\I V.RTI 24 MATU 1883 rn foitA Java, pe an . . . . 40 lei , ps 6 Intri. 22 lei , pa 3 Intri, . . 12 lai n streinătate pe an . . 60 Iei nn.entale ga priimasc Ia Administraţie I Capitală 10 bani nnmărn | Districte 15 bani nnmărn — Administraţia, Calea "Victoriei Nr. 33. TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUL AL VIII—No. 114 ANUNŢURI ŞI INSERŢII I.inia 30 litere petit pag. 17. 80 Reclame pag. III .... 1 50 » » II .... 2 50 Annnţnrile ţi inserţiile se primesc ncnreştl, Ia Administraţia ziarnlnî ia nena, la binronrile de annntnri fleinrif Schalelt, Wollzeile 12;—A. Oppe'lilt, Stnbeb-atein 2; Paris, C. Adam, rne Clemeno 4 A. Lorett, rne S-t«i Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se prlmec Manuscrisele nelmprlmate se ard. fentru a nu înceta cu trimite-zlaruliii, Domnii abonaţi de H judeţe sunt rugaţi să bi-nolască a trimite costul abo-i lentului. Bucureşti, 23 Maiu 1883 suid acum căte-va luni de zile d. L Rosetti trimise de la Paris pori către credincioasele şi supuse-de slugi din dealul Mitropolii |ru revisnirea constituţii, el (lefi eolegiurile restrânse ca niş-Ihcare de imoralitate şi de corupT • [brupţiune ! imoralitate ! repetară nuci pe toate tonurile vestalele 1 ia Românul; care se vede că nu I .se sau au uitat zic8toarea roii lească despre dracul care rîde de jambe negre. Corupţiune! imora-: r: respund foiţele marelui partid | latrioţilor cu lefuri multe. Corup-■ i‘! imoralitate ! eată cuvintele ca m discuţiunile zilei, după vechiu -slieiu al jurnalului d-lui Rosetti, au _s*jie loc de argumente, de probe ogică şi de bun simt ; ele vor •vii vestitul : Eşti Austro-Maghiar 11868 şi bătaia de picior a con iui prusac, sau Romănia arunca' picerile contelui Andrassy din 1871—75. n lucru care tot-d’a-una a (Ieşit mirarea noastră este dispre-ţidănc pentru publicul cititor ce lovedeşte din aceste procedări de P' mică ; nemărginita încredere ce d. Rosetti in ignoranta şi u iţa clienţilor Romanului; de-rşita lipsă de respect pentru popor cu care stă la vorbă, pe pe faţă ’l tămăează şi pe care urneşte suveran, dar pe care in ’l batjocoreşte ca curtezanii de 0 bufe pe regele Hurluberlu I-iu «jj Cacatoes al XlII-lea. X-im, nu se teme, ca nu cum-va re cititorii jurnalului seu să isească vr'un om in fire şi cu ile întregi care să’şi zică : „dar li ne mai crede d. Rosetti pe [Românii, cănd vine de ne vor-de corupţiune şi de imorali' ' Cum poate să crează d-lui noi, in această ţară, nu ne aştern unii pe alţii ? Că nu ştim este cinstit şi cine nu? — Că auzit unde se află stările scan-se şi lefurile cumulate?. — In irte desinteresarea şi in ce par-i'cula neruşinată a tot ce este sfânt ? 1 zice d. Rosetti : eolegiurile res-r sunt imorale şi corupie ; coc numeroase sunt asilul virtuţii independenţii. r pentru Dumnezeu ! am inţele-este afirmări daca legea elec-: n'ar fi creat de căt colegiuri ’es inse ; in lipsa unui punct de araţiune, ilusiunile ar fi permi-■i am înţelege ca să se facă o i-are nouă, o experienţă a cărei re-■0 fiind necunoscute incă, ar pusa legitime speranţe de indrep-a relelor existente. ra Bg i ••or ie ine 3U e, Iar Dar acesta este caşul ? Oare cu legea din 1866 n’am experimentat şi colegiile numeroase ca şi cele res-trănso, cele cu vot direct ca şi cele cu doue graduri de votaţiune ? Nu le cunoaştem pe toate ? nu le-am vezut funcţionănd ? Ce ne zice d. Rosetti ? Colegiurile restrânse sunt . imorale ; eolegiurile numeroase sunt asilul virtuţii ; eolegiurile restrânse permit falsificarea voinţei naţiunii; cu colegiuri numeroase vom avea o adevărată repre-sentaţiuno naţională. Şi ea o ironie a destinului, tocmai in momentul cănd d. Rosetti ne făcea un tablou încântător al veacului de aur ce no aşteaptă cănd vom avea numai colegii numeroase, tocmai a doua zi după apelul ce face alegătorilor coleg. IV-lea ca să trimeaţă ţărani in sănul Adunării Le giuitoare, colegiul cel mai numeros colegiul ţăranilor, colegiul celor patr milioane de săteni, stelpul şi temelia casei româneşti, trimite in Camer pe d. Ştefănică Bclio la Teleorman pe d. P. Grădişteanu la Tecuciu cum trimisese odinioară pe d. Os car Eliât la Rămnicu-Vălcii. Eată adevăraţii representanţi ai ţărani lor ; iată adevărata expresiuue a clasei muncitoare din Romănia, devăraţii propovăduitori ai regimului de virtute care va Înlocui vechia corupţiune!... Faţă cu splosiunea (ca să vorbim ca styliştii de la „Românul“ !) de ilaritate careisbucni la ştirea că, sub regimu libertăţii alegerilor, d. Ştefănică Belio este alesul colegiului ţărănesc din Tele orman, credeţi oare că Romanul a rămas fără de cuvănt ? Nu : alţii poate s'ar fi încurcat in splicaţiunile lor. organul d-lui Rosetti ăşi aduse aminte de vorba românească : „Am cre- de bărbat,ele ce vezi tu, crede ce’ţi zic eu, “ şi fără nici o sfială, nici una. nici doă el ne dărui nouă oposanţilor. reapţionarilor, pe d. Ştefănică Bellio. Dar vai! d. Bellio, socru de cri. de azi, şi de mâine reclama, se supăra ; el şi respunse scurt şi coprin-zător: „D-le Redaptor, rău m aţi tre-„cut intre reapţionari şi antirevizio „ nişti: sunt ultra-liboral şi ulira-rcvi-. zionist.“ Ai dreptate d-le Ştefănică Bellio! Aşa e : noi, Romănii suntem imorali, lesfrănaţi. D-ta ai să ne indreptezi. Nu ştim ce este munca, probitatea ; n să ne inveţi d-ta.