[i MIERCURI 25 MAIU 1883 Administraţia, Oalea Victoriei TVr. 32. ANUL AL Vni—No. 115 ABONAMENTELE ■tro toată ţara, pă an . . . . 40 lei • > pe 6 Ioni. . . 22 lei , > pe 3 Innl. . . 12 lei i'*ro etreinitate pe an . . 60 lei ai amenUle ee priimeec la Adminiatraţle. m Capitală 10 bani număra n Districte 15 bani nnmărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litera petit pag. IV. 80 Reclame pag. III .... 1 50 » » II . . . , 2 50 Armnţnrile ji inserţiile se primesc ncureştî > Administraţia ziarnlnî îi VIena, la binronrile de annnţnri Ueinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—rari», C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se prlmet Mannscrlsele nelmprlmate se ard. Pentru a nu ineeta cu trimiteri ziarului, Domnii abonaţi de in judeţe sunt rugaţi să bi-D-yoiască a trimite costul aboli meatului. Bucureşti, 24 Maiu 1883 Opiniunea sinceră ineepe a sepro-mta in lumea cea mare asupra ca-filăţii constituţionale, moralităţii şi itriotismului Regimului actual. I se spune, prin organe de publice serioase, ca Journal des Debats, crede străinătatea despre afirmaţi regală, făcută prin mesajul de ischiderea Camerelor de revisuire, alegerile s'au făcut in perfectă lifte şi lealitate, cum şi despre ati-[linea Oposiţi unii. I se spune că din regimul parla-întar s’a făcut o minciună şi că îosiţiunea a sevîrşit un act de demite refusănd a intra in contact cu I laliorii botezaţi mandatari ai naţi-•-n ce s au adus, prin violentarea iiştiinţii publice, să modifice contaţi unea. |ll se spune că simţimăntul public străinătate condamnă ca trădător acest regim in cestiunea Dunâ-. in care, cu toată declaraţiunea contrarii, a făcut concesiuni Aus-li ca să nu privească cu îngrijire irea de perturbaţiune politică şi rială ce resultă din usurparea drepţilor Naţiunii de către Puterea «scuti vi. Hei! cu minciuna prănzeşti, dar inserezi; este o vorbă veciiiă. A exercita violenţa şi a-şi da ae-I .blândeţii şi al dreptăţii, daca «ite mistifica pe cineva, acela nu Ifi de căt Burtă-verde cel nătăfleţ, otul ce se impresionează de de-imaţiuni, fanaticul care indumne-i'şte indivizi şi crede tot ce le spu-ei fără cercetare şi verificare. Lumea insă cultă, străinătatea mai seamă, care se uită tot-d'a-una in ui seu cu ochi de Argus, care vede lin sute de ochi, aceea nu se poate “Agi eu declaraţiunile oficiali. A.eeea a vezut ceea ce din neno-ire n’a voit să vază capul Statu-pus de Constituţiune să priveas-pe d'asupra partitelor, de la inăl-iea posiţiunii sale, lupta dintre e* ca Oposiţiuna cu guvernul, a vts-şi constată că representaţiunea ■ uală este o adunătură de indivizi â valoare şi fără credit personal, < lipseşte crema, toate capacităţile i Ite cari au reformat si consolidat • tul Român, aceia pe a căror co-in sprijin şi respwndcre s’a aşe-! dinastia actuală in fruntea Nanii. Se poate intr’adcvCr să se popo-iieze Stolojanii, Buestii, Diinancii, < radalele, etc. in cele mai de sus t Q>te ale statului; dar nu prin a-< sta au dobândit şi calitatea de ■baţi de stat. Mi remăn ceea ce sunt : creatu-i ;de puterii discreţionare dată de * re Suveranul, căruia i s’a urCt cu i ;imul parlamentar, ia duoi bărba- ţi politici ce 1 au tăcut negreşit să crează că mai mare şi mai sublim va fi, când va strivi, prin guvernul M. Sale, Naţiunea care la îmbrăţişat cu încredere. Valorile insă, capacităţile de Stat. acelea cu cari comptcază Statele Europei, prin cari se represintă partidele cele mai puternice din ţară şi se exprimă naţiunea română in concertul european, combătute cu brutalitate de către guvernul M. Sale Regelui, şi puse in posiţiune a se des-brăca de un mandat de care, dacă s’ar fi folosit, ar fi degradat insuşi pe acei oneşti alegători de ia cari ii ţine ; aceşti bărbaţi de stat ii caută cu privirea Europa in parlamentul Romăn, şi, negăsindu-i, ineepe a se ingrija de liniştea Statului acestuia şi prin urmare şi de a ei propria. Vom reveni. D’ocam-dată lăsăm să urmeze aci indată conţinutul unei depeşe care dă scurtă reiaţiune despre nn articol al jurnalului des Debats ce ne inspiră rondurile de mai sus : Journal des Debats, judecând conse-quenţele retragerii opoziţiunii din adunările roraăne, zice c-ă guvernul usează de regretabile espediente pentru a asigura succesul candidaţilor oficiali. Situaţiunea in România e foarte gravă; revizuirea cu totul inoportună. Preocupaţiunile partidului roşu ar trebui să inceteze. Franţa şi Englitera sunt in discordie din cauza Tonkinului şt nu pot să intervie in favorul României in cestiunea Dunării. Ou toate concesiunile făcute păn’acum de d. Brâtianu, Europa va respinge preten-ţiunile române şi cabinetul va regreta de-a 'şi fi instrăinat concursul patriotic al o-poziţiunii. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 2 Iunie.—0 depeşă din Madagascar anunţă că escadra franceză a bombardat porturile Amerosanga şi Pasandava. O mare emoţiune domneşte la Madagascar. Paris, 3 Iunie. — O depeşă din Madagascar anunţă că guvernul din Hovas a cerut şă negoţieze o inţelegere cu amiralul francez Pierre, ale cărui trupe ocupă acuma coasta de la Nord-Vest a insului. Portsniulli, 3 Iunie.—Circulă sgomotul că flota engleză din mările Chinei are să fie intârită. Roma, 3 Iunie.—O mulţime de aproape 20,000 porsoane se află întrunită spre a celebra aniversarea morţii lui fiaribaldi. Strigătele de „Trăiască Oberdank“ şi „Trăiască Trente şi Trieste“, au răsunat de mai multe ori. DOSARUL ALEGERILOR (sub guvernul absolutist-al dini I. C. Jlrn-tianu) Domnule Redactor, Aţi inceput să formaţi, iu ziarul d-v., dosarul alegerilor din urmă ; se desfăşuraţi toate ingerinţele, toate mişeliilo săvârşite de ministerul actual, toate actele de fraudă şi de violenţă din care au eşit representanţii de astăzi ai ţârii. Aceasta m’a făcut să mă gândesc la ilu-siile in cari se legănau uni din noi mai nainte de a ineepe cea din urmă campanie electorală. Mai al -s mi-am adus aminte o conver saţiune pe care am avut’o cu mai mulţi amici chiar in ajunul alegerilor. Ea poate servi ca introducţiune la dosarul electoral ce ati deschis şi, de ' aceea, am crezut că nu e fără intores ca să vă comunic, chiar cu termenii întrebuinţaţi de diferiţii interlocutori de atunci. De credeţi că merită, daţi-i loc in coloanele stimabilului d-v. ziar. Vă salut. Pil abonat. „Ai să vezi, zicea unul din amicii mei, ai să vezi că, de astă dată, alegerile vor fi absolut libere. „Aceasta este aproape de mintea omului ! „Mai ăntăiu toate organele guvernului, toţi aceia cari vorbesc şi scriu in numele lui, strigă de-ţi ia auzul, că naţiunea este cu denşii. Nu afirma „Românul1*, in toate numerele, că naţiunea este cu denşii ? Şi eu ştiu că nu e aşa, dar ei o cred, şi prin urmare vor lăsa alegerile libere. In zadar respundeam eu, că toate acestea sunt curate manopere, că atunci când afirmă că naţiunea este cu dănşi, ei toţi, chiar jurnalul „Românul", ştie ca nu spune adevărul, interlocutorul meu nici nu mă lasă să isprăvesc : „Voi conservatorii prea sunteţi exageraţi, prea vă închipuiţi că sunt ticăloşi. Nu e cu putinţa că atâta gălăgie se fie şarlatanie goală! Nu poţi se tăgădueşti că Rosetti este om sincer, el crede dar că naţiunea este cu dănşii, de vreme ce o spune apoi. Daca crede că alegătorii vor vota pentru dănşii, ce nevoe au se mai inrîurească alegerile ? Pe urmă guvernul acesta e=te guvern liberal ! Cum vrei d-ta să se apuce el să facă ingerinţe in alegeri ?