s 5 DUMINECA 29 MAIU 1883 Vcliiiiiii^ti»aţia^ Oaleft Victoriei Nr. ,‘Î2. ABONAMENTELE :„t i n tontă ţara, pe an . . -to le! » pe G luul . . 22 lei pe 3 Inul. . . 12 lei ulm streinătate pe an . . 60 lei nramentele se priimesc !• Adminietraţle. ti Capitală 10 bani număra Districte 15 bani nnmărn UL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litera petit pag. IV. 80 Reclame pag. III .... 1 50 » , II .... 2 50 Anunţurile ji inserţiile se primesc «acnreştl, la Administraţia ziarnlnî ii VIena, la biaronrile de anunţuri Heinrit Schalek. ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stubek-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. Pentru a nu înceta cu trimiteri ziarului, Domnii abonaţi de a*in judeţe sunt rugaţi să bi-|î voiască a trimite costul abo-nientului. Bucureşti, 28 Maiu 1883 Miercuri seara Metropolitul roma--catolic s’a întors de la Roma şi fost primit cu mare pompă la ga-TSrgoviştii. Peste cinci-zeci de oţi catolici, elevii seminarului de Cioplea şi căţi-va dintre notabilii uunităţii romano-catolice din Bu-eşti l’au felicitat pe viitorul prelat iăn, şi cu ocaziunea aceasta s’au [rut cele de’ntăi pălării late in Buşeşti. De la gară monseniorul Pasa intors la Bărăţie, unde-şi are ! camdată reşedinţa. Alaiul de vre-o ►|pte-zeci de trăsuri a trecut de-a Rgul podului Mogoşoaii, şi de si-trecSnd prin lumina lămpilor el |itrice de la Palat, manifestanţii şi-or !xis cuvintele : „Alea jactaest:“ E-n multe flori, cununi, ghirlande iri, buchete de tot felul, multă ve-ie era şi multă speranţă oglindită deosebitele feţe. Puţin timp după incheiarea trata-ui de la Berlin, Monseniorul Paoli ost la Viena, unde impSratul Fran-■c Iosif I l’a primit in mai multe iduri. Intorc6ndu-se din această Istorie, zelosul prelat s’a apucat de irea catedralei, şi pe cănd se puseră temeliile ei, in cercurile mai ime ale bisericii romăne unite din ]«leal se vorbea despre înfiinţarea mi seminar romăn roraano-catolic Bucureşti. Era vorba să se adune ntru acest seminar profesori romani, naţi la Blaj, la Iesuiţii din Peşin Seminarul Sfânt i-Barbara din |tna ori in colegiul de „propagau-fde" din Roma, c’un cuvSnt cei ă distinşi dintre preoţii românilor : co catolici. Acest plan produsese oare-care a-răciune chiar in cercurile chema-a da clementele pentru realizarea , căci, deşi buni catolici, cei mai ilţi dintre preoţii romani uniţi sunt •Iri dncă .şi mai buni Români. Astfel imai din aceste cercuri a străbătut ea, că Monseniorul Paoli primeş-din Viena o însemnată subvenţi-planonirnă şi că in curănd se va înţa in Bucureşti o Metropoliero-no-catolică. )e şi aflaserăm ăncă de pe atunci pre toate aceste, nu le-am dat ii o importanţă : la urma urmelor mai bine, ca ţara să fie surprin-oare-cum speriată, pentru-ca de lată să-şi adune toate puterile, ieşuăndindu-sc, in sferşit, ştirea pre înfiinţarea mctropoliei din Bu-eşti, două dintre ziarele capitalei, inele Public şi România Liberă" grăbit a da expresiune simţimen-li de jignire, pe care ştirea accas-D’a produs in ţară. \bia acum, după-cc am fost atinşi amărăciunea colegilor noştri linii, noi, organ al elementelor con-shatoare, ne-ain pronunţatei noi a- i supra atitudinci, ce credem că tre-bue să se ia faţă cu propaganda catolică. Şi astă-dată inse am fost cei mai moderaţi; un singur cnvănt aspru nu se găseşte in articolul nostru de atunci ; din contră : ain stăruit asupra primejdiilor ce-ar putea să re-sulte pentru noi din lupta pentru religie, dacă in această luptă ne-ain lăsa să fim impinşi spre intoleranţă fie religioasă, fie naţională. Ori-şi-cine, citind cu luare aminte acel articol al nostru, va fi simţit, că unul dintre motivele, pentru care combateam intoleranta, era cu deseverşire politic : avem o dinastie populară, dar ăncă străină şi de tot teneră. In deosebi astă-zi nu avem mei un interes particular dea susţine a ceastă dinastie : o susţinem numai pentru că soarta ţerii noastre e lega tă de dănsa. Nu ni se poate dar zice, c’am fost reacţionari, „ ruginiţi “ ori pasionaţi in Gestiunea metropoliei catolice: aspri am fost numai faţă cu noi 6n-şi-ne, şi-am cerut prin căto-va articole de-a rondul, ca Episcopatul nostru să combată propaganda cinti-creş-tină, să ia măsuri severe contra feţelor bisericeşti cu purtări scandaloase şi să stăruiască pentru ridicarea nivelului de cultură al prcoţiinii noastre, să-i dee dar bisericii tăria de care ea avea trebuinţă in lupta ce-o aşteaptă. Aflăm inse, că Episcopatul nostru este hotărit a inccpe o acţiune anti-catolică. Fără îndoială preoţii sunt cei de’ntăi chemaţi a apăra biserica ; nu putem inse aproba hotărîrea episcopatului nostru de-a se pune el en-su-şi in fruntea mişcării. Lupta, după părerea noastră, trebue să fie purtată de credincioşi, cu bine-cu-văntarea numai a capilor bisericeşti. Aceasta cu atăt mai mult, cu căt capul statului este catolic. Popor ortodox in puterea cuvSntului, noi nu voim să ştim nici de cezarismul, in care biserica nu are nici o importanţă in viaţa politică, nici de cesa-ro-papismul muscălesc. Avem doi capi, unul lumesc, altul bisericesc; fieşte care independent, nici unul slugă celui-lalt, şi ordinea publică a ţerii noastre ar fi ameninţată, cănd aceşti capi ar incepe a sc combate, unul pe altul. Vezănd dar atitudinea episcopatului, ne-am crezut datori a lăsa la o parte toate rescrvele, şi-a pune in vederea tuturora cum că : mişcarea anti-catolică cc se produce in ţară prezintă pericolul că poate să fie es-ploafată ca un instrument in contra dinastiei şi, prin urmare, mişcarea ar putea deveni fatală pentru ţara noastră. Monseniorul Paoli, am zis, este preşedintele tmei comisiuni mixte in materie de conşteinţăarcliyioasă, un agent al Curţii din Viena, caro şi-a pus alternativa : ori fac propagandă in Orient, ori slăbese poziţia dinastiei Hohenzollern in Romănia. „ Timpul“ e perfid, işi permite a zice reptilul fondurilor secrete , ., Gaze Li e de Roumanie." Sun tem perfizi noi, care spunem adeverul; nu sunt inse perfizi aceia, cari-I ştiu mai bine de căt noi şi-l asoim.i Eată, după „Ortodoxul", informa-ţiunile, pe care-i le dă capul nostru bisericesc sfanţului Sinod in Gestiunea, in care noi suntem acuzaţi de perfidie: „Cu această ocaziune socot de datoria mea a informa pe sf. Sinod că eu, din motivul celor publicate in jurnale, respectiv de impunerea unei jurisdicţiuni papale in capitală sub titlu de archiepiscopat, in contra (ratatelor din vechime