îfOI 26 MAIU 1883
Adiniiii^tyaţia, Oalea, Victoriei rVr. 33.
ANUL AL Vm—No. 116
                                                                                                                                                                                                                    ABONAMENTELE
  1 to»tk (ars, pe an . , . .
      , pe 6 luni. .   .
                                                                                                                                                                                                                  . pe 3 luni. . . strein&tate pe an . . ,
40 Iei 22 lei 12 lei 60 Iei
Aiaentele ie priimesc la Administraţie.
gjjrapital& 10 bani nnm&rn istricte 15 bani nnm&rn
TIMPUL
         REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2.
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 litere petit pag. 17. 80
Reclame pag. III . . . . 1 50 »       » II .... 2 50
    AnHntnrile ţi inserţiile se primesc Bucureşti, la Administrata ziarnlnl îi Fleua, la biuronrile de annntnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51.
                                                                                                                                                                                                                 Scrisorile nefrancate nn ae primei Manuscrisele nelmprlmate ae anJ.
   r litru a nu inccta cu trimite -ziarului, Domnii abonaţi (le i judeţe sunt rugaţi să bi-roiască a trimite costul abo-i lentului.
   Bucureşti, 25 Maiu 1883
   3îl vorbim de adunătura de par-lacomi, ignoranţi şi maloneşti ■are se compune partidul dli A. Rosetti, Pseudo-Românul ne ude că: naţiunea ar trebui să fie |t/<l de cornpţiunc, pentru a suferi menea stare de lucruri, ţgamus consequentiam.
   - ulr este poporul nostru — e Ti rat, şi pentrucă e incult, se ri-i| gunoaele sociale de-asupra lui; l>t nu este ăncă. icstemul semidoctismului, a cuini superficiale, consistă in adini-dL formelor esterioare ale civilizaţi fără a fi petruus fondul şi idei -fc|
   n popor işi selectează oamenii ujj?onduc6tori după un principiu care ; acel principiu e funda-uni dicisionis, e punctul de ve-din care el judecă oamenii şi ■6j urările. In evul mediu cănd trăia in resboae, vitejia era •ipiul in virtutea căruia un om ai tea ridica din mijlocul poporu-tijn sus ; azi principiul in virtutea ia oamenii ar fi să se ridice, ar riui să fie munca fizică şi cca in-•şituală ; dar munca, nu aparen-muneii; producerea reală, nuspe-găndirea proprie un plagiatul, litatea, nu aparenţele onestităţii; tea, nu pretextarea virtuţii, ar pentrucă un popor să preţu-exact valoarea muncii fizice şi lei intelectuale, se cere un grad îltură pe care al nostru nu ’l silică. 0 spunem ăncă odată: şi indolent ca toate popoarele i * *3, se află in epoca cea mai rea, ■anziţie, intre barbaria sănătoasă • Jdtura sănetoasă ; judecata save-s a desechilibrat fără a fi inertă printr’o judecată nouă, deci ă a lua aparenţele drept fond, ede că d. C. A. Rosetti e ro-pentru că se numeşte „Romă-şi a’l crede patriot, pentru -sa singur se proclamă pa-
vom cita scandaloasa alegere a d-lui I din Londra, d. Ion Ghica, donasefii-Taclic Giani la Dămboviţa. Acest fost lor Ştii iliOjOst.O, DM.l'tl dn rnnciA
Al
r
ia
■i i :a
■
i
tfel trădătorul numindu-sc erou, dorul geniu, pungaşul inarc fiii iar, panglicarul om politic, cărui negustor, speculantul de idei :i principii şi speculanta de sine-şi onestă, judecata poporului nos-i falsificat din ce in ce, şi, la foruri sferelor sale ideale, el a pier-iretutindenea punctul de pleca-netos, principiul genetic, fun-iaţntum dici iorus.
    t de putred şi de mincinos e fljnl pe care d. C. A. Rosetti la imprejurul sCu, incăt e de ajuns neva să intre in contact cu să vrea să voteze pentru un spre a deveni necinstit, ndcă ne place totdeuna a ilustra le noastre cu exemple concrete,
   'aclic Giani la Dămboviţa. Acest fost ministru dc justiţie, acest om inveţat la Paris, de Ia caro s’ar fi putut aştepta o corectitudine formală măcar in purtarea politică, ne dovedeşte pur şi simplu că e un speculant venetic lipsit de orice scrupule, prin modu in care a fost ales.
   Intre alegătorii sei vedem :
     17 funcţionari ai guvernului 2 alegători fără cens legal şi in fine ca culminaţie :
                                                                                                  fi alegători fără nici un cens.
   De aceşti din urmă ne vom ocupa in special
   Antăi sunt cei trei fraţi Chryscn-gliis, nepoţi ai d-lui Giani, căteşi trei cu studii făcute in străinătate cărora cultura şi creşterea lor aleasă le-a permis a vota in conştiinţă pentru unchiul lor in virtutea unui act fals de cumpărătură a unui pămănt al bisericii din comuna Baldana
   Apoi vin fraţii Dimitrie şi Scârbit Ghica — fiii d-lui John Ghica (sau a prinţului, cum ’i place a se numi fostul beiu de Samos). Aceşti d-ni nu posedă o palmă de pămănt in Dămboviţa şi cu toate acestea au votat ca proprietari ai unor părţi din Gherghani.
   0 probăm.
   La tribunalul judeţului Dămboviţa sunt înregistrate, in nocmvrie 1881, două acte de renunţare ale fraţilor Scarlat Ioan Ghica şi Dimitrie Ioan Ghica — identice in privirea formei, neidentice in privirea cuprinsului , căci prin fiecare din ele fraţii renunţă, in favoarea tatălui, la părţile lor respective din Ghcrgani. Iată actul No. 592.
                                                                                                          Act de renunţare
   Subsemnatul Scarlat Ioan Ghica declar prin aceasta ca moşia Crnngul-Lupului. ca''e Lee parte din moşia Gherganii ce se făcuse donaţiune mie de cătră părintele meu Ioan Ghica prin actul transcris de
tribunalul Dămboviţa la No........, astăzi
de-a mea bunăvoie şi fără nici o rese^vă*) din parte-mi, in cointelegere cu părintele meu, declar că renunţ la această donaţiune, con-siderăndu-se actul ca nul şi de nul efect.
   Asemenea, ca procurator al d-iui Ioan Ghica, autorizat cu procură autentificată de tribunalul Ilfov, secţia de notariat sub No. 1292/81, declar că d. Ioan Ghica, convenind cu mine ampra renunţării ce fac la donaţiunea imobilului vorbit mai sus, accepta această renunţare cu beneficiul ce-i acordă.
   Spre credinţă s’a făcut acest act care se va autentifica după cererea noastră de Trib. Dămboviţa. făcând ano tai ie şi in registru in care se află transcrisă donaţiunea.
   (Semnat) Scarlat 1. Ghica.
   In actul de renunţare No. 593 d. Scarlat Ioan Ghica, ca procurator al fratelui său Dim. Ioan Ghica, face o declaraţie analogă in privinţa moşiei Săbieştii, tot parte din Ghergani, ce-i fusese donată acestui din urmă.
   Aceste acte. preţioase amândouă, sunt autentificate de trib. Dămboviţa. Declaraţia legală dc autenticitate o semnată dc prezidentul Nanu (hani, dc d. A. Rotea, de grefierul A. Stoe-p.cscu.
   Actualul ministru plenipotenţiar
   •) nici........ electorală ?
   lor săi aceste părţi do moşie, tocmai pentrucă ei să aibă dreptul de-a. voia in colegiul 1.
    Vănzănd insă moşia Boldul (din R-Sărat) ovreiului galiţian Solomon Zibalis, o avere dotală a trebuit asigurată in Ghergani, deci acele do-naţiuni, făcute pentru a conferi drepturi politice, trebuiau desfiinţate, Gherganii descărcaţi dc ele.
    Odată insă donaţiunilo nule şi de nul efect, dreptul politic resultănd din ele e asemenea nul şi de nul efect. Fraţii Scarlat şi Dimitrie de doi ani încoace nu mai aveau dreptul de-a vota in colegiul I de Senat şi Cameră Ia Dămboviţa.
