BmBATA 28 MAIU 1883 ^ABONAMENTELE ,:ti (ara, pp in . pe 6 lnnî. pe 3 Ian!, eiaktate pe an . 40 Iet 22 lei 12 lei 60 lei hjele ie priimeec la Administraţie. - <1 ini nistraţia, Oaleft Victoriei IVr. 33. TIMPUL Kiitală 10 bani număra fricte 15 bani număra REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VIII—No. 117 ANUNŢURI ŞI INSERŢII [.inia 30 litere petit pag. 17. 80 Reclame pag. III .... 1 30 > > II .... 2 50 » Aaenţnrile ;i inaerţiile se primesc “ncureştl, la Administraţia ziarului i« Tlena, la binronrile de annnţnri Heinrif 8chalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn ge primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. fctru a nu înceta cu trimite-anilui. Domnii abonaţi (le fudeţe sunt rugaţi să bi-ască a trimite costul abo- 11 ritului. Jucuresti, 27 Maiu 1883 ;a. franceza a guvernului a de-Şnisolentă, ca toată sluga peca-ânul o pune să injure. tatăm aceasta nu pentru alta, spre a face să se observe că |i<1 această foaie ăşi propune eze pe terenul bnnei-cuviinţe, ni ea, La Gazette de Uoumanie, ge de injuriele adversarilor ţiului, şi in special de ale Tim-atunci ea trece marginile cu-1 şi imbală cum e mai rSu. I îţiările ce ne a inspirat resu-t n legrafic al unui articol din ti U des Debats, privitor la situ-lil* * politică a noastră, n’au plăcut, in era şi natural să nu placă, tliului pe care-I blamează zisul ici ; şi din această împrejurare, aţii politici de la Gazetta, a-u-se in confraternitate cu noi, care confraternitate ne permi-o respinge, ca fiind afară din lunile ce pot atrage respectul o,—îşi încearcă spiritul in di> asupra Oposiţiunii, că nici ea de ceea ce a susţinut despre de Stat sub care ne aflăm, Timpul atacă pe Suveran d'a fiind că n a dat ordin să in-nflr o majoritate a Oposiţiunii Nr edinţa in cele ce proclamă iei este însuşirea numai a acelor lit*i fără rost, şarlatani linge-ta-ari îşi fac o condiţiune de e-ă din a exagera adevărul sau ina, dupe cum îşi inchipuesc place aceasta amfitrionului, am cunoscut asemenea lingăi, aănd ca Conservatori contra zi-iberali, şi cătănd a le exage-tstora miseria, ca şi lipsa de e, spre a complace Conserva- dj l t oameni de meserie, feneani, r identifică cu cel ce plăteşte, :>tă toate gusturile şi pasiunile, vai de adversarul acelui • de ispravă ! ac aceasta pentru că simt tre-a intra in bunele graţii ale ca să trăiască pe socoteala vechime se numeau dalcauci. poate dar avea aplicaţiune a-Oposiţiunii diatriba nesincerii cănd in legătură cu dînsa este o care Gazetta declară că se uveranului. Dar dreapta apli-; a aceleiaşi diatribe se intoar-icamente in contra celor ce o ;r o foaie plătită, intr’al cărora istlol intră neciedinţa in cele ce ►ui lovitură de Stat există aceea i conştiinţa tutora, atăt in ţară in străinătate, există şi chiar iul procedării la alegeri, pen-ndifiearea pactului dintre Su-cu Naţiunea, de către minis-uui singur partit, atunci cănd campania sa electorală are drept scop i mărturit a ucide corupţiunea, care residă in colegiele electorali actuale: cu corupţiunea nu se ucide corupţiunea, ci Naţiunea, cănd o partită, dispunem! ca guvern de toate mijloacele de a corupe, işi propune a schimba Constituţiunea. Deci, conştiinţa publică n’o va schimba de sigur denegările foii întreţinute din fondul reptilelor; dar numai ne va da noă de lucru, a repeta probe deja făcute spre a res-turna insinuările ei cutezătoare. Intr’adevăr, revenind la probe făcute, daca este a constata fondul alegerilor din cari au eşit actualele Camere de revisuire şi care constituo lovitura de Stat, probele se găsesc in acusaţiunile ce’şi-au făcut roşii intre ei, cu ocasia verificării titlurilor, mărturind Sehilerul violinţelc, ameninţările şi corupţiunea întrebuinţată la alegerea deputatului Lascar al colegiului I de Gorj, cum şi speculaţi-unile făcute de către Stolojanu cu secretele de Stat spre a realisa milioanele dobândite; mărturind la rfen-dul lor Stolojanu şi Lascar terorismul întrebuinţat de Sehilerul spre a fi ales la colegiul IV al aceluiaşi judeţ ; toate acestea asupra unor alegeri cari, dupe acte, păreau operate in cea mai perfectă regulă şi in cea mai strictă legalitate. Oposiţiunea nu a cerut să se dea ordin de către suveran a se inventa o majoritate a ei; dar sau să se repete, cu ocasiunea unor alegeri pentru chiămare de Constituantă, acea faimoasă recomandaţiune ce a mai fă-cut'o in doă rănduri, de a se laşa alegerile libere ; sau, ceea ce era şi mai leal din parte-i, să chieme un minister din toate partitele spre a presida la severşirea alegerilor, mai cu seamă cănd acestea aveau a se face sub regimul unei legi care după propria mărturie a guvernului Majestăţii Sale favorisează corupţiunea. Ceea ce a cerut oposiţiunea de la Suveran nu se poate persifla de căt de către indivizi fără nici-un scrupul, căci, atăt precedentele căt şi usul constant in materie constituţională, legitimează asemenea cerere. Acum daca Majestatca Sa Regele n’a bine-voit a ceda la această cerere, şi alegerile s'au operat in tristul mod constatat, tGremul constituţional ’i-a fugit de sub picioare, lovitura de Stat este dată de către guvernul Majestăţii Sale. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 5 Iunie.—O depeşă din Saigeu din 5 Iulie anunţă eă totul e liuiştit la Hanoi, garnizoana nu e turburătă de inamic ; comunicările intre citadelă şi fortul de Ia Hai Phong, departe cam de 50 kilometri, sunt libere. Cele d intăiu intăriii de trupe trimişe la Hanoi au părăsit Hai-Phong la 17 Maiu. Citadela Nam Dink, luată cu asalt de către comandantul Riviere la 27 Martie 1883, e acum atacată de trupele inamice, dar a primit ajutoare de oameni şi muniţiuni. Berlin, 4 Iunie.