu mica coucesiuue de a se primi inie. ut şi naturalisarea a câtor va nume -tâ colectiva, adică a acelora, cari au i.Barmată. Iată o reformă a Consti-limţita şi susţinuta de opiniunea pu-Dar acum ? Care este ideia opiniunei ? Doriuţi platonice ? A ! Ca sâ se iudependinţa alegatorilor ? sâ se mo-voturile ? Foarte frumos. Şi mai putem merge pe această cale pla-voim cu toţii să se lăţească cultura ; dorim să se înavuţească ţăranul dorim earâşi cu toţii sâ se mâreas-:tu1 român şi de la 5 milioane, să la 15 milioane ; voim cu toţii sâ in guvern capabil, funcţionari oneşti, indepedente, garantate contra ori câ-siuui putiucioase. Dar ce sunt toate Domnilor? Idei Constituţionale? A--unt dorinti de jurnale, acestea sunt . ertaţi'mi espresiunea: goale. leit figţ ei Best esit UVIl Am auzit, D-lor, că se fac intrunniri fre-cuente la Senat, fără îndoială vor eşi idei de acolo, ba încă multe idei, mă tem chiar prea multe ; aşa-de multe in cât vom fi in drept sa ne intrebâm care este curentul o-piniunei publice, căci prea are multe? Apoi (ie-care din noi putem să avem idei de reforme, căci nu avem de cat să citim o carte şi sâ ne formăm o idee, dar aceasta vrea să zică o idee formulată in ţară pentru revisuirea Constituţiunei ? Dar, se zice: avem să numim o comisiune, şi aceea să se gândească mai bine, şi pe urma acea comisiune să publice ideile ei, ca să le deşirată şi jurnalele. Se va forma, poate, atunci opiniune publică : inai ştii ? D. A. Bapaitopol Calimacli : Dar se va forma ni uit mai bine de căt in tipografia Statului. D. T Maiorescu : Cu drept cuvent zice istoricul D. Calimacli Papadopol această, dar S sa, ca un bun istoric, ştie că daca este vorba de opiniunea publică, de reforme, apoi aceea ce este de făcut de acum ’nainte, trebue sâ fi fost făcut de mai înainte pentru ca sâ vie cineva sâ zică: ţara ne impune aceasta. Voci: S’a făcut opiniunea publică. D. T. Maiorescu Dacă a fost făcută, atunci era trebuinţă ea ideile asupra căror ţara s’a pronunţat cu energie, să fie redactate in presa, in broşuri, in alegeri, iu cât să sară in ochii tutulor. Unde vedeţi aşa ceva astâ-zi ? Cănd s’a fucut revisuirea art. 7, din momentul cănd am intrat in Cameră şi Senat, săria la ochii tutulor formula cutare şi cutare. Pe cănd acum trebue să căutăm acele formule prin întruniri la Herdan şi ast-fel poate sâ se facă ori-ce fel ; dar pentru mine Domnilor aceasta nu insemneazâ o revisuire cerută de ţară. In necesitatea, iu care vâ văd pe D-v. că sunteţi, de a căuta incă formulele unor asemenea idei şi de a se mai supune incă opiniunei publice, ca ea să se pronunţe asupra lor ; in neştiinţa in care ne aflăm astăzi, cum să vâ pronunţaţi, aşa in cat o-piniunea publică să vâ fie favorabilă ; in asemenea situaţie am crezut că este a anticipa respunsul către tron zicând aşa precum face D. raportor in numele majoritâţei. Ţara prin mandanţii sâi ne-a spus ce să facem şi cum sâ jacem. A zice aceasta, este a face un pas pripit şi este din contră mai conform eu situaţiunea de azi a spiritelor noastre a tutulor a nu prejudeca cestiunea in nici un sens şi zice precum propunem noi, minoritatea „In aceasta lucrare, Adunarea din nou a-„leasă are de indeplinit misiunea principală „de a se pronuncia dacă şi până unde re-„reforma Constituţiiunii in articolele care a „fost indicate de camera precedentă „ar cores punde adevăratelor trebuinţe „ale ţârei şi ar fi oportună in împrejurările de faţă. “ D-lor, terminând, daţi’mi voe a atinge şi eu un lucru pe care l’am auzit de atâtea ori in nona noa-tră Cameră. Se tot vorbeşte de tinerimea, care e-te acum in mijlocul nostru. Ce este dreptul, noi cam imbătră nim ! Dar in fine tinerimea, tinerimea ! şi am auzit pe un d. deputat vorbind de la tribună şi declarând „ir numele linerimei" că d. preşedinte la rogaţiunile „tinerimei" a primit iarăşi preaidiul Camerei ; aşa spunea acel d. deputat. D lor, tinerimea are multe foloase ; mai ănteiu are fericirea de-a fi tenOră şi de-a simţi poate mai bine, mai viu, mai verde şi de-a avea înaintea sa un mai larg câmp de aspiraţiune, de-a fi mai entusiastă, dar fără indoialâ are şi partea sa slabă, fiindcă are mai putină esperienţă ; aşa incât noi bătrânii putem zice, că dacă trebue să ne inspirăm de entusiasmul tiuerimei, ea trebue să inveţe esperienţă de la noi şi sâ câştige ast-fel oare-care prudenţă in păsurile ce le face. Dacă este să dăm noi cei mai bătrâni un esemplu acestei tinerimi, aşi dori ca acel esemplu sâ lie acesta : o perfecta concordanţă intre cuvinte şi fapte, intre coea ce spunem şi intre ceea ce tăcem, intre ceea ce este forma şi intre ceea ce este fondul vieţei noastre publice. Zicem că alegem o comisiune pentru a pregăti ideile de reformă, să o facem de bună credinţa : zicem câ aceste idei de reforme să fio aruncate in desbaterea opi-niunei publice, să o facem şi acoasta cu perfectă bună credinţă, aşa in căt, până cănd opiniunea publică nu se va pronunţa, noi cari voim să fim resultatul fidel al mandanţilor noştri, până atunci in convingerea noastră intimă cestiunea sâ nu fie prejudecată. Dacă este aşa, dacă voim sâ ne mai adresăm cu ideile noastre la opi-niunoa publică, intru adevtii, iar nu numai pro forma, dacă cu elementul tincriinei caro vine in mijlocul norii u, vine şi acea bună credinţă care este col mai bun semn al acestei tinerimi entusiaste ; atunci cuvintele să fie o realitate şi noi intru nimic in adresa de azi să nil prejudecăm viitoarea pronunţare a opiniunei publice, la care ne mai adresăm. Atunci ce mai aveţi de întâmpinat in contra unui amendament, care zice numai că misiunea noastră principală este de-a examina, „dacă şi până unde“ să se facă reforma constituţională. Aceasta in-emn-ază cu alte cuvinte, câ vom alege o comisiune care poate elabora un proiect care insă se va desbate de o-piniunea publică şi poate se va respinge, poate se va primi, dar nu noi sâ anticipăm asupra opiniunei publice şi apoi să zicem : c-ă opiniunea publică s’a pronunţat. Pentru aceste cuvinte am indrăsnit d-lor a presinta acel amendament. Dacă el va avea onoarea a fi primit de d-voastră, vom fi mulţumiţi să votăm toată adresa impreunâ cu d-voastră, iar dacă vom românea in minoritate cu amendamentul vom vota contra adresei. Din Districte Sufocaţie. — In zioa de 16 Maiu curent, pe la orele Îl1/* dimineaţa, pe şoseaua judeţeană Eoman-Piatra, la locul numit răchiţi pe teritoriul comunei Dulceşti, judeţul Roman, s'a găsit mort un individ numit Gheorghe Vasiliu din comuna Bu-desti, jud. ţul Neamţu, a căruia moarte a provenit din causă de sufocaţiune prin trecerea peste corpul seu a unei căruţe cu ten, proprietate a sa. Spânzurat — In zioa de 17 Maiu curent, locuitorul Manolac-hi Chirilă diu co-tuna Ciurea, comuna Yovrieşti, judeţul Roman, s’a găsit spânzurat intr’un nuc din via locuitorului Ur-aehi Stafie tot din acea comună. Din constatarea făcută s’a descoperit câ moartea a