şi a uzului ţerii, am abordat pe d. ministru preşedinte al consiliului şi am espus drepturile Sfintei noastre biserici, apărate energic chiar de Sultanii imperiului otoman, şi l'am rugat să-’mi dea informaţiune, dacă este vre-o stăruinţă oficială in această afacere şi dacă nu cum-va guvernul a luat vre-un angajament. D. ministru m'a asigurat ca nu este nimic şi nu se face nimic. Tot ast-fel am fost asigurat şi de către d. ministru al cultelor, că nu este nici o ameninţare in contra drepturilor noastre eclesiastice şi nici se poate să fie. Nu m’am mărginit aci. Temăndu-mă să nu se fi luat vre-un angajament mai nainte, am rugat pe d. V. Boerescu, fost ministru de esterne, să "mi dea cuvenitele informaţiuni. De cătră domnia sa nu mai puţin am fost asigurat că. de şi 9’au făcut oare cari încercări inacea-tă privinţă, totuşi guvernul n'a putut şi nici poate lua vre-un angajament, căci o asemenea cestiune nu poate fi tratată de căt de cătră puterile centrale alo statului, ad că decătre adunările ţârii in unire cu guvernul. Guvernul nu ştie asa dar nimic. Fără de ştirea şi învoirea lui se fac toate. Dar cine ştie atunci ? / Maiestatea Sa Regele, ar zice cei per* fizi, carele cu ocasiunea revizuirii voieşte să-i deschiză catolicismului o poartă largă in eonstituţiunea noastră. Acum catolicismul, mai tărziu coloniile străine ; incet incet ţara aceasta trebue să fie pătrunsă de-un spirit mai sănătos şi altoită cu elemente mai sănătoase. Am dori să ştim. dacă d-1. Bră-tianu e de părere, că este bine să se vorbească astfel in ţară ? Ce se petrece aici ! ? — Este d-1. Ioan Brătianu tras pc sfoară, ori inteligentul d-1. Ioan Brătianu arc de ;ănd să tragă pe sfoară pe Austria şi pe Papa?—Cum l’amai tras şi pe jrincipele Gorciacort! Foaia franţuzească cea loială ne spune, că c vorba, ca, in loc de un episcop in partibus să-l avem pe Monseniorul Paoli drept concetăţean, iar in loc de Franciscani, să li se dea Ciangăilor din Moldova preoţi 'amâni, crescuţi in seminarul, ce se va înfiinţa in Bucureşti, fără imlo-ală cu cheltuiala statului, din veniţi-ile moşiilor luate de la mănăstirile noa tre. Noi ştim mai mult : Monsenioru-ui Paoli şi sufraganilor săi lo sunt eservate locuri in Senat ; seminarul va avea rang academic, şi se va înfiinţa in Bucureşti o capelă, in care serviciul divin se va celebra in româneşte, conform cu ritul oriental, de cătra nişte preoţi romăni uniţi cu biserica papală. Papa nu voieşte să ne ia naţionalitatea, ci religia străine şea.scă... Ce vor insă cei din Viena şi cei din Pesta ? ! In numărul de la 1 Iunie, Allge-meine Zeitung din Miinich publică sub titlul : „Propaganda catolică la Slavii de sud" un articol cu desă-vărşire asemănat celui publicat de noi sunt acum opt zile. Citind acest articol, ori-şi-cine ar fi dispus a crede, că el a ieşit tot din pana noastră, dacă s ar vorbi şi de noi intr’ănsul. Ne mărginim a indica cititorului. că ’l vom comunica curănd in traducere. Habsburgii au făcut şi fac propagandă catolică ; o fac din Bosnia şi-o fac din Bucureşti. După părerea foii germane, la Slavii de sud ea va produce o turbu-rare, dar succese nu va putea să aibă : după părerea noastră la noi ea va avea chiar mai puţine succese, dar va putea să slăbească poziţia unui rege catolic. A fost deci o lipsă dc tact politic din partea1 Scaunului papal de-a fi dat mănă de ajutor pentru punerea in lucrare a unui plan ca acesta am zis'o in rSndul 'trecut şi o re petăm şi acum. Papa no impinge—din nefericire — spre Ruda şi sileşte pc un rege catolic să lupte de'mprcună cu noi contra bisericii, al cărei fiu este — ori să se desparţă de-o ţară, care l a iubit şi-a fost totdeauna gata să-şi dea sângele pentru mărirea lui. Astfel toată seria de fapte şi de combinaţiuni enumerate concurg in mod concentric, pentru a ne dovedi, că pasul pe care biserica Apusului o face in împrejurările de faţă in 0-rient, este lipsit dc tactul politic, in-dealtmintrelea atăt de propriu acelei biserici. solei, posiţiunea gării şi a împrejurimilor sale. Apoi s’a intors in Galaţi, şi de aice la Reni. Nu se cunoaşte nici numele ofiţerului nici scopul ve-nirei sale, spune Poşta. 0 întrebare ministrului de finânce Suntem rugaţi a face următoarea întrebare d-lui ministru de finanţe, Lecca, proprietarul faimos al moşiei Ungureni din Bacău : Ce mesură a hiat in privinţa descoperirii abusului ce i s’a denunţat de d. Anton ^ileu, din Budeşti, districtul Neamţu, prin o scrisoare recomandată, care abuz a adus pănă ’n present Statului o pagubă de cel puţin 200 mii lei ? Pentru reuşita descoperirii nu se spune deocamdată numele eroului acestui act patriotic ? Va fi Gnsă in curănd cunoscut. ŞTIRI TELEGRAFICE Constautiuopol, 7 Iunie. — Consiliul de iniriştri se ocupi mai in toate zilele de chestiunea reformelor, a căroi întregime nu e inci hotiriti ; dar se încredinţează că mai mulţi guvernori de religie creştină vor fi numiţi in Armenia. Se confirmă asemenea că Poarta va adresa o Notă Pu terilor zicănd că, de vreme ce aplicarea reformelor va necesita mulţi bani, Poarta roagă pe Puteri d'a face să se reguleze deosebitele chestiuni lînancia e ce decurg din tra tatul din Berlin. Alexandrin, 7 Iunie. — TCadry bey, agent al Sultanului in Egypt, a plecat la constantinopnle. Curtea marţială a condamnat la moarte pe Siileyman, capul incendiatorilor Alec-sandrioi ; a condamnat la muncă silui că 18 oliţori egipteni care au fost complici. POLIŢAIU PUŞCĂRIAŞ Ni se trimite din Caracal următoarele şiruri : Domnule redactor, Ve rog bine-voiţi a face prin stimabilul ziar ce redactaţi intrebare d-lui ministru de interne Chiţii : Cum permite a funcţiona, ca poliţaiu in Caracal, puşcăriaşul Teo-doreanu, cel care ăncă nu s’a desinfectat de aerul puturos ce a respirat la umbra zidurilor unde se adăpostesc tâlharii ? Nu cumva administraţiei de aici ’i poate face onoare asemenea infecţiuni ? Sau face parte din gaşcă, pe care cărăcălenii se ostenesc a o doborâ ? înfăţişează un asemenea om vre-o garanţie pentru societate ? Poate el să apere onoarea şi averea cetăţenilor, cănd el este desonorat prin faptele sale ? Cred că nu. Căci osebit de aceasta, slujba nu şi-o face, de căt Ia mesele verzi de prin cafenele ca adorator al asului de pică. Y. Acum, că ne-am făcut datoria d’a pune pe d. ministru de interne in posiţie d a cunoaşte cine e acel d. Teodoreanu, ne aşteptăm să vedem ce mesuri va lua. Ofiţerul rus despre care am vorbit in minierul trecut că a examinat podul drumului dc fer de la Bărboşi, a mai luat note şi despre podul şo- Păngărirea dreptăţii şi a culturii in Ungaria Ceterum censeo : Gimnasiul din Caransebeş. Sunt aproape doi ani de zile, de cănd 72 comune—100,000 locuitori—din fostul regiment confiniar romăn - Bănăţean Nr. 13 prin representanţii lor legali, au decis ca din interesele fondurilor grănicereşti — aproape .900,000 fi.