“ Eu spuneam că guvern liberal, in limba lor, însemnează guvern care sugrumă pe toţi cari nu se închină la el, şi guvern naţional, guvernul pe care '1 conduce I)-l Brâtianu. „Şi aci exagerezi. Vezi de aceea eu nu voiu să intru in nici un partid, că se pociu judeca cu sânge rece. Ei, judecând cu sânge rece, zic că Brâtianu este om cinstit şi inteligent, aceasta este netăgăduit. Este asemenea netăgăduit că el a venit la guvern in numele libertăţii electorale. Această idee l-a ridicat. Apoi ce fel de om cinstit ar fi el, daca s’ar apucă, el libora!, să violeze cea mai sfântă din libertăţi : libertatea votului ? Şi ce fel de om inteligent ar fi el, care s’a urcat la guvern călare pe ideea libertăţii electorale, daca s’ar apuca se-şi omoare calul de supt dânsul, care l'a suit atât de sus ? Vezi dar că n’aveţi dieptate să faceţi gură şi să cereţi libertate in alegeri: veţi avea-o, fără să o cereţi. — „Dar bine frate, încercai eu se mai zico, nu era tot Brâtianu acesta liberalul, tot Brâtianu ăsta cinstitul şi inteligentul do la „Alegătorul liber," când cu cele-l-alto alegeri şi vedeai cum aduceau subprefecţii pe alegători do urechi la vot, cum poliţaii cum toţi slujbaşii de la mic până la mare....“ — „Alta şi alta ! Atunci ţara era in-tr’o situaţiune foaarto grea : Europa nu ne recunoscuse independenţa de cat cu condiţia de a modifica constituţia şi dea şterge din articolul 7 tot ce avea aerul de a li persecuţie religioasă, şi Brâtianu vrea, cu or co preţ, se termine ce iucepuse. Dar acum inilopendinţa este recunoscută, Bogatul proclamat, totul este isprăvit. I!a, ce e mai mult, acum o vorba de modificarea constituţiunii. Şi ar (i un criminal, daca, intr’o asemenea eostiuno, ar puno voinţa lui in locul voinfii ţării. Mai presus do toate aeo tea constituţiuuoa este încredinţată bunei credinţe şi lealităţii regelui. Ei bine, crezi tu că Cărei, un Hohenzolern, va permite el ca voinţa ţării se fio sugrumată, atunci cănd lealitatea lui este in joc ? Nu mai este vorba acum de a şti daca un ministru va mai fi trei sau patru ani la putere, este vorba de a schimba bazele pe care este clădit edificiul nostru politic. Ei bine, chiar daca Brâ tianu ar fi aşa de mişel in căt să sugrume voinţa (erei, dar M. 8. Regele, va găsi far.; iudoială in lealitatea lui de Rege. in solemnitatea jurământului depus, mijlocul de a face să se respecte voinţa ţării in această gravă cestiuue şi nu va permite să se violeze constituţiunea, pe care a jurat." „Dai ce-i pasă M. S. de ţara Romă nească ? zise atunci, sculăndu-se, un dis-cipul al lui Heliade. Ce, nu mai ştii că M. S. este Domn con stituţional şi că n'are Dimie alt de făcut de căt să-şi ea leafa in aur la fie care inceput de luna şi să cumpeie case şi moşii chilipir? Daci in colo M. S. Regele n’au-de, nu vede. A ştiut aşa de bine sa se identifice cu rolul lui de Domn constituţional, in căt sa desbrâcat chiar desentimen tele cele mai naturale omului, de ură şi recunoştinţă. Era un om pe care M. S. Regele chiar in interesul coroanei sale ar fi trebuit să-l urască şi să-l dispreţuiască, Candiano ; şi cu toate astea, Caudiano este adjutant al M. S. şi cu peptul inc-ărcat de decoraţii. Şi, din contră, este un om căruia M. S. Regelo i datoreşte mai multă recunoştinţă de cât augustului său părinte. Căci in seara cănd copii şi vagabonzi, adunaţi de poliţie, făcură comedia delaSlă-tineanu, daca n ar fi venit Lascar Catargiu să stea scut de apărare tronului, M. S. in loc de a fi astăzi marele căpitan, ar fi fost un suveran gonit de poporul seu pentru acusaţiunea pe care o formula „Românul" in toate zilele, că a jefuit ţara, in unire cu Coţcării prusiani, rudele M. Sale. Acesta este numele care l’ar fi lăsat in istorie Carol I, daca nu era Catargiu! Şi, cu toate astea. M. S. a permis ca acest bătrân, cel mai respectabil din toţi câţi se ocupă de politică, să fie târât cu jandarmi înaintea lui Fleva şi lui Tacite Giani ca să dea seamă de actele guvernului seu, prin care ridicase lui Ion Gbica speranţa de a se face domn prin intrigi bizantine, şi lui Brâtianu pofta de a se juca de-a republica. Vezi dar că M. S. este domn constituţional: el s’a desbrâcat de ori de recunoştinţă şi de or ce sentiment omenesc. Şi voi mai credeţi că se va impedica de cuvinte deşarte ca „lealitatea lui" si ca „solemnitatea jurământului" ? Sunteţi copii ! M. S. este domn constituţional şi Brâtianu face ce vrea ! Ideea ce ’şi făcea Heliadistul nostru despre monarhia constituţională a revoltat sentimentele mele de conservator. Devotamentul meu pentru dinastie şi ideile mele asupra monarhiei constituţionale, mi-a impus datoria de a eşi din reserva ce-mi i mpusesom. — Rău înţelegeţi monarhia constituţională, şi râu înţelegeţi rolul M. S. in stat. Intr’o societate omenească, de la mic până la maro, fie care om plătit din bugetul statului are datoria sade îndeplinit, cu atât mai sacră, cu atât mai necesară, cu căt funcţiunea este mai uiare. Cum vrei ca M. S. Regele, care e-te cel mai inalt magistrat al ţârii, şi caro este plătit mai mult de cat toţi, sa nu aibă altă datorie către societate, de cât de a’şi lua leafa in aur la începutul fie-oărei luni şi do-a cumpâra case şi moşii chilipir ? Aeeasla nu poate să fie, aceasta nu este ! Monarhul constituţional are şi el o misiu no înaltă, care tocmai deosiboşle o monarhio de o republică. Misiunea lui, funcţiunea lui este tocmai d9 a nu lăsa pre o partidă să sugrume pre cea 1’altâ, de a ţine cumpăna dreaptă intre cele două mari partide din ţară. Aceasta este fiiDC-ţiunea M. S. Pentru aceasta consimţim noi, ţară democratică, ca un om să fie mai presus de legi; pontru aceasta i se plăteşte 100,000 gal. pre au. Ca M S. să nu urască pro Caudiano şi pre Oră.