«[BATA 21 MAIU 1883 Administraţia, Calea Victoriei Nr. 32. ABONAMENTELE «atl ţara, pf an . . . 4 0 tel ' , pe 6 luni. . . 22 lei , pe 3 Innl. . . 12 lei Ştrein&tate pe an ... 60 lei tetele ie priimeac la Administraţie. ■pitală 10 bani număra Istricte 15 bani nnmăru TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL vm—No. 113 ANUNŢURI ŞI INSERŢII iiima 30 iitt^rs petit. pag. IV. 80 faci urne pag. II] .... \ 50 * * II . . . , 2 50 lEHnţQrile ţi inserţiile se primesc •ucnreştl , la Administraţia ziaralnî ii Vlena, la binronriie de anonţari Heinrit Schalek, Wollzeile 12;-A. Oppelik, Sfcnbeb-atoin 2; Paris, C. Adam, rue Clâmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Arini 51. Scrisorile nefruncate nn se primei Manuscrisele noi m prim a te se ard. Bucureşti, 20 Maiu 1883 t cauza unei selecţiuni mărgi-| un număr mic de indivizi, im-ată cu sleirea progresivă a pro-fitaţii pruncuţului pe care trăiesc, sc, mai ca seamă in locuri ide munte, guşaţii cretinizaţi— s-neavede-neagreul pământului, îi uit buşteni de căt oameni. A-LAnele simţurilor căt şi iritata musculară sunt degenerate la oameni: nici impresii din a-îici motive din lăuntru nu sn nt Ere a i mişca in mod normal, vede că d. Ion Brătianu a colt Chiriţopoiilor săi ca cu ase, indivizi să-i populeze simulări adunare din dealul mitropoliei te trec fiorii cănd vezi mea ce se crede chemată a mo-legea fundamentală a ţerii şi n realitate n’a fost înjghebată ! pentru a se opera o lovire L ţi roşii sunt de-o decrepitudi-ică vădită ; mulţi n’au două dra-de creeri veritabili in cap ; dar i cei mai mulţi cretinismul e semnul distinctiv al existen- E cu putinţă a vorbi cu asemenea I mişcat de la 1200 şi pănă oameni, necum a-i convinge? Sunt timpi pe cănd cele mai ei oameni ? Sunt ' : avem de loc de gănd de-a ne ' pentru asta. Nimeni nu se mai s pe bolnavii incurabili. Simp-: patente ne imping insă a scrie şiruri ca o incercare de stu-lichopatic, nici de cum ca o li'fă politică. să numim in adevăr pe aces-•|cde cari n'au nici ruşine, nici nici remuşcare, cari incapa-î bine si adevăr, nu pot fi pu-mişcare de nici un motiv ab-şi uman, ci numai de nesaţiul olui şi de viciile cari-i mănăn-la toate incheeturile ? ? cunoaşte de ex. pe acest Dii ;a, foarte mărginit şi foarte im-r<§ nt, care nu pricepe nimic şi itecă in toate, care nu-şi dato-cariera sa decăt imprejurării epot al d-lui Brătianu, cine te pe Vilacrose — inţelepţit, ii am zis, in sacerdoţiul tem-Venerei vulgivage, pe ultra-nistul şi ultraliberalul d. Şte-•lio, cunoscut pentru fel de fel arevizuiri de altă natură, cine te pe luceferii negri Epurescu--riu, născuţi amăndoi sub zo-< 1 ilor, şi vede această introlu-•e prezidată de cel mai fără de I, cel mai cinic şi mai sofist ei, de veneticul care plăteşte binefacerile patriei sale adoptive * mai fi adoptat’o — acela’şi face o idee de situaţia in care omul cuvăntător, rătăcit din te in acea menajerie, ipuiască-şi cineva la ce rol »st redusă opoziţia, remănănd mişină. ipuiască-şi cineva că oameni şi serioşi erau trimişi acolo vorbească — cu cine ? Să 2ă — pe cine ? Pc-un Diman--un Epurescu, pe Vilacrose, •hodactilul Costinescu, pe mu-Simeon ? bit in stare să apre. cieze un adevăr, să inţeleagă o idee, să simtă greutatea unui