—să dea 5°/o pentru înfiinţarea şi susţinerea unui gimnasiu complet in Caransebeş. E un an şi jumătate, de cănd municipiul comitatens in congregaţii]nea ţinută in 16 Ianuarie 1883 a pertratat această cauza şi din consideraţiune : 1. că in înţelesul g-iilui-tî al lescriptului imp. din 0 Iunie 1873, inartiuilat in legea ţerii prin art. de legea XXVII din 7S73 fondul grăniceresc de cultură, precum şi fondul general grăniceresc de avere, se administrează de comune care sunt îndreptăţite in propriul cerc de activitate a dispune de interesele acestori fonduri spre scopuri de creştere, umanitare şi economi-ce-naţionale ; 2. că comuuele, iu înţelesul legii memorate, au avut deplin drept a dispune do interese spre înfiinţarea unui gimnasiu complet in Caransebeş : TIMPUL 3. e;\ comitatul, ca for de control lafă cu comunele, numai decisiuni contrare legii le poate desaproba şi nimici : a luat deeisiunile comunelor spre ştiinţa, E aproape un an şi jumfitate de când dcputaţiunea grănicerilor constatatoare din domnii: General Traian Doda, FilaretMus-ta, Ioan Bartolomeiu, Iosif Seracin. George Baiaş, şi Constantin Neagul s’a dus la Budapesta şi a rugat atât pe ministrul pre-sident Tisza, căt şi pe ministrul instrucţiunii publice Trefort, ca, de oare ce grănicerii au mijloacele necesare, ba chiar şi un edificiu zidit spre acest scop, sâ'şi dea învoirea la această întreprindere salutară şi neapărat de lipsă penlru poporaţiunea fostului regiment român bănăţean Nr. 13. Toate in zadar ! Guvernul maghiar n’a aflat de bine, să ne dea până astăzi nici măcar un respuns. Bărbaţi cu intluinţă prin sferele mai inalto au intrevenit pentru justa noastră causă. In zadar ! După cum suntem informaţi ministrul instrucţiunai se opune din toate puterile. Causa ?—Românismul ! In Banatul Timişan, un ţinut de 500 mile pătrate cu 1,200,000 de locuit ori. partea cea mai mare Eomăui n'avem o singură scoală medie, in care copii unui milion de locuitori se audă un cuvânt propunân-pn-se in limba lor. încă sub guvernul militar s’a deschis in anul scol. 187! 2 in Caransebeş prima clasă reală gimnazială, in care limba latină, istoria şi geografia se propuneau in limba română. După provincialisarea graniţei cu resolu-ţiunea imperială din 18 Maiu 1873 s’a ho-tărît infiinţarca unui gimnasiu superior de stat in Caransebeş avisându-se ministrul de culte şi instrucţiune publică a aduce in îndeplinire această liotărire prea inaltă. Dieta ţârii inse n’a votat cheltuelile cerute şi aşa a impedecat deschiderea acestui gimnasiu de stat, recunoscut de necesar de insuşi Majestatea Sa. Gimnasiu! real deschis sub regimul militai- in anul 1871 s’a continuat până la clasa a IV-a. guvernul maghiar la transformat in şcoala civila propunându-se limba latină numai ca object facultativ, earâ limba română obligatoare numai pentru români, deşi partea cea mai mare, ba in unele clase aproape toţi şcolarii sunt Români. De 5 ani de zile catedra pentru limba română e vacantă. De un an de zile limba română nu se mai propune nici intr’o casă. Şi dacă s’a mai propus limba romănâ 4 ani, dela devenirea vacantă a acestei catedre, aceasta e de a se mulţami numai zelulului şi râvnei profesorului de limba latină, care de bună voie şi fără nici o re-muneraţiune a propus câte 10 ore pe sep-ptâmână. De doi ani de zile profesorului de limba latină i s’a interzis prin ordinaţiuue ministerială intrebuinţarea de alte manuale afară de cele scrise in limba maghiară. Va să zică : şcolarii să inveţe o limbă streină in altă limbă streină. FOILETON A 1002-“ NOAPTE (Nuvelă fantastică) de M JOKAY (Uuniarc şi fine) VI Tocmai in scara aceea, bărbatul seu se întoarse de la bcrcric, mai necăjit de căt ori cănd. Acolo tovarăşii lui i acrise berea prin luările lor in ris, in privinţa ginerelui sBu, Murele- urc. Diata fenice trebui sâ'i dea ascultare toată scara ; că ginerele său este un pirat de profesiune şi că are un palat de petrecere cu o iiieăntătoare fenice; că este in tino tovarăşul faimosului brigand Bo-bert Barthelemy. Băcăneasa suferi toate acestei in tăcere. Dar. chiar răbdarea unei menajere nu este eternă. In fine faimosul secret al diamantului albastru găsi loc printre buzele ei şi ’i spuse bărbatului său că ’l-a avut chiar in jjiănă şi că era de mărimea unei nuci — Un diamant albastru? strigă Ce o incă mai mult ! Guvernul deschide iuainte de aceasta cu 7 ani o scoală de fete cu 6 clase. In şcoala aceasta situată in mijlocul unei poporaţiuni aproape intrigă română in contra prescriselor legii, limba romănâ nu se propune de fel, aşa că copilele nu mai pot invâţa nici religiunea, pentru că nu ştiu ceti româneşte. Ce ziceţi la toate acestea d-lor deputaţi romani : Gali, Szerb, Antonescu etc ? Oare n’ar fi cu cale să ne aflăm şi noi Bănăţenii un „câmp al libertăţii" şi acolo să strigăm in gura mare : „Imperute fă dreptate !“ Cu ce inimă să mai meargă la bătne bravii noştri grăniceri spre apărarea tronului şi a patriei, cănd ved, ca chiar a-tunei. cănd a pus lumea in uimire prin eroismul lor in Bosnia şi Erţegovina, publicat in toată lumea, cănd ved, zic, că nu li se împlineşte cea mai justă şi ferbinte cerere — cererea de-a li se da voie ca, din banii lor să-şi facă o şcoală. Oare suntem râsvrătitori ? Oare nu suntem destul de loiali ? (Telegraful roman). Iimiidatiuni t Din causa ploilor căzute, s’au inecat peste 500 pogoane arătură de porumb, grău şi alte sr-menături ale locuitorilor din comuna Gherghiţa şt mai cu osebire ale Însurăţeilor după noua comună Independenţa din judeţul Prahova. De către administraţie s’a trimes imediat la faţa locului inginerul judeţului’ spre a face lucrări pentru scurgerea apelor de pe terenul inundat. Rîul Argeş debordând a inundat făne-ţale şi semănăturile aflate pe lunca Argeşului ce apaiţine comunei Novaci din judeţul Vlaşca. Rîul Prahova viind mare a inecat casa locuitorului Gheorghe Băcioiu din cătunul Poiana, pendinte de comuna Comarnic, judeţul Prahova şi a trecut peste şoseaua naţională Ploeşti-Predeal ameninţând a