şanu, aceasta nu e mare râu, ba poate chiar să fie bine. Ca M S. să nu fie recuuoscâtor lui Catargiu, care nu l’a lăsat să fugă din ţară cu reputaţiunea unui aventurier lacom şi necinstit, şi i-a dat timp de a se arăta ceea ce esto marele căpitan al Independenţei, ac. asta este treaba personala a M. S. Dar sâ lase pre un partid ca să sugrume pre cel alt, aceasta ar insemna să nu-şi îndeplinească datoria ce-i impune funcţiunea sa de Domn constituţional. In momentul in care M. S. ar face una ca aceasta, ar abdica rolul sâu constituţional, ar dezerta postul de unde, ca pre o santinelă neadormită, l’a pus constituţiunea să vegheze la respectarea voinţei naţionale; şi, deci monarhul pus de lege să ţie cumpănă dreaptă intre partide, s’ar preface in pieşedinte de republică, cap al unui partid. Mai mult de căt ătât, daca M. S. ar permitelui Brâtianu să’transforme, contra voinţei ţârii, constituţiunea noastră democratică, carechiamă pre cei mai vrednici sa conducă ţara, intr’o constituţiune demagogica, in care să predomine pasiunile mulţimii asmuţite, atuuci s’ar preface de bună voe, din monarhul unei ţâri libere, in Cesarul unei demagogii, tot ce este mai miserabil şi m i coruptor. — „I)ouâ cuvinte mai mult ca să crez că alegerile au să fie libere, zise amicul meu cel plin de ilusii. Mai ănteiu că M. S. este dator să ţie cumpănă dreaptă intre partide, şi nimic până acum nu ne autoriză a crede că Carol I nu-şi înţelege rolul seu constituţional, sau că nu vrea să şi-l indeplinească. Şi al doilea că Bratianu insu-şi nu va fi aşa de prost, incăt să voiascâ o constituţiune in care ministerul sâ poată tace tot ce va vroa; căci lesne ar putea M. S. să-l dea pre brie şi să aducă nişte slugi plecat», cu care sâ facă ce va vrea din ţara Românească. Şi Bratianu nu-şi ia lua nici o dată înaintea istoriei această îngrozitoare respundere. Vezi bine: că eşit bătut cu armele tale ; alegerile vor fi libere ! — „Beţie do cuvinte! zise Heliadistul nostru. Bine zice Maiorescu : Ajungeţi să vă ameţiţi cu cuvinte seci şi nu vreţi sâ deschideţi ochii ca sâ vedeţi realitatea faptelor. Vreţi să vâ spuiu eu adevărul ? A-devârul este că s'a făcut tocmeala intre M. S. şi Rosetto-Brâtianu ; M. S. să lase pro Rosetto-Brâtianu să facă constituţie cum or vrea, ca să-şi asigure puterea; iar Rosetto-Brâtianu să mărească lista civilă a M. S. şi să doteze şi pre neamurile M. S.“ Toţi asistenţii s’au sculat contra acestei pretinse tocmeli, toţi au fost de părere că nici d. Brâtianu şi mai ales M. S. nu sunt capabili de a face un asemenea târg. Căt pentru mine, m’&m intors pre gânduri a casă, repetind in minte tot ce auzisem. Nu me preocupa tocmeala dintre Brâtianu şi Rege. Ştiam b'me că aceasta este o curată fabulă. Eu nu cred pre d. Brâtianu aşa de orb in cat. sâ nu vază că el ar fi cea d'ăntăiu victimă a demagogiei, cam i-a arâtat’o Petrarul. Şi, căt pontru R. ge, nu-mi intră in cap ca M. S. să ceară o creştere a listei civile, căci ceea ce are, nu numai că-i ajunge, dar ’i şi prisoseşte, de vreme ce cumpără mereu immobile. Nu mă preocupă dar această fabulă. Dar mă găndiam că dl. Brâtianu eslo din şcoala cea vechia, el nu este drept şi sincer, ci caută sâ inşelo pre coi alţi. Rână acum el a lest destul do tare ca să ne in-şale pre noi înăuntru, dar a fost prea slab ca sâ insele pre străini şi lot dauna el a rămas înşelat. Aşa i s'a întâmplat cu cestiunea Basarabiei, aşa cu Arab-Tabia, aşa cu Dunarea 1 Au Io mai inşela cine-v;. şi acum, umblând el să inşele ? De altă par-to, M. Sa. o fi ştiind El că are o datorie de îndeplinit, şi admiţând că o ştie, va avea el onergia necesară ca să şi-o indeplinească ? — Ge se va întâmpla cu această ţară. când reforma proeetatâ va arunca din arena politică pe toţi oamenii cu minte, pre toţi aceia cari fac politică pentru aşi împlini datoria do cetăţeni, iar nu pentru câştig ? TIMPUL Ale gâudiam la primejdiile ce înconjoară fara şi mă întrebam de unde vin acele in-stigaţ.ii cari asmut pe ţărani in contra proprietarilor, pe săraci contra bogaţilor, pe fructele seci ale societăţii contra oamenilor de treabă ? Mai pre sus de toate ine preocupă încrederea unora in liberalismul, lealitatea d-lui Brătianu, şi speranţa altora iu acţiunea binefăcătoare a M. S. Eegelui. Atătea ilu-siuni frumoase cu cari am plecat la alegeri, şi cari s'au risipit acum, aşa in căt este orb acela care nu vede că ţara nu mai poate nă/.ui de căt la energia şi înţelepciunea ei! Prezidentul de Cameră cu con ditiuni Citim in Pactul Social: In Cameră, pe lăngă fără de legile, pe care le-am relatat, se mai intimplă, intre altele multe, incă un fapt ne mai pomenit : D. Eosetti după ce ’i ales preşedinte al camerei, la inceput se alintă şi nu primeşte, şi numai după ce cohorta, care se numeşte Cameră, îl roagă ca pe idolul Baclius, in căte-va cuvinte acoperite de aplauzele celor bine credincioşi, mulţumeşte înaltului corp legislativ şi spune că, după atătea in-sistări, bine-voeşte a primi sarcina de preşedinte cu oare-cari condiţiuni ! Auzit'a cine-va, ori citit’a ca in vre un colţ de păment un deputat să primească intr'o cameră sarcina de preşedinte cu oare-care condiţiuni, şi că ar exista unde-va o cameră atăt de servilă in căt să primească un preşedinte, care impune condiţiuni Nu cunoaştem incă acele condiţiuni, totuşi, ori-care ar fi ele, propunerea d-Iui Eosetti şi admiterea acestei propuneri de către Cameră este un scandal mai mult, adăogit la analele acestui memorabil parlament încoronarea Ţarului Zinn de 15 (27) main încoronarea si ungerea Moscva, 1 !/î p. m. (Urmare) Clerul in vestminte pontifîciale şi 12 sau 15 episcopi şi arhiepiscopi i-naintează spre poarta de sud spre a primi pe Ţarul. Capul cortejului intră in biserică, nu se opreşte, ci iasă prin poarta de nord ; din cănd in cănd se rup grupuri de demnitari spre a se aşeza pe estrade, mitropolitul deNov-gorod şi de Kieff bine-cuvintează in-signiele, cari apoi sunt duse pe es- trada imperială ; apoi mitropolitul Moscvei înaintează cu crucea şi cu aghiazma inaintea Maj. Lor, cari se inclină de trei ori. In toată adunarea acest moment este de o supremă aşteptare. Mitropolitul ţine vorbirea de ocazie. Aceste căteva minute par a fi lungi ceasuri. Iată in fine Ţarul şi Ţarina. Ţarul e îmbrăcat in marea uniformă de general: el merge incet, calm şi grav; imperăteasa îmbrăcată in alb părea palidă şi mişcată. Corul intonează psalmii, iar Maj. Lor se inclină in faţa porţei sfinte a Iconostasului; apoi urcănd treptele scărei mari, se aşează pe tronurile lor. Arhiepiscopii se aşează intre scară şi Iconostas. La dreapta şi stânga, dea lungul rampei aurite stau înalţi demnitari de serviciu şi dem nitari cari ţin mantalele imperiale ministrul de resboiu, guvernatorii Moscvei, adjutanţi şi generali. In momentul cănd corul termină cu psalmii, mitropolitul de Novgoroc urcă estrada şi se aşază in faţa împăratului presentându'i cartea deschisă, ce conţine profesiunea de credinţă a religiei ortodoxe. Im-peratul