—Lascar Catargul, Generalul Mânu, G. Yernescu, Al. Lahovari, Gr. Păucescu, AI. Ştir-iei etc. sunt nişte nenorociţi, corupţi şi corupători; o să-i faci d-ta oameni de treabă; ei represintă trecutul, l-ta eşti viitorul ; ei au jefuit pe ţă-•ani, i vei apăra d-ta. Du-te dar la Adunarea din Dealul Mitropoliei; nu vei mai avea nenorocirea d’a găsi acolo pe acei oameni corupţi : ei au fugit şi v’au ăsat liberi să moralizaţi ţara românească. Te vei intălni acolo cu ). Petre Grădişteanu, representantul ăranilor din Tecuci: cu d. Stolojan care a tratat in Cameră pe d. Skilerude ămâtar care despoaie şi ruinează pe ţă- rani; cu Skileru care a aruncat in faţa lui Stolojan milioanele câştigate in timpul ministoriului său ; cu Mihălescu-War- nistrul plenipotenţiar al Greciei luat de asemenea parte. Vineri seara s’a ţinut serviciul di- şawsky şi alţi atâţia şi cu toţi im- !via in ferică elenă din acel oraş pi eună veţi lucra la regenerarea morală a ţării româneşti ; veţi stărpi corupfinea şi imoralitatea; din ticăloşi şi necinstiţi ce eram pănă acum. ne veţi face oameni de treabă.. Numai, pentru Dumnezeu ! deşi idtra liberal, şi ultra revisionist, moderează-to puţin, ca nu cum-va, din mult zel, să j ne moralizezi prea mult. şi să nu eşim toţi după chipul şi asemănarea d-tale. Primim din Paris următoarea telegramă : Journal des Debats, judecând consecvenţele retragerii opoziţiunii din adunările romăne, zice că guvernul usează de regretabile espediente pentru a asigura succesul candidaţilor oficiali. Situaţiunea in Romănia e foarte grava; revizuirea eu totul inoportună. Preocupaţiunile partidului roşu ar trebui sâ inceteze. Franţa şi Englitera sunt in discordie din cauza Tonkinului şi nu pot să intervie in favorul României in cestiunea Dunării. Cu toate concesiunile făcute păn’acuin de d. Brătianu, Europa va respinge preten-ţiunile romăne şi cabinetul va regreta de-a 'şi fi înstrăinat concursul patriotic al o-poziţiunii. lti care a asistat un numeros public. Sâmbătă, după terminarea serviciului divin, elevii scoalelor greceşti au peicurs stradele principale cu mu-sică militară in cap. Scaras’a făcut o fiumoaăă retragere cu torţe prin oraş. Duminică s a dat un banchet in onoarea Ministrului plenipotenţiar al Greciei. Duminică la orele 11 s’a făcut solemnitatea deschiderii bursei in Brăila. Ieri la orele 2 d. a. a fost la le-gaţiunea italiană un banchet pentru ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 1 Iunie. — Camera comunelor. Sir Rertlett intreabă dacă cabinetul englez a oferit mijlocirea lui irtre Francia şi China in privinţa cestiuui, Tonkinului. aniversarea sărbătorii Statului (la festa dello Statuto) care a consacrat unitatea Italiei sub Cavour. Membrii cei mai influenţi ai coloniei erau de fa,ţă. D. conte Fornielli. ministrul plenipotenţiar al Italiei, a ţinut un mic discurs la care a respuns un membru delegat al coloniei. Seara, hotelul legaţiunii a fost iluminat. artiştilor d-sale; Acea notiţă s’a scris in-tr adevfir numai in urma spuselor cător-va persoane, cari n’au fost mulţumite se vede cu purtarea d-lui director al acelui teatru. D. Sa ne-a adus şi ne-a arătat tot repertoriul teatrului seu, care nu poate decât sa pue in mirare pe oricine. încoronarea Tarului Publicăm după Independance belge darea de seamă ce i ti imite corespondentul seu special asupra serbărilor pentru încoronarea Ţarului : Ziua de 15 (27) ninin încoronarea şi ungerea Moscva, 11 orc 40 m. CHOFICA , . Glad- i No. 24, sfarimandu-i acoperişu. stone răspunde că nimic n arjustifica acum S'a decretat Regulamentul pentru orga-nisarea scoaleis uperioare de medicină-vete-rinară. * In zioa de 14 ale curentei, individul G. Z- Prişcu din capitala, voind să se scalde in heleşteul de la Herestrău, s’a inecat. * Alaltă ieri pe la ora 1 d. p. a trăsnit la casa lui Ianeu Matei din strada Ronda i o asemenea oferire. Paris, 1 Iunie. — Toate trupele franceze disponibile in Noua-Caledonie sânt trâmise la Tonkin. Ducele de Chartres a tăcut naufragiu in marea Caspică. Haga, 20 Maiu. — Olanda a semnat un tractat de comerciu cu Persia. Societatea Furnica va da o serbare in Grădina Cişmigiq, in bilele de 25 şi 26 Mai. Produsul acestei serbări va fi in trebuinţat pentru instalarea unui atelier de ţesut pe lănga bazarul actual al socie taţii. Paris, 2 Iunie. — Ziarul Dibats, judecând urmările retrageri opoziţiuni din parlamentul romăn, zice că guvernul s’a slujit de expediente regretabile ca să asigure 1 chitat isbănda candidaţilor oficiali. Situaţia din România fiind prea gravă, revizuirea consti-tuţiuni nu era oportuna şi ori-ce preocupare de partid trebuia să inceteze. Franţa şi Englitera, fiind încurcate cu cestiunea Toncliiuului, nu vor puti-a să intervie in favoarea romanilor iu cestiunea Dunărei. Cu toate concesiunile făcute de d. Rrătianu, Europa va respige pretenţiunile Romănii şi guvernul va regreta ca a per-dut ajutorul patriotic al opoziţiunii. Procesul faliţilor Goldstein şi tovarăşii s’a terminat Vineri după o desbatere de patru zile. Tribunalul a condamnat ca ban cruţări simpli : pe Goldstein la 2 am inchisoare, pe Bercovici la 6 luni şi pe Iaroslavsky la o lună. Bernstein a fost a- Paris, 2 Iunie. Senatul. — D. Challemel-acour, ministrul afacerilor străine, rfispun-zfind la o întrebare a contelui de Saint-Vallier, zice eă guvernul a luat toate măsurile necesare pentru a asigura succesul armelor iu Tonehin. Ministrul apoi des-minte ştirea despre ruperea relaţiunilor diplomatice cil China; el crede că China nu se va lua după nişte îndemnuri geloase şi nteresate. I n formaţiuni Ziua de St. Constantin, Colonia elină din oraşul Brăila a serbătorit'o cu mult cntusiasni. fiind ziua onomastică a Moştenitorului Greciei. Mi- Sunt acum căte-va zile de cănd a sosit in portul Galaţi vaporul sub pavilionul en gles Ragna. El venise din New-Castle, a ducând cu sine 24 tunuri de oţel ci; cămp in greutate de 400 tone destinate pentru armata romană. Fie care tun are un calibru de la 6 pănă Ia 8 centimetri. Aceste tunuri au fost transportate împreună cu muniţiile şi accesoriile lor la Bucureşti. * De trei zile a sosit in portul Galaţi yali-tul Alexandru I al Bulgariei. Acesta e vaporul princiar a suveranului Bulgariei construit acum de curând la Tulon (Francia). El e adus pană la Galaţi sub pavilion frances, şi pesto două zile va pleca snv pa vil ion bulgar la Rusciuc. Acest vapor costă pesto jumătate milion franci, spune Poşta. * Joui la orele 7 dimineaţă a fost o întrecere pe Dunăre intre şalupele torpilare româneşti Şoimul şi Vulturul. * Apele Dunărei scad din ce in ce mai mult. * Domnul director al teatrului de pureci, din grădina Raşca, a venit azi la Redacţie, plăngendu-se contra unei aspre cronice, ce s’a strecurat in foaea noastră contra Azi dimineaţă, la orele şapte, o salvă de 21 tunuri a anunţat ceremonia încoronării şi a ungerii. îndată clopotele catedralii au început a suna, dănd semnalul unei trageri de clopote generală la toate bisericile din Kremlin. Ancă dela astă oră matinală toate persoanele chiămate