moca şi alte 12 case situate pe marginea şoselei. Din această causă, in acea direcţiune comunicaţia fiind aproape întreruptă, s’au luat cuvenitele măsuri pentru înlăturarea râului. Apa numită Câhnăţuiu din judeţul Olt, eşind din matca sa la comuna Crăciuuei -de-Sus, a distrus şoseaoa, inundând capetele pogoanelor cu semănături şi a căusat stricăciuni la zece pogoane grâu, două de porumb şi osebit şease livezi. CRONICA Azi se sfârşeşte foiletonul nostru A 1002-a noapte, de M. Yokay. De luni Încolo, in-cepem a publica toarte regulat o altă istorioară plină de interes, intitulata Pgrul alb. * S’a promulgat legea asupra modificărilor lrgei din 10 Aprilie 1880, pentru inain-tare in armată. Trenul ordinar de persoane care a plecat spre Vurciorova ieri seară la orele 4 şi 20 m. din capitală, a derali-it intre staţiunile Timna şi Streliaia. Un fochist a fost asvirlit şi s’atlâ greu bolnav. Se semnalează şi căte-va caşuri de contusionare. S’au cerut grabnice ajutoare medicale din Sevei in şi Craiova. Accidentul ar fi provenit din surparea unor maluri, provocată de ploile continue ce au căzut zilele acestea. * Mercuri, 1 luniu, pleacă din capitală batalionul al 4-lea de vânători, la Iaşi spre a lua parte la ceremonia desvelirii statuiei lui Ştefan cel maro. In zilele de 2, 3, 4 luniu se va ţine la Iaşi un concurs general de tragere la ţintă. Fie care corp de armată va fi represintat â concura prin căte 3 soldaţi din cei mai buni trăgători la ţintă. * Furnica, Associaţiunea Doamnelor pentru Încurajarea şi desvoltarea industriei casnice, ne anunţă că, după cererea generală a publicului, serbarea va continua şi Duminică 29 corent, in grădina Cişmigiu toată ziua cu diferite distracţii. Musicile vor cânta in tot timpul. Seara ilnminaţie şi lumină electrică Mu-sici, Lăutari, jocuri, alergări şi alto. Intrarea 1 leu de persoană. Copii până la efatea de 10 ani vor intra gratis. * Domnu Cornelie Brădescu, fost poliţai şi sub-prefect, s’a numit poliţai la oraşul Turnu-Severin, judeţul Mehedinţi, in locul domnului Ştefan Chivăran. * Domnu Ion Ionescu, fost ajutor de sub-pretecturâ şi sub-controlor, este numit in postul de director al arestului preventiv din judeţul Argeş. * S’a aprobat înscrierea la pensiune de serviciu a domnului George Vasiliu cu suma de lei 112 baui 50 lunar şi cu incepero de la 1 Aprilie 1883. * Domnu A. Iîasilescu, inginer ordinar clasa I in funcţiunea de şef de slaţiuno la direcţiunea generală a studielor şi cons-trucţiunilor căilor ferate Bucureşti-Feteşli Dunăre-P’ăurri lâ acelaşi punct, se numeşte la serviciul de ingineii şi conductori ai Statului. * Domnu N. Silberstein, actual mijlocitor de mărfuri la menţionata bursă, se numeşte şi in funcţiunea de mijlocitor de schimb la bursa de comerci de pe lângă cameră de comerciu a circumscripţiei IX, cu reşedinţa la Galaţi. * S’a aprobat autorisareă dată consiliului general al judeţului Mehedinţi de a contracta un imprumut de 60,000 lei de la casa de depuneri şi censemnaţiuni cu procente de 5 sută pe an, plătibil in termen de patru ani, din care să restitue lei 16.174 ban; 16 ce datorează judeţul fondului spitalului grecesc ; iar rostul ce va mai românea să se intrebuinţezo in achitarea mandatelor judeţului râmase in suferinţă. REVISTA ZIARELOR nenorocire insă incep a se resprinfn in ţară idei socialiste, o plantă exotică foarte periculoasă. Cea ce treime să facem este. să sterpim adusurile ce sărăcesc şi demoralizează ţerăni mea, iar nu să ne gândim la o nouă lege rurală, atacând proprietatea şi provocând o agitaţie agrarie. Iiiuelc public reaminteşte, că numai guvernul prin d. Rosetti a impus camerelor trecute revisuirea constituţiei. Alegerile se ştie cum s’au făcut : prin toate mijloacele de forţă şi fraudă guvernamentală. Oricum ar fi insă, vorba a fost numai de Camere de revizuire, nu ordinare, Caro era datoria guvernului ? Să pună imediat cestiunea revizuirii şi par-lamentu, după ce’şi termina această misiune, avea să fie disolvat. Dar guvernul nostru comite numai ilegalităţi ! Dar primul nostru ministru face din automaţii săi tot ce vrea. Să lucreze cu adunări ordinare şi cănd ’i va veni pofta, să se ocupe şi de revizuire. T). Brătianu aduce in des-baterea unor camere de revizuire le- Resboiul W. vorbeşte de marafeturile Societăţii creditului mobiliar ,| şi a celei de construcţiuni, in care se amestecă şi Comitetul Bursei, din'( care uni membrii fac specuiatiuni do bursă, ce au produs o impresie roJ asupra pieţei. Mişcări in justiţie Sunt numiţi şi permutaţi : Domnu Gr. Golescu, licenţiat in drept] de la facultatea din Bucureşti, actual procuror al tribunalului Olt, membru la aci laşi tribunal, in locul vacant. Domnu G. Stoicescu, licenţiat in drept da la facultatea din Bucureşti, actual procuror al tribunalului Gorj, in aceiaşi calitate la tribunalul Olt, in locul domnului Gr. Golescu, trecut membru. gea pentru monopolul cărşmelor şi altele. Astfel se scamotează mandatul special al camerelor şi deci lucrările lor remăn lovite de nulitate. Romanul punend ca axiomă: „Cel care are o credinţă, ori-care ar fi ea, este logic in faptele salc,“ arată că aşa a fost in Franţa corniţele de Ohambord, care n’a voit să’şi schimbe drapelul nici po preţul coroanei, deci a avut un principiu, in care credea şi căruia ’i sacrifica totul. Aşa a fost la noi Iancu Filipescu. Apoi foaea oficioasă întreabă, cari sunt principiele nestrămutate ale celor trei grupuri coalisate ? Şi organul d-lui Rosetti ajunge, negreşit, la couclusiuiiea, că nimeni n’are credinţe şi principie, decât numai cei cari merg orbeşte după porunca stă-pînului. Naţiunea constată un fenomen special şi fericit al desvoltării progresive in societatea română şi anume, că la noi n’au fost acele sguduiri violente şi sângeroase, provocate in alte ţări prin Gestiunile sociale Cu atât mai mult astăzi trebue să ne ferim de idei sub-versive, cc ar putea nelinişti pe puternicii noştri vecini. Din Domnu Ştefan Albu, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, actual membru' al tribunalului Suceava, judecător de instrucţiune la acelaşi tribunal, in locul dom-1 * * nului Dimitrie Liciu, care va trece in alt post. Domnu Gr. Alexe, licenţiat in drept la facultatea din Bucureşti, fost supleant şi actual judecător al ocolului Fălticeni, membru la tribunalul Suceava, iu locul dotn-J nului Ştefan Albu, înaintat. Domnu N. Iorgulescu, licenţiat in drepll de la facultatea din