ceteşte crezul cu voce i-naltă in mijlocul tăcerii generale. Pe urmă, ceilalţi mitropoliţi urcă şi ei treptele şi presmtă Maj. Sale mantaua lucrată in aur. Imperatul imbracă mantaua, se inclină şi mitropolitul de Novgorod ’i pune pe cap mâinile, recitând rugăciunele prescrise. Apoi Ţarul ridică capul şi ordonă să i se aducă coroana. Moment solemn. Alexandru III ia coroana cu a-mendoufi manile, o ridică incet şi o pune pe cap, iar mitropolitul pronunţă cu voce inaltă o alocuţiune. Se aduce apoi sceptrul şi globul imperial. Ţarul ia unul in mănă dreaptă, altul in cea stăngă şi se aşeză pe tron. Apoi incepe o ceremonie, ce este prea mişcătoare. Imperăteasa înaintează, şi se pune in genunchi inaintea soţului seu, care totodată e suveranul seu. Impe-ratul se ridică; işi ia coroana şi cu ea atinge fruntea împărătesei, apoi şi-o pune iar pe cap, pe cănd damele de onoare aşază pe capul împărătesei coroana mai mică, o imbracă in mantaua imperială si ’i pun cordonul Sfântului Andrei. Nu se poate descrie emoţiunea ce cuprinde pe cineva la această scenă şi s’au văzut curgănd lacremi 'a mulţi. După ce mitropolitul a proclamat cu voce inaltă intreg titlul imperial, căutările incep din toate puterile, clopotele sună, tunurile bubue sguduind catedrala, pe cănd toată lumea se închina. Publicul se puse in genucho cetind | rugăciuni ; clerul incepe slujba şi Maj. Lor sărută sfintele cărţi, presen-tate de doi arhiepiscopi. De aci inainte ceremonia e numai religioasă şi nu are nimic de însemnat, până in momentul cănd imperatul, mergănd să se cuminice in altar, se dă jos de pe scară pe un covor lucrat in aur. Acolo se comunică împăratul. In momentul când trece prin poar ta sfântă, mitropolitul de Novgorod mirueşte fruntea, pleopele, nările, buzele, urechile, pieptul şi mănile Ţarului. Apoi se mirueşte şi inperă teasa, dar numai pe frunte. Aceasta e ceremonia ungerii. Clopotele tuturor bisericelor sună, tunurile bubue necontenit şi corurile căută. După ungere Maj. Lor se cuminecă, împăratul caşi preoţii, adecă ia deosebit pănea şi vinul, in virtutea îndoitei suveranităţi din persoana sa, iar împărăteasa se împărtăşeşte ca toată lumea. Apoi Maj. Lor se pun pe tronurile lor, ascultăm! serviciul divin, ce se termină cu: Doamne măntueşte pe Ini-peratul nostru şi: Ln mulţi ani stă-păne ! Moscova, 25 Maiu, 3 ore p. m. — Pe cănd Maj. Lor primesc felicitările clerului şi ale nobiliniei, moştenitorul tronului şi toată familia imperială intră in palat. De altă parte porneşte şi cortejul imperial, mergănd la catedrala Ar-îanghelul Mihail şi la catedrala Bu-nei-Vestire. Maj. Lor sunt investite in mantalele imperiale şi poartă co-oanele in cap. Alexandru III arc in mani sceptru si globul. împrejurul uraniscului (ceriu) o sută de generali şi demnitari incăr-caţi de aur duc lungile cozi ale mantalelor; sclipirea aurului şi a pietrilor scumpe, soldaţii înşiraţi iresentănd arma, sunetul musicilor, aclamările mulţimei de pe balustrade, salvele de tunuri şi clopotele sguduind aerul, toate acestea formau un tablou imposibil de descris. După ce Maj. Lor au sărutat sfintele icoane din acele biserici, au in-rat in palat pe scara roşie, in mij-ocul imensei aclamaţiuni din partea poporului. Cănd Maj. Lor au părăsit catedrala Adormirea Maicei preacurate, doi magistri de ceremonii au invitat corpul diplomatic să iasă din biserică prin uşa de sud spre a se duce in sala de aur şi a aşteşta cortejul imperial. Atunci se făcu o ceremonie prea curioasă, banchetul împăratului şi al împărătesei in palatul de granit. Acesta e o sală colosală, infrumuse-ţată cu sculpturi de animale in relief şi împodobită cu nenumărate lucruri preţioase din colecţiunea te-saurului Ţarilor. Aci se adunau odinioară fiicele boerilor, cari sperau a primi măna imperială. (Ta urina) ia voia sâ ’i vînzâ II bonuri in valou 5500 franci. Asupra lui sa mai găsitll te harţii ipotecare in suma de 320 fr un ceasornic de argint. Bănuind ca valori sunt de furat, poliţia a inceput cetări. * Domnii IIie Ghiolof şi Anghel D. sunt numiţi experţi pentru portul Ziiuf in comisiunea de constatare a navi< ţaţei bastimentelor. * Domnu Petru Chiriazescu s’a depărtat funcţiunea de revisor ce ocupă in serj esterior al vămilor. I ii formaţi mii Corpul profesorilor Universităţii din Bucureşti a ales, in intrunirea de dumineca trecută, pe dd. Crăciunescu, dr. Severin şi Vitzu, ca represen-tanţi ai săi in consiliul general al invăţămăntului. Iar corpul profesorilor şcoalelor secundare a ales pe dd. GL Dem. Ţeodorescu, D. Aug, Lauri-an şi Ananescu. Sesiunea comisiunii dunărene s’a terminat. Circulaţia trenurilor dintre Sinaia şi Comarnicu, s’a întrerupt din cau-sa vărsării Prahovei, care a rupt un pod ş’a luat o parte din şine. Comunicaţia intre aceste două staţiuni se face prin transbordare. D. Gr. Grăinăticescn, procuror general la Curtea de apel din Craiova, a fost numit prefect al judeţului Constanţa şi d. Caletzeanu a fost numit prefect al judeţului Bomanaţi, in locul d-lui G. Protopopescu. CRONICA Tribunalul comercial din Ilfov a declarat mercuri in stare de faliment pe d. St. N. Opran comerciante, din Calea Rahovei N. 145. Trenul de la Vârciorova a sosit alai': cu o întârziere de 2 ore, provocată de pareaunui roal de lângă rîul Olteţul, , dent ce n’a provocat nici cire. jii11 o nenj Trenurile de plăcere intre Bucure Sinaia au inceput sa circule. Archiducele Albrecht in Transilv Trenul „Fulger11, care trebuia sa înceapă Vineri comunicaţiunea directa intre Bucureşti şi Paris, s'a suspendat pentru şapte zile. Am spus ca zilele trecute un sergent a prins pe călugărul Eftimie Vasilescu şi pe maicile Filotea Dimitrescu şi Mandallie in minutul când voiau sa arunce pe câmpia Filaretului un copil ca de 6 luni. Ortodoxul, confirmând acest fapt, spuue că după cercetările făcute s’a constatat că atât călugărul cât şi călugăriţele in cestiune sunt din eparhia episcopiei Buzfiului. Un individ suspect, anume Tudor Con-stantinescu, a fost prins alaltăieri la un bancher din strada Lipscani No. 29, câru- Din Sălişte i se serie Gazetei mătoarele : Alteţa Sa Imperială Serenisimul Ai duce Albrecht in câletoria sa de inspei ne a trecut eri prin Sacel, unde a fost tempinat de toate autorităţile civile şi sericeşti ale cercului pretoriale Salişte, torul Florian Urechii, la salutat de venire prin un discurs in limba germi in care a accentuat loialitatea poporului mân faţa cu iualta casă domnitoare şi poporul nostru e gata totdauua a a. jertfe in bani şi in sănge pentru tron patria şi a rugat pe Alteţa Sa sa adu aceasta la cunoştinţa prea bunu'ui nostru narch. Aiteţa Sa a re=puns cam urm rele : „Sunt convins 'jde loialitatea popor! român şi de alipirea lui câtrâ Jnalta domnitoare — şi nu voi întârzia a corni ca aceste simpatii nepotului m. u.