a asista la slujba bisericească sunt pe picioare şi se pregătesc a se duce, care pe piaţa Ţarilor pe unde trebue să treacă cortegiul imperial, care la biserica Uspenskiy Sobor, unde are să se facă ceremonia. Mulţimea este compactă pe piaţa Ţarilor şi in Kremlin. Timpul este inorat, dar bun. Pe cănd trupele, grenadiri ai gar-dei, cavaleri-gărzi ai Impfirâtesii, cui-rasieri, etc, se aşează din distanţă iu distanţă pe toată trecerea cortegiului incepând dela sala Săntul-Andrei iu interiorul palatului pană Ia biserica Uspenskiy, pe piaţa Ţarilor, demnitarii şi alte persoane desemnate pentru vre-un serviciu se aşează la locurile ce le sunt indicate in ceremonial, unii pe piaţă, alţii in biserică. Către orele noue sosesc corpul diplomatic care s'a întrunit la contele de Schweinitz, ambasadorul Germaniei şi decan al corpului diplomatic; apoi prinţii străini. Toţi invitaţii înfăţişează la intrarea lor in catedrală sau in palat o cartă specială fără care este cineva fără milă refuzat. Pe piaţa Ţarilor, mare patrat neregulat, despărţit prin o dublă balustradă, s’a ridicat un drum de scăn-luri la 20 centimetre de la păment. Acest drum, pardoseală, care merge de la Peronul roşu (Krasnoie Kritzo) naintea palatului pănă la biserică, este icoperit peste tot cu covor roşu. ’ acolo va trece cortegiul imperial, utre îndoitul şir de soldaţi din regimentele de elită cari se renduesc in intrul şi n afară balustradei. Un drum analog leagă intre (Rusele diferitele biserici ce Ţarul va visita după ceremonie. Aste biserici, cari poartă titlul lompos de catedrale, sunt toate foar-e mici, şi nu se aseamănă in nimic jrin dimensiunile lor cu vastele ba-silice din Occident. Cea mai mare este Uspenskiy Sobor unde se face incoronarea. Ea are o construcţiune TIMPUL bizară, in stilul lombard, ridicată dela 1475 pănă la 1479, pe locul unei vechi biserice de lemn, de către renumitul arcliitect bolonez Aristote Kioravanti. Interiorul este cu deose-]>ire impozant şi de o bogăţie neauzită. Are forma unui patrat perfect ; patru coloane enorme susţin bolta cupolii centrale. Nici un ornament sculptat, acest fel de decoraţiune ne-lîind admis in biscricclc ruseşti. Dar zidurile şi coloanele sunt zugrăvite aurit in stilul bizantin. Iconostasul este o lucrare descverşită. Aurul este pretutindeni şi icoanele sunt coperite cu bogăţii ce nu se pot preţui. Tu mijlocul bisericii se ridică tribuna imperială sub caro se face încoronarea. împrejurul coloanelor şi in lungul estradei centrale, sunt tribune pentru invitaţi, despărţite de tribuna imperială prin o rampă d'au-rită. O scară lungă conduce dela estradă la iconostas. Tribune, estrade, coloane, scară, tot este acoperit cu un covor tare frumos. Cele doue tronuri pe cari vor lua loc imperatul şi imperăteasa sunt acelea ale Ţarilor Mihail Feodorovici destinat imperatului, şi al Ţarului A-lexe Mihailovici destinat imperătcsii. Acestea sunt tronuri persane'din veacul al şaptesprezecelea, coperite cu diamante, turcoaze, pietre preţioase de cel mai minunat efect. La patru metri aproape d’asupra, uraniscul imperial resfrănge bogatele sale ornamente brodate iu stilul bizantin. Pretutindeni cifra imperatului se observă in aur pe un fund de catifea inclusă. Cornişa are d’asupra vulturul imperial d’aurit şi 16 pa-naşe de pene de struţ in culorile imperiului (galben la mijloc, negru şi alb sus şi jos). Pe cănd iau şi transcriu aceste note, biserica se umple puţin cate puţin. Ambasadorii străini, demnitarii cari nu fac parte din cortegiu, de-putaţiunile nobilimii, toţi invitaţii au luat loc pe estrade aşteptând sosirea Imperatului. Scaune nu sunt ; toată adunarea trebue să asculte in picioare ceremonia care ţine mai mult de trei ore, şi cum biserica nu este mare şi că nu stai bine in tribune, v8 închipuiţi de plăcerea zilei de azi. La spatele Imperatului stă in picioare, pe căt ţine ceremonia, şeful regimentului de cavaleri-garzi ai Im-pCrătesii, d. colonel Svitoff, cu casca şi cu sabia ’n mănă. Prinţii străini se aşează la spatele tronului la dreapta şi la stănga. La dreapta estradei imperiale, o tribună este reservată copiilor ImpS- FOILETON 4> A1002-“ NOAPTE (Nuvelă fantastică) de M JOKAY V Pentru Halisem zilele treceau pline de veselie şi de deliciuri fără întrerupere. Comparând această lume feerică eu aceea ce a părăsit, ca n'avea de sigur nimic de regretat in schimb. Cănd dimineaţa femeile sale o im-brăcau cu preţioase rochi, ea 'şi reamintea căte ore nu perdea din somnul seu la părinţi, la lumina lămpii spre a'şi coase vre o rochie de percal sau vre-o jupă de Duminică pentru a merge la biserică. Acum, ea avea un roiu de servante împrejurul ei, pentru a preveni cel mai mic din capriţiile sale. rătesii şi celorlalţi membrii ai familiei imperiale. Tribuna doamnelor Curţii nu poate ţine mai mult de 75 persoane. De cealaltă parte, la- stânga-, tribuna membrilor consiliului imperiului nu poate conţine de cât 29 persoane. Mult mai mare este estrada corpului diplomatic ; este loc pentru a-proapo 150 persoane. In ce priveşte tribuna din tuiului bisericii ea conţine 200 locuri pentru an teii şi ai doilea funcţionari ai Curţii, deputaţii, mareşalii nobilimei. senatorii din primul departament invitaţi la Moscva. guvernatorii generali, secretarii de stat, şi celelalte personaje din primele douC clase. Mai este, afară d'asta, loc pentru aproape 250 persoane intre tribune, pentru purtătorii inscmnelor imperăteşti. a baldachinului etc. Asta face in total aproape 600 locuri, şi [daca se mai adaugă şi clerul, se ridică la 800-850. Aceasta este ţ-ifra adunării. Persoanele din cortegiu cari n'au locuri desemnate in catedrală, aşteaptă sfârşitul ceremoniei in marea sală a fostei reşedmţi a patriaclmlui, care se află la spatele catedralei afară de poarta Nord. O mică tribună se află lângă această poartă pentru representanţii cultelor catolic şi protestant. Pe căt timp biserica se ample, clerul căntă un e-Deum pentru păstrarea zilelor Majestăţilor Lor. îndată, tCnGrul Cesarcvici, mare-duce moştenitor, 5şi face intrarea in catedrală însoţit de membrii familiei imperiale, prinţii străinii şi de o suită numeroasă din damele