—Reichstagul a votat in a doua cptire proiectul de lege pentru un nou impozit asupra zaharurilor ; cu această ocazie a decis facerea unei anchete in Germania, asupra sfeclelor şi fabricărei zahărului. Reicstagul a discutat apoi şi a aprobat in a doua citire mai multe părţi din bugetul Imperiului pe exerciţiul 1884 şi 1885. Paris, 6 Iunie. — Se telegrafiază de la Saigon că prootul Buchet, mi-ionar catolic in Tonkin, a căzut prizonier şi i s’a tăiat capul de către annamiţi. Curierul de la Senegal adevereşte ştirea despre supunerea tutulor insurgenţilor de la Cayor. unul din principalele state ale Senegambiei. Moscva, 6 Iunie. — împăratul a primit azi in audienţă particulară pe principele Alexandru al Bulgariei şi pe toţi bulgarii veniţi la Moscva pentru incoronare. Principele Alexandru a dat Ţarului un obiect de artă ce reprezintă pe Rusia acoperind pe Bulgaria cu scutul ei. Yiena, 6 Iunie. — Se telegraliază din Constantinopol : O telegramă de la fcutari semnalează inceputuri de tulburări in Albania, mai cu seamă printre Albanezii de la Castraţi, cari au atacat un convoiu militar. Nouă batalioane au fost trimise la Scutari spre a restabili liniştea. Ivadri bey, agentul Sultanului in Egipt, va fi rechemat, cu scopul d’a face să cază sgomotul că noile manifestări anti-en-glezeşti in Egipt provin din Constantinopol. Regina Engliterei a telegrafiat domnului Wyndham, însărcinat de afaceri al Brita-niei, să mulţumească palatului şi Porţii de măsurile luate in privinţa reformelor din Anatolia.[Regina Victoria pare ast-fel a considera ordinele Sultanului piivitoare Ia reforme ca o satisfacţie la mijlocirile făcute Sultanului de către lordul Dufferin.“ „Poarta grăbeşte cestiunea reformelor.“ In formaţi mii Posia află că d. ministru de res-boi a ordonat tutulor comandanţilor ca să nu se mai ceară ofiţerilor ce călătoresc cu drumu de fier fotografia legalizată de divizii. Tot in acest sens s’a dat ordin şi de direcţia regală a drumurilor de fier către toţi şefii de staţii. Este de notat in acest ordin că ofiţerii de ori ce grad sunt scutiţi a’şi arăta fotografia numai in caz cănd vor purta uniformă, a-minteri nu. Un ofiţer rus, aflat in Galaţi, a mers cu trăsura la Bărboşi, unde a examinat mai bine de o oră podul de pe Şiret, luănd diferite note, apoi s a intors la Galaţi spune tot Poşta. CRONICA S’ă autorizat epitropia bisericei Pitar-Moşu din Capitală să facă împrumutul cerut de 5.000 lei, pe termen de un an cu procente de 8 la sută, ca cu aceşti bani să clădească o casă pe un loc viran, proprietatea acelei biserici, lăsată ca danie de defunctul N. Călugăreseu şi soacra saMaria; iar la terminarea clădirei caselor să transmită creanţa a-upra societăţei creditului fonciar urban cu 5 la sută procente pe an. * S’a aprobat cumperătoarea locului domnului Furduescu de către comuna Piteşti din judeţul Argeş, cu preţ de lei 5.000, pe care să se constrnească ca arma pom pierilor din acel oraş. S a dat esecuatorul regal pentru recunoaşterea a domnului Criticos, in calitatea de vice-consul al Greciei la Iaşi, * S a numit in locul vacant de membru in comitetul bursei de comerciu de pelăn-gă camera de comerciu a circumscripţiei VII, cu reşedinţa la Brăila, domnu P. T, Sachiari. * Sa decretat regulamentul esposiţiunilor artiştilor in viaţă. * D-ni Silion Orbescu, şi Giani consilieri la curtea de casaţie, s'au numit comandori ai Coroanii Romanici şi d-ni Economu şi Stoicescu, membri la curtea de apel din Bucureşti, ofiţeri ai aceluiaşi ordin. * Localul curţii cu juraţi din Ilfov se va clădi in curtea primăriei. * Un conflict s’a iscat, se zice, intre procurorul trib. R.-Sărat, şi poliţaiul din acel oraş, cu ocazia unei iuspecţiuni făcute de procuror penitenciarului. Ambii funcţionari se acuză unul pe altul că s’au purtat necuviincios. * Director general al penitenciarelor din ţară s’a numit loc.-colonel Mateeseu, in locu d-lui Gr, Fălcoianu demisionat. RETRAGEREA OPOZIŢIEI Judecata de „Journal des Debats.“ Am publicat in rezumat telegrafic un articol din Journal des D&bats din Paris asupra retragerii oposiţiunii din camere. Azi reproducem articolul in cestiune in întregul lui : „0 grevă parlamentară, a cărei consecinţe ar putea să fie destul de periculoase, s’a ivit in România. Deputaţii şi Senatorii Opoziţiei au luat hotărirea de a părăsi scaunele legislative şi de a renunţa la mandatele lor. Extrema vivacitate a ultimei lupte electorale făcea se se prevadă un asemenea desnodăment, Astă-zi este afară din ori ce îndoială căminiselrul a întrebuinţat expedientele cele mai regretabile pentru a asigura succesul candidaţilor oficiali. Dar, ori căt de legitime ar fi acuzările representauţilor partidei învinse, el ascultă totuşi linei rele inspiraţiuni refuzând a lua iarte la desbaterile celor doă Adunări. Grevele nu au urmări mai pu-in desastroase in politică de căt in industrie. Ori căt de reduse ar fi forţele unei opoziţii, ea nu trebue SG dispere nici o dată că’şi va lua mai curend sau mai tărziu revanşa, pe cătă vreme minieră in rondurile sale un orator capabil de a apGra cu lărbăţie principiele şi doctrinele salo înaintea Oamerilor şi a ţerii. O abdicare, fie chiar momentană, e din contra mai tot-da-una pentru partidele politice forma cea mai sigură de sinucidere. „Mortală pentru Oposiţie, greva ce s'a ivit nu va fi mai puţin periculoasă pentru majoritate şi pentru guvern. Nu trebue să ascundem că situaţia internaţională a Romăniei este in acest moment destul de delicată. Noul regat e pus intre doi vecini puternici care nu se prea recomandă, nici unul nici altul, cu o de-sinteresare tocmai maro şi cari pot să sc înţeleagă cu o extremă uşurinţă