    Iată la cel bal ajunge cine intră ’n cărd cu 0. A. Rosetti, Giani, Ca-rada, Cariagdis şi cum i-o mai fi cliomănd. La escrocherie politică, la usurpare de drepturi. Şi aceasta s’a ’ntămplat in judeţul in care-a trăit omul cel mai drept, duşmanul a toată necinstea şi a toată inşelă-ciunea, sfânt-adormitul renăscător al poporului românesc, Mateiu Vodă Basarab.
    Iată cum se aleg revizioniştii la noi ! Iată cum ţara vrea revizuirea ! Iată cum. mănă mânjind pe mănă şi amândouă obrazul , Guliţă ajunge ieputat al colegiului II de Dăm-boviţă.
    Acest deputat are obiceiul de-a cita des Englitcra. „La noi, in En-gUtera e aşa ş’aşa şi pe dincolo. “ Un ţcran din Ghergani găsise nişte oue de cioara. „ La noi, in Engl-i-tera. un asemenea ou costă fi păn’la 7 franci.“
    La noi, in România, somănţa de ciorovină c mai ieftenă : dovadă mulţimea de pui sburătăciţi in dealul mitropoliei. Asta c pozitiv.
    Dar oare — la voi, in Englitcra votează cineva in colegiul I pe baza unor acte de donaţiune nule şi de nul efect? La voi, in... Englitcra, fură cineva dreptul unui judeţ eminamente istoric de-a se reprezenta in sfatul erii in favorul unor venetici pripăşiţi ca Tache Giani ? La voi, in. — Snglitera, Cariagdis ’l chiaraă pe ordul-mayor al Londrei, 0. A. Rosetti pe şeful partidului liberal? La voi... in Englitcra, plebea Ţarigradu-Iui domneşte in toate şi peste toate?
    „Ori te poartă cum ţi-o vorba, ori vorbeşte cum ţi-c portul.“
    Daca la voi, in Englitcra, predominarea îndelungată a onestei rasse anglo-saxone şi ţinerea morţişă la tradiţiile trecutului, la legea şi limba strămoşilor, au făcut din acea ţară cca mai puternică din lume, tot astfel şi li noi, in România, predominarea poporului român, a tradiţiilor Iui de drept şi istorice, va duce a-această ţară la culmea puterii, pe care i-au menit-o Dumnezeu.
   Aşa e d-Ie C. A. Rosetti/
   Faceţi averi, ve creaţi gloriole de-o zi, ve credeţi mari in închipuirea d-voastră ! Dar va veni o zi in care o uşoară suflare a pieptului acestei ţări va spulbera toată pleava din Bizanţ, in nici prin vis nu va trece ge-
neraţiilor viitoare, că un C. A. Rosetti a fost posibil măcar pc pămănt românesc.
    Precum marii şi înţelepţii Egipteni, gonind pe ijyxoşi, au nimicit orice urmă ce-o lăsase pe păinăntul sfânt al rîului eu isvoarele necunoscute, tot ast-fel o generaţie mai bărbuţă va sdrobi toate urmele ce le fa ceţi pe acest pămănt.
                                                                  ŞTIRI TELEGRAFICE
    Paris, 4 Iunie.—Adunarea generală a acţionarilor canalului do Suoz ş’a ţinut azi. Raportul general asupra situaţiei companiei infaţişat de d. Fordinand de Lesseps şi aprobat de cei trei administratori englezi, constată că un acord complect există in tot-d’auna intre compania canalului de Suez şi cabinetul englezesc. Compania a hotărît de a executa ea insăşi o indoită cale maritimă; are deja pământuri destule pentru executarea acestui proiect ; cu toate astea e de dorit d’a obţine noi concesiuni de pământ, pentru ca al doilea canal să fie construit in cele mai bune condiţii posibile. Ne-goţieri au început in acest scop cu En-glitera şi promit a ajunge Ia o soluţiune favorabila.
    Berlin, 4 Iunie.— Camera deputaţilor. —Răspunzând la interpelarea deputatului polonez Stabblewsky in privinţa unei ho-tăriri a guvernorului din Posen ordonând că invăţământul religios se va face in limba germană in toată provincia Posnanioi, Ministrul cultelor zice, că guvernorul din Posen, după ordinul ministerului, a rovo-cat deja liotărîrea sa. Ministrul adaogă că speră ca un asemenea caz să nu se mai reinoiască.
    Berlin, 4 Iunie. — Gazda Germaniei de Nord zice că e autorizată d’a declara că este o curată invenţiune noutatea dată do unele ziare germane că principele de Bismark ar fi cerut unui emininte jurisconsult opiniuuea sa asupra cestiuni d’a şti dacă şi cum tratatul federal de la 1871, pe care sunt întemeiate instituţiunile imperiului german, se poate desfac*.
    Gazeta oficioasă desminte asemenea că principele de Bismark ar fi declarat că di solvarea Reichstagului va fi urmată de e veni mente tragice.
                          CRONICA
    Bricul romăn Mircea, ducând intr-ânsul pe elevii şcoalei fiilor de marină din oia-şul Galaţi, despre care am anun(at că ple case la Brăila şi Măcin, s-a intors in acel port. De la Galaţi Duminică 22 Mai, la orele 12, acest bric, de asia-dată sub co manda d-lui 1.-colonel Urseanu, insoţit şi de d-nii capitan Irimescu, locotenenţii Mă-nescu şi Bărbieri, impreună cu elevii şcoalei de marină, a plecat la Sulina şi Cons tanţa ; iar de acolo va pleca in escursiu-ni in jurul măr”; Negre, Acesta călătorie, monită a servi de şcoală practică pentru elevii de marină, va dura trei luni de zile, anunţă Poş/a.
                       *
   Acalaş ziar gălăţean comunică : Sâmbătă, 21 Mai, pe la orele 11 din noapte, evreul Lupu Sindovici, de profesie croitor, domiciliat la Podul-de-piatră, dueându-se in strada Movila la văduva evreică Ruhala, şi iuşelănd-o ca să-i dee pe fiica ei Maica, in etate do 11 — 12 ani, pentru a o inveţa croitoria, mama fetei increzându-se in Sindovici, a dato. Evreul Sindovici, inse, ducând o acasă la el, a desvirginat-o.
   Parchetul a constatat faptul ; ear făptaşul este arestat.
    Consiliul nostru comunal va fi de sigur disolvat, se zice, la începutul lunii lui Iunie, din cauză că unii dintre membri cei vechi nu se mai bucură de favoarea stăpăniri.
                       *
    Guvernul a cerut Camerii sporirea cu 809,923 lei a fondului prevăzut in buget pentru credite suplimentare şi extraordinare, precum şi un credit nou de 600,000 lei pentru lucrările necesare la punerea in aplicare a legei silvice.
                       *
    Cu începere de la 26 Maiu (7 Iunie) poşta pentru Constantinopol va porni din Bucureşti -Joia şi Duminica, cu trenul ce pleacă la Giurgiu din gara Tirgovişte, la orele 8 şi 10 m. seara.
    Aşa dar, corespondenţele pentru Constantinopol, ca să se poată expedia la destinaţie in aceleaşi zile, urmează să fie depuse la poştă Joia şi Duminica cel mult pănă Ia orele 6 seara.
                       *
    Domnu Marin Petrescu s’a confirmat ajutor primarului comunei urbane Târgu-Jiul din judeţul Gorj.
    Domnu Nicolae Petroviciu este numit in funcţiunea de comisar al guvernului pe lău-gâ casa de credit agricol din judeţul Co-vurluiu, iu locul domnului Costache Anas-tasiu demisionat.
                       *
    S’a decretat regulamentul pentru aplicarea legilor relative la construcţiuuea, arl-ministraţiunea şi esploatarea căilor ferate ale Statului.
                       *
    Aflăm că vineri se va concentra armata permanentă pe platoul dela Cotroceni. Este interzis ofiţerilor d'a intra iu oraş fără consimţimcntul conmandautului. Nn înţelegem această măsură. Vom reveni.