Curţii, domnişoarele de onoare. Clerul vine şi-l primeşte cu crucea şi cu nghiasmn şi 1 însoţeşte pănă la estrada ce-i este desemnată, la dreapta Tronului, lăngă pil astrul din dreapta. Pregătiri importante se fac in acest timp pe piaţa Ţarilor şi in palat. îndată ce marele duce moştenitor ese clin palat, trei-zeci şi doui oli-ceri superiori din diferite regimente aduc înaintea Peronului roşu uraniscul de catifea pestriţă, strălucind de aur şi de pietrării, sub cari Maj. Lor se vor duce la catedrală. îndată vin generalii şi adjutanţii, cari se adunaseră pe Peronul roşu împrejurul bal dachinului şi se formează cortegiul imperial: cavaleri-garzi, pagi, delegaţi d’ai comunelor rurale şizemstvos, inalţi funcţionari administrativi, tribunale, diferitele stărostii, delegaţii camerelor de comerţ şi industrie, delegaţii popula-ţiunilor cazace, mareşalii de nobleţă, înalţii demnitari ai statului, miniştrii, vreo sută de generali şi de ofiţeri superiori din toate armele ; — este o amestecătură de costume, culori, aur, pietrării, a căror amănunte, ochiul orbi td’abia le poate distinge aşa că nici se poate descrie. Însemnele imperiale sunt duse de marii demnitari. La semnalul dat de trompete şi timbalc, cortegiul se pune in marş. împăratul şi Imperăteasa părăsesc tronurile de aur unde luaseră Ine in sala sfântul-Andrei aşteptând sferşitul pregătirilor. Cănd Majestăţile Lor se înfăţişează pe Peronul roşu. săbiile ies din teacă, soldaţii presintâ armele, toate clopotele din Kremlin se pun să sune, muzicile militare intonează imnul naţional, şi din mulţime, care se descoperă şi se iuclinâ. iese o lungă şi imensă aclamare. Majestăţile Lor se aşează sub (uranise) purtat de şaisprezece ajutau ţi şi a căror cordoane sunt deasemenoa ţinute de generali. In urmă vin doamnele Curţii, inalţii demnitari şi două rCnduri de cavaleri-garzi, cu sabia'n sus. (Ta urma.) Manifestul de încoronare al Ţarului După încoronarea per ehei imperiale in Moscva, s’a publicat manifestul, caro in-eepe ast-fel : „Prin graţia lui Dumnezeu, Noi, Alexandru, imperat şi singur stăpânilor al tutu-lor ruşilor, Ţar al Poloniei, mare duce de Finlanda, etc., după ce ne-ain pus pe cap cu voinţa lui Dumnezeu, coroana predecesorului nostru imperiai şi am fost uns cu mirul sfânt, aducem din toată inima mulţumirea noastră lui Dumnezeu, din a cărui poruncă am îndeplinit acest act transmis nouă din străbuni noştri şi sfânt atât nouă căt şi tuturor credincioşilor fii ai Rusiei. Acela care conduce pe regi şi statele, să bine-cuvinteze zioa si ora, in care, in a tot prezenţa sa, reinoim solemn jurământul misiunei imperiale pe acest locaş sfinţit din vechime prin credinţa pioasă şi prin rugăciunile intregei ţ.6ri ruseşti ! Atot-pu ternicul sen spirit să sprijineaseă puterea suveranităţei noastre, dăndn-ne înţelepciune şi tărie pentru potolirea tutulor tulburărilor, pentru mănţinerea onlinei şi dreptăţi şi pentru luminarea poporului spre adevărurile religiei, pentru intărire in tot felul de ascultare faţă cu datoria şi legea, pentru păstrarea drepturilor şi privilegielor tuturor oamenilor şi a siguranţei generale şi pentru prosperitatea şi gloria patriei noastre. Insuflat de dorinţa, de a indrepta. in această zi sacră şi solemnă, privirile noastre pline de graţie asupra tuturor supuşilor noştri, 1« întoarcem, in acord cu îndemnurile intime ale iniraei noastre, şi spre aceia, care se găsesc in deosebită lipsă şi A casă, ea era servitoarea; ea mătura odaia, prăvălia pene şi scările. Adesea ori o bucată tare de carne friptă ce mâncau Dumineca era singura bucată a septămănci. Intre tatăl seu şi mumă-sa uu erau de căt certuri continue din causa cheltueli-lor bucătăriei. La amendoui le plăcea berea; dar şi-o refuzau unul altuia; şi daca beau câte un pahar, a-ecasta o făceau in ascuns. Turcul, din contra, nu lăsa pe femeia lui nici să lucreze nici să liă lipsită de ceva. Aici o petrecere urma alteia, şi toată ziua trecea in mijlocul cântecelor, (lanţurilor, jocurilor de arme, de vânători sau de recitări plăcute. Aceasta ii reamintea ăncă, că la densa nu era do căt Duminica când se putea odihni In acea zi mergea la biserică să asculte, pănă la line, serviciul divin. Mai mult, vezend pt, Sultanul ei atât de iubito!1 eu toate femeile sale şi atât de înamorat de favorita sa, Halisem oşi rcamintia cum a casă, mumă-sa şi ea nu auziau, de căi, tremurând, paşii tatălui care reintra: era totd’auna pentru a se certa. El revenea tot-d'auna supărat şi furios ; din gura lui nu eşiau de căt plângeri că afacerile nu merg bine. numai injurii contra femeei lui „că nu îngrijeşte dc casă“; el nu inceta cearta, de căt dupfi ce adorniia. Intr’un menaj ear bărbatul, intr’al-tul femeia, care făcea scene de glo-sie : şi atunci toată seara nu ora de căt scaune rupte şi mese resturnate, însoţite dc ţipete. Din contra, in menajul sfiu turcesc. bărbatul nu’i făcea nici o dată scene de gelozie. Odaliscele nu sunt nici o dată rivalele femeei. Daca veri-una ii displăcea, n'avea de cat un cuvânt a zice, şi se scăpa de densa. Ele nu sunt de căt ohjocte de dis-tracţiune. Oclosia, acest monstru cu ochii galbeni, doarme profund; după ideile turceşti, daca se deşteaptă, a-tuncii este pentru a ucide. Şi cu toate acestea, se. gândea frumoasa Halisem, tot mai bine şi mai onorabil a fi soţia unui om din clasa, de jos, căci ştiu cel puţin cine este Este el băcan, femeia lui este băcăncasă; este el cisinar şi femeia | strimtoare, spre aceia, care din lipsa mijloacelor, din nefericire şi din cauza împrejurărilor, ce nu stau in puterea lor, nu sunt in stare să’şi îndeplinească toate îndatoririle către stat ; nu eschidem de la graţia noastiă imperială nici pe aceia, care intunecăndu-şi viaţa prin crime şi fapte rele, au lăcut aceasta din neînţelegere şi neglijentă, sau a căzut in grave contraven-ţiuui şi sufer pedeap-a, impusă de lege, eu smerenie şi supunere şi prin aceasta merită iertare sau cel puţin o uşurare a soartei lor.