in paguba noului regat, fără ai fi teamă ca va lovi, in guvernămentul lor interior, simpatii provenind din afinităţi de rasă. Pe de altă parte, afeeerile din Egipt şi deslănţuirea dc injurii de care s’au lăsat a fi tărăte ziarele din Londra contra ţCrii noastre, in cestiunea Tonkingului, au făcut pentru căt-va timp ori ce comunitate de acţiune diplomatică aproape imposibilă intre Englitera şi Franţa. Ast-fel fiind, Românii au să lupte in acealşi timp in contra relei voinţe a Rusiei şi a întreitei alianţe, şi nici nu pot conta pe concursul celor do-ue puteri occidentale separate prin prea multe neinţelcgeri pentru a putea să le vină in ajutor, intr’un mod eficace. „Negreşit, in asemenea condiţiuni preocupările de partid ar fi trebuit să înceteze dinaintea unor interese naţionale de primul ordin şi, in loc de a interprinde in momentul cel mai puţin oportun o reformă constituţională şi do a nu neglije nici un mjloc pentru a mări cu ori-ce preţ numărul deputaţilor şi senatorilor ministeriali, guvernul ar fi fost mai bine inspirat căutând să modereze lupta electorală pentru ca, la trebuinţă, se’şi asigure concursul oposiţiei şi a face ţara să primească sacrificiile necesare. „Toţi ştiu că întreita alianţă face astăzi să i se resimtă prea greu acţiunea sa asupra afacerilor Europei, pentru a lăsa sorţi foarte serioşi de succes negoţierilor angajate in acest moment de cabinetul din Bucureşti. Ori căt ar fi de contrarie echităţei naturale şi principielor generale de dreptul genţilor unele din dispoziţie-le adoptate de Conferinţa din Londra, cele trei State unite sub direcţiunea Germaniei vor opune un veto peremptoriu revizuirei ultimului Tratat. „Cabinetul Brătianu pare, de altcum, că are conştinţă de dificultăţile ce se opun la succesele intreprinde-rei sale, de oare-ce pare că se resignează a lăsa Austriei drepturi excepţionale de control asupra cursului interior al Dunărei, cu sigura condiţie ca ea s5 le aibăprintr’un mandat european. „Chiar reduse la această satisfacere de o curată formalitate, preten-ţiunile româneşti vor fi probabil respinse, şi poate că, pentru a străbate o criză grea, Cabinetul se va căi că nu poate face apel Ia patrio-tizmul opoziţiei. “ Inooroiiaroa TfTYirului Moscva, 23 Maiu.—Astăzi s’a serbat jubileul de 200 ani a regimentului de gardă Prcobrajenski şi sfinţirea .< tea-gurilor date cu această ocazie. La 9 şi jumgtatc a. in. veni perechea imperială cu toţi mari duci şi marile ducese in SemenowskiPosad, unde se inşirase in mare paradă regimentul jubilai-. Alai iuteiu s’a ţinut un Tc-Deum de campanie, apoi s’au sfintit steagurile şi s’au distribuit diferitelor batalioane de către matrona steagurilor, imp6răteasa, care ca şi marile ducese era îmbrăcată in TIMPUL culorile regimentului. După împărţirea, steagurilor, imperatul păşi spre invalizi înşiraţi lăngă regiment, Celui mai betrăn dintre ci unui uncliiaş de 99 ani, cu cărje, care a fost in res-boiu contra lui Napoleon I, Ţarul 'i prinse la piept crucea sfântului Geor-gc, iar prinţul Muntenegrului adause şi ordinul lui Danilo. Uncheaşul decorat nu mai ştia de bucurie. De aci perechea imperială plecă la Ismailow spre ;i vizita casa de invalizi. Pe la 3 ore perechea imperială veni, cu toată curtea şi cu prinţi streini, in pădurea Sokolniki, unde comuna Moscveia dat masă la 12,000 soldaţi de diferite arme. Lumea cea mai elegantă se adunase aci şi primi pe Maj. Lor cu ovaţiuni entuziaste, ca şi soldaţi. La intrarea foişorului imperial şeful oraşului, profesorul Cicerin. saluta perechea imperială prin o vorbire. Cicerin fu tractat de imperatul cam cu disgraţie, căci ii rSspunsc numai cu puţine cuvinte, ne mai luăndu’l in seamă. După ce siete puţin in foişor. Ţarul trecu pe estradă atară, supt care soldaţi şedeau la mese lungi, luă un pahar pus acolo cu rachiu şi cu voce prternică ridică acest toast: „In sănătatea bravei mele garde!“ Ţarul goli paharul, iar soldaţi, sărind ca electrizaţi de pe sc tune, începură să strige nrra! de mii de ori. După o pausă scurtă începu prănzul. Perechea imperială trecu printre ren- ( durile de bănci şi se întoarse apoi in Krcml. Ieri seară ziarişti de aici au aranjat un banchet in onoarea consilierului de stat Waganow. PROGRAMA PENTRU SERBAREA Inanprarei Statuei Ini Sîefan-cel-Mare iu Iaşi 5 Iuuie 1883 I - Ziua de 5 Iunie, la revărsatul zorilor, va fi salutată prin 21 tunuri. II M. S. Regele va porni de la Palat spre a psista la serviciul divin de la Mitropolie la orelo 10 '/*. La ora l‘/4, Majestatea Sa va asmilta rugăciunea ce se va lace in biserica St. iNi-colae Domnesc. III La oraJlb2, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Suceavei, înconjurat de înaltul cler, va face un srrviciu divin pentru sănţirea apei pe estrada ridicata lăngă Statuă, la care vor asista delegaţiunile : o) Corpurilor legiuitoare : 6) înaltelor curţi de casaţiune şi de comp-turi ; c) Consiliilor judeţene, comunei Capitalei, comunelor de reşedinţă şi a comunelor din localităţile unde au urmat bătăliile cele mai însemnate ale lui Ştefan cel-Mare ; d) Corpurile armatei ; e) Academiei romăne ; /') Universităţilor din Bucureşti şi Iaşi ; FOILETON ” A 1002-“ NOAPTE (Nuvelă fantastică) de M JOKAY VI Intr’o scară, dogele de te o mare serată, la care eram invitaţi şi noi. Cănd sosirăm la scară şi Lcila 'şt scoase velul seu, zării, spre marea mea frică, diamantul albastru, strălucind pe fruntea ei. Nu’i adresaiu nici o observaţiu-ne, dar suspinaiu ; era voinţa lui Allah ! A!ii de priviri sc aţinteau asuprii Leilei inele cănd apărea in societate. In acea seară Snsă, ca atrase atenţiunea generala. Eram pe spini pănă ’n momentul cănd părăsirăm acele