                       *
    D. Alexe Marin, profesor la Universitate, s'a ales din nou decan al facultăţii de ştiinţe din Bucureşti.
                       *
    Naţiunea e informată că fostul ajutor de primar Ştefănescu, acuzat de complicitate in furtul de la primărie, s'a arestat impieună cu o femeie, care se crede că s'a împărtăşit din bani sustraşi. Ciuci dintre consilieri comunali au demisionat. In-dignaţia cetăţenilor contra celor din capul afacerilor locale a ajuns la euline.
    In noaptea de 3—4 Maiu curent, individul Grigore Califstrovschi din comuna Banca judeţul Tutova, a fost trântit la pământ de un bivol al domnului Lascar Cos-tin din acea comună, şi, după eăt-va timp, numitul individ fiind bătrăn şi slab a murit. *
    In zioa de 5 Maiu curent, pe moşia Ciocani, judeţul Tutova, a căzut o ploae torenţială, care a causat stricăciune pomilor si viilor ; a distrus cu desăvărşire some-căturile la locurile numite Cortojeni şi Braniştea şi a inecat un viţel, care se afla in dosul casei proprietatei.
                                                                                                                                    *
    In zioa de 18 Maiu curent, orele 6 după amiazi, elevul şcoalei normale din Băr-lad, Stoicescu Letfer, fiul Ini Stoica Hărju din comuna Dănuloşti, judeţul Rămnicu-Sărat, scâldăndu-se cu alţi camarazi ai sei in rîul Bărlad din sus de oraş şi fiind tras de curent la adăuc, s'a inecat ; peste o oră cadavrul găsindu-se, s'a scos şi s a transportat la cimitir.
                                                                                                                                    *
   Precum am anunţat, sociotatea „Furnica", i organisat o serbare iu grădina Cişmegiu, in zilele de 25 şi 26 Maiu, cu scop de Vşi nuri capitalul spre a iufiiuţa uu atelier de ţesătorie.
TIMPUL
     Incoi’ouarea Ţarului
            Zlnn de 15 (27) mnin
                                                                                                                                                                              ÎNCORONAREA şi*ungerea
          Moscva, 3 ore '/2 p. in.
               (Urmare şi fine)
     Această sală s’a zidit la 1494 şi s’a restaurat pentru ungerea lui Alexandru III. Zidurile şi cele patru mari şi patru mici boite, ce formează plafondul, sunt acoperite de frescuri frumoase.
     Pe jos e intins un magnific covor in stil vccbiu rusesc, făcut din bucăţi de diferite colori cu proderii de mult gust. Acest covor c opera damelor din mănăstirea Ivanovna din Moscva.
     Tronurile sunt copiate fidel după-tronurile din catedrala Adormirea Muieri Domnului. — Alături pe o mică masă stau numai două servi-ciuri. Aci va avea loc banchetul Maj. Lor.
     Oaspeţii se aşază la trei mese paralele ; pentru ca oaspeţii să nu fie cu spatele la Maj. Lor, sunt puse servicii numai de-o parte a meselor —De-a lungul pereţilor stau puse — vechiu obiceiu rusesc—laviţe acoperite cu draperii brodate.
     In colţ la stânga intrării se ridică o estradă pentru orchestră şi coruri.
     Sala e luminată prin trei mari candelabre cu cate 200 luminări şi prin alte 20 cu cate 12 luminări.
   Maj. Lor, după ce s’au fost retras un moment in apartamentele lor; au venit in această sală cu un ceremonial tot eşa de imposant caşi alcor-tejului de afară, purtând mantalele imperiale, coroanele, sceptrul şi globul.
   Corpul diplomatic, membrii consiliului de stat, inaltul cler, adjutanţii, generalii, toţi demnitarii şi damele invitate la banchet, toţi stau inşiraţi lăngă mese : damele la stânga, clerul şi demnitari la dreapta.
   Maj. Lor imperiale urcă treptele estradei tronului şi se pun la masă, împărăteasa la stânga împăratului.
In dosul tronurilor steteau marii funcţionari ai Curţei: intre tronuri stetea comandantul regimentului gardei de cavaleri i u spada in mână şi cliivera In cap.
   La picioarele tronului, de ambele părţi, erau patru oficeri de gardă călare şi pe capetele ultimei trepte a tronului doi herolzi de arme.
   In urma ordinului dat de impe-ratul, ministrul de finanţe a presen-tat împărătesei medaliile bătute de
  ocazia incoronării, cari apoi s’au împărţit persoanelor ce se găseau in sală.
    Atunci a inceput una din acele ceremonii cari te duc, fără voe, Ia alte epoce in lumea de altă dată.
    Din ordinul Imperatului, toţi cei ce au fost înalţi demnitari şi funcţionari titraţi, s'au pus să îndeplinească funcţiunile ce sunt de ordinar lăsate pentru servitori.
    Sub conducerea maeştrilor de ceremonie şi, după ce s'au inelinat, pă- j răsiră sala pentru a lua bucatele aduse de ofiţeri superiori. înaintea bucatelor mergea prinţul Dolgorukoff şi erau Însoţite de fiece parte de doui ofiţeri din cavalerii-garzi, cu sabia n mănă.
  Bucatele aducendsc, împăratul a depus coroana, sceptrul şi globul, pe pernele ce i s’au înfăţişat de către in al ţii demnitari, şi Mitropolitul din Moscva a binecuvântat masa.
    După ănteiul serviciu corpul diplomatic şi toate persoanele din suita prinţilor străini ne luănd parte la banchet an salutat şi s'au retras d’andârătele.
    După această retragere, banchetul a devenit mai intim şi naţional. Oănd Imperatul a cerut să bea pentru ăn-tăia oară, o salvă de artilerie a anunţat populaţiunilor acest eveniment.
  O serie de toaste, regulate mai dinainte, a sferşit masa ; la fiece toast respundea o salvă de tun.
   După banchet, care a inceput la orele 3, imperatul s’a dus in sala Sft. Andrei spre a depune insem-nele imperiale. Apoi M. M. L. L. s’au retras in apartamentele lor.
                                                                                                          Bătaia in armată
   Pe cămpu Cotrocenilor, in faţa palatului regal, se afla in tabără regimentu al 6*lea de dorbanţi, compus in mare parte din tineri Bucureşteni, cei mai mulţi 'inteligenţi şi cu o educaţie oare care. Cei inrolaţi de curând se află acuma in instrucţie atăt de practică căt şi teoretică. Am aflat din sorginte pozitivă, că la unele companii din acest regiment soldaţii sint bătuţi şi maltrataţi in modul cel mai barbar.
   Pentru ca să nu creazâ cine-va că vrem să facem din aceasta o armă de opoziţie, declaram din capu locului, că nu invinovă-ţim nici pe ministru, nici pe comandantu divisiei, nici pe comandantu regimentului şi nici măcar pe cel din urmă supt-locote-nent din acest corp, căci ni s’a asigurat că bătăile se aplică numai de către sergenţi şi caporali in lipsă şi fără ştirea ofiţerilor ; şi dacă cei insultaţi şi bătuţi nu reclamă, cauza este că le e teamă de suferinţe şi mai mari.
   Aceste informaţiuni le avem de la părinţi şi de la alte rude ale acelor soldaţi
şi care ne-a rugat ca să denunţăm noi faptu prin presă, căci şi lor le e teamă să nu expuie pe copii la persecuţiuni. Aceasta este cauza că nici d. comandant al acelui regiment, nici d-ni comandaţi şi ofiţeri de companii n’au aflat nimic păn’acuma.
   Mai cu seamă la unele din acele companii sunt nişte sergenţi fără suflet, nişte adevăraţi başibuzuci, care aplică adevărate torturi. Nu numim azi pe nimenea, că ne place a crede, că cei in drept nu vor rămânea nepăsători faţă cu această denunţare, ci dorind in sinceritate constatarea şi pedepsirea faptelor, vor căuta a lua informaţiuni in mod confidenţial, singura cale d’a dovedi mai sigur adevăru.
   Este foarte trist, că nu s’a putut stârpi pănă azi aceste maltratări revoltă'oare. atât de des semnalate de toate ziarele fără deosebire de coloare politică ; şi dacă asemenea lucruri se p -trec in Bucureşti, in faţa palatului regal, ce oare trebue să fie pe la corpurile din garnizoanele de prin provincie ? !