provenit din causaunei boale ce suferea de mai mulţi ani. Minte de copil. -La 18 Maiu curent, trei copii anume: Gheorghe Gheorghe Braţ in etate de 9 ani, Ilie Stan Câpitanu de ani 9 şi Ioan Anastasie Mateescu de ani 9 şi jumetate, din comuna Slâveni, plasa Ocolu, judeţul Romanaţi, plecând a se duce la scoală din invecinata comună Gosta-veţu, undo urma prelegerile, au mers mai ănteiu in valea Oltului la nişte bălţi făcute din viitura apei Oltului, şi, intrând a se scălda doui, cei d’nteiu, s’au inecat; iar cel din urmă a scăpat. Surpare. — In zioa de 20 Maiu curent, individul Ioniţă Moise Aideleanu din cătunul Gura-Yadului, pendinte de comuna Tohaui, judeţul Buzeu, mergenda scoate piatră, a căzut un mal peste densul şi l a omorât. Asfixiare. — Iu noaptea de 20 Maiu curent pe când femeia Catrina lui IoanGli. a Savei, văduvă din comuna Zăneşti, judeţul Neamţu, dimpreună cu o ficâ a sa dormeau in casă cu uşele incluse, din fer-binţeala cuptorului iu care de cu seară cop-sese malai, s’a aprins peretele casei lipit de cuptor, arzend bârnele peretelui pe sub lut şi stingându-se fără a arde ce-va; şi din fumul ce a isbucuit iu casă s’au înăbuşit ambele şi viaţa lor este in pericol de moarte. Trăsnet.—In zioa de 21 Maiu curent, pe la orele 12 diu zi, pe teritoriul comunei Borjnveni, judeţul Roman, căzând o ploae succedată de tunete şi fulgere, a trăsnit şi lăsat mori. pe individul Lascarachi l’ârvu, care se alia ca lucrător la plugul cu abur al domnului Nicolae Solotnon. ŞTIRI T E ATRALE Grădina Orfeu.—Tinerii artişti asociaţi. Deschiderea stagiunii de vară la 4 Iunie, sâmbătă. Se va juca Desertorul dramă populară. Intre piesele ce vor juca sunt: Reul Satului, vodevil popular in 4 acte, Primarul din Găcşti, comedie. Fetele din şapte sate, Bogdan al 1 V-lea, Călugărita ebraică şi imp‘ralul losif 11 etc. — Orchestra din Braşov. RepresentoŢiile vor urma regulat : Marţi -foui, Sâmbătă şi Duminică. AGENŢIA VAPOARELOR Gn începere de 27 Maiu (8 Iunie) a. c. vapoarele de pasageri vor pleca din Giurgiu şi Rusciuc după următorul tarif spre insusul dunărei : Plecare de Ia Giurgiu : Mercuri, Vineri şi Duminică Ia 10 ore a. m. Plecare din Rusciuc : (Oraş): Mercuri şi Duminică la 11 ore a. m. Vineri, (dela gară) la 1 oră p. m. ^ V J S Se face cunoscut publicului din România care are valori supuse Tragrilor la sorţi câ vor găsi in fiecare număr al Curierului Financiar o rubrică specială de Trageri la sorţi pentru toate valorile din toată Europa tolerate de legea noastră asupra loteriilor. Această Rubrică va satisface cu prisos pe toţi aceia care priimeau penă acum ziare streine şi cari sunt supusp confiscării cănd publică trageri la sorţi netolerate de legea noastră. Redacţiunea „Curierului Financiar“ se oferă a da gratuit cititorilor s6i orice in-formaţiuni privitoare la tragerile la sorţi a valorilor de care e vorba aci. D rectiunea Societatea Creditului Fouciar Urban din Bucureşti In zioa de 15/-27 Iunie viitor in localul Direcţiei acestei Societăţi din strada Academii No. 39, se va ţine licitaţie pentru darea in antrepriză a construcţiei noului local pentru sediul acestei societăţi, pe terenul din strada Doamnei No 13. Doritorii ce vor voi a se angaja cu acea construcţie sunt invitaţi ca in arătata zi să se presinte la ora 1 p. m. cu garanţia necesară spre a concura, iar devizul, caetul de insăr-cinări, şi condiţiile le pot vedea la Direcţie cu incepcre de la patru Iunie in toate zilele şi orele de cancelarie. P. S. pentru zioa de 10/->2 Soc. cred. m,!,. rom. 250 1. p > p Rom. de construcţii 5001. p p p de Asig. Dacia-Rom 3001. » » » p p Naţionale 200 1. Diverse inr contra argint. . , p p Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. Mărci germane............... Bancnote francase. . . LiQliip. Vend 91»/. 