Iaşi, actual supleant la tribunalul Roman, procuror la acelaşi Iri-bunal, iu locul vacant. Domnu M. Tâut, care a absolvit curs de drept la facultatea din Iaşi, actual su1 stitut la tribunalul Roman, supleant la t celaşi tribunal, iu locul domnului N. lor guleseu, iuaintat. Domnu I. C. Botez, fost substitut, sub-1 stitut la tribunalul Roman, in locul domnului M. Tâut, inaintat. Domnu B. Balaş, fost ajutor de jude de ocol, ajutor la ocolul Olt. Domnu Dimitrie Pironescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Brăila, ajutor la o-^ colul al II-lea Brăila, in locul domnului Matei Nistorescu, demisionat. Domnu Dragu Ştefâuescu, actual copist in grefa tribunalului Brăila, ajutor de grefă la acelaşi tribunal, in locul domnului D. Pironescu, inaintat. băcanul cu mân iii. un diamant albastru? Cerule sfinte? Daca nu mG im-părtăşiam azi dimineaţă, vedeai tu cum te-aşi mai fi făcut eu să urli. Spune'mi de diamant galben, de diamant verde sau de diamant roşu! Dar nu ’mi spune dc diamant albastru, sau te fac eu acum să vezi albastru ! Acela nici nu este diamant. Biata femeie ’şi muşcase limba pentru prostia ce a făcut şi nu mai scoase un cuvent măcar din gură. Băcanul continua a borborosi mult timp. Apoi se ruga politicos dc femeia sa să’şi retracteze acea grozavă minciună. Ea nu'i dote nici un respuns. Oh ! daca nu mă impărtăşiam azi dimineaţă! murmura moron bietul om, doja in patul son şi pe jumătate adormit; daca nu era azi duminică !... Femeia sa tăcea. Dar cănd simţi, după sforăit, că bărbatul seu dormia deja-, nu putu răbda şi apropiind gura dc ure-cliia sa: — Nu şti ce vorbeşti, era un diamant albastru ! strigă ca cât o ţinu gura. Băcanul se sculă repede din patul sGu şi se uită la ceas. Era douC-spre-zece şi un sfert; duminica tre- cuse deja: putea aşa dar să bată pe ncvastă-sa! Dar femeia sa ’l bătu cum sc cade, ii isbi in ochi şi’l făcu de astă dată să vază albastru. A doua zi, cine el intălnea, nu lipsea a’l intreba de unde vine că este albastru la ochi. Ca puritan onorabil, băcanul nostru nu minţea nici o dată: el spuse aşa dar istoria diamantului albastru. in numărul amicilor soi ora şi un giuvaergiu. El sc duse dai a'l consulta. — Jim, ii zise ci seara, intre doe pahare cu berc, vezi tu semnul ăsta albastru in ochi V Femeia mea mi ’l-a făcut, liind-că ii am vrut să cred că fiica noastră a primit pro-sent dc la şahul son un diamant albastru. Oare poate să existe ceva aşa, spune’mi ? — Bol», ii răspunse tovarăşul son, albastru la ochi sc găseşte destul in lume, mai ales iunia de dimineaţă ; dar diamante albastre nu sunt multe. Astea sunt paseri rari cu toate acestea tot se ved. Marele Mogol are pe cel mai mare din această specie; ci cântăresc T (>5 carate (1). Poţi cumpăra unul şi de la Maharadscha ia Deliii: acesta este mai puţin scump, (1) O mică măsură da greutate cu care se cântăreşte pietrele preţiose. el nu cântăreşte de căt 60 carate. Un altul mai frumos de căt cel din urmă, şi minunat tăiat, există incă, in tesaureie sultanilor Turciei, acela pe cărei poartă lîica favorită in ziua cununiei sale : el cântăreşte 77 carate şi valorează şease sute de mii lei; el are mărimea unei nuci. — Ei bine ! acesta este pe care T are fica mea ! Giuvaergiul dete din cap cu un aer gânditor. — Ascultă-me Boli. Diamantul albastru nu se cunoaşte aşa lesne. El are o maro asemănare cu o altă piatră ce so nviinescc turmalină. Ateista este asemenea do diferite culori ; sc găse.sce iul re ele şi albastre. Ca şi diamantul, el rosfrănge raze luminoase. şi joacă culorile curcubeului ; frecat cu un ciorap ca atrage, caşi diamantul, foiţe de oţel. Turma-lina albastră se- numeşte Sapiiir do Bresilia : noi o numim incolită. Cel ce nu o cunoaşte bine, se poate lesne inşeia. O turmalină tot aşa de mare ca diamantul sultanului nu face mai mult dc căt trei-zcci şi trei livre. Caratul nu face nici o guincă şi caratele turmalinei nu se înmulţesc, ele sc adun numai. Albind acestea, băcanul se intoar-se a-casă şi incepu a’şi rîde de fe- meia sa. — Ei bine ! ’şi-a ris rău de voi musulmanul vostru. Unei falşe sultane nu dă cine-va de căt un falş diamant. Ah ! ştiu acum ce este; ii poţi spune : este un Sapliir do Bre-siiia diamantul lui. Nici nu trebuia să’mi mai spui de densul. Băcăneasa aştepta cu nerăbdare şi cu mare grijă dumineca viitoare, pentru a sc putea duce la fiica sa şi să'i istorisească teribila descoperi re a bărbatului seu. Frumoasa Ilafisem dote din temeri. — Co’mi pasă, reluă ea, că diamantul este falş, dc oare cc ei nu este! Băcăneasa voia să atle daca este adevărat cele ce i-a spus bărbatul seu. De atunci, toată istoria se întorcea împrejurul acestei chestiuni-este un diamant falş sau adevărat ? In ăuteiul cas, toată recitarea a-vcnturilor iui Fidel-Ahmcd-liey, torisite de d-nu Herby, nu erau de căt basme inventate după plăceio. pentru a învălui nişte amoruri clandestine cu o altă femeie. Şi atunci, care femeo este capalu-lă să rămână in o ast-fel dc nesigu- ranţă ? Băcăneasa spuse multe fiicei ş| sfărşi prin a’i întoarce capul: -sl1 TIMPUL E OFICIALE isilo Demetrescu, actual copist eomptabilitâţei generale, s’a ,c(ia de verificator clasa II in pe, in locul domnului Aureliu aiisionat. ţeneral al judeţului Muscel este in sesiunea sa estradonlinară eio 1883: să se ocupe şi cu * urătoare : ■ pronunţe asupra cestiunilor pri-li sposiţiunea agricolă-industrială ; f . asupra tacerei unui iniprn-pentru înfiinţarea casei de «1 iu acel judeţ; c) Să se pro-a cestiunei privitoare la facerea Inut in numele comunelor cari litru a işi putea construi loca-e ; d) Să se pronunţe asupra iivitoare la determinarea resur-Brii pentru sporirea veniturilor i care să se poata echilibra bud-lui pe eserciţiul viitor 1884 — * reguleze personalul technic cum şi să determine lefile perse va fixa ; f) Să hotărască cari urmează a se construi pole cu sumele alocate prin bud-) i aleagă pe membrii pentru di-jsiuni, in cari urmează să ia parte membru din consiliu. Cadavru. — In zioa de 2 Maiu curent, s’a găsit un om mort in cătunul l’iscu, pendinte de comuna Islazu, plasa Vădeni, judeţul Brăila. După cercetările făcute, s’a constatat că el ora de tel do peste Milcov. fără a se şti comuna, plasa sau judeţul, se numea Vasile Nicolae al Fru-inei, in etate ca de 35 ani, era in calitate de servitor la moşia Nazaru şi că moartea sa nu a provenit prin violenţa. înecat. — Individul Gheorghe din comuna Croţeni, plasa Olteţu-de Jos, judeţul Vâlcea, servitorul domnului Florea M. Si-măiu din comuna Stăneşti, la 11 Maiu curent voind să dea ajutor unui văcar caro era să se inoce iu apa Oltului, s’a aruncat in rîu, do unde nu a mai putut esi şi nici nu s’a mai putut găsi mort sau viu după scrupuloasele cercetări ce s’au făcut. Grindinii. -- In zioa de 11 Maiu curent, a căzut in comuna Dărăşti din judeţul V laş -ca, grindină de mărimea unei alune, cau-sând stricăciune la II pogoane legumi ale locuitorilor şi 15 pogoane rapiţă ale domnului Theologu Emanoil. Triintit de cal. ~ La 13 Maiu curent, un servitor văcar al domnului Mavrodin, arendaşul moşiei Cojoceasra, pl.