                                                                                                                                                                                                                                                              (Resboiul)
                                                                                                      Din Districte
   Inundaţie. — In zioa de 11 Mai curent, din causa debordări Oltului, au fost inundate livezile şi semănăturile locuitorilor din comuna [.Drăgânesci şi Frunza-ru, judeţul Olt. causăndu-li-se mari păgubi.
   Sinucidere. — Diminică, 14 Maiu curent, s’a sinucis cu o puşcă locuitorul Tasu Dimciu, econom de vite din cătunul Per-venli, pendinte de comună Tusla, plasa Mangalia, judeţul Constanţa.
   Din cercetările făcute Ia localitate resultă că numitul ’şi-a curmat zilele din prea multă întristare care ’1 coprinsese din causa morţei tatălui său departe pe densul, in Ru-melia.
   împuşcat din greşea'â, — La 15 Mai curent, juna Dobra, fiica lui Nicolae Rusu din comuna Băneşti, judeţul Buzău, in etate de 21 ani, pe cănd se afla i n pădure cu alte fete, a fost fără veste împuşcată de uă băiat ca de 15 ani, care umbla cu o puşcă in mănă. I s’au constatat mai multe răni de alice la umărul drept, obraz şi la un deget al mănei drepte, din cari numai 6 sunt mai grave , cu toate acestea se speră însănătoşirea. Poliţia judecătorească s’a sesizat de afacere.
                                                                                                Mişcări in administraţie
   Sunt numiţi:
   Domnu Constantin Plitos, fost sub-prefect sub-prefect la plasa Zeletin, judeţul Tecuciu in locul vacant.
   Domnu Gheorghe Dumitrescu, fost subprefect, sub-prefect la plasa Berheciu, judeţul Tecuciu, in locul vacant.
   Domnu Gheorghe Costescu, fost poliţaiu, la oraşul Focşani, judeţul Putna, in locul domnului 0. Chivu, care rămâne a se chema in altă funcţiune.
   Domnu Costache Mihăilescu, actualul
P               11
comisar pe lângă poliţia oraşului Turnu-Măgurele, judeţul Teleorman, poliţaiu la oraşul Ruşi-de-Vede din acelaşi judeţ , in locul domnului Alexe Atanasiu demisionat.
   Domnu Alexandru Ghiasta, comisar poliţienesc la culoarea de Roşu din oraşul Brăila, judeţul Brăila, in locul domnului Ioan Petrescu.
   Domnu Yasile Popescu, comisar poliţienesc la culoarea de Galben din oraşul Brăila , judeţul Brăila, in locul domnului Ilie Ţinţulescu.
   Domnu Nicolae Râtescu. sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliţiei capitalei, in locul vacant.
                                                                                             SERVICIUL CREDINCIOS
   S'a acordat medalia Serviciul credincios, următoarelor persoane :
   Medalia de aur : Domnului Nicolae Crupenschi, vechiu funcţionar in judeţul Bacău. Domnului Lupu Crupenschi, poliţaiul oraşului Bacău. Domnului Ghiţă Pavli, sub-prefect in judeţul Bacău. Domnului Vusile Cancicov, secretarul comitetului permanent al judeţului Bacău. Domnului Gheorghe Negulescu, vechiu controlor in judeţul Bacău.
   Medalia de argint : Sergentului Marin Stan. Soldatului Păun Constantin din regimentul 2 călăraşi.
ACTE OFICIALE
   Domnu V. Nădejde a fost numit controlor fiscal in locul domnului I. Apostolescu, trecut in altă funcţiune.
   Domnu V. Grânescu eete numit controlor fiscal in locul domnului St. Nădejde destituit.
   Domnu inginer ordinar clasa II Z. Ma-rinovici s’a numit in postul de inginer diriginte la porturile din Teleorman.
   Domnu Petre Iliescu, conductor clasa I, s’a numit in serviciul porturilor din judeţul Dolj.
   Domnu Pantele I. Ionescu, vechiu funcţionar, actual copist la biuroul porturilor din administraţiunea centrală a ministerului, s'a numit in postul de archivar şi registrator la divisiunea II de minister.
REVISTA ZIARELOR
   Binele public respinge atacurile ziarelor oficioase, îndreptate contra Opoziţiei unite, ce luptă numai in scopul de a nestatornici domnia legilor şi înălţarea moralităţii publice. Dar ori ce guvern despotic şi mai ales al d-lui Brătianu, avend ca deviză axioma machiavelică:   desbină
şi vei domni, nu poate decăt să arunce anatema ori unde vede că se
FOILETON “>
A 1002-" NOAPTE
                                                                                         (Nuvelă fantastică)
                                                                                                 de
                                                                                            M JOKAY
                                                                                                 VI
   Atunci mc aruncaiu in profunzimea a-pii.
   Aveam ghiulele de plumb la picioare, pentru a invinge mai iute forţa de resistenţă a undelor, şi cu toate acestea cu greu dădui peste corpul ce mc precedase, adus de greutatea bijuteriilor. La slaba lumină a puscilor, isbucnind in sânul mărei această visiune semăna unei regine din fabule, sburănd către palatul seu de cristal. Insă, mai înainte de a ajunge la palatul seu do cristal, reuşii a o apuca de vălul seu, o atrasei spre mine, şi scoţând ghiulele de plumb de la picioarele mele, aduseiu cu iu-
ţeala fulgerului sarcina mea preţioasă la suprafaţa apei.
    Norocul ’mi surîdea. In loc de a mă găsi in mijlocul caicelor cari formau cortegiul nupţial, mă aflam la mică distanţă de vasul meu. Oamenii mei ne scoaseră din apă şi îndată apoi plecarăm pe mare cu iuţeala vântului.
    In turburarea generală, care urmase tumultului serbării, pe cănd toată lumea nu se ocupa de căt a duce ajutor marelui vizir şi fidanţatii sale, pe cănd se sileau a căuta pe aceasta din urmă, nimeni nu observase că un vapor se dăpărta tăcut de la Capul-aurit.
    Pe acest vapor, intre braţele mele, fidanţata mea revine pentru a doua oară la viaţă.
    Frumoasa Halisem tremura din tet corpul seu in timpul acestei istorisiri.
    Nu este intr’adevăr un sentiment teribil, de a se simţi iubită de un om capabil, pentru o femeie ce iubeşte, să facă resbcl marelui Sultan, mării, morţii?., de un om care fă-cc ăntăiu pe amanta sa să moară şi
care o forţează apoi a reveni la viaţă pentru a deveni stăpânul şi posesorul ei ?
   Ahmed urma aventurile sale:
   — Noaptea şi confusiunea favori-sară scăparea noastră. Cu toate acestea, in zori de zi, izbutiră a dezlega enigma. Mai multe persoane, la bordul luntrei nupţiale, recunoscuse trăsurile mele; asemenea ei ’şi espli-cară iute presenţa vasului care sosise seara la Capul-aurit şi disparţiu-nea lui in timpul nopţii. Dar, char fără aceasta, piloţii cunoşteau foarte bine vasul meu „Takimi-Bekai“.
   Toate vasele de resbel din baia de la Besika rădicară ancora pentru a mâ urmări. Kapitan-paşa se pune insu'şi in urmărirea mea cu 14 luntre.
   Prada merita intr’adever vânătoarea. Era un ce nepomenit, ca tica Sultanului să fiă ast-fel răpită in mijlocul cortegiului nupţial, sub ferestrele palatului, şi cu toate bijuteriile cu care era gătită.
   Ce puteau să valoreze toate acestea bogăţii? Nu ştiu nimic, şi nu m’am informat nici o dată... De ce
nu le-am aruncat mai bine in mare!... Să’mi li rfimas cel puţin Lei-la mea !.. Ce 'mi păsa mie de diamantele sale ? Eu chiar aveam atâtea, in căt era ceva fabulos ! Tesau-rele mele meritau cazna de a fi urmărit. Nu, nici o dată marca n’a legănat un aşa preţios transport.
   Pănă la strâmtoare, lăngă insula Cerigo, vântul ne fu favorabil; dar apoi se potoli şi trebuea să ne silim mult. La înălţimea Corfului, insulă ce aparţinea republicii Veneţiei, zărirăm deja la orizonte luntrele vânătorilor noştri. Le văzui venind una căte una, sămănănd cu nişte paseri mari, negre, la orizonte, intre cer şi mare.