măreţe saloane, Cu toate acestea ii ani indrăsnit sO i lac vre-o ob- IV Pornirea Majestăţei Sale pentru a asista la ceremonia inaugurărei Statuei va fi anunţată prin 21 tunuri. La sosire, M. S. Regele va fi intOmpinat de I. P. 8. S. Mitiopolitul, de domnii miniştri şi de comitetul Statuei : iar corul mitropolitan va eănta imnul sosirei. Majestatea Sa, ineunjurat de domnii miniştri, Ide comitetul Statuei şi de casa Sa militară, va lua loc pe estrada regală. V Serviciul divin terminat, musicele v->r intona rugăciunea militară, in sunetul tobelor. VT M. S. Regele va da semnalul des vel i ci Statuei VII In momentul desvelirei, I. P. S. S. Mitropolitul va stropi Statuea cu aiasmiU trupele vor prosenta armele, musicele vor căuta imnul, 21 tunuri vor face cunosi ut acest moment solemn. VIII Discursurile vor avea loc in ordinea or mătoare : 1)'Primarul urbei Iaşi ; 2) Delegaţiunea Corpurilor legiuitoare ; 3) Preşedintele academiei ; 4) Delegatul universităţilor ; După aceasta se vor depune coroanele. IX M. S. Regele va lua loc inaintea Statuei şi va ordona defilarea delegaţiunilor, scoa-lelor şi a armatei. X Seara oraşul va fi iluminat şi focuri de artificii vor avea loc. XI In zioa de 6 Iunie, la orele.... pe platoul Copou, la poligonul de tir, M. S. Regele va distribui premiile concursului general de tragere la ţinţă. La 6 ore seara, se va da banchetul in onoarea delegaţilor, la care Majestatea Sa va bine-voi a lua parte. Seara musicile vor cânta pe pieţele şi in grădinele publice. XII In preziua serbărei va avea loc : 1) Primirea delegaţilor la gară de către primărie; 2) O conferinţă istorică asupra lui Şte-lăn-eel-Mare, ţinută la universitate de către unul din profesorii nnivorsitâţei. 3) Retragerea cu facle dinaintea palatului regal, porcurgend stradele până la Statua,—şi concerte in grădinile publice. GAZETA TRIBUNALELOR Iutr’una din cronicele noastre precedente, am vorbit despre procesul intentat de un preot din terguleţul Ollioules (Francia) in contra primarului local care pusese nişte tineri să tragă clopotele bisericei in onoarea serbâtoarei naţionale de la 14 Iulie. In urma conclusiunilor procurorului, Tribunalul, considerând afacerea ca un act de servaţiune. Pentru ce, intr’adevCr, se’i i-au plăcerea sS vorbească toată lumea de diamantele sale? Luna următoare — era pe la Începutul primăverii — mersei intr’o zi dupe prănz, să mB prcumblu cu densa la insula Sfântului George major. Aerul era plin de parfum deja-einthe, eu care se amesteca odoarca resinoasă a tinerilor c-.yprii. Exlinbiţiunile eyprilor este ca o presimţire de moarte iu mijlocul te- j ricinii. Ţot de o dată, oşiră dintr'o dumbravă doi aruăuţi. din instinct, acoperii pe Leila cu mantaua num. şi puseiu mâna pe spada mea. Dar, in acea zi, era multă lume in grădină, şi eu aveam suita mea. Cei doui arnăuţi trecură liniştit pe lăngă noi, fixăndu-ine. Leila incepu să rîdă de frica mea de cei doui urşi schimonosiţi. La Veneţia, erau atunci oameni din toate naţiunile liimei; aceste doue figuri aparţineau, fără îndoială, equipagiu-lui acelui corsar, ancorat ăncă din ajun la Lido. Căci Veneţia făcuse a-tunei un tractat cu Statele barbare şi le plătia un tribut anual pentru pură adminislraţiuue, 'şi-a declinat competenţa de a statua asupră’i, şi a condamnat pe preot la cheltueli de judecată. Dreptul. Exposiţiunea de electricitate din Turin Pentru a se putea lua cunoscintă mai cu inlesnire de disposiţiunile regulamentare după cari se va face exposiţiunea de electricitate din Turin in Aprilie 188-1, se publică aci regulamentul stabilit do către comitelui esecutiv al exposiţiunei, care copiind disposiţiunile următoare : Art. 1. Industriaşii streini vor fi admişi la esposiţiunoa generalii, ita’iană care va avea loc la Turin de la Aprilie pănă la Oc-tombre 1884. pentru clasele cari au raport la electricitate. Art. 2. Esposiţiunea de electricitate coprinde grupele următoare: 1. Grupă : electricitatea statică, maşi- ne electrice prin frecare şi prin influenţă, electrofori, condensatori, electroscopi, ete. ; • 2. Grupă : electrochimia : materiale pentru aparate şi pentru circuite electrice, pile şi accesori, acumulatori, vase poroase, isola-tori, etc.; 3. Grupă; aparate pentru studiul curentului electric. a) Instrumente pentru masurile electrice busole geometrice, galvanometri, electro-di-namometri, etaloane de capacitate, etaloane de resistenţă, cutii de resistenţă, reostaţi, e-lectremetri, etc.; b) Aparate pentru studiul proprietăţilor curenţilor şi pentru demonstrări didactice relative: pile termoelectrice, aparate pentru electro-magnetism, aparate pentru studiul curenţilor induşi, bobine de inducţiune, etc. ; 4. Grupă : aplicaţiuni la transmisiunea semnalelor şi aplicaţiuni aualoge, Iudicatori la distanţă, cronografi, nume-rătoari electrici, inregistratori, oroloage e-1ectrice ; . 5. Grupă: telegrafe, telefona, microfone ! 6. Grupă: aplicaţiuni la sciiuţele biologice ; 7 Grupă: aplicaţiuni la siguranţa pe drumurile de fer, semnale, sisteme de bloc, etc. ; 8 Grupă : aplicaţiuni la esplosiunea minelor şi analoge ; 9. Grupă: producţ.iuni industriale ale curenţilor electrice, maşirie mngneto-elec-trice, şi dinarno electrice ; 10. Grupă: iluminare electrică; 11. Grupă : transport la distanţă şi im părţire a energiei mecanice prin electricitate, căi ferate electrice, aratul electric : 12. Grupă : eiectro metalurgia şi galva-noplastia ; 13. Grupă: aplicaţiuni diverse; Art. 3. Exposanţii streini sunt consideraţi de o potrivă cu cei naţionali ; ei vor avea aceleaşi drepturi şi acelea.