“ Oeea-ce urmează in manifest e impărţit in 10 capitole, dintre care primele vorbesc de restanţe in taxe, impozite, amenzi, etc.. ce sunt iertate in mare parte. Lista e complicată, ca şi populaţia cea varie a unei (Gri aşa de intuise. Ajutorul se dă la milioane din clasele sărace ale imperiului. Art. 7 iartă pedepsele diutr'un mare nu-mer de cazuri, dar o clauză dispune, c-;> pedeapsa pentru toate crimele şi delictele, nemenţionate in manifest, să fie redusă cu o treime. Am uizile de peşte 300 ruble să fie micşorate cu această sumă ; toţi care şuier acum o incliisoare, fără a fi perdnt drepturile civile, să fie liberaţi, iar celor din categoria din urmă li sa iartă o treime din închisoare. Cei exilaţi in Siberia sau aiurea pot alege domiciliul or-unde, a-farâ de capitale şi provinciele principale şi anume uni după 10, alţi după 15 ani de la sentinţa dată contra lor. Sentinţele de robie pe viaţă se pol; imblanzi (lupi recomandata guvernatorului din Siberia orientală. Persoanele cari au fost depărtate administrativ, după trei ani de purtare bună se pot întoarce iu Rusia, dar nu in localitatea de unde au fost trimişi in exil. Trecând la partea mai importantă a ma nifeslului, găsim următoarele dispoziţiuni in privinţa crimelor politice : „Intinzend privilejul de graţie şi iertare cu care sîntem dotaţi de la Dumnezeu, asupra persoanelor, cari au contravenit legea dorim să coprindem in graţia noastră şi pe acei criminali gravi, cari au dat dovezi, prin bună purtare şi muncă, că s’an renăscut eu totul moraliceşte. Nu no indoiin. că aceia, cari manifesta căinţă şi întoarcere la căile datoriei şi ascultârei câtrâ lege, se găsesc şi intre aceia, cari au călcat sacru jură-rnint de supunere cătră tron, lege şi patrie şi au comis crime politice şi ne-am decis să deschidem calea graţiei noastre şi acestei clase de criminali in ziua incoro-nârei noastre. Neesceptănd deci nici pe criminali politici de la uşurările, date prin clau ele art. 7. noi permitem ; 1) . Ministrului de Interne, ca după cum va afla de bine, să apiico uşurările menţionate in art. 7 asupra criminalilor politici denortaţi şi asupra acelora, cari sunt condamnaţi la muncă silnică. 2) . Ministrul de Interne să ne presinte raporturi speciale asupra acelora, cari prin purtarea Lr merita şi alte uşurări. 8). Ministru de Interne ne va putea raporta despre soarta celor deportaţi administrativ sau cari stau sub supravegherea poliţienească şi cari ar merita o indulgenţă oare-care ; apoi să se înlăture interzicerea de a locui in unele localităţi pentru 1 aceia, a căror intoarcere ai fi compatib cu interesele ordinei publice. 4). Ministrul de interne să ne prezjn cererile acelora cari ău părăsit de buniy patria in urma unor fapte contra statui şi acum doresc a se întoarcă şi prin 3 punere cătră tron a ’şi indrepta greşen, •5). Toate contravenţiunile politico, mise acum Io ani şi nedeseoperite pă; ziua incoronărei, se dau uitărei. 0). Acei munteni din Caucaz, cari (ost exilaţi pentru tulburări in Caucaz. deplin ertaţi. 7. ) Acele parsoane, cari au participi] revoluţia din Colonia in 1863 şi aceleaf rora decret-le din 1808, 1871 şi 1874 interzis numai de a locui prin capii precum şi in Colonia şi in provinciale1-cidentale şi de a ocupa posturi publice.! cu totul liberaţi de aceste restricţiîmi. participă la această graţia acei, cari au mi-s omoruri şi incendieri in rovoluţiej cuşti criminali, precum şi cei cari di revoluţie au fost trimişi iu . iberia şi aij io au comis alte crime, au parte numai, uşurările date criminalilor ordinari din cea-tă cla-ă. 8. ) Toate persoanele menţionate in i de sus, cari n’au fost puse incă in dro, turile lor anterioare, intră acum cu lor legitimi in drepturile de naştere şi cedeuţa, dar fără funcţiunile şi deeorJ sau drepturile do posesiune, câştigate serviciu. 9). Acele persoane din Colonia şi provinciile accidentale, silite să emigrai care s’au stabilit in Siberia sau in alte aie Rusiei, se pun iarăşi in drepturile venito acestei cla=e (Ţârarn). Acei dintn care doresc a se întoarce in pat; ia lor bue să obţie un certificat de la comuna 10.) Fugari, ca şi acei, cari au recurs ajutor str6in precum şi cei cari n’au aceasta, la întoarcere nu sunt supuşi mârirei pentru participare la revoluţia 1963 ; dar cată să se supună unei supi r y «M vegheri poliţieneşti in timp de doi anii până cănd guvernatorul general respa < sau ministrul de interne va crede de viinţă. Escluşi sunt ucigaşi şi incendia Pentru m areie ducat Finlanda se bliea un deosebit manifest. Bătaia in armată Cu toată oprirea legii, maltratările in mată se continuă intr’un mod spaimei tor. Recruţii sânt bătuţi fără scrupul şi ră sfială de caporali şi serjenţi, şi vei indrâsnesc să se plângă sunt pedepsiţi că si de superiori. Pactul Social din Iaşi raportează u torul fapt: In noaptea de Luni spre Marţi un erut din regimentul al 7-lea, fiind crunl intr’una bătut de un caporal, s’a aruucaţ o fereastră de la al treilea cat al cazarmei, picând jos, ş’a zdrobit toate oasele, asMfl că in câte-va minute a incetat din Acest recrut, după cum se zice, ar fi tener dintr’o bună familie, ca studii şi o purtare nebănuită. Cerem de la superiorii armatei scrum loasâ cercetare şi să pedepsească pe cei nesocotesc legile. Bunul tratament ti lui este cismăreasă!... Ea, din contra, nu ştia de cât un lucru de bărbatul seu : că era un om bogat, frumos şi bun. In puţin timp frumoasa .Halisem reeăzuse in melancolia ei ; cu toate că putea să vadă pe mumă-sa cănd voia. — Pentru ce aceşti nuori pc fruntea ta, o intrebâ d. Hcrby. Ţi lipseşte ceva ? — Da; şi ceea ce ‘mi lipseşte, eşti tu. — Nu sunt neîncetat lăngă tine? — Nu eşti insă cu totul !. — Inima ta nu este : cine va 'şi-a reser-vnt.