-sa Balta, judeţul Brăila, anume Sava Buligaşu, incă-lecănd pe un cal, calul ’l-a trăutit, ast-lol că nesto căte va ore a incotat din viaţă ibat definitiv convocarea consi (trai al judeţului Constanţa, in Iiraordinară, pentru zioa de 3 ; a se ocupa cu obiectele urmâ- verifice titlurile unui nou membru ; nsiliu ; b). Să decidă a-upra in-işi pentru acest an a aresturilor pă judecătoriile de ocoale, cum şi asupra mijloacelor din cari să #jl? asemenea cheltuială ; c). Să rota budgetului judeţului, aprobat Jreiţiul anului 1883—1884 ; d). asupra terenului pe care să se dificial şcoalei model ; e). Să cer-sâ aprobe compturile judeţului pen-financiar 1881 —1882 ; f). Să se asupra clasificărei drumurilor ju-i a mijloacelor de intreţiuere şi acelor drumuri ; g). Să aviseze âsurilor necesarii pentru repararea „trăirea palatului administrativ. Trei copii.—La 15 Maiu curent, Maria soţia lui Dumitru Constantin al Popi din comuna Runcu, plaiul Vulcanu, judeţul Gorj a născut trei copii, dintre cari doui de sex masculin şi cel d’al treilea de sex femenin, insă unul de sex masculin s’a născut mort cei alţi doui impreună cu mama lor sunt bine ŞTIRI TEATRALE Teatrul Dacia —Sămbâtă, 28 maiu, se joacă piesa ; Hoţii de Codru şt Hoţii oraşe dramă in 5 acte şi 7 tablouri. r c ad o iţ- m 30 Varietăţi împreună cu o copilă de 3 luni libă de pe moşia Cioara, tot acel luat coliba foc şi a ars impreună la femeie şi copila. Din cercetările ,4- primarul local, « P"*»P»™ “| ^ s„mti ,i a Hinului produs un fenomen destul de n Vi! Din Districte (le foc.—Femeia Maria lui Gosta-ir din comuna Şipotele, judeţul Iaşi Grădina Orfeu — Tinerii artişti asociaţi. Deschiderea stagiunii de vară la 4 Iunie, sămbâtă. Se va juca Desertorul dramă populară. Intre piesele ce vor juca sunt; Eeul Satului, vodevil popular in 4 acte, Primarul din Găeşti, comedie. Fetei» din şapte sate, Bogdan al 1 V-lea, Călugăriţă ebraică si imperat'd. losif II etc. -- Oi chestia din Braşov. Representaţiile voi uirna ie-o-ulat : Marţi, Joui, Sămbâtă şi Duminică. Un f nomen meteorologic. — In o-innea răsăriteană a Franciei, şi mai a provenit din interiorul acoperită cu feu. inţeze cel puţin pentru o zi a-âisterios diamant, pentru ca ta-sil poate să'l arate la vre-u- 01 cei d’ăntei giuvaergii ai 0- urma unei zile calde şi re-cu s’a curios. In fortunoase. S’a lâ sat sunt acum 10 zile do o dată o ceaţă foarte deasă intr’un mare numâr de localităţi. Această ceaţă sau negură degagea un miros tare de sulfur. Pentru că 9ă se ivească ceafă, trebue in tosă generală ca aerul să fie Săturat cu umezeală, ceoa-ce nu avu loc aici, de oarece hydromelnil abia arăta căto-va urme de umezeală in aer. Ceaţa sau negura se ştie că nu diferă de nori de căt numai prin situaţiunea ei mai apropriată de pămint ; ea este ca şi ei compusă din vapori de apă in forma de sferule studiate cu deosebire de cătră Saussure, Kratzenstein şi Koenitz, căror ei iau dat numirea de vesieule. I). Koenitz a măsurat cu ajutorul unui foarte lin microscop mai multe din aceste sferule şi a constatat că diametrul lor mij ociu este 0.m.m.0224. Acest diametru e. te variabil; in Februarie el se urcă pană h 0.m.m.3489. iăr in august scade 'a O.m m.1402. Este bine inţel 3 că aceste măsuri nu pot fi considerate ca nişte re-sultate cari pot să varieze după gradul de saturaţiune a aerului. Când aerul este săturat cu vapori de apă aceşti vapori se precipită sub formă de rouă, dacă temperatura pămintului este mai puţin rădicată de cât a straturilor atmosferice ; si din contra, dacă pămintul oste mai cald de căt aerul, vaporii se rădică şi devin visibili. Acest fenomen se poate observa adoso-ori seara in văile umede după apunerea soarelui. Dar fenomenul care s'a intămplat zilele trecute, de şi presentă acelaşi asp°et ca şi ceţele ordinare, diferă de aceste in mod esenţial. Explicaţiunea acestui fanomen meteorologic na fost incâ până acum bine definită. Ceţele seci, cum s’a numit fenomenul menţionat, şi cari s’au putut observa pănâ acum sunt datorite sau erupţiunilor vulcanice sau arderii de turbă pe o vastă intindere. Dar acolo unde s’a produs fenomenul nu sunt nici vulcani, nici turbiere in vecinătatea regiunii unde s'ă produs fenomenul. Ar putea cine-va să susţină că această ceaţă a fost dusă acolo de viDturi din locuri in-depărtate, căci şi la 1883, o ceaţă seacă a năvălit aproape asupra Europei întregi; compusă din’trun fum măi mult sau ma puţin amestecat cu cenuşă, ne conţinend nici-o urmă de vapori de apă. Aceasăt ceaţă coincidă cu o erupţiune violenta a vulcanului llecla din Islanda şi cu nişte vast' incendii de turbiere in şesurile Balticei. Acelaşi fenomen, inse m pro-porţiuni mai mici, a avut loc in anii 1822 şi 1S3S. In Anglia, şi anume la Londra, ceaţa legendară este compusă in mare parte din fumul ce iesă din usinele ce incunjură.oraşul apoape fără nici o Întrerupere. In Belgia asemeneă au avut loc dese ceţe seci din causa ardorii turbierelor. In fine incendiile destul de dese ale vastelor păduri dau şi ele loc la asemeni ceţe de o mare opacitate. Une-ori s’au observat in Europa ceaţă compusă din nisip mărunt adus din deşei- turile Africei de vânturi puternice şi pur tate la distanţe considerabile. S’au mai ve 7,ut asemene şi nouri compuşi din polenul Morilor de copaci şi mai cu seamă de brazii din nordul Europei şi al Amoricei. V. C. Societatea „Corpului D (tactic11 Domnii membri ai acestei societdţi sunt din nou convocaţi pentru ziua de 5 Iunie, orele 2. p. m. in localul liceului sf. Sava, avCnd la ordinea zilei modificarea mai multor articole din statute. Se cere a fi prosenţi in adunarea generală cel puţin 25 membri cari să susţină propunerea. Preşedinte B. Bocrescu şi 15 cruceri porto pentru bani pentru România. Austria şi 70 Vechile iustitnţiuni ale Uomiiniei (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, do domnii Ioan Brezoianu. — 1 volum 80. 