   Fratele meu Said veni atunci la mine.
   Din noi doui, el era cel mai bun; trăsurile lui semănau alor mele, ăn-să inima lui era mai frumoasă de căt a mea.
   — Frate Ahmed! ’mi zise el, noi nu putem scăpa cu vasul nostru. Daca primim lupta, sgomotul tunului va da de ştire tutulor porturilor şi no va tăia drumul... Sunt tânăr şi n’am pe nimeni in lume, tu eşti fe-
I;
unesc doi oameni pentru un . 1 comun. „Românul“ se miră de ilj ■ca opoziţiei! Dar Roşii nu S’aJ i
                                                                                                                                                                                                                                              să diij
nit oare cu oricine, numai să ^ nească? Insă ei vor să le fiepeil
numai lor a face după plac, permite şi altora să lucreze in re spre un scop salutar.
A
   Naţiunea arată, cum guvg mentalii şi foile lor interpretează şi cu rea credinţă unele cuvinte şefilor opoziţiei (ale d-lui Lahovs servindu-se de ele drept arj că revizuirea legii electorale est| necesitate. Revizionişti zic, că giele numeroase nu se influenţe aşa lesne ca cele restrînse. Dar ceasta nu e tocmai absolut adevffi Sub Napoleon III colegiele numer se s au lăsat a fi corupte, iar cele restrânse de sub Ludovic-Fj Deci totul depinde de modul cum
ii
vernul işi împlineşte misiunea sl
a,
nostru insă falzifică tot, corupj de moralizează.

   România liberă vorbeşte ae hanţa dintre Germania, Austria J talia şi crede, că omul de fler, mark, vrea resboiu şi resboiu va, pentru că germanii se imulţesc, buesc bani şi Bismrk e preocupai idea dominaţiunii rasei german* supra celei slave.
   Noi ce vom face ?


   Rusia va fi cu Franţa.
   Noi vom trebui să fim cu Ru*
   Resboiul W. e îngrozit de rea actuală a agriculturii noastre face apel la guvern să ia măsuri, îndreptare, să se informeze cum] lucrurile prin districte, spre putea da ajutorul necesar la tirmu.
   Suntem rugaţi a publica urm»' rul articol intitulat :
                                                                       Un respuns D-lor Redactori şU r ziarului intitulat
„Emanciparea11
   Citind cu multa atenţiune jurnalul d-i N. 1 de la 15 Aprilie intitulat „Ema*l parea“ ce să zice că conţine reviste ştu ţifice şi literare, m’am mirat văzând că du pâ unele serii de critice ale relelor ce gM in toate clasele societăţii incepănd de lai* petele încoronate şi pănă la muncitori, plugari, meseriaşi şi proletari ai cărora numai ve declaraţi apărători , nu găsiţi »lt remediu de căt chemarea la revolţi, distrugerea societăţi şi improprietărirei muncitorilor pe restul proprietăţilor nfl
imparţite, avere dobândită prin o mu»

că şi economii şi contribuţie de sMj' ge acelor mai multe din familiale istoijî
ricit, ai o femeie care te iubeiy

Ei bine! să schimbăm destinele noasp
   Aruncaiu o privire Leilei şi pi'l generosul sacrificiu al fratelui moli.
   Said se imbrăcă cu vestmini mele. Eu ordonaiu să mi se trap porte tesaurele pe o luntre venol nă ce cumpăraiu ; trecuiu la bo#j ei cu Leila, rădicaiu pavilionul | publicei şi mă depărtam cu seffljr pe mare.
    Căt pentru „Takimi-Bekai,“ de tunci sub conducerea fratelui mea. descrise un semi-cerc împrejurul &‘\ sulei şi se indreptâ apoi către suflij ca şi cum ar fi voit să atingă cc* tele Africei. La această manopjM flota, care '1 urmăria, schimba asemenea mersul său ; şi in cm1® dispăruse cu totul.                           ..
                                                                                                                  Unde a ajuns vasul meu de resbel Eată ce n’am putut şti nici o daţi |
A,
3
   Mai târziu, desbarcănd la Vene® aflai de la nişte negustori, cari seau asemenea din călătoria mari mă, că au fost martori oculari la luptă pe mare, intre patru-spn
e-zepe
fregate şi intre un vas mic de J0* boiu. Bătălia sfârşită, nu mai ei’a
ij
M
TIMPUL
    Voiţi incâ abolirea cu totul a re <iare ne-a păstrat libertatea, autonomă in aceste timpuri prin invâţătu-«orale şi filosofice. Ei bine d-lor margini puţin a vâ relata cele din fi după cum văz nu aveţi cunoştin-lectă de densa şi nici de isteria ei. lira noastră din fericire până ăsta re proletari; toţi au unde să ’şi jj u, o casă o grădină, locuri de mun-i coşar cel maiu sărac unde să a-ite şi unde restul de muncă al păi l’au avut tot-d’a-una şi îl are şi a ancă aş putea zice să vă dea şi A jenă ospitalitate gratis, precum •mit’o ei de la ereditarii lor părinţi.
   : dintr'un district de peste Milcov ■Shitrugerea recoltei care ziceţi că a «noartea populaţiei de acolo, n’a pu-■îlroni de căt din intărzierea mâsuri-de autorităţile locale pentru in. •a rfiului.
fllta s’a vâzut ivindu-se adesea ori şi le libere ale Americei unde datează mulţi ani cea mai democratică re In o ţară ca a noastră eminamen-lolă nici o dată muncitorul nu va 4 foame. Aflaţi d-lor o dată pentru nna că muncitorul plugar in cea l.re parte a ţării a inţeles că bogă-te munca câmpului la care după urile şi exemplele proprietarilor sau cu mat zel. Cei mai mulţi nu «azâ numai pogoanele cu care s’au rietărit ci mai iau şi alte atătea şi le munceşte trăgând foloase prin L productelor lor la gările apropiate export.
    pământ credeţi d-v. că îl mun-ingurî ori cu soţia şi copii numai ? staţi, îl lucrează cu oameni cu plată, •intre ei ca şi in toate clasele soci-nu toţi fac miere cum zice Eomănul.
                                                                                                                                                                                                                               şi-au streinat şi instreinează şi as-(inănturile cu cari s’au împroprietărit, a mai cumpărat pentru primul co-he 11 pogoane pentru cel de al II-lea căci s’a permis ca un singur cap a fi muncitor să poată cumpăra 11 |:.e, ast fol o familie cum zic conser-pogoane, iar alţii nu au poprit de căt
                                                                                                                                                                                                                     drept muncitoru ce nu poate mun făt până la 5 pogoane singur prin Kri cu plată să poată munci ori mult. Şi eu un mic proprietar, căci un domen şi care l’am cumpărat ani pământ plin de pădure bălţi
Î&cini după o muncă continue prin a de buturugi, prin facere de şanţuri • raţie prin ingrăşare indoind preţul ului, am făcut ca mica proprietate lucâ evaluarea celor de clasa I-ea. nu am drept am exploata acest pălii lupă ce am mai împroprietărit mai le 20 de familii ce leam adunat du-îmuri precum îi adun şi astăzi stabi-cu case, inv6ţăndu-i muncă pentru • lositori ţări. i socialişti nu aveţi in vedere că ce vor avea pământ in toate clasele sunt vând pe acestea având să-i reimpro-iJ iţi pentru a le vinde earăşi. Cui ? ut «lor ce au mai cumpărat, pentru a ai şi alţi mari proprietari fără educaţie carte, mai ziceţi că numai muncito-
rul cu braţele să aibă pământul căci numai el îl apară la timp cu sângele lui.—Ce va face gloatele fără conducători? Olieerii cei mai mulţi sunt fii de proprietari; ori ei nu au perit cu soldaţii lor ?
   Lin vechime ţara a avut căpitanii ci. Spuneţi’mi daca naţiunile n’au zăcut secole in sclâvie numai pentru că nu au avut capi. Şi daca cotropitori naţiunilor nu fac tot şi astăzi pentru a distruge şi demoşteni pe capi acelor naţiuni.
   D-voastră ţineţi a desfiinţa edificiul societăţii desfiinţând proprietatea şi religi-unea.