-o. Ea a remas pe unde-va, la Tripoli, pe acolo de unde ţi s’a adus acest nisip. — Tu Ţi incliipueşti astea pentru că sunt atât de tainic cu mine in-suŢiii. Turcii, vezi tu, nu prea fac cunoscute gândiţii le. lor. — Se Iii tu oare intr'adeve un Turc ? — Oe ’ntrebare ! şi cine ’ţi-a insuflat-o ? — Nimeni, ţi'am făcut'o de la mine. — N u este adeverat 1 mumă-ta este care ’ţi-a băgat in cap se : faci astă întrebare. — Daca bărba» j tCu este un adeverat Turc, Ţi-a ■ i ea. tu eşti legitim măritată cu dl sul după ritul musulman ; dar, da nu este turc, este un mylord gles şi tu nu eşti de căt vieţii sea; vei roşi de pietrele preţioase porţi, Daca este Turc, pentru ceff locueşte el in Turcia, in Algeria.10 Maroc, in line in ţ-erile compat^B^ lor sei? Pentru ce poartă el unfj-ip me engles şi se numeşte sir ? Te»; tru ce nu bey. muşir, efi'cndi paşă după cum se obiciuucşto ■ turci ? — Eată c e Ţi-a zis niufl ta, şi prin aceste cuvinte ea te-n ® nit l’a inimă,.,. Păzoşte-tc a’mi " UJ astă iutrebaie ! Daca voi rospunB la densa-, va ti moartea pci| mine. ___ Acestea zise, el depuse un său® pe fruntea frumoasei Halisem 1 ■ mai intrebâ- ce însemnau miorii 1 acoperea. (hi toate acestea Halisem 1 ‘‘'H nia din zi in zi mai tristă. De căh’-® săruta d. Ilerby putea sa o serve că roşia, lîesimţia ea, aşa diUr ruşine ? TIMPUL Iftfie-cânii individ, căci aminteri im-ţîjlj ,;e se produce prin asemenea fap-oate de cat strica prestigiul de cae să se bucure armata noastră. pK PESTE CÂRPIŢI nte de groază in Braşov a fost (de la 1(1 spre 17 c. La 14 c. un Dumitru Badin, şi-a luat viaţa ; in suburbia Sclieiu. Primarul inoscut cazul protopopului Barac, iispus inmoruiăntarea nenorocitului i> ru bisericei ori odoxe din acea su-l’oporul adunat, indârjit de către icola Purcarea a inceput să stri-m sinucis nu trebue să se ingroa-(iinitir, mai ales că Dumitru Ba-ţiuea bisericei orientale din Bre -îiiiu. Mulţimea a voit sa silească pe irul Vasilo Negutz să desgroape ca-«egulz a fugit. In curând veni căr-, George lliescu din Şelieiu, intră i casa lui Negutz şi intrebă pe l'e-Kstuia, unde e bărbatul oi. La râs-fomeei, că nu ştie, lliescu o lovi in oamenii din casă săriră şi deteră a-agresor. lliescu de duse apoi in ci 1 «groapă cadavru şi T tirî pănă la Teii serului, unde trînti cadavru jos, j ,ndu-l chiar, lovindu-1 cu piciorul, ml Szabo, înştiinţat liind, veni şi o lliescu, apoi dispuse ingroparea •i unde fusese. Dar mulţimea se din nou şi nu permise oamenilor fi lisă ingroape cadavru. Doi agenţi a-.i iarăşi la comisar. Se trimise oştire ii locuiui. Dar şi mulţimea crescuse u ameninţător şi nu vrea sâ ştie de ,i JJni din popor au inceput chiar să ypotale bisericei ca in revoluţie. Ni-sninţările autorităţilor militare şi işti, nici cuvintele biănde ale preta avură efect asupra mulţimei inii Spre a se evita o versare de săn-11 decis a aşeza cosciugul lângă poarta! :icei şi a ’l lăsa acolo supt pa- Itieuească până a doua zi, cănd vedea ce este de făcut. Mulţimea îprăştiat apoi pe la 4 ore dimi- ua zi, după ce s’a constatat că Du-jîadin aparţinea intr’adevâr bisericei mumia de jos (Braşovu vechili) şi consfătuire in casa protopopului Ba n decis ca râmâşiţele nenorocitului ■ să fie transportate şi imormântate itirul bisericei ortodoxe din Braşovu ceea ce s'a şi făcut. Doi Monştri In strada Icoanii No. 35, o scroafa a d-lui Grigorc Bălăşcami a fătat 7 purcoi, dintre caro unul cu „capul do om“ şi altul cu „capul de papagal,11 şi cu ochii împreunaţi înfrunte. Se vor expune la muzeu. Mişcări in justiţie Domnu D. Oprişanu, doctor in drept, do la facultatea din Gând, lost judecător de ocol, judecător la ocolul Becliet, in locul domnului N. Ciocârlan demisionat. Domnii C. Nişulescn, actual ajutor de grefă la tribunalul Gorj ajutor la oeulul Blahniţa, judeţul Mehedinţi, in locul vacant. Domnii G. lonescu, fost ajutor do jude de pace, ajutor la ocolul Zădrăuţi, judeţul Putna, in locul domnului Atanasie Bntescu înaintat. PARTEA ECONOMICA - n iilcan in judeţul Prahova Oljiegramâ primită din Cămpina ne iui că pe moşia d-lui G. Canticuzino, ijlungă, in districtul Prahova, sâpân-in puţul d* petroliu, intitulat „Sus-a făcut exploziune in forma uni vul-h;i rupt toate, legăturile, s’a spart aco-rii turnului, aruncăad 10 ore necoute-t jitră, nisip, ţiţeiu, 250 metri înălţime, il a curs gărlă pe valea lui Dan, stâvilarele ridicate. S’a cerut ajutor i.ariile vecine. S’a luat toate mesuri-tîbile, spre a se ajunge la un rezultat icetor, şi in momentul de faţă erup-a incetat şi legpturile s’au aşe- asemenea fenomen nu s a întâmplat ttr’o parte, unde se fac exploatări, nici ut in America. uţia romănă-italiană,“ unde găsim a-ştire, aşteaptă amănunte. r’o frumoasă seară, şahul luâ muchii shi pe frumoasa Halisem ><>rbi asfel ; îmi face mai mult reu să , vezeudu-te aşa de tristă, cat nii-ar fi greu să mor, daca te-aşi i veselă, fi voiu incrediuţa dar mea. Daca o păstrezi hirte. iezi şi zilele mele. n rada, vei face, i ’mi cadă capul Trad. de Dcmroc. dar, daca o vorbind de dupe umerii (Va urma). Din Districte Accident. — In zioa de 17 Maiu, intre orele 1 — 2, fochistul Gheorglie Toan de la moara cu aburi a d-lui P. Miliailescu din despărţirea V, Galaţi dupe ce ineliise aburul se sui pe maşină ca să toarne unt-de-lemn printre incheeturi şi alunecând, căzu cu capul intre schiţele roatei cele mari ce sâ învârteau incă. Medicul respectiv in-sciinţat de comisarul acelei despărţiri se transportă la faţa locului 'unde pacientul zăcea aproape in nesimţire. Dupâ ce i se aduse îngrijirile necesare, suferindul tu transportat la spitalul Elisabeta Doamna; acolo in timp de 24 ore a murit, lăsăud in urma sa o soţie şi mai mulţi copii. Sinucidere. — La 18 curent, pe la orele 8 seara, un lucrător do la drumul de fer numit Alecu Macedon, s’a sinucis prin impuşcare in casele d-lui Costachi Iones-cu din despărţirea V, pe cănd acesta absenta de la domiciliul sâu dimpreună cu soţia sa. D-nu procuror Oonstantinidi, insciinţat fiind de comisarul respectiv s’a transportat la faţa locului şi a făcut cercetări şi constatarea faptului de sinucidere. Zăpadă. — In zioa de 9 Maiu curent, pe la orele 4 după amiazi, a căzut o ploae amestecată cu zăpadă şi fiind şi furtună mare, a durat pănă a doua zi la orele 7 dimineaţa, ceea ce a făcut să causeze moartea a 100 oi şi berbeci ale uuor mocani, cari le adusese spre păşunare in mumele numit Curseledin comuna Gura-Teghi, plaiul Muzeu, judeţul Buzău, şi unde se aflau incă 60 oi şi cârlani bolnave. Această mortalitate se presupune că a avut Ioc mai mult din causă că oile au fost tunse prea de timpuriu şi nu au putut sâ sufere asprimea timpului. înecat. — In ziua de 16 Maiu curent, individul Ioan Vasiliu din oraşul Tecuciu, ducându-se la râul Bârladului ca un cal al sâu sp e a se scălda, şi numitul