92>| 91',? 92i/, 973/, 98 0, 103- 104- 86- 863/, 228--- 233- 92i/? 93- 10411, 1051/, 89 [|4 90- 99>[2 100--- 1031|2 104’[, 33- 34- 1360 1375 214--- 217- 512--- 515--- 365--- 368- 233- 235--- 2'/< 2 9, 2iu 2 ![, 2100, 2.12- 1 23 1.25--- 9911' lOO'/a MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PIANO A eşit de sub pressă in editura losef Şandroviei, magasin de Musicâ, piane şi_ instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiuneaRusă. Au horei de la mer vals de Eugene Kompa u kg . . . p. 2 lei es belles de Bucarest idem Fr. Schipek Mon coeur idem de D. A. Boiarolu Quadril ţigănesc de Fr. Schipek ? ,. Fleurs Ruumanics potpouri de D. Ferlendis. o de 2 2 C- G. DISSESCU “rt/sS Luterană No. 9. DK’IRRIK’ cllirurg-denbst are onoa-• mumr\i roa da face cunoscut câ a tenunţat da se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. G. DANIELOPOLU AVOCAT S'a mutat in Strada Rerzi No. 78 DE închiriat r ră de dormit Strada Pielii Amzei No. 6. timpul DUNA SI CEA MAI EFTINA DIN VALORILE DE LOZURI DOROBANŢUL, LES DERNIERES CARTOUCHES L'INDEPENDANCE DE LA ROUMANIE" FABRICAT FRANCEZ SOCIETATEA CRUCE) ROŞIE UNGARE Sub patronajul Maj. Lor împăratul şi împărăteasa Austriei. Fraţii BRAUNSTEIN FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINÂTATE Această hârtie analisată de cătră d. doctor Bernath directorul ratoru’ui chimic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultâţei de medici din Bucureşti, s'a costatat ca cea mai bună in toate privinţele di tre toate hârtiile de ţigară ce se importă in ţeară, deoarece insusei toate proprietăţile unei hSrtii de ţigară ireproşabile, fiind cu dei vărşire lipsită de ţesătura animală, cum şi de substanţe lignc Ş6sse-” ■ O • O "«((•)»»• O'««(•)»»■ O I Adevărata § EAUALLEMANDE COMPUSA DH LESUEUR Ş Pace sa dispară pistruele, • hnpedecă sbărciturile, A albcsce şi indulcesce pelea. î O GASTELLIER, Parfumeur-Cliimiste O = 47, rue de la Chaussee-d’Antin, PARIS î Şl LA TOŢI PARFUMOJU SI COIFORI | r pentru a ie păzi dc ori-ce contrafacere, a ezige marca Fabricei dc mai nu % G-mll#))»” O “«((•)))»'0" O m LA BOURBOULE i 4Pi MINERALI eminamente RECONSTITlIANTi Clorurată, sodică, bicarbonată, arsenicală O JUMETATE PÂNĂ LA 8 PAHAHE PE pi Regenerezi copiii debili şi persanele slăbite. Anemie, Scrofule, Diabet Friguri Intermitente tficjllle pielei ţi a cailor respiratorii Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit din propria noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine pentru Bărbaţi şi Băeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Joitrnale. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. Redingot şi Gilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul fle Mode. IPSOS DE CAMPINA STABILIMENT THERMAL CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA; TENCUIALA PENTRU CASE (Francia. Dosparţămentul Allier) PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ idmiBiilraliuna ; Porii, Î2, boule?. MetiUairtri STAGIUHEA BĂILOR Le Stabilimentul din Vichy, unul din cele mai bine instalate din Europa, se găsesc Băi ei Duşe de tote felurile pentru