ş recompense. Recompensele şi distincţiuniie se vor conferi de către juriul esposiţiunei şi vor consta din diplome do onoare, medalii de a protege corăbiile ci de mărluri. Cu toate acestea, această întâlnire înb tulburase, şi, a doa zi, un vrusei să merg la bal mascat. Dar destinul Leilei o ducea acolo. Ea m6 rugă atât, in căt trebuii să mc hotărăsc a o conduce la bal. O mare animaţiune domnia pe canal. Gondolele alunecau şi se incru-ţişau, pline de lipsei de toate colorile. Dar, mi se păru ciudat că una dintr'RnscJft ne urmăria cu mare stăruinţă. Piscul seu sc termina in cap de crocodil şi intr’ensa eraţi doui oameni in costume brune. Lăngă scara cea marc, unde trebuia să debarcăm, această gondolă ne luă dinainte, şi cei doui oameni săriră mai iute de cât noi pe trepte. Puţin lipsise ca gondolă noastră să iiă răsturnată de a lor, ceea co nu se intemplă nici o dată unui gondolier veneţian. Eu apucai ancora de ţermurit spre a mc sprijini intr’ensa. In acela-şi timp, doue focuri se auziră in partea mea. Privile mele sc aţintiră atunci asupra celor douB masei cari le slobozisc. Eu nu m6 siin-ţiam de loc rănit: adcvfcrată minune, căci ci trăsese asuprea mea ! Eu aur, de argint şi de bronz şi din monţiuni onorabile. Art. 4. Toţi acei cari vor dori a lua parte la esposiţiune, vor trimite comitetului esecutiv cererile lor de admitere in dublu esemplar, coprinzfnd toate indicaţiunile tre buincioase şi tot ce ar putea specifica produsul de espus, precum şi iplicaţiunile sale. Cererile trebuesc presentste inainte de 31 August 1883. Alt. 5. Comitetul pune la disposiţiunea esposanţijor forţa motrice necesară aparatelor lor. Această forţă se va da gratuit pont!u iluminat şi pentru esperimentele co vor trebui a se face, in urma unei decisiuni a comitetului in galerii şi ia grădini, in acost cas se va face gratuit şi insţalaţiunea conductorilor. In toate cele-l-alto caşuri forţa motrice se va da pe un preţ de 30 pănă la 50 centime pe oră şi pentru cal-vapori după numărul orelor de lucru şi după cantităţile de forţă motrice întrebuinţate. Esposanţii vor putea face esperimentele lor in sălile şi localităţile cu 1. se vor pune la disposiţiuue de comitetul ese-cutiv. Comitetul işi reservâ regularea impârţirei forţei motrice, conform cu cererile şi cu particularităţile întrebuinţare]. Art. 6, Spesele de transport şi de ins-tniaţiune a maşinilor şi aparatelor privesc pe esposanţi. Comitetul va face paşii necesari pentiu a obţine de la administraţiu-nile căilor ferate reduceri de tarif pentru obiectele destinate pentru esposiţiune, cari insa in ori-ce cas vor trebui a se trimite francate. Art. 7. Esposanţii in absenţa lor trebuesc să delege un representant la Turin, cu care comisiunea de organisaţie se va pune in raport direct şi care va trebui, sub responsabilitatea lor, să ingrijeaseă de instalaţiu-nea şi funcţionarea aparatelor, de curăţenia localelor şi a obiectelor. Acest delegat va fi insarcinat de a da explicatiunile cerute de visitatori. In tot caşul persoanele însărcinate cu acest serviciu vor fi supuse regulamentelor şi disposiţiunilor adoptate de comitetul esecutiv. Art. 8. Asupra admiterei aparatelor de espus, comitetul esecutiv va decide după a-visul comisiunei speciale. Această decisiu-ne se va iuregistra pe una din co-piele cererei, care se va restitui esposantu-lui şi care ii va \servi de titlu de admitere la esposiţiune. i Deliberaţiunea >\omitetului e fără apel. Comitetul va puteâ in momentul receptiu-nei obiectelor se rdfuse admiterea acelora cari, din cama iudicaţiunilor neîndestulătoare ale esposanţilor din cererile lor, n’au putut fi recunoscute de neadmisibile, de căt in urma acestei inspecţiuni matei iale. Art. 9. Obiectele espuse nu vor putea fi luate inapoi inainte de includerea espo-siţinnii. Art. 10. Comitetul işi reservă de a comunica domnilor esposanţi disposiţiunile ce se vor adopta atât pentru drepturile de vamă precum şi pentru toate modalităţile espediţiunei. nu mai aveam timp de perdut in re-fleeţiuni; ei apucaseră deja pentru a doua oară pistoalele. Dar, mai na-inte de a le putea descărca asupra mea, i’am ucis, atât pe unul căt şi pc altul. Numai atunci am vezut tot ce per-dusem... mai mult de căt averea mea, mai mult de căt viaţa mea! pe scumpa mea Leila!.. Ea’mi remăsese credincioasă pene la moarte. In momentul când omorătorii îndreptaseră armele contra mea, ea se. aruncase inainte pentru a mcprotegia do moarte. Ei ochiseră bine : gloanţele trebuiau se mc isbiască in inimă, căci ambele lovise pe Leila in frunte, in acela-şi loc unde. intr’o seară stră-lucia diamantul albastru. Frumosul seu cap oprise cele doue gloanţe destinate inimoi mele. Ea era moarta, salvăndu’mi viaţa. Era voinţa lui Al-lalr ! Şi ochii lui Aluned se umplură de lacrămi la acest suvenir. Tu cei doui omorători, zăcend pe trepte, recunoscui pe cei doui arnăuţi din ajun. Căt despre gondola, in capul caimanului, dispăruse in disor-diiiea generală ; şi a doa zi, nu sc 11/ Bătaia in armată 4 Faptul ce l’am raportat in un trecut după Pactul Social relativ la eiderea unui recrut (lin pricina batiu ferite de la un caporal sau serjent vereste. Asemenea se raportează, ca mare parte din gradele inferioare gimentului al 7-lea sunt de o brâu nemai pomenită. Se poartă cu $ol| cu nişte dobitoace de injugat. Repetăm cu stăruinţă să se nume) anchetă şî să puie la orânduialâ p(» ce nu au ideia de bune creşteri fi mauitate. Soldatul nu e un dobitoc ■ ii intelege numai prin loviri s’au in| murdare, cari sunt proferate /ară cel! mic scrupul. Există legea şi regulamentele o,, cari prevfid pedepse conforme cu st civilizaţie in care ne pretindem că ajunşi, şi prin urmare acele legi pre pedepse trebue să fie aplicate celorţj citranţi. Soldaţii fără grade nu se