„— (a Maj. sale). După ce a adresat câteva cuvinte i: naiului pretoria!, medicului cercual D..Cv leţaru, paroehului local şi inveţâtorilor Salişte Ioan, Popa şi Borza, in fine p cilului Băile din Vale şi notariului din Gi rariul N. Henti, Alteţa Sa a plecat spa: Sibiu, lăsând in noi suvenirea, cm»i Ţ trata cel dăntăi soldat al Monarm cu poporul român şi cu deputaţium Sale. Saliştea de astâdată a fost represent: prin cei mai aleşi fruntaşi ai sei. — L» ocosiuni de aceste sfimtem mai cu seami lipsa de a avea preoţi şi invgţători cari sa ne ştia representa cu demnitatea cure-ni ta. f-1 jl!** m,i Landa regimentului rom&n Nr. 31. FOILETON împăratul Austiiei inspectând la 22 Mai manevrele trupelor concentrate in tabere dela Bruck lângă Laita, a remas in arene*! re mulţumit de buna ţinută şi de precis» executare a tuturor mişcărilor. Dar, dupfi ţ cum se vede dintr’un ordin de regiment din acea data, regimentul de infanteria „FH 5) A 1002-“ NOAPTE (Nuvelă fantastică) de M JOKAY VI Numele meu este Eidel-Ahmed-Bey. Am fost anteiu guvernator al Candi- ci, mai târziu guvernator al Egyptu- in căsătoria pe fica-sa mai mică, Leila.... Ea era frumoasă, aproape tot aşa de frumoasă ca tine!... Şi ea a suferit mult pentru mine... mai mult de căt Hafîsem. Ascultă, vei şti totul. Toate pregătirile de nuntă erau sferşite, cănd — Allah dispune de destinele omului! — amicul şi protectorul meu, marele vizir, Buşdi-Mehmet, tu asasinat de propriul s&u sclav, tocmai cănd, prosternat Ia pă-mSnt, făcea devoţiunile sale in Mos-cheă. Omorătorul era plătit de conjuraţii lui Dere-Bey. Lui Buşdi-Mehmet, pe care ’l con- ţi. lui şi Mushir de primul rang in imperiul otoman. Eo am supus pe can-dioţii revoltaţi şi am stricat casta dominanta a Mamelucilor. Am adus in perceperea impositelor Turciei o or-ganisaţiune, care, tot umplând tesa-urul Sultanului, punea capăt vexaţiunilor poporului. Am curăţat Ar-chipel de piraţi ; toate bogăţiile lor au căzut in mâinile mele, şi le-am împărtăşit onest cu Kharnea. Drept rhsplată pentru numeroasele mele servicii, Sultanul ’mi promise sideram ca pe un al duoilea tată, urma in funcţiunile sale Eumili-Abdi, unul din inimicii mei de moarte; căci, ca guvernator al Thesaloniei, el percepea de doue ori impositele inaintea reformelor mele. Eumili-Abdi, devenind mare vizir, ştiam ce me aştepta. Că eram să fiu despuiat de înaltele însărcinări cu care eram investit, aceasta era lucru natural. Că viaţa mea chiar nu’mi mai aparţinea, nu’mi făceam ilusiune nici asupra acestui punct. Islamitul poartă giulgiul infâşurat împrejurul capului seu : aceasta este cialmaua lui tot-d'auna gata a‘i reaminti, că viaţa este o datorie, al cărui termen de plată poate veni in fiecare zi. Cu toate acestea, puţin timp in urmă, eată că aflu că Lciia, acea Leilă care mS iubia atăt de mult, şi care mi-era promisă, era să fie unită cu marelc-vizir ! Dar, amorul nu cunoaşte de căt o Jege, aceea a lui Belt Ia Bo.sphor : „Pe cine iubesc ’mi aparţine !“ Acolo, nici ordinile Oza-rului, nici ale Sultanului sau ale palailamei nu au valoare. Pe cine iubesc şi mb iubeşte, aceea este averea mea ! Aşa dar, indată, dădui ordin să se echipeze vasul meu de resboiu cei mai bun, Takimi-Bckcn, cu care urmărisem şi trimiseseră atâţia piraţi in profunzimile mării. Eu adunai la bordul lui tovarăşii mei de arme cei mai credincioşi, transportai acolo toate avuţiile mele mişcătoare, şi pornii către Stambul. Peste noapte, aruncai ancora la Capul aurit. Me aruncai intr’o şalupă cu 20 lopătari şi inaintai până la harem. Era tocmai ziua fixată pen- tru cununiile marelui vizir cu Leila mea. Ţhrrnul era splendid iluminat; şi din vase de resbel, ' ancorate in strâmtoare, mii de focuri de artificii asvBrleau scănteiele multicolore in obscuritatea nopţii — proclamând bucuria marelui vizir şi in acelaşi timp disperarea mea. O mare luntre iluminată de felinare aluneca, pe valurile liniştite, către ţermul opus : era aceea a ginerelui, conducem! pe „ fidanţata “ la pa- vilionul lui Tsengel-Koi. Această lun- tre era plină de eunuci, mu-sicanţi şi de jongleori: ia spate, sub un măreţ yacht, lăngă marele vizir şi in-conjurată de temeilc sale, era aşezată Leila mea. In desordinea bucuriei publice, nimeni nu observase, că un singur vas, soinbru şi repede, urmăria luntrea nupţială. Eu insu-mi comandam, îndreptând cârma şalupii contra unuia din flancurile celei-l-alte luntre. Ingălbineşti Halisem ?... Tu ’ţi inchi-pueşti că era nebunie do a se gândi cine-va a ineca o luntre pentru a scoate apoi po fidanţata sa din mare 1 Intr’adevCr, era acolo douăspre- zece sclave împrejurul ei; cum dar j atunci s ar putea cere celui mai ia-demănatic înotător să recunoască pe fidanţată in obscuritatea valurilor Dar eu, eram sigur de planul meu, Un minier oare-care de pusei, slo] bozite dintr'o parte şi dintr'alta, ii bticnind succesiv sub apă, ar lumi: atunci profunzimile mării. Mai esj encă un amănunt ce i pusesem in planul meu : pentru ceremoil nupţială, hainele ficei Sultanului sunt tot-d’auna atăt de încărcate, in căt < cu casnă poate merge sub greutatea aurului şi a pietrelor preţioase. Se scia chiar, că fidanţata marelui vizir ’i-ar aduce, cu densa, in giuvae-ricalo, o zestre de 2 milioane de leii această greutate dar trebuia să o cufunde mai iute de desubtul undelor; sclavele sale din contra, ar pE-ti pe suprafaţa mării. — încă o viguroasă aruncătură de lopeţi I strigaiu eu vâslaşilor... Şi in acelaşi moment o oribilă crăpătură dislocă luntrea nopţială. Un moment apoi, felinarele dispăruseră sub mare şi părţile luntrii pluteau in toate părţile. (Va urma). Trad. de Dciuroc. iT i TIMPUL riVilhelm", Mare-Duce de Mecklen-Wolitz Nr. 31 a satisfăcut pe Mata Sa mai pre sus de toată aştepta-I[.cost regimeut, a staţionat penă a-l,e curend in Sibiu, e romăuesc. Sunt laţiuuii romane din prejurul Sibiului {Tara Oltului soldaţii aceia, cari au Ijflit atăt de mult pe Monarchul aus- | acel ordin : n din partea comandei regiinenlu-mfanteria Jbrideric M illielm, mare 0 Meklenburg-Strelitz Nr. 31, in ide Bruck lângă Laita la 22 Mai isub Nr. 14,2. ■ 1. Maiestatea Sa c. r. apostolică, uaţiosul nostru Iinperat şi comandant 1 după inspectarea regimentului făcuşi inaiute de ameazi, a binevoit a f corpului oticerilor, că disciplinarea lutului, conducerea companiilor, eonii detaşamentelor la luptă, instrucţiu- letaliu e foarte bună. Ine M. S’a c. r, apostolică a bine-it a osprima la primirea defilării, ce loc la sferşitul manevrei, de repeţite iţi inalta Sa laudă. şt.e cuvinte ale prea inalcului nostru colt suprem, care onorează şi disting reni se vor comunica