fiind in stare de beţie s’a inecat, scăpând calul. S’a luat disposiţiuni de autoritatea locaui pentru căutarea cadavrului. Imprudinţa. — In zioa de 7 Maiu curent, un fiu al domnului C. Batali din comuna Bridu, judeţul Ilfov, in etate de 13 ani, ducându-se in bucătărie şi luând o tinichea plină cu gaz ca să apriDzâ focul, a turnat pe lemne şi a pus o alături , in urmă apriuzând un chibrit a luat foc şi acea tinichea şi făcând esplosie a stropit păreţii, tavanul bucătăriei, precum şi hainele după băiat cari indatâ s’au şi aprins. Părinţii lui auzindii’l strigând, au sărit indatâ şi impreună cu alţi vecini 1 a desbrâcat, insă nu s’a putuţ a’l scăpa, de oare-ce focul luase proporţiuni mari, causămlu’i răni pe corp şi cu tot ajutorul medical, el a incetat din viaţă iu noaptea spre 8 ale curentei. Accident. — In noaptea spre 8 Maiu curent, femeia llinca a lui Stan I’ărvu din comuna Lăcnsteni, judeţul Dolj culcăndu-se impreună cu 3 copii ai sei iutr’un pat in tinda bordeiului, peste noapte s’a frint cosoroba de la laturea de sus şi căzând a omorit la moment pe numita femeie şi 2 copii, iar cel de al treilea a mai trăit pă nă a treia zi. Comerţul de rîm&tori al României.— Pe când comerciul de esportaţiune al porcilor din România slăbeşte sau staţionează din cauza şicanelor ce inlimpinâ comercianţii noştri la fruntarii, el iulloreşte din contra zilnic in Austro-Ungaria. Această ţară importă anual sume însemnate do rî-mâtori, parte din Serbia şi Romănia şi parte din alte ţâri pentru a-i espediâ apoi in Germania cu preţuri foarte avanta-gioasc. Dupe rapoartele d-lui A. Para, consul general al României la Pesta in anul 7881 importul total de rimâtori in Ungaria a fost de 673 561 capete, valoare 40,314,880 H., contra 4S4,820 capete in 1880 şi 379,440 in 1879. Din aceştia, s’au espoitat 'pentru Viena, Boliemia, Germania etc. 400,972 capete in valoare de 28,627,875 11. şi s’au trimis inâuntiul ţârei 154,677 capete re-măind un stoc la Buda-Pesla ue 60,092 capete. La importaţiunea Ungariei prin Stein-brucli, Romănia a contribuit in 1881 cu 10.9.964 capete, şi Sorbia cu 114,662 ; in total 2i9,620 rîmători, din caro s’a espor-tat pentru Germania de sud 161,936 capete rimâtori. Aceste cifre ne dovedesc in destul câtă dreptate am avut noi cănd am îndemnat ancă din anul trecut pe comercianţii noş-trii sâ’şi espedieze di» ect pentru Germania şi cele alte ţâri consumatoare, ramatorii lor, fără a mai recurge la mijlocirea Ungariei. Germania şi Belgia oferă pentru acest articol mari debnşeuri din care ungurii trag cele mai frumoase profite : ei cumpără produsele noastre, le e-pedieazâ in streinătate, şi reţin pe seama lor preţul mijlocirei, care ar remănea in pungile noasire dacă am intra noi direct in relaţinni cu pieţele germane şi belgiane. Azi tot exportul nostru de ruinători se face prin Steinbruch. Neavând creat incă un târg in ţară, alergăm pe acea mare piaţă unde suntem espuşi la cele mai mari şicane din partea autorităţilor sanitare şi und comercianţi unguri speculează iu modul cel mai revoltător asupra preţului vitelor. Punem din nou aceste fapte in vederea comercianţilor noştri, şi atragem cea mai serioasă atenţiune a consiliului nostru de comerciu şi a consiliului sâu superior asupra necesitatei de a se înfiinţa uri târg internaţional de lâmători in Mehedinţi. Cu aceasta tot sau cea mai mare parte din esportul de râmători sârbi şi bulgari s-ar face prin Romănia unde cumpărătorii streini ar veni voioşi in loc de a merge la Steinbruch, marele târg internaţional de azi. Ţara n-ar putea de căt să tragă reale foloase şi producţiunea râmătoriior noştri să-şi iea in curând avânt. (Curierul Financiar'). Starea sanitara a terii Din rapoartele domnilor preşedinţi ai con-siliclor de igienă publică şi salubritate, rezultă că in cursul luuei Aprilie 1883 starea sânâtăţei populaţiunei din ţară a fost următoarea : „Variolă" in mai multe comune din judeţele Roman şi Suceava, in căte-va comune din judeţele Argeş, Bacău, Constanţa, Dorohoi, Neamţu şi in oraşul Iaşi. '„Scarlatinâ" in căte-va comune din judeţele Argeş, Constanţa, Dorohoiu, Ialomiţa, Râmnicu-Sârat şi Tulcea. „Morbilli" in mai multe comune din judeţele Brăila, Ialomiţa şi Prahova, in câteva comune din judeţele Bacău, Ilfov, Răin-nicu Sărat şi Tulcea, in oraşele Bucureşti şi Iaşi. „Tuse convulsivă" intr’o singură comună din judeţul Neamţu şi in oraşul Iaşi. „Augliină diUerieâ" iu câte va comuna din judeţul Prahova şi iu oraşele Bucureşti şi Iaşi. „Group" in oraşul Bucureşti. „Febră tifoidă" in câte-o comună d n judeţele Neamţu şi Prahova, 17 cazuri in oraşul Bucureşti, şi 1 caz iu oraşul laşi. Iu mai multe comune au incetat doja boalcle arâtate. Mişcarea navigaţiei pe Prut De la comisia Prutului primindu-se tabelul resumând mişcarea navigaţiei şi mărfurilor pe Prut in anul 1882; el publicam şi noi spre cunoştinţa generală : Statistica productelor de tot felul exportate şi importate pe Prut in a-nnl 1881, tonagiul vaselor şi navlul. Titlul I.—E. Monicipale . . 361/, 87- 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 226--- 232- 5olo Scrisnri funciare rurale. , , 921/, 927/* 7oio Scrisnri Rurale.. l047/fi 105-u 5o|0 Scrisuri fondare nrbane . . 891 [2 901/, fo|0 , , , 993,, 100'/, 70,0 > » > l033/4 104ip Impe. cu prime Buc. (20 1 b.) 32- 33- Acţii Băncei Naţionale Române2501 1355 1365 » » Soc. cred. mob. rom. 250 1. 218--- 223- > » > Rom. de construcţii 5001. 518--- 523- » » > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 363--- 368- » » » » > Naţionale 200 1. 233- 235 --- Diverse Anr contra argint...... 2'l8 2 8|, > > Bilete de Bauque . . 2’is 2 sj6 Fiorini valoare Anstriacă. . . . SlQ'P 2.12- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote france»...... 99>|, 100'/, G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. Cp ni ccc cp! i av°eat sa mu* U. UloOLObU tat in Strada Luterană No. 9. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). IVC IMPUI Dl A T d°ue 0|Hi mobilate U L 1\J nI n 11\ I strada Modei No 1 vis-avis de Episcopie. 1 Iîoalele de gât, gnră, nas şi urechi tratează printr'o artă specială. D-ru i. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Ilebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Blrâţiei.) Dl/1 r> p 11/ chirurg-dentist are onoa-. rxlDnllXi rea da face cunoscut că a ienunţat da se muta şi că va urma a locui in strada Ştii bey-Yodă No. 9. timpul CEA MAI BUNA HÂRTIE IGIENICA DE ŢIGĂRI E S T li DOROBANŢUL, LES DERNIERES OARTOUCHES ŞI L'INDEPENDANCE DE LA ROUMANIE- FABRICAT FRANCEZ UE Fraţii BRAUNSTEIN FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINÂTATE Această hârtie analisată de cătră d. doctor Bernalh directorul Iabo-ratoru’ui chimic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultăţei de medicină din Bucureşti, s’a costatat ca cea mai bună in toate privinţele dintre toate hârtiile de ţigară ce se importă in ţeară, deoarece insuseşte toate proprietăţile unei hSrtii de ţigară ireproşabile, fiind cu desăvârşire lipsită de ţesătura animală, cum şi de substanţe Iignose şi fabricată numai din aţă. A se, feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, când fiecare foiţă posedă firma noastră şi pe scoarţă semnătura noastră. Fraţii Braunstem, Paris sau Hraanstein Ireres Paris. ora ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE O FAVROT Aceste Capaul* poseda proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lângă ac idc& antiblenorag-icA do Cop&hu, hle nu oboseseu xtomahu! si nu prov6cA mc li unea aimuioiiuragicii ue . ofimui. r.ie nu ooosescu stomahul şi nu prov6cft mei ■ O "<(€(•))»>■ O ■ ■«((*)»». O ■ O A clever aia i EAUALLEMANDE COMPUSA DB LESUEUR Face ta dispară pistruele, fli impedecă sbărciturile, S albesce $i indulcesce pelea. f O GASTELLIER, Parfumeur- Chimiste O 47, rue de la Chaussee-d’Anlin, PARIS g Şl LA TOŢI PARFUMOJU SI GOIFORI 2 pentru a it pîni de ori~ce contrafacere, a exige marta Fabricei de mai iui = O • O «(<(•))))> 0 9 0 0+0 Msdaha Suâitiaiti Scttnliivr înduiiri» I• dl» Parii. DESTUI PE8U ALBU Melanogen Tinciura cta mai buna (WPj »lui VX/ OICQCEMARB doi, Chiuiţi J ^ Hot EM (Fr&aeUf WCjSflţL P«o(ru » voţ>! pe ir.i ia tot* aatamtlt. pirul •i barba . tari primejdie pentru pele el (arO aed un miroi. — A«*ti fineturi eiu itperiorl tutor oilor Întrebe ntato peni a di. S* găina în tdi* caitlt ale bun* dt Parfumtrit INSTITUTUL MEDICAL BUOURESOI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTĂ ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 [Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 51 ^Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-I piciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-Icale. SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur............... . 3.— 1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,5 1 » >; „ „ „ „ ciment pentr medicamente 1 duşă rece sistematică . „ 1,50] BAI DE ABU: ŞI DE PUTINA NOTĂ. 1. Băile de abur sunt deschise! in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pănă la 7 seara. 1 Pentru Dame, insă băile de abur o{ data pe septămănă Vinerea, la 6 ore dimineaţa pănă Ia 1 post-meridiane. . Preţurile la secţia medicală conform! prospectului. Direct,in. A SOSIT T,_A_ magasinul DE oo Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANIJ Vis-: ă-vis de Teatrul Naţional v(/> O < Cu O Ape minerale Proaspete, Franceze şi Germane. O m K) Asemenea tot felul de brânzeturi noi. Cn toată stima I). G. HIOCIANU. I entru scsonul de Primă-vară şi vară am primit din propria noastră fabricaţi urm din Europa un imens asortiment de Haine pentru Lâi >aţi şi Băeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dupo noile Journale. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Caingrrn şi reflot gro-vert, Redingot şi Giletdupâ noul Journal. Pantaloni nonveauti, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul do Mode. INSTITUTUL MEDICAL do Ilyclrotherapie, macaj sistematic, orthopedie, electnsare, inhalaţii etc. Strada Vestei o. Pe lăngă cele-Ialte servicii ale acestui institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia. DE ÎNCHIRIAT un salon frumos -...... mobilai on cama* dormit Strada Pietii Amzei No. 6. r '.un.tsjR IVXsx^TTTIL, UK vis-a-vi6 de Tfctrnl Maţi liacnreşt COLONIALE SI DELJCA'rESl D. G. MQCIAIU MS-A-VIS DE THEATRUE NAŢIONAL Anunţii maltei nobilimi ţi onor. public ci pe lă„ud arh- 0,de mar' Ţ nanagud casei, au nnportnt de U^cdt mai bune case următoarele Bfutun fine. ‘ ‘ ssWi^ttaîsii ......... VINURI STREINE Şl INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa. Germania Italia be»Pt^nn,’al4 i:ar-ia • ','rîU'*ilvar'in Indigene de la Cotnari Odo* S coî fiS .................... ...»»“«- onştunuos. (,n situiâ. D. (I. MiriANlb MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER I ' SUM CELE Mâl BUNE DIIV LUME^ 150 med^leppimo PARIS 1 8 T 8 'Medailâ de aurx CN 1 IODIlPHIA. *1 V • I *0 n n. rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. Ori a» SINGER G = poarli marco Maşină do cusut nkw-york. de sus a o lui Fabricel. G. N EIDLINGER,A^eni general PETRACHB IOAN Mnn* mngasin decolouinle, comestibile şi delleatese ■ Calea Victoriei, ris-ă-vis dc palatul gal, A sosit pentru sesonul do iarnă tot telul de conserve, din cele mai escelente;] luănzituri siraine si indigene, precum : Roquefort, Hrie, Cnmoiiihert. I’ort du Salut. Mont d’or, Gervais imperial Liuibnrg, l.iptuuer, t hester. Creme de llolnude, Stiltou Crema Rt'gală etc. Lii bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găsră. Diferite marinate. de Bnrbunl, Miel. Aal-Fisch. Aal-Fisch cu gelatină. osesc meren stridii proaspete de Ostanda şi Constnutiiiopol. Icre proaspete, moi şi tescuite ne morun; Icre de chelul păstrăvi afumaţi si tot felul de pesei. t Inuri şi lii|ueruri din cele mai alese. ( eainri eliiuescsci, nisesci do caruvană şi de Popov; pesiueţi din cele mai renumite fubriei străine In curănd sosesce peşte proaspăt de Constantinopo). lot la acest mngasin se aRA de văn/.urc cu ocaua vin roşu 8i alb dc cunlltato superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenfă. Onor Public, caro va bine-voi sn \ isitoz6 acest magasînTvalrfmAnc pe deplm aalislocut, mi nunini de bimatutca şi cualitaten mărfei dar şi de un serviciu prompt şi onest. Tipografia N. Miulescu, saki Theatrului Bostd,