5 lei De vânzare la librăriole B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Elemente de Drept natural sau Fi-losofia Dreptului, de Chri-todulo I. Buli-otis, doctor iu filosofie şi litere, doctor in drept, avocat. AGENŢIA VAPOARELOR Ou inceperc de 27 Maiu (8 Iunie) a. c. vapoarele de pasageri vor pleca din Giurgiu şi Rusciuc după următorul tarif spre insusul dunărei : Plecare de la Giurgiu : Mercuri, Vineri şi Duminică la 10 ore a. m. Pleca.e din Rusciuc: (Oraş): Mercuri şi Duminică la 11 ort a. m. Vineri (dela gară) la 1 oră p. m A. V I » CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 28 maiu 1883. Uump. Vând Solo Renta Amorţişi bilă.. . . . 918/, 92i|j 5°|i, Renta Română Perpetnă , 91'[2 92'/.. 6°|n Obligaţiuni de stat. . . . 978), 9S'[2 6o|0 Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104--- 5o/o , Monicipale .... 86--- 863/, 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 228--- 233- 5olo Scrisnri funciare rurale. . . 92i/s 92*/s 7oio ., Scrisuri Rurale.. . . 1041)2 1051/, 5o[o Scrisuri fonciare urbane . . 89i|4 90- Gojo > , , 99'la 100>/4 7o;o » » * 1031(2 104'[, lmpr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Bancei Naţionale Române2501 1350 1360 , , Soc. cred. mob. rom. 2501. 218--- 220- . > , Rom. de construcţii 5001. 518--- 520- . , > de Asig. Dacia-Rom 3001. 365--- 370- > > > , > Naţionale 200 1. 233- 235--- Diverse Anr contra argint...... 2» h l 38 > > Bilete de Banque . . 28/fl 2 6|8 Fiorini valoare Anstriacă. . . . 210*1-2 2.12- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99*|- 100'/, de că vor găsi in fiecare număr al Curierului Financiar o rubrică specială de Trageri la sorţi pentra toate valorile din toată Europa tolerate de legea noastră asupra loteriilor. Această Rubrică va satisface cu prisos pe toţi acoia care priimoau penă acum zia-îe streine şi cari sunt supuse confiscării cănd publică trageri la sorţi netolerate de legea noastră. Redacţiunea „Curierului Financiar“ se oferă a da gratuit cititorilor săi orice in-l’ormnţiuni privitoare la tragerile la sorţi a valorilor de caro e vorba aci. Direcţiunea şt u 11 îlil alt tir uiahi fini prin a impune tăce-icrei in inima Hafiseinei. găseşte oare in lume o femee, auzind că brilantul, ce a pi'i-semn de amor, nu este de 1 diamant falş, o simplă turma--ă nu l ducă in secret la vre-âuvaergiu pentru a se asigura evor? Nil este numai piatra, mai ules inima ce voeştc a minutul albastru trece aşa dar Miliarul băcănesei pana mira. Băcanul il duse iute la cel *111 ' ouă piatra şi ue trase : Diamant de Golcon- . aloare, patru-zeci mii livre sterI acea zi nimeni nu'i putu scoa-e cuvinte din gura lui. Venea ■ a să cdmpere orez, brănză sau va, el era neîncetat gata a i • pentru patru-zeci mii livre. ;W-a, — in faţa a doui martori, u a face lucrul mai solemn, — *ru iertare femeei sale de lovi-Cc a primit de la dens 1 şi i toare să ofere omagiele sale celui prea inalt şi prea onorat senior Ei-del-Alimcd-Bey ; cu aceiaşi ocasiune el va da Hafisemei diamantul ^ seu adaogănd binecuventarea sa părintească ce refuzase pCnă atunci. Pentru această vizită o haină noua tu comandată la vBrul Dick, şi un act fu trecut înaintea judecătorului prin care părintele frumoasei Hafisem retracta ceea ce prelinsese penă m a-cca zi că d. Hcrby ar fi Oartouclic sau daca nu Era Diavollo sau chiar Sidiiiidcrlianiies, rudă cu Robcrt Lai-tcl&ny - Şi atcalâ că ginerele seu este un perfect gentilom musulman. VI r. oare i-o dete cu aces- giuvacrgiti din oraş, pi mise de a dumineca vn- Muite evenimente mari alo istoriei universale decurg dintr im nuc, incident. Aici asemenea o bagatela dete de o dată o faţă cu totul nouă istorici diamantului albastru. Ziua. cănd băcanul alergă să şi comande haine era luni. Atunci cme mi ştie că un croitor, cbreştin bun nu lucrează nici o dată lunea, de o-ire ce lucrătorii petrec in acea zi acere ca, de marţi pe următoare, moşteni confecţioneze un costum Prin urmare nă duminica Dick să complect, pantalon, vestă, haină, ©r NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Almanahul „României june“ clin Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „România juni", Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi streinătate precum MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PI ANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Mnsicâ, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis de legaţiunea Rusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa isky . . ■ . p. 2 lei es belles de Bticcirest idem de Fr. Schipek 2 „ Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 2 „ Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Fleurs Roumanies potpouri de B. Ferlendis. 2 „ C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat in Strada aproape ca şi cum ar pretinde ca o mierlă să cănte ca o privighetoare. Mierla ar putea să promită, dar 11 ar isbuti mai mult de căt meşterul Dick confecţiona hainele in cinci zile. Şi fără aceste haine nici nu se putea gRndi a face această visită so- emnă. Aşa dar ea fu amânata pentru a doua Duminică, Aşteptând această zi mare, bietul lăcan, ne voind să ajungă să 1 se taie gâtlej 111 pentru acest diamant, se duse şi ‘1 eon fia casei regale de iepuncri şi ascunse recipisa intro ndoitură a legăturii sale, pe care mi o părăsia nici noaptea. Tocmai in cursul acesteiaşi sep-tămăni. sft ii.tcnplâ ca trei neguţători turgi, stabiliţi de mult timp la Londra, începură liniştit a licuida a-iaccrile lor, dcsfăcbnd înărlur.le incasănd sumele ce aveau dc luat şi refulând pe creditorii lor. Dar, 111 toate acestea nu era nimic care se poată părea ciudat cuiva. In fine, sosi Dumineca aşteptată cu atâta impacienţă Ş* cmatatea mari pregătiri. Hainele băcanului fură ga^ ta. La prima încercare, ’l superară puţin din toate jiărţilc, dar ce vrei erau haine noiii ; rPul se putea remedia dupe ce le purta de doue, trei ori. Di/ipnil/ chirurg-dentist are onoa-. (\lDnll\i rea d’a face cunoscut că a 1 enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. îndată, dupe serviciul divin, onorabila perecliie se puse pe drum, şi la prânz băcanul şi soţia sa sosiau la faimosul palat. Acolo o infricoşată surprindere ii aştepta. La porţile castelului poliţaii veniau şi se duceau, şi gendarmi călări umblau prin al cele parcului. In