pot jât ar trebui să’şi adreseze reclamele, pfl rarchie, chiar celor ce-i maltratează., fol s’ar supune la mai multe suferii* de datoria oficerilor să bage de sain» se comite ast-fel de fapte. ir u It* Instrucţiunea reci IMlţilOT i i După cum fie-care poate vedea® Fadul Social, instrucţiunea recruţii® mai ales cea a dorobanţilor, se iacei), care zi pe timpul cănd soarele aide* tare, adică pe la 2 — 3 ore, deosebit di rele de dimineaţă şi de seară. Pentru ţfiran, care este deprins la lui a umbla chiar şi iarna cele de multe ori intr’un simplu eămâşoi, si peptul gol, a’l incotroşna cu mantalep-şi cu amoniţiile necesare, şi a ’l face sară mereu intr’uu picior, e un lucru greu, prea insuportabil. Este bine, om) că aceste exerciţii să nu se mai tolereze cât in orele de dimineaţă şi de seM, *> i«< _ dică când soarele nu arde—după cu» a obieeiu de a arde pe la noi. O mouastire uitai Ri A Din comuna Coşula, judeţul i toşani ni sc scrie următoarele :r „Monastirea Coşula, din judeţul Bol” este una din cele mai vechi locaşuri ul ale ferii ; ea datează de aproape trei set şi jumfitate. Aceasta se constată din un toarea inscripţie ce se citeşte pe fnal piciul d’asupra uşii bisericii : „Cu bună voirea Tatălui, venirea Inşi sosirea Si. Duh Dumnezeu, a bine-i Domnul Mateiaş Vesternicul Mare a > Monastirea Sf. Nicolai la mulţi anii ■ luna Aprilie 23; şi s’a sfârşit intrfc' an 7043 luna Septemvrie 8 zile.“ ] Fundatorul acestei monastiri Mateiaş Ti ti ternicul a lăsat moşia Coşula pentru ţinerea ei ; şi in urmă cu strecurarea i pului mai mulţi miluitori au dat şi moşii. Toate aceste moşii dau un venit' nual, din care s’ar mai putea construi mai vedea, corsar in port. Era j dar un bastiment turcesc care case pavilionul piraţilor. Diamantul albastru ’ini reniă*! dar Leila era pentru tot-d’a-unstt dutâ ! Ah! aş fi dat toate diaiiJ le din lume şi mâna mea dreaptă* pe d’asupra tergului, pentru ar conserva pe Leila mea. »»î VI ■ Acum ştii istoria lui AhincdBj Poţi inţclcge ce m'a gonit in fora, ce in’a constrâns de a mS1 la de lumea întreagă şi pen»11^ tot acest mister împrejurul meu® condamnat la moarte de una* terilo mari ale hunei ; şi acest dict este drept, căci am comis crimă do les-majostate, ce un narch nu poate ierta. CălăiiSllllt mişi in toate părţile a me căuta,* mS ver descoperi, ei au ordin st facă să dispar din lume, |M • pumnal, fiă prin arme cu prin otravă. Nimic nu mC poate n tegia, de căt obscuritatea ceim profund mister. Daca vor domiciliului meu, acolo va şi groapa mea. - căt te iubesc Ei bine ! Vezi i TIMPUL s* ■jislire. Cu toate aceste sunt aproape 50 Uiui de când nu numai ca n’i fo-t vorba ■J e-o nouă construcţie, dar nu s’a făcut £in:ii mica reparaţie, nu s’a pus nici r un cuiu mmiastirei Coşula şi acare-ci. Rte construcţiile se afla cu desfivărşire acoperemintele atat ale bisericei ale chiliilor şi ale celor alte atenan-®it stricate, aşa in cat ploua prin ele ut cu neputinţa de locuit. In mai ţ rânduri sau făcut la faţa locului de-ipentru reparaţii, clin stăruinţele vene-ului superior a monastirci P. C. S. Cmaudritul Mârzescu ; cu toate aceste azi nu s’a vezut nici o mişcare prnc-ijla îndreptarea lucruriior. Se poato ca . acestei uitări provine din deasa scliim-a d-lor miniştri ; dar se poate să pro-şi de la nepăsarea ce sâ observa la in privirea monumentelor religioase. un închinător visitează această ino Ve, in care se face serviciul divin zil-îa 7 preoţi, se indignează vezend starea a de ruină in care se afla şi ducăn-; nu-şi exprimă alt-fel impresia sa de - *u cuvintele : Păcat, păcat de această ystire că se ruinează ! !... ||icăciuuile monasticii sunt aşa de mari JLt, daca nu se va face nici anul acesta i o reparaţie, nu se va mai putea numi rdă femeilor viaţa in cea-l alta mc. La aceste cuvinte, llafisem, noimii de amor, preferă să păstreze te-uirele buzelor sale pentru a procu-i scumpului sini Ahmcd plăcerile a ni fac din pământ un paradis, şi irâ pe tot ce avea mai sacru, ca ici o putere muritoare nu i va oale vre-un cuvent despre aceasta - pe buzele ei. — Tu ai umplut in inima mea, umâ Ahined. acel mare gol ce lă-ise moaitea Leitei. Ea era fruinoa-i ca tine, bună ca fine, şi ca tine ie iubea foarte, mult!... Ea n avea o căt un singur defect : nu putea o’şi ascundă bucuria şi triumful seu. .cest defect tu nu trebue să 1 moşi neşti de la densa. Eu ’ţi-am dat tot ceia ce a aparţinut Leilei. M am dat ensu’mi cu totul ţie. Trebue să’ţi dau ăncă şi acel diamant albastru ? .. Cugetă ca toată istoria lui este un şir de nenorociri. Nimeni nu'i cunoaşte valoarea. El a fost cumperat tot-d’a-u-na cu preţul fiă asemenea tot al teu ! tei să se delecteze la vederea lui! Cel puţin, te vei convinge, că tot coca ce ’ţi-am istorisit este adcveiat. Dar atăt timp căt voiu trăi, păzeşte-te a’l areta cui-va, căci ar fi moartea mea. Şi zicend acestea, Ahined dete llaliscmoi col mai scump dintre giuvaere — acel giuvaer care a lost causa că prima sa fenice a tremiit să schimbe viaţa terestra contra a-celeea a paradisului! Căci, prin escep-ţiune, Profetul asigură viaţa, pe cealaltă lume, femeilor cari mor in eroine. De cănd autorităţile luaseră toate desluşirile posibile asupra misterioasei locuinţe a d-lui IlerbV, ac‘sta nu mai avea pentru ce să se ascundă, ca altă dată. de părinţii soţiei sale. săngelui! Ei bine ! să Ca ochii Băcanul, este adeverat, nu’i făcea nici o dată visită. Era un puritan ; şi toate, bogăţiile lumii nu ar fi putut linişti turburarea conştiinţei lui, aceea, că fiica sa devenise soţia unui păgăn. El nu voia cătu’şi de puţin ca ginerele seu sa fia un turc. Poate, ’şi zicea el, este un brigand condamnat la moarte, acela