   Care ar mai fi emulaţia omului muncitor şi econom, pentru ce s’ar mai osteni să imbunâtâţeze soarta lui şi a copiilor lui, daca intr’o zi pretinşi reformatori vor veni să zică proletarilor, luaţi de la cei ce au, pentru ce unul să aibă o casă cu 4 şi 5 camere, unii Hotele şi alţi multe prăvălii in piaţă, case in Lipscani, boite, şi palate in mahalale.
   Şi voi nu aveţi unde să vâ plecaţi capu, cum s'au împărţit pământurile, împărţiţi şi cele alte averi grămădite să nu mai fie des-moşteniţi.
   Şi do nu veţi voi să faceţi aceasta o vor face singuri proletari, deprinşi a nu mai munci, in starea de desordine şi anarhie ce semănaţi, când veţi ajunge şi d-v. ceva cine ştie la ce averi şi veţi scăpa de proletariat.—Atunci fără a v6 intreba gloatele deprinse a lua,—siguri de reuşita, facănd apel la ciomag, forţa brutală ce le-o indicaţi, fără a adăsta ajutorul calmucilor şi al tătarilor Rusiei, Puterea invocată de d-v. ce o adestaţi de la răsărit vor lua ca toate bordeie barbare.
   II-lea Starea primitivă a popoarelor o putem compara cu doctrinele d-v. atunci numai hordele barbare treceau sub sabie o naţiune rămăind in bunurile ei poprind numai femeile şi fiicele frumoase.
   Şi când işprâveau nutrimentul trecea la o altă distrugere.
   Ziceţi că religiuuea este un abuz pentru biserici , păstraţi dinamita a le asvărli in aer.—Comerţul modern, inlesnirea de schimb a popoarelor ce fac viaţă şi bunul lor traiu este o hoţie după d-v. ca şi toată proprietatea. Nu aveţi alte idei pentru imbunătâ-ţire, voiţi distrugerea totală a societăţii de la Rege până la proletar.
    Nu vâ trebue de cât iloţi, toate clasele societăţii ve jenează, nu semănaţi de căt resbelul civil.
    Sermană omenire, cine a ajuns a regula destinele ei după acătea secole de chinuri prin care a trecut naţiunile.
    Nu faceţi comparare intre statele creştine şi intre cele barbare, nu ve sare in ochi progresul binelui omenirei acelor din tăiu cu starea celor de al doilea.
    Sermanii părinţi ai religiuni cu jertfa lor continue îmblânzind hordele barbare creştinându-i , a pus prima bază socială primul pas al civilisaţiei : — Proprietarii foşti atunci căpitani au stabilit comunele şi prin unitatea lor s’au ales regele şi s’au format statele si ei au dat exemplu de cultura a pământului după care numai a încetat starea nomadă a popoarelor.
    Morala şi filosofia religiuni păstrează astăzi in toate pustiurile avere şi viaţa o-mulul. — Ea este hrana cerească a desperatului in toate restrişte le soartei.
it rce corăbii la orizonte. Aşa dar, al corăbii insoţise pe măreţul o1 „Takimi-Bekai" şi pe generosul k frate Said, in vastul abim al i
I inghtorii nu câştigaseră dar ni-
   stimcntul, pe care ’l urmăriau, u predase; el ’i-a silit se’l bom-oi «ze şi s’a scufundat cu secretul Cl n mare. Toţi tovarăşii mei, ia jrii curagioasei răpiri a fidanţa-i iele, periră cu densul. Nici o omenească nu putea să me ră ze inimicilor mei. Pentru denii a nu mai existam !
   , Veneţia, inchiriaiu unul din ic mai frumoase palate, al cărui in ietar impreună cu doui fii ai .■ i auriseră de curend pe cămpul I ttaiă.
I
t e
- i
•olo petrecui doui ani, cari pot jisideraţi doui ani de paradis, •ţia era atunci in luptă conti-cu Turcia; aşa, că n’aveam să em, că Poarta va incerca ver-o mire contra mea.
                                                                                                                                                                                             i. toate acestea, eram foarte cir-d \ pect; eu treceam drept un prinţ
armean şi femeia mea şi eu mergeam la biserici catolice. Toată Iu-mea convenise a zice, că era cea mai frumoasă femeie din Veneţia. Şi ce fidelitate, co amor ’mi arfita ea mie 1 Nici o dată nu s'a depărtat de lăngă mine; cine-va ne vedea tot-d’a-una impreună.
    Omul este atăt de vanitos, in căt ii place a face paradă de fericirea lui ; bucuria creşte cu căt faci să Iii pizmuit. Da, ca şi cum ochii scănteitori ai Lcilci mele nu erau destul strălucirei saie, o incărcam cu diamante, cu toate că splendoarea pietrelor se întunecau in faţa frumuseţii sale.
    Numai cu un singur lucru nu o găteam ca să cşim in public. Aceasta era o diademă : un simplu lănţişor in filigrană, al cărui agraf ţinea prins un briliant de mărimea unei nuci.
    Diamante in mare cuantitate şi chiar de mare valoare nu era nimic estra-ordinar in Veneţia. Dar acesta era un diamant albastru, o raritate 1 El se distinge de sapliir pnntr această, că culoarea sa albastră rellec-
   Cu dânsa sa mai găseşte judecători şi militari conştiinţioşi.
   Liberii cugetători au inţeles că religiunea este făcută pentru a fi numai intre om şi Dumnezeu când zice că nu le trebue popi, nici îvligiune, uită că ea este o institu-ţiune piin care numai să ţine basele societăţii; spun ăncâ că cartea facerii este o idee, că din moleculele globului din oxigen, hydrogen şi azot şi din amestecaroa unor gaze minerale s’a născut omul ca toţi vermi şi animalele, şi cu secoli s’a perfecţionat.
   Românul zice de când este pământul bate vântul, tot acest glob, lot acele vânturi tot acele gaze coprindea aerul, metalele ăncâ au sporit scoţăndu-se din adâncurile pământului. Vulcani ăncâ nu au incetat a face din cănd in când explosiele lor. Pentru ce nu se mai ivesc asemenea fiinţe omeneşti (ie nepeifecte ? Dv. chimicilor, zoologilor, fisologilor aţi putea ajuta natura cu cunoştinţele dv. să formaţi ceva o asemănare de om ?
   Multe ştiţi d-lor, dar din multe ştiinţe co profesaţi mai cu seamă in studiul facultăţi de medicină, putem zice că aţi progresat in a da numiri boalelor.
   Ear vemediurile foarte slabe; acuma aţi năvălit cu asalt la politica, căci şi ea a ajuns un comerţ.
   Ear pentru a pune in capul copiilor şi a popoarelor inculte că ar găsi fericirea in distrugerea societăţii visând starea primitivă a popoarelor şi toate aceste idei pentru a avea un echou in o ţară ca a noastră ve declaraţi apărătorii lor. Promisiunea de imbogâţire numai ca să vâ urmeze cu forţa lor brutală.
   Grozavi reformatori! aţi perdut respectul ce datoriţi părinţilor d-v şi ţâri ce v’a hrănit; abuzaţi de libertatea presei.
   In No. 2 am vezut că cereţi şi desfiinţarea legaturi conjugale, nu vă mulţămiţi cu divorţul ce lasă toată libertatea părţilor ce nu se mai pot uni, dacă v’aţi adus aminte de legile lui Lycurg, el n’a lăsat o naţie mare ci o mica provincie de săraci corsari.
   Cel puţin se fi recomandat parte din virtuţile legi lui Solon; dacă avem să ne plângem este resbelele şi d-v ru cugetaţi de căt cum s’ar face mai spăimăntătoare omenirii ele absorb obolul săracului şi miliardele omenirei, şi sustrag de la muncă mulţimea braţelor de la toate popoarele folositoare omeniri. Vâ inapoez jurnalul găsindu-1 spâimăntător; nu vă mai remăne nimic de făcut de cât ca şi Catilinarii Romii să cereţi să se arză ţara de toate părţile ei, precum cerea ei să facă atunci Romei ; şi ast-fel veţi trece la nemurirea ce doreşte capul d-v conducător. Voiam să termin cu această, la ideele d-v incendiare, dar pentru că cunosc ţara şi multe scrisori de autori eminenţi şi in adevăr cu preved.ri folositoare omenirei şi in parte pentru muncitori dacă ar fi şi aici oameni cu asemenea sentimente s’ar fi putut face impropiietărirea generală cu uşurinţă nu numai din moşiele vaste, domene ale statului, dar şi chiar in condi-ţiunile arătate de bătrânul Eliad Rădulescu incă de la 48 şi care sunt uniforme cu ale reposatului Louis Blanc, al Franciei. Dar scopul nu este acesta, ci toate proprietăţile statului să se vânzâ particularilor, şi după ce se vor lua bani pământurile să se facă
tă, ca şi luceafărul serii, razele curcubeului.