soldaţilor, cănd li se dinul, cu declar area, că şi comanda redai recunoaşte neobosita lor sârguin-esprimă pentru acestea mulţămire lai in numele serviciului , ci şi linele corpului oficerilor regimen- f atinge de mine, ca comandant al re-mlui, nu pot decăt se unesc cu cu-onorătoare ale prea iubitului nostru h şi mulţămirea mea specială cătră oficerdor şi mai vârtos cătră dom-iiandanţi de companii pentru probata osita lor serguinţa. l#ne trebue se mai fac cunoscut, că Sa c. r.. principele de coroana, ar fele Rudolf a binevoit a-mi declara el] ocasiunea defilării, că Alteţă Sa fost fericit, de a vedea regimentul fi auzit măgulitoarele cuvinte ide aţii Sale c. r. apostolice, asemenea este a li'se comuuica solea astăzi e aniversară a 74-a a me-lei lupte dela Aspern, la care acest Ut a luat glorioasa parte, şi in care teri şi 130 de oameni, parte mor, răniţi, acoperiau c-ămpul de bă- tui acestei adrese probează măcar cele mai elementare noţiuni de ştiinţa sau capacitate administrativă a ispravnicului de Suceava. REVISTA ZIARELOR Percepţiim ilegale. Mesajerului din Brăila i se raportează din Comuna Ulrau plasa Vadeni, că perceptorul acelei Comune, percepe sume mai mari decăt acele ce le impune legile de contribuţiuni, şi că in chitanţele liberate trece suma ce o priimeşte, ear in su-şele din registre trece suma care se cuvine Statului, Comunei sau Judeţului. Numita gazetă are patru chitanţe : Una cu Nr. 415J82 de lei 101 şi 76 bani ; alta cu Nr. 20|82 de lei 79 şi 18 bani • alta cu Nr. 457|72 de lei 90 şi 47 bani, şi cu Nr 946| 83 de lei 88 si 87 bani. Toate aceşte chitanţe liberate pe numele D-lui Dimitrie G. Mavrodin ni se spune că sunt incărcate şi că in suşeli lor poartă alte sume mai mici. Atragem atenţiunea celor in drept să ia mesurile necesare, căci dacă cu arendaşul şi permite acest perceptor a face asemenea abusuri, ce trebue să fie cu sătenii nu ştiu ce anume sume datoresc !... cari il ; 1 i% nu se spune in ordinul desus. u naţionalitate e regimentul, pre-n». faee de obicei, când e vorba regiment unguresc etc., totuşi lumnezeu, al cui e sacul cu măla-( Gaz. Transilvaniei) II Un prefect model _ ul Suceava ca să dovediască ţja din judeţul cu acelaşi nume fceră ştiinţă de cele vechi şi de oui, şi că n'a profitat mult nici .rac‘: al răposatului Damas- iojinca, pune sub ochi cetitori-â o cerere ce d-sa a adresat tulni local ca ispravnic, şi din e va constata la evidenţă că uinoaşte îndatorirea sa şi nici pe i pocurorului. h acea adresă. anule Procuror ! Anecsat aici am o-a ve inainta tocmai copie de pe ul verbal No. 1075, incheet de d. i-fect plasei Muntele şi ve rog să oiţi a dispune de măsurile ce acorda pentru a restabili liniştea stata-posesiunea schelei (sic) infiinţată nitorii cotuna Părâul-Cârjei coniu-deiu şi mai înainte de a stepune •ei pe locuitorii ce sunt in rebeliu-ridicaţi pe instigatorii evrei Lupu oise şi Şmil sin Marcu, care se fi cei mai culpabili aţâţători a ne-râj nelelor ce pun in nesiguranţa liniş-blică şi agresori a atenta ia drep-iprietăţei statului *) uiţi etc.“ ct, Em. hlorţun ‘'băni pe cei mai imparţiali lori să ne spună dacă tex- nsul frasei din urmă, numai acei â la premiul Năsturel, ni l’ar pu-eăci noi mărturisim că nu’l price- )a 0 A n Li 1 ’d > n id< i\v. Ce se face cu Cheiul Brăilei ? Citim in Mesagerul : Este uă chestiune din cele mai arzătoare in oraşul nostru, aceea Cheiului Brăilii care zace de a proape opt ani intr'uă miscric indescriptibilă, şi nu ştim incă ni mic ce se face cu acest nenoroci cheiu ? Nici uă rază incă de speranţă prin care să întrevedem cel puţin scăpa rea de miseria apropriată sau ma depărtată chiar. Totul e un mister nimic nn se ştie care e causa cart' face să stea in loe şi să nu se in ceapă lucrările de construcţii!ne. Pare că e uă mană misterioasă care ţine şi apasă soarta acestui oraş de a sta perpetuu in miseria in care se găseşte, Chestiunea Cheiului ne indignă ori de căte ori vedem starea lui de miserie şi ne revoltă ori de căte ori ne aducem aminte de el. Este o stare de anarchie, este stare de barbarie in care se găseşte portul nostru blocalt cu materialele şi plin de infecţiuni. Sunt nişte criminali, putem zice. aceia care au ţinut şi ţin portul nostru intr’uă stare de miserie, Este trist şi dureros să vedem că sub auspiciile marelui şi democratului D-nu Brătianu se petrec aseine nea miserii care nu se petrec nici in Patagonia şi nici in Zululanda. Chestiunea Cheiului indignă pe toţi oameni care privesc la această criminală nepăsare din partea Guvernului nostru de a nu voi nici uă dată să pue capăt acestei stări de lucruri. Pesta Bovina O ştire ingrijitoare ne soseşte din Kişi-nău : Se zice că in guvernămintele limitrofe cu Basarabia, la Chersona şi in Polodia s’au ivit mai multe caşuri de Pesta-bo-vinâ. Guvernul austriac a şi inclus zilele acestea fruntaria sa de la Brody şi Novoi-letz. Ar fi de dorit ca şi ministrul nostru do agricultură, comerţ şi industrie să ia urgente mâsuri pentru ca acest flagel al vitelor să nu treacă şi fruntaria noastră. Ungurii nu ascept de căt un moment de in-tărziere din parte-ne pentru a ne inchide din nou fruntariele şi a pune piedici păgubitoare comerţului nostru de oxportaţinne a vitelor. Binele public constată, că după chipul şi asemănarea alegerilor sunt şi corpurile legiuitoare ; ele infăţi-şază o tristă privelişte. Ce să te aştepţi dela aleşii sub-prefecţilor şi poliţailor ? Ei sc intree insultănd pe „cei cari nu au voit a sta de vorbă cu dănşi in Camere. Alegerea biuroului din dealul Mitropoliei a fost un scandal. Leadcrul Roşilor, d. Rosetti, a tot repetat că nu primeşte a fi preşedintele Camerei. Dar cănd d. general Lccca demască pe socialist, d. Rosetti remase la locul seu de preşedinte. Apoi com-plectăndu-se opera, s’a ales de vicepreşedinte d. Dimancea! ! Romanul urmează cu analizarea manifestului de retragere a oposiţiei unite, in care găseşte, că puterea c-xecutivă e acuzată de „lovire de stat“ şi că a „rupt actul stărei civile al Dinastiei.Eoaea oficioasă zice, că naţiunea nu mai poate da „audiinţă“ protestatorilor, cănd aceştia sunt domnii Cogălniceanu, Teii, Elorescu şi Yernescu, cari ei au făcut „loviri de stat şi deci învederat este (sic) că naţiunea înţelege că nu se face lovire de stat de către noi, cari am propus revisuirea legii electorale, ci libertate şi moralitate...