care a furat in Germania celebra „masă de aur“ şi a venit sa se ascundă aci. ___ Voi vedea, nevastă, zicea el soliei sale, vei vedea, că acest om nu este altul, de căt celebrul Scliin-derlianncs. Toate aceste, cuvinte, femeia băcanului veneia in lie-ca.re dumineca la palatul Sultanului să le spuic fiicei sale. llafisem ’şi interzisese cu severitate de a repeta un singur cuvent măcar, atingetor la Eidcl-Ah-med-Bcy. Dar poate cinc-va să considere pe propria sa mumă drept o alta persoană ! Muma şi fiica, nu este decât un corp, un suflet; daca ştiu amSn-douC ceva, este ca şi cum n ar fi de căt o singură fiinţă care ştie acel ceva. Pleca.e din Rusciuc: (Oraş): Mercuri şi Duminică la II ore a. m. Viwri. (dela gară) la 1 oră p. m. Societatea Creditului Fonciar Urban din Bucureşti In zioa de 15/27 Iunie viitor in localul Direcţiei acestei Societăţi din strada Academii No, 39, se va ţine licitaţie pentru darea in antrepriză a construcţiei noului local pentru sediul acestei societăţi, pe terenul din strada Doamnei No 13. Doritorii ce vor voi a se angaja cu acea construcţie sunt invitaţi ca in arătata zi să se presinte la ora 1 p. m. cu garanţia necesară spre a concura, iar devizul, caetul de însărcinări, şi condiţiile le pot vedea la Direcţie cu începere de la patru Iunie in toate zilele şi orele de cancelarie. P. S. pentru zioa de 10/22 din eroare publicat să se citească tot 15/27 Direcţiunea NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de venzare la Societatea „România junâ“, Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi streinâtate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Vechile iustituţiuni ale României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de dornnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Elemente (le Drept natural sau Fi-losofia Dreptului, de Ohristodulo I. Suli-otis, doctor iu filosofie şi litere, doctor in drept, avocat. A V I » Se face cunoscut publicului din Romănia care are valori supuse Tragrilor la sorţ că vor găsi in fiecare număr al Curierului Financiar o rubrică specială de Trageri la sorţi pentru toate valorile din toată Europa tolerate de legea noastră asupra loteriilor. Această Rubrică va satisface cu prisos pe toţi aceia care priimoau penă acum ziare streine şi cari sunt supuse confiscării când publică trageri la sorţi netolerate de legea noastră. Redacţiunea „Curierului Financiar“ se oferă a da gratuit cititorilor sfii orice in-formaţiuni privitoare la tragerile la sorţi a valorilor de care e vorba aci. Direcţiunea Muma nu se putea linişti, de căt atunci, cănd i se istorisi causa care a adus pe Eidel-Ahmed in Englitera. Nu era de căt acest mijloc de a ’i esplica enigma, de a face să înţeleagă, pentru ce acest palat feerie a fost construit in vecinetatea Londrei, pentru ce de către architocţi moreşti, pentru ce, in fine, era locuit numai de oameni din Maroc, cu cari nimeni de prin prejur nu putea vorbi. Acum fu băcăncasa. care, la rondul seu. nu mai avu linişte pănă cănd nu spuse şi bărbatului ei ceea ce ştia. Şi apoi. bărbatul şi femeia, nu este de căt lin singur corji.de căt un singur suflet: ceea ce ştiu împreună, este ca şi cum n’ar fi de căt o singură jiersoană care ar şti ! La această istorisire cată ce res-puirse băcanul ! — Aş ! astea sunt vorbe ! Ştiu eu d’astea ; am citit in Talker ! ( Era pe la începutul secolului trecut, unul din cele trei jurnale ale Londrei). Oare nu poate fie-care să zică că este un paşă turcesc?... Numai pentru că ştie să fumeze cu. tactică din nor- Jalnica familie, phtrunsă de cea mai adăncă durere jientru perderea prea iubitului lor soţ părinte şi frate. DRAGOMIR GEORGESCU incetat din viaţă la 2G Maiu, in etate de 36 ani, vC roagă să binevoiţi a asista la ceremonia funebră, care va avea loc rnăine Sărnbătă 28 Maiu la domiciliul s&u Calea Victoriei No. 110 la 12 ore, de unde cor-tejul va porni la cimitirul Şerban-Vodă (Beliţi). CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACID t No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 27 maiu 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . , 5°|0 Renta Română Perpetuă , 6°|n Obligaţiuni de stat. . . . 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regal» 5o/o > llonicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7ojo ., Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 6o[o > , , 7o|0 > > , Impr. cn prime Bnc. (20 1 b.) Acţii Biincei Naţionale Române 2501 > , Soc. cred. m r0m. 250 1. > » > Rom. de Construcţii 5001. > , > de Asig. Dacia-Rom 3001. Naţionale 200 1. > > > > Diverse Anr contra argint. . . . > » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . Uump. Vdnd 91»/, 92i|, 9 X1 io 92i/, 97» , 981[, 103- 104- 86- 86»/, 228--- 233--- 92i/s 92»/s l04i[2 1051/, 89‘[< 90--- 991,, 100i/« 10302 104'|, 33- 34- 1350 1360 218--- 220--- 518- 520--- 365--- 370- 233- 235--- 2»/s 2 23/8 2 5js 210i|2 2.12- 1 22 1.25--- 99i|2 100'/» MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PI ANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Musicâ, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiuneaRusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa isky . . . . p. 2 lei es belles de Bucarest idem de Fr. Schipek 2 _ Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 2 ~ n Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Fleurs Rotimanies potpouri de D. Ferlendis. 