tratamentul ma~ ladielor de stomach, ale ficatului, ale besicui, gravelei, diabetului, podagrei, petrelor urinare, etc. In tdte filele de U 45 mai la 45 septembre . Thealru şi Concerte la Caeino, — Musicâ în Parc. — Cabinet de. lectura. — Salon reservat ddmnelor. — Saldne pentru joc, conversa|iune şi biHiarde. » Tote drumurile de fer eonduola Vichy* Pentru renseignemento ase adressa la Corn-paniă, 22, Boulovard Monimartre, Paris. Mare deposit Ia D-nii P. Bruzzesi & C-Calea Victoriei 55 MAGASIN fondat Tetru] Naţional Bucureşti COT/) NI ALE SI DELICATESE Afadalia Soeialdtsi Sciintelor Industria le din Paris. DESTUI PERU flLBU Melanogen Tinctura cea mai bwnă I ^aSrl a iui DICQCEMARR Alnd, Chimist ROCEN (Kruociaj Pentru a vopsi pe dată im in tote nnsnmele, părul Im lunrniil 8‘ tiarba ' lara primejdie BUUUVUIkl pentru pele si fără neci uu " miros. — Acâstă tinctură 9KQUEHAIIE este superiori tutor eolor întrebuinţate penă adi. Se găsesce în tSie casele cele bune de Parfumerie, ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţa maitri nooiliini, şi onor. public că pe lungă urli-colnic, necesari la mniagiul casei, aa importat dc la cele mai lame casc următoarele Hiaturi fine. VnixH dublu tU‘ Olanda. Aniset de Bordeaux, \lisen1 di* Sni*s Anaiiaa de In Mnrtiniquo. Hnmuiede la'Bayonu Heiiedifîin-BUIer ilr t liiiiu aiitili-brli- Biter din via Providenzel anii (’oli‘rir Uliartrenz alb galltin, şi Verde de la grund Uiartreuz Kraneia. < uraso de Olanda, alb. verde şi orange s e. de la Viinand Fockin l'lperniint. verde, galben, şi alb di> la Get. Kreres din Franeia, ( ognne vienx, Cognac lin rliampagne. din t'ognne. Llqqeruri tot telul de guatnri de Ia .Mărie llrisard, din Bordeaux lieim-mitnMaatlc& do Hio, MaraNchino Ţaică NalnralA Hornuri adevf* râie din Janiai<|ne. Ananaa Arac de Mandarin. I*um h in Cognac Kliunt şi in Kirarh. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE Şl INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Kspagne, Ungaria Transilvania. Indigene de la Cotnari Odo-beştl Drâgăşnnl şi de Dealn mare. Preţuri moderate serviciul conştiincios. Cu stima, I) G MO-IANIL FAVROT Aceste Cnnsul# poseda proprietăţile tonieo a (Sur (iunea nntlblenorngioft de Cop.ihu Ele nu obosesc diaree nici greţft . conatitiscscu medicamentul pri cnntagiuse a ambelor seese, scurgeri vechi seu tv rea fără voie aminului Pe la linolo tratamentului, si rând ori-ce tl ADEVERAT SIROP DEPURATIV Devenzare sau de In chiria! (ftneaţă pe ni Fundeni (Oolentina) ti,.., do /.abanaoa eu m intiudero do 100 st goni laţuila şi uă casă; su poato face ţ labuca Doritorii so pot adresa la D-ni leiialsky in stiada Inocenţii No. ă i. FAVROT r'P os*l‘ "e''Part pentru a vin doc-a cu degevorşire mafndielo pelei şl prude a curaţi gangele după un trntaraontuanti-silllltic. El fcre»eo dc tete ce pot resulta din sifilis constituţionala t re mie a lepădă, ea contra facere pcnculâsA tote mcdicainentel* are nu voru purta eigliuln C. FAVROT, TO O EXICn AL - Fttvrot, 101 st rid.r Richclieu. in Paris f" oi if- /voma ; Hucuresn lUsudorfcr. Zurner. Thetl, Ijnht:, Tain, Kw finet; Crajova, F fiohl. , f. 'rhullcr; Harlad, liretlner, şi in (Mc farmaciile A v is-avis de Rj UiSCOllifl. litografia N. Miulescu, sala ’T/ieatrului liosac, VINdeG.SEGUIN Mare. loz de :*>(),000 dorini la | Nov. | I88J Mare loz de 50)000 dorim la | Mari. 1881- Mare loz de 50,000 Horim la J iulie J SS4 Mare loz de 50,000 dorini la | Nov. ] I881