   Rugasem pc Loila să nu împodobească nici o dată fruntea sea cu această sculă. Această precauţiune ’mi-cra dictată nu de o simplă presimţire, dar do liniştea reflecţiunii. Faţa mi se schimbase ast fel, in căt eu mare greutate ar li recunoscut cine-va in mine pe mushirul turcesc de altă dată. Căt despre figura Lei-lei, afară de femeile haremului şi de Sultan, nici un muritor nu o văzuse fără vel. Fidanţatul ei chiar, marele vizir, nu se putea măndri să fi rădicat vălul ei. Cu toate acestea, diamantul albastru putea sâ-o trădeze. Căci este o curiositate, care ’şi are istoria particulară, relatăm! numele şi soarta acelora ce l'au avut in stăpânire. Uă mulţime de legende i-sc a-tribue: până acum toţi stăpânitorii acestui diamant albastru al Kharneei Stainbulului au perit de moarte violentă. Dintre toate diamantele albastre este al doilea in mărime; cel d’ănteiu aparţine marelui Mogol şi este de marimea unui ou de porumbel.
averi comunale şi apoi să serevănză pentru plata împrumuturilor ce să vor creea pentru cheltuelile tutulor chemaţi administraţiu-nei,—şi pentru îmbunătăţirea sorţilor intre care negreşit crez o să faceţi şi d-v parte.
                                                                                                                                                                                                                       T. Cioranu
                                                                                                      A V IS
  Se face cunoscut publicului din Romănia care are valori supuse Tragerilor la sorţ că vor găsi in fiecare numâr al Curierului Financiar o rubrică specială de Trageri la sorţi pentru toate valorile din toată Europa tolerate de legea noastră asupra loteriilor.
  Această Rubrică va satisface cu prisos pe toţi aceia care priimeau penă acum zia-io streine şi cari sunt supuse confiscării când publică trageri la sorţi netolerate de legea noastră.
  Redacţiunea „Curierului Financiar“ se oferă a da gratuit cititorilor sâi orice in-formaţiuni privitoare la tragerile la sorţi a valorilor de care e vorba aci.
                                                                                                                                                                                                           Drecţi unea
                                                                          In«tiitare
  Noma Biserică din Comuna Pan-telimon, plasa Dămboviţa judeţul II-fovu, terminăndu-se, Epitropia a hotărât ca in ziua de Duminecă 29. Maiu corentu să se sfinţească.
  Pentru care au onoare să facă cunoscut despre aceasta spre ştiinţa tutulor acelora cari au dragoste a asista la această ceremonie.
                                                                                                                                                                                                         Societatea „Corpului didactic"
   Conform Art. 22 din Statute, doainii membri ai acestei Societăţi, sunt invitaţi a se intruni in Adunare Generală, pentru ziua de 25 Maiu orele 7 jum. p. m. in localul liceului St. Sava.
                                                                                                             La ordina zilei’ vor fi :
   1.    Alegerea de noui membri in consiliul de Administraţiune ;
   2.   Modificarea mai multor articole din Statute ;
   3. Chestiunea localului Societăţii.
                                                                                                                                                                                                                        Preşedinte B. Boeresca.
NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
   Almanahul „Romăniei june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „Romănia junâ“, Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi streinătateprecum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România.
Vechile iustituţinni ale României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la ehrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. — 1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-
   Dar este cu putinţă se’şi inchi-puească cine-va că o femeie, in posesiunea giuvaerului al douilea din lume, se’l poată ţine aşcuns, fără a l areta cui-va ? Spune'mi ai fi tu in stare Halisem ?
   Halisem incepu a ride.
   —     Mai ăntBiu. eu n’am diamant albastru şi apoi n’am cui să’l arăt.
   Cu toate acestea, in respunsul ei, nici un cuvent nu esprima că ar fi in stare, in cas cănd ar avea unul, de a nu face paradă de densul.
   —     Nu ride, Halisem, reluă d. Herby, doliul urmează temerităţii.
      Trad. de Dcmroc.
(Va urma).
sagiul roman) Soeec, Graeve şi fraţii Io-niţiul.
   Elemente de Drept natnral sau Filosofia Dreptului, de Chri-todulo I. Culi-otis, doctor iu filosofic şi litere, doctor in drept, avocat.
                                                                                      I* ul> 1 i câţi vi n e
   Incunoştiinţez pe onor. public şi vechi clienţi ai fabricei de săpun şi umănări de seu, a decedatului meu unchiu Marin Ivanovici, că in acelaşi loc, Strada Bucur No. 21, lucrează fabrica sub direcţiunea mea.
   Rog dar pe onor. clienţi să bine voească a face acelaşi devere şi cu subscrisul, ca şi cu respectabilul meu unchiu.
                                                                                                                                                                                   Ştefan M. Vlădescu
                                                                              Institutul de Ginm. Medic, Or-thopedie etc.
                                                                                    Convocări;
  Duminică 8 crt. neputăndu-se intruni adunarea generală, cu onoare se face cunoscut d-lor Acţionari, că şedinţa s’a amânat pentru duminică 29 Mai la 2 ore p. m., cănd suut rugaţi a lua parte.
                                                                                                                                                                                           Preşedinte Dr. Marcovici
                                                                                                                                                                     Director, Constant'niu
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                              TOMA ŢACIU
          No. 60. Strada Lipscani. No.    60.     
                Pe ziua de 25 maiu  1883.         
                                    Cnmp. Vdud    
5olo Renta Amortisibilă. . . ,      92iis 92s|g   
5"|0 Renta Română Perpetnă ,         91'h 92i/a   
6"jn Obligaţiuni de stat. . . .     981/4 983(4   
6o[0 Oblig. Căilor f- Rom. regale  103--- 104-    
5o/o > Monicipale . .                 86- 863 h   
10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1   227--- 233-    
5olo Scrisuri funciare rurale. . .  92i/? 92'/8   
7oio ., Ser.suri Rurale.. .        1041(2 1053/g  
5o[0 Scrisuri fonciare urbane . .   89i|2 90i/(   
6o[0 » » ,                          99*,, 1001/,  
70[0 » 9 9                          103U2 1043/s  
Impr. cu prime Buc. (20 1 b.)         33- 34-     
Acţii Băncei Naţionale Române 2501   1350 1360    
   , , Soc. cred. m0b, rom. 250 1. 216--- 220---  
  > » » Rom. de Con-ttrucţii 5001.   516- 520---  
   , , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 365--- 370-    
                                     233- 235---  
                                                  
                                                  
                                                  
             Diverse                              
Aur contra argint......               2iu 2 i/j   
     > » Bilete de Banque . .          2M 2 1,2   
Fiorini valoare Anstriacă. . , .    2101, 2.12-   
Mftroi germane.....                  1 23 1.25--- 
Bancnote franceae......             991|, 100'/,  
Cn niccrcpii avocat s’a mu" U. L/IuuLOI/U tat in Strada Luterană No. 9.
   G. DAN1EL0P0LU
                                                                 AVOCAT
S’a mutat in Strada Berzi No. 78.
    BASILE C- LIVIANU
                                                                                ADVOCAT
anunţă Onor. sa clientelă că s'a mutat in strada Principatele Unite No. 7.
  D-nu Doctor Boicescu
s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis.
  (In (aţa Biserici Luterane).
                                                                              Un căţel perdut
  S’a perdut un căţel mic de lues alb şi urechile puţin cam galbino, tuns peste tot, ear capu nu; la găt poartă o zgardă de curea cu alamă galbenă ce se citesce gypsi. Cine va găsi va fi recompensat. A se adresa la d-nu Ilio Constandin vis-â-vis de poarta hotelului Patria sau la administraţia acestui ziar.