2 Dj/jppil/ chirurg-dentist are onoa-. l\iDnlf\, rea d’a face cunoscut că a i enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. ghielea şi eată că femeile remăn convinse că este un turc !... Gine-rile teu nu este altul de căt un brigand şi ’şi va sferşi o dată viaţa pe eşafod. Duminica viitoare, băcăneasa sosi mai neliniştită la fiica sa. întrebată, ea spuse că nu poate crede pănă ce nu va avea o probă palpabilă. Halisem nu putu resista lacrimelor mumei sale. Ea i istorisi atunci marele secret al diamantului albastru, şi, jientru a o tace să ercază şi mai mult. ea i areta prodigiosul.» giuvaer; dar o conjură a nu spune nimciiui despre aceasta, căci pune in pericol viaţa gincrului seu şi a fiicei sale. Biata lemeie se jura pe Dumnezeu, că nu va spune nici chiar bărbatului seu de ceea ce vezusc. Trad. de Demroc. (Va urma). TIMPUL maoasin fondat ib 1879 I Ev'X.A.a-^SIIbTTJL UE vil-t-til de Titrul National j Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIANU VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. >' Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martimqne. Banane de la|Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb. galbin, şi Verde de Ia grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Vimand Fockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac flu cliampagne. din Cognac. Liquernri tot felnl de gusturi de Ia Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch, Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti. Drăgăsani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios.' Cu stimă, D. G. MO”IANU. □ D 0 a i 1 ii ii ii MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LVI S ÎNGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME. 150' tnedaHe prime ^PARIS/j Garanţâ sigură dată înscris. Ori ŞINGER C2 poârfi Biărca iţmâaecusui new-york. de sus a Fabricai. a lui G. NEIDLINGEH,A£enlgeneral. ţ^**********x^***2^^ IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA SI MAI EFTIN \ TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie ' Calea Victoriei 55 I. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după systjinul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’aavut iniă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de aceasta artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’ii nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s’assurera facilement de la pefection de mon atelier. — On se cliarge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat naturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. A SOSIT Xj^L. ZVE^G-ASITSTXTXj DE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-ă-vis de Teatrul Naţional Ape minerale Proaspete, Franceze şi Germane. Asemenea tot felul de brânzeturi noi Cu toată stima D. G. MOCIANU, i nii ii şoşonul tio Primă-varft şi vară am primit din propria mvr . neaţiune din Eur°Pa un imens asortiment do Haine pentru ai taţi şi Băeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dune noile Jouruale. 1 vert. cu deosebire recomandăm t ele mai moderne Pardesiuri de Coeimiu şi Ilaras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro- lîedingot şi Giletdupă noul Journal,Pantaloni nonveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. rf'al>loiai*i in uloit* PERVAZURI şi OGLINZI se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTAT KERSTAN Viena II. Kornergasse I Cataloage şi liste de preţuri gratis şi francs. INSTITUTUL MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENIC 1 Bae abur..........3.__ 1 bae de puunâ cu şi fără duşi lei 2,50 1 » » » ,, „ „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşă rece sistematică . . „ 1,50 BAI DE ABUR SI I)E PUTINA Băilo de abur sunt desehisu la 7 ore dimineaţa] N< )TA in toato zilele de pănă la 7 seara. 3. Pentru Dame, insă băile de abur o! lată pe septf măiia Vinerea, la li ore di-f minoaţa păuă la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicala conform prospectului. Direcţia. I Devenzare sau de Închiriat L-a li,fa,lA IftneaU l’e moşia Jtundam (Golentmu) vis-a-vis ne fiahanaoa cu ua iutindere do 100 stftn-gein laţadă şi ua casă; se poate face si o ubrica Doritorii so pot adresa la I) nu A lehalsky in stiada Inocenţii No. o bi>s. •*****^x**^********ş^şaiciaic**** CONSTANTA te Staţiunea Balneai*a MARELE HOTEL CAROLI J MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI kj 90 Saloane şi camere mobilate cu lux ^ VEDEREA SPLENDIDA PE MARE Nare udă de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi ele dans. J’reţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată, ll 7S Stagiunea băilor va ineepe la 19/x iunie 1883 $ Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede-tea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenţa lor. yor da baluri de două ori pe săptămână in saloanele Ho-u bel ului, şi Concerte in toate serile pe teraţa cea mare sau in grădi-S mai multe feste de noapte eu focuri artificiale, u Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di- _ 7l reetoreie Hotelului la Constanţa. ^ Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. 5 ASTHME CatarrkolA, nidoftilB. «ufocMiuB»» ii tdU 56- IOn« luni* vindecau prin libMrUd L*«, te KrueU. — u>, Itla orginalorfi napiri- I tr., IMEVRALGIES VmdeMUIa na®** tfl ekierfl cu hipurtl» ________ _________________taUMvrftlikc, dl ___ . J-raluT CrMlxr. Prutul 3 tr., oulia, iu PrtnaM. farmicJatt-ckimial» du ciut 1-ki, M rw 4» U Mtuil». PAWUB. tteMM te teukreeal: U 4. im», te «ten hmiaJtU. Maşine de treeral, sistem pentru niftnft şi forţă. Maşine cu scripele pentru 1-4 animale trăgătoare, fixo şi mobile- Maşine de tăiai nutreţ de 21 —32 iu|ui lăţime. Teascuri de vin, construcţie mai noua: mori de struguri. I* nbrieft speciala; executa excelent şi vinde cu preţuri eftine sub garanţie. _ ' |l|aloagr ilustrau» do preţuri la dorinţă gratis şi franco. 13 JPv ( umpnratorii au rabat maro; st* caută agenţi15*51 l’li. Mayfarlh