curtea palatului ei fură primiţi de femeile de serviciu, palide ca moartea, cari nu lc puteau istorisi colo cc s au in-templat. Ei [iuţea să le vadă cu pronii lor ochi. îndată fură conduşi in Camera de culcare a hcyului. Acolo, po un pat- zăceau Eidcl-Alimcd şi frumoasa Halisem. (lupul tinerei sultana atârna inert; perul seu lung despletit atârna pe covor. O [ilngă mare sfaşia frumosul ei sîn. Mana dreaptă a lui Aliment părea că voeştc se ascundă această rană, şi mâna sa stângă se incerca a ridica capul frumoasei sale Hafisem. El insuşi nu mai avea cap ; nu mai era de căt trunchiul corpului seu care zăcea acolo. Uşa tezaurului a lo.M spartă ; toate bijuteriile şi toate valorile au fost rădicate. Din servitorii lui Almied, doui lipsiau, tocmai aceia cari erau de gardă in acea noapte. Dupe toate se putea credea că aceştia sunt 0-moritorii. In acea-şi zi, cei trei neguţători turci dispăruseră din Londra. Dupe deposiţiunca băcănesei, nu mai era îndoială ca Ahmeil să nu fi fost asasinat de trimişii Sublimci-Porţi, cari, ca probă de misiunea lor îndeplinită, trebuiau să aducă la Constantinopoli capul şi tosaurele beyului. Cn toate acestea, ei nu putură lua şi diamantul albastru. Acesta se afla ăncă la casa regală de depunere care ’l liberi mai târziu băcanului, dupfi ce toate femeile haremului au jurat. că acest giuvaer a fost intr ado.vBr dăruit fiicei sale do Eidel-Aluned-bey. Băcanul vendu briliantul pentru o frumoasă sumă. Din Bob băcanul, el deveni un marc personaj ; dar numele do Boshow (paşa) tot ii remase. Adevăratul seu nume se uită puţin căte pufin. Cât despre diamantul albastru, el trecu apoi in mâna unui bogat bancher din Amsterdam, numit San-l lopc. Probabil că acolo trebue să fie ancă. Iată această istoria de fee, astfel cum s'a petrecut in vecinătatea Londrei, in 1783, şi ast-fel dupe cum a fost uniform relatată in cele trei jurnale ale metropolei. Trad. de Dcmioc. a ********* **** ***: TIMPUL Perenele CARI OUNOaO PILULELE DOCTORULUI BUCCRESCI f DIN PARIS 1 inu esitapase purga, atunci candelesimtacâsta [trebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci de obosâia, pentru ca, contrariu cejor alte purgative, acesta nu oper6ză bine decătcănd este insolit de uă bună mâncare şi de beuturi întări-[tbre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care i alege, pentru a $epurga, cea sul şi mâncarea J ^cari îi convin mai bine, dupeoccupatiunile A ^seie- Obosâla purgatiunei fund annulată M prin effectui bunei alimentatiuni. Ies- & %ne se hotăraşce cineva a repeta purgativul ori de câte ori este trebuinţă. jf r»o BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2 2, Strada Smărdan 2 DEPOSIT DE MASINE AGRICOLI Lowiiiifi cele mai perfecţionate cn si fara apparat de ars pae dc ori-ee mărime MASINE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. etc DIN FAB RSHALI NOUA INVENTIUNE ED. PIN AUD aPun................. de IXO*A ssenta pentru batiste.... de IXORA pa de toiletta...... de IXORA ommada .... ■........ de IXORA liu ................. de IXORA raf de oroz......... de IXORA jsmetic.............. de IXORA 37, Boule rard de Strasbourgr, 37, Singurul Deposit allfi Aspasinei Mignot . SCOSTS & cr** (Gainsborough, Englltera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi Ia lucru. DIN FABRICA Adriaiice, Platt & Co. (New-York) i> * Mori. Mnnege şi Masine de treerat (cu manegiu) natoaze de pornmb, Tricurl, flrâpi. Maşlne de vintnraf. Pluguri, 91 Maşiue de Semănat, din fabrica HOFIIKHH & SCaiHANTZ (Viena) epou de părţi de macine. Preturi iţind priite I iCOy dicquemare ESI ROURN (Framcu' Gribeit* cre*c«rea WKmSfl P*,rttJui' I“P*d*i decolora ti uu«* ai 1 radi Pommada Epidermală ANT1PCLLICULARX Opraaea cldarva pirului. — Di* J™«^mitreu. - A.timplri minei- S‘ tUw Caut, *„,,, I cil tril sesonnl de Printă-vara şi vară am prii iioastra fabricHt.ni.e din Europa ni. imens asorti.neii .. nŞ Şi 1,1,1 stofL,|e cele mai moderne co noile Journalo. ^ 0,1 âeosi birc recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri dc Cocimiu si ] Vei t°S Uine °U Ş‘ ară ta|ie de Diagonal, Şeveot, Camt Kedingot şi Gilctdupă noul Journal. Pantaloni n< i reţun recunoscute di> moderate. U«viilnml ,1 «higienicâ, infailibila per-jÂJ ■II] 1 I I 1 |J ■VI Iservativă. Singura vinde-■ Tj B I | | 1 JA, 1 J || g [ J Icâtoare fara ai adaoga Se găsesce in tdte din Univers ş. la Paris Ia JULE FERRE farmacist, No. coi, ■eu. succesor al Iui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacişti. P*rfun\frH' flotilele Niomneului D1GESTOI (.HULE PRAFURI şi PASTILE paterson eu Bismuth şi Mttcmeslu Diplomă r «niiîîii* f“V4c*» 51 •un, 'nch'se fn cutii T£f'*la,®Jc^or model redus I dăm mai in albastru ce reprcr.i .n, ,nai TA>lT- - Nu trehuesen ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica mai bune din lume.^ 15Q) medalie primQ 1 8 7 6 P) copii şi persoanele slabe de pept , de s'omac sau atinse de g'ălbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măncareeste Raca-lioiif de Arabei aliment nutritiv şi reconstiiuanf, preparat de Delatigre-uier din Paris. (A se feri de con-fnceri. Deposit iu Romauia la principalele farm. ■ OTHES.âf{ k H- JeAfl Jw< rt' / «*4u*X iLlI/n/ * ‘"«•i I Mima 4 farit cutide reTg>ti(e de Timbrul bl (n inie l>hgi f • 1 CADELPI TAMAR INDIEN GRILLON VENINUL Ui, LIPSEI FOrte plăcut la beut, no prodticendn „wJ?-'OSfTlUNEi gastrice B.'mum.'ES? TZl. 4 se fer} de Imitaţii Garanţâ sigură dată Înscris, BUOURESCI 6 : strada vestei 6, I (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA medicale I I Hydvotlierapia, Z E ţOrthopedie, 4. Gimnastici Inhalaţi' viciul Ia domiciliu, S. Consultaţii lYledi cale. SECŢIA HIGIENICĂ I Bae abur.................. I bae de puună cu şi fără duşi Iei ” o „ n n jc ciment pi medicamente . . . 1 duşa rece sistematica I ?J 'r SINGER C “ poarfâ marea taţy'ă de cusut new-york. de sus a " ,U| FabrloeJ. G. NEIDLÎNGE^A^enlgeneral apia, 2 Electrizare, 3 . > -..........1 Medicale, 5 i, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser- IPSOS DE CAM PIN A CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA Şl MAI EFTINA TKNCUIÂLA PKNTRlfcASE ! ,50 bai de ABUI I NOTA. I. ItaiIn ile ab [iu tontu zilule t]o |a 7 |p&u& la 7 seara. -• Pentru Dame, insă dala pe «i'pteinana Viner miiieata pana la | post i Preţurile la secţia uir Ipnuipeellllui. » rLU.r*t,f V »•' onstuunnl d< „„ r"'* «PJ>.robat,„ 1778 de vecina SucWi Pricinuite d! •*r"