TrMPUL







BANCA NAŢIONALA A ROMANŢEI
MAQAS1N
  fondat
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            vis-a-ţi8 de 1 Tetral Naţi, Bucureşti
22 maiu 1882.
mani
COLONIALE SI DELICATESEI
YIS-A-TIS DE THEATRUL NAŢIONAL
      Anunţă iualtci nobilimi, şi onor. public că pc lănqă articolele necesari la mcnagiul casa. „u importul de la cel, mai bune casa următoarele Brutari fine.
  A ni.set dublu de Olnmla. Aniset de Bordeaux Absent de Sui* Anniias de la Martiniqne. Uannne de la’Bajona. Benedictin Bittn do China antilebric. Biter din via l’rovldenzei anti Coleric (liartrenz, a b. galbhi, şi Verde de la grnud Cbartreuz Franeia ( uraso de Olanda, alb verde şi orange Sec. de la Vln.and I'ockir Pipernnnt. verde, galben, şl alb de la (Jet Freres din Fronda log,,„e vieux, Cognac lin cl.an.jmg.ie, din Cognac. I.iinierur
nil.vi" cd'a ?UM1ir Mde,n,îar,° Brisard, din Bordeaux Renu mita Masticâ de Hi°, Mara8Cbino Ţuicii Naturali Hornuri adevf i ute din Janini.|ue. Ananas Arac de Mandarin, l’nncb in Cognac hliuin şi m hirsch. Sliboviţi do llanat.
                                                                                              VINl'RI STREINE ţii INDIGENE.
  Importate de ia primele case din Franţa, Cormania, Italia, siiagne, t ngaria. I ransilvania. Indigene de la Cotnari Odo bcşti. Drăgişani şi de Dcalu mare. Preţuri moderate serviciul conştiincios.                 Cu stima. O (1. M(F IANl'
ULTIMA CREAŢIE
BUCURESCI
BUCURESCI
2, Strada Smărdan 2
2, Strada Smărdan 2
                                                                                                                          37, Boulkvard dk Strasbouhg, 37 PARIS
^Săpunul Ixort posede pe Ungă parfumul
•Su delicios şi pătrunzător fericitul privilegiu de a face sa dispară sbărciturile.
Albeşte şi frăgezeşte jiielea şi-i dă un luciu de tinerelă : e regele Săpunurilor.
'" SKTCELE MAI BUNE DIN lUMET^R
                                                                                         DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE
                                                    Lccailiiif tete ii perfecţionate cu si fara apparal de ars pae
I                    de ori-ce mărime
                                                                                          MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc.
                                                                DIN FABRICA
I^MARSHALL, SOHSTS & CT"3?1
                                                              ((•aiusborougli, Englitcra)
                                                                                               MASINE DE SECERAT SI COSIT !
                                                Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru.
                                                                  DIN FABRICA
                                                       Adrianoe, Platt A: Co.
                                                                   (New-Y'orkj
                                             Mori, Manege şi 3Iaşinc de treerat (cu niunegiu) baton ze de porumb, TricurI, Grăpi, Masine de vinlunit. ringuri, Masine de Semănat, <iin fabrica
                                                  HOFHEHK & «C1IHANTZ (Ticna)
Depun de părţi de madii'.           Preturi moderate
Boaîcle GATULUI YOCI SI GURI
                                              PASTILELE
DETHAINT
           CU SAREA LUI BERTI10LET Recomandate contra Boalelor gâtului, angine. extincţiunile vocii, ulceraţiunile gurci, iritu-\iunile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercnriuliii, şi specialmente d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a aci li ta emisiunea rocii.
Ad. DET1LAN, farmacist, I'aul) St-I)cnis DO Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate, A cere semnatara Adli.DETlIAN Preţ franco 2 fr 50
   Garanţâ sigură dală \ in scris.
.sr " PILULES_
OJlBLAN GARD
                                                                                                                                                                                                                                                                        â l'Iodure ferreux Inalterable
                                                                                                                                        Saosodenr lusâvenrde ffrou diode
                                                                                                                                                                                                                                                                                      33E Sf^DEEHTE
, o;-. SINGER € poarlâ mârca aţină de cusut new-york. de sus a
  0 1“*                Fabricci.
G. NEIDLINGER,A3entgeneral
                                                                                                                  Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrofulâse, Giu.cia, Rucliitisniu, Anaemie, Conatîtuţiunilc lymphutice, etc., etC.
  & fi- — Trebue observat Semnătura nâstră alaturaţa aci pusă in josul etichetei.
A SE FERI DE CONTRAFACERI. 206
^ rîacaa a d» ruak» (]u prM^mmint
civr KJM-Vf m» • U p&rtlr inffrvurr
U>ioaaUrtcijţwwt._____________|
■^ZJ^pPjJAMlACIEN._ ^ I Rut Bonaparfe .40. . £ A PARIS -             -
O I’niiurea eseesiv de favorabilă ce s’a făcut Ceasornicelor IU ? luare de argint, ce am oferit abonaţilor noştri, ne-a incurajat T încheia o nouă afacere de 10.000 Ceasornice cu una din cele O bune fabrice din lume care ni le garantează pentru cinci ani 2 ceste ceasornice sunt do o fabricaţiune îngrijită şi ornată cu 2 nun prea trumoase.
2 Suntem fericiţi de a putea oferi aceste ceasornice de o val< 2 reală de 55 franci clienţilor noştri şi publicului in general, cu i 2 unic de 35 franci (cu porto). Deusetnenea am tratat o afacere de 2 ceasornice remontoare de Nickel, al căror mers regulat e pe d 2 garantat şi pe cari le oferim eu preţul de 20 franci, iranco de 2 to pentru toate ţerilo lumii.
2 (.emile însoţite de preţ, iu bilete hipotecarc sau mandate pc 7ţ să se adreseze la :                                     1
*  BANKUAUSI. PAG KS,B A ItT EN STEI NO A SSE, 14 VJENNE (Autr
*       Prim im iuapoi orl-ce ceasornic ce n’ar niâcca cu
v di ţiu ne de a nfl innpoia in bună start* si cel mai tă ^                 trei zile după primirea sa
mon
IPSOS DE CAM PI NA
Tablouri in vil
        OGLINZI
                                                                                                                                   se cumpără eftinc şi bune mai direct in fabrica Iu
                                                                                                                                      gustat kerstan
   Vieua, II
TENCUIALA PENTRU OASE
Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-Calea Victoriei 55
               Kornergasse I
Cataloage şi liste de preţuri gra-
tis şi francs
  LM_ II vUninln I Strada Modei N , 1
  vis-avis de Ejiiscoiiie._
lipografia N. Miulesc-u, sala lheairului
                       MASINELE DE CUSUT ORIGINALE
                           A LUI
S ÎNGER
 23779601             ) r (Monedă metalică          2995873$  30780294 
  2152909         .ts.i £gj]eţe hypotecare          2503715C  25052260 
  6112934 Portofoliu W°c\° rumâneşti                 8919659  10230117 
  2662704 (Efecte streine                            2469425   2828316 
 18486941 Impr. garant cu Ffec. de Stal.            24693781  23863431 
  5589777 Fonduri publice                           11973096  11972609 
                     Rentă Fond de reservă            514702    514702 
   805500 Imobil                                      824700    824700 
   233457 Mobilier & maşini de imprim,               228-950    228850 
   211290 Cheltueli de Administraţie.                 190613    190946 
  4610970 Deposite Libere                           13324090  13084890 
 35194255 Diverse                                   51627299  50954979 
119216532                                  i ni1; i> '.'(i97 170526094 
                       Pasiv                                           
 12000000 Capital.                                  12000000  12000000 
   288933 Fond de reservă.                            514702    514702 
 66266020 Bilete de bancă în circulaţie,            95105890  94506960 
          Profit & Pierdere I semestru.                                
   433205 Dobân. şi Benefici div. Ilsemes.            487491    512144 
  4610970 Deposite de Retras                       J 3324090  13084890 
 35617404 Diverse                                   48329924  49907398 
119216532                                      Ui'.tUL’u'.'T 170526094