“ Naţiunea publică depeşa din Paris, ce dă o scurtă analiză a unui articol din „Journal des Debats“, prin care sedesaprobă politica interioară şi exterioară a guvernului roşu. Acelaş ziar francez nu de multa susţinut pe Roşii noştri, in necunoştinţă de ca-usă ; acum insă el s’a convins de ce mijloace se serveşte guvernul actual roinăn şi deacea îl blamează cu multă şi meritată severitate. Ultime I N E O R M A Ţ T U N I Examenele şcolare vor nul acesta la 18 Iunie. începe a- D. Kogălniceanu tengea ^Constanţa). se află la Kius- Azi 5 iunie (24 maiu) la 7 şi 30 m. seara pleacă din Paris trenul Fulger, care face trajectul direct pănă la Gonstantinopol in 80 ore, şi pănă la Bucureşti in 57 ore şi 15 m. Din Paris va pleca marţia şi vinerea la aceeaşi oră (7 şi 30 m. seară) şi va fi in Bucureşti lunia şi vinerea la 4 ore şi 45 m. dimineaţa. Dela Bucureşti pleacă la Giurgiu, Rusciuc, Varna pănă la Constanti-nopol. Orientul-Express ple ică din Giurgiu lunea şi vinerea la 1 şi 20 noaptea, soseşte la Bucureşti la 3 ore şi de aci pleacă la Viena la 3 ore şi 15 m. noaptea. Azi, la amiazi, a început din nou a ploua. A căzut şi grindină destul de mare, ca aluniţele, cari vor strica de sigur viţei şi pomilor. concura, iar devizul, cactul do însărcinări, şi condiţiile le pot vedea la Direcţie cu ineepere de la patru Iunie in toate zilele şi orele de cancelarie. Direcţiunea. + NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Resboiul W. işi exprimă indignarea contra guvernului roşu, care întinde falsificarea şi corupţiunea tot mai departe, prefăcfind justiţia ţerii intr’o unealtă a sa. Guvernul sileşte puterea judecătorească să comită nedreptăţi, impedică cursul justiţiei, scăpând de pedeapsă pe bătăuşii şi falsificatorii alegerilor trecute. Din Districte înecat. — Mercuri 18 ale curentei, ora 5 p. m., elevul „Stoicescu Lefter din Şcoala Normală din Bârlad, din comuna Dănuleşti jud. Eămnicu-Sârat, ducându-se împreună cu toţi colegii sei de a se’scalda inota, mort, Almanahul „României june" din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „Romănia jună", Viena, VIII Lange Gasse, 4 cu preţul de 2 florini pentru Austria şi j 5 lei pentru Romănia şi streinâtateprecum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru Romănia. Vechile iustitnţinni ale României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. — 1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţtul. Elemente (le Drept, natural sau Fi-losofia Dreptului, de Chri-todulo I. Suli-otis, doctor in filosofie şi litere, doctor in drept, avocat. Maria St. Fălcoianu, Elena N. Gre-ceanu, Ecaterina Beller, Constanţa Locusteanu, Maria Coressi, Efrosina Costacopolu, General Fălcoianu, 1.-coloncl N. Greceanu, 1.-colonel A. Beller au durerea a face cunoscut perderea scumpului lor părinte, frate, unchiu şi socru Col. Grigorie Locusteanu incetat din viaţă Luni 23 Maiu curent in etate de 70 ani. Ceremonia funebră se va face la casa mortuară Mercuri 25 curent la ora 2 după amiazi, calea Victoriei No. 145, iar de acolo cortejul va merge la cimitirul Şerban-Vodă. Rugaţi-vă pentru el 1 Rude, amici şi cunoscuţi care nu vor fi primit invitaţiune personală, sunt rugaţi a considera acest anunciu ca invitaţiune. Un fc> licati vm e in apa riului Bârlad, şi ne ştiind a Va inecat. După douâ ore a fost scos nu departe de locul unde s’a inecat. Mişcarea populaţiuuii iubii Bârlad, in cursul septămânii dela 13 pănă la 20 Maiu curent ; Născuţi 8 din care : 6 bâeţi, 2 fete legitimi, 7 botezaţi in religia ortodoxă şi 1 relig. israelitâ. Căsătorii 2, una in religia ortodocsâ şi alta israelitâ. Motţi 15, din cari : 8 bărbaţi 4 femei, şi 3 presentaţi fără viaţă ; 10 de religia ortodoxă, 1 catolica, şi 1 israelitâ. Grindină. — jud. Tutova, la ploat cu piatră, ciuni. Iu comuna Buda din 14 — 15 noaptea a causând multe strică- Vocea Romană, organ al clubului Profesoral din Craiova, coprinde in numârul 16 dţn 15 maiu următoarele materii: 1 B. P, Ilasdeu : Carmen Sylva. — 2 B. P. Ilasdeu : DinţRevaşele Banilor Craio-vei. Un act românesc de la marele ban Giurgiu Rat din 1 Februariu 1600. — 3. G. Ghiţu ; Cuvintele creştine in limba română. Note filologice. — 4. M. Steureanu: Despre fâmeia română (conferinţă). — 5. Gr. I. Colitmbeanu : Primăvara Poesiă) — 6. Oraţiu : Cum se face vieata fericita. — 7. Bem. 1. Popilianu : Educaţiunea fe telor. — 8. Diverse : Populaţiunea in Europa. Uă descoperire foarte interesantă. La Science nouvelle. Almanachul societăţii România Jună din Viena. Societatea „Corpului didactic1 Conform Art. 22 din Statute, domnii membri ni acestei Societăţi, sunt invitaţi a se întruni in Adunare Generală, pentru ziua de 25 Maiu orele 7 jum. p. m. in localul liceului St. Sava. La ordina sile* vor fi : 1. Alegerea de noui membri in consiliul de Administraţiune ; 2. Modificarea mai multor articole din Statute ; 3. Chestiunea localului Societăţii. Preşedinte B. Boerescu. Incimoştiinţez pe onor. public şi vechi clienţi #î fabrice! de săpun şi luminări de seu, a decedatului meu unchiu Marin Ivanovici, că in acelaşi loc, Strada Bucur No. 21, lucrează fabrica sub direcţiunea mea. Rog dar pe onor. clienţi să bine voească a face acelaşi devere şi cu subscrisul, ca şi eu respectabilul meu unchiu. Ştefan M. Vtadesea Institutul de Gimn. Medic, Or-thopedie etc. Convocare Duminică 8 crt. neputendu-se in-truni adunarea generală, cu onoare se face cunoscut d-lor Acţionari, că şedinţa s’a amânat pentru duminică 29 Mai la 2 ore p. m., cănd sunt rugaţi a lua parte. Preşedinte Dr. Marco viei Director, Constant'niu CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIO No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 24 maiu 1883. MdUrte prin bătae. — Joi 19 c. pe la oarele 10*/2 noaptea, individul Vasile lor dan, locuitor din Roman, a lovit po Păuna Mandache Vasile aşa de greu, incăt ferocea a căzut moarta. Procurorul transpoi-tându-se la faţa locului pentru a coustata faptul, nu a putut afla decăt că Vasile Iordan a lovit pe victima sa, svârlind asupra ei cu ceva ; insă culpabilul nu a voit spune cu ce a lovit’o şi pontru ce. Societatea Creditului Fonciar Urban din Bucureşti In zioa de 10/.>2 Iunie viitor in localul Direcţiei acestei Societăţi din strada Academii No. 39, se va ţine licitaţie pentru darea in antrepriză a construcţiei noului local pentru sediul acestei societăţi, pe terenul din strada Doamnei No 13. Doritorii ce vor voi a se angaja cu acea construcţie sunt invitaţi ca in arătata zi să se presinte Ja ora I p, m. cu garanţia necesară spre a 5olo Renta Amortisibilă. . 5"|0 Renta Română Perpetuă , 6"|0 Obligaţiuni de stat. . . 6o[o Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o , Momcipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 5olo Scrisuri funciare rurale. . 7 o io .» Scrisuri Rurale. . . 5o|o Scrisuri fonciare urbaue . . 6ojo , , , N|0 » > „ Impr. cu prime Ruo. (20 1 b.) Acţii Bancei Naţionale Româue'ZăOl , , S cred. m„b, rom. 250 I. » > » Rum. de con,,nicţjj 5001. , » » de Asig. Djcia-Hom 300 1. > » * > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . . • » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . Cump. VcJud 92n 923/* 91'/, 92*/, 98'I 983[, 103- 104--- 86i/( 87- 226- 232- 92l/? 93--- 1043/, 105i,.. 89*1-2 90*/, 99'U IOO1/4 1033'4 1041,2 33 ---- 34- 1360 1380 217--- 220- 517- 520- 367--- 3 0- 233- 235- 2i„ 2 */, 2V 2 i|2 210i| 2.12- 1 23 1.25- 99*1-1 lOO'/v C- G. DISSESCU Luturanâ No. 9. avocat s'a mutat iu Strada r ^SKNTCELE MAI BUNE DIN LUME/? p 5Q Garanta sigură dată inscris. 1 nu laţii J/'J AflîK? t M ohg*. SINGE1 Maşina de cusui new-yoiul de sus a ® FabnceL C. NEI DU N G ER, A£enl general MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER vis-t-Tia > I TetrnI Nai Bncunj’• Theatrului Boml UNTDE-LENINULU DE CHEURIER este desinfectat prin ajutorulu gudronului, substanţă tonică şi balsamica care augmentează mult proprieteţile sale. UNT DE LEMNULU DE FICAŢII DE MORUN FERUGINOSU este unica preparaţiune permeţănd a administra ferulft fără costipajiune nici oboseală. VSMrTO Q?QA QSSSTFfflSBH TOHIQUK, STIMULANT, NUTRITIVU precioaQ Dentru ţersdnele delioate, copii debilii, este intrenuinţaUi ou succesîi pentru digestiu-nile penibele >i necomplecte, pentru durerile de stomac, gastrite, etc. DKTOSIT0 OKJIKRALU : Ph" CHEYRIER, nu dn Fanfianrfl KoDtnartn, paris $1 IN ROMÂNIE IN PRINCIPAPELE PHARMACII STABILIMENT TNERMAL (Franci». Despărţământul ADier») PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ IdmiaiitritianA: Pini, 13, btult.. I.tucirn stagiiimea bIilor Le Stabilimentul din Vichy, unul din eele mei bine instalate din Europa, se gisese Băi: ti Duse de tote felurile pentru tratamentul mu-1 ladLior de stomach, ale ficatului, ale bfisiceij gravelei, diabetului, podagrai, patralor urinara, ele. In tdte (filele de la 15 mai la 1B aeptembre . Theatru ei Concerte Ia Caslno. — Musică în Parc. — Cabinet de lectură. — Salba reeervatj ddmnelor. — Saldne pentru joc, conTerea|lune| şi billiardg. • i Tute drumurile da fer eonduola Vichy. i Pentru renseignemente ase adressa la Com~I paniă,ă%, Boulcvard Montmartre, Paris. IPSOS DE CAM FINA CEA MAI HUNĂ, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA sl MAI FETIXA TENCUIALA PENTRU CASE Mare ileposit la D-nii F. Uruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 . TIMPUL BUCURESCI 2. Strada Smărdan 2. BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2. DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Luarint de ni perfectiooate ce si tara aparat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. ele. DIN FABRICA f^^C-Ă-Tg.STT.A-XaXa, SCOSTS ' . Pentru v&nsarc In detaxi in Bucuresci la d-tui Cotoi Orrsabtk mtcceo )ţ ,Ir }• Orţssa, M/irtinni'in ,f /îi. Ghitd J iu, u. (;. R{etz, Qtorge Martin* ici POM r,llffn,T. ilângă ihagiul român, X. Ntcukscu, /. 2V. ArdcUanu ti «>i formaţiei* Vdor Aurnrr TUot*, Ciunt, bimbvnts. Niernker. W~itttng9 Schmettnu. — In Onlaţi , la Ihurmwi Sf. Gheurgt a d-lut Marino Curtorvi ti la Pharmacia domnească a d Un Botul Lurfonru JnCraura ţ Auq. Hehtrling•- In Slatina: A Yfintrr I'harmaci»t.-Jn Iaurgiu hmmadtt,— Jn Ylondi: S. ^chmrttau ni G. Sigmund Yharmncitci,— In Jiuzcu, Wrirr Bhannacist. — In Brăila : G. Cauffmrs, §\ in Focjant : M F, Bcmer. ==*===>c=~3c===:>c=zz' 01 2. •00 2. <.(/) ^ • m O O < O SAEACIA SÂNGELUI FRIGORI. BOALE NERVOASE VIN DE BELLINI CU QU1NQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de Ia expos. din Viena Acest vin întăritor, febrifogin, antinervos vindecă afecţiunile scrofu'oase, friguri nevrose, diare. crenice, colori palide, neregularităţi a săngelni; et convine specialmente copiilor, femeilor delicatei,' persoanelor in vărstă şi acelor slăbite de boală aa.11 de eicese. Adh, DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis, 90 Paris ji principalele farmacii din românia şi străinătate A so cere pe etichete Tlmbrnl guvernului fran-sez şi semnătnra J. Fayard. Preţul 4 fr. A SOSIT L-A. mag-asinul, Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANXJ Vis-ă-vis de Teatrul Naţional Ape minerale Proaspete, Franceze şi Germane. Asemenea tot felul de brânzeturi noi. Cu toată stima D. G. MOCIANU. Tipografia N. Miulescu, sala ,G. YIS-A-T ÎS DE THEATRUL NAŢIONAL A>tim(n inaltei nobil iun., şi onor. public că )>c lângă arii-colrle necesari la tncnagiul casei, au importat ,le la ’cele mai bune case următoarele JJiuturi fine. Anine! dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux Absent de Suiş Ananas de la Martinique Banane de la[Bayona Benedictin-Bitter de China antifebrie. Biter din via Pi'ovidenzei anti Coleric ( hartreuz alb, galbin, şi V erde de la grand Chartrenz Franeia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de In Vimand Fockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Franria (ognnc vienx, Cognae fin rbnmpagne. din Cognac. Liqueruri tot. felul de gusturi de In Mărie Brisard, din Bordennx. Benu-mita Mustiră de Hio, Mnraschino Ţuică Naturali. Romuri adevărate din Jntnnique. Ananas Arac de Mandarin. Puurh Iii Cognac. Hlinni şi in Klrsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Iu primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de in Cotnari. Odo-beşti DrAtrAşnni şl de I)ealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. MEDALIE ET DIPLOMA DE ON0l\E .^WV'FOiE» V'' ALBEI BLONDU ^fVRIER,1?atV r} Sl FERUGINOSU .. Farmatiilo dc CI. I». Chtialitr k Legiune] d 0n4r« PARFUMERIE ACI V10LETTES DE PARMB [[I. l'IWlli Săpun..........OE MICSIUNELE DE PRRM Esaenia pentru batiete.......0E «ICSIDIELE DE FARM* Apa de toiletU. .DE MICSIUNELE DE FARM* Pommada......... MICSIUNELE DE FARM* 01‘u...........DE MICSIUNELE DE FARMA Praf de ore»..., DE MICSIUNELE DE PARM.I ...............DE MICSIUNELE DE F3*MA — ŢI, Boulevard de Stras bour a, S7 allfi Aspaslnol Mignot. l entra sţsoonl do PrimSrVM8 şi vu& un primii din ptţL. noastră labi ieaţiiine din Europa nn imens asortiment de Haine pi ii®( bărbaţi şi liăeţi, din stofele cele mai moderne confecţionat» din noile Journale. ^*3“ cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert Costume cu şt fără talie de DIrgonal, Şc eoi, Camgarn şi reflot g9 vert. Red'ngot şi Gilet după noul Journal. Pantaloni nom eauie, etc. eis< Fre,uri reeunoLcu.e de moderato. Cavalerul de Mode. maqasin fondat in 1879 COLONIALE SI DELICATESIi PRODUCTE SPECIALE N < — 5r< Q- ~ 5, »• O U Două-deci de anni de isbânda martu-l resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei I mai de frunte pentru vindecarea rapedel a bOlelor de pept, guturaiurilor, I durerilor de Găt, grippei, durerilor, | rhumatismelor, lumbago (durerilor! de sele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine, f Cutia, 1 fr. 50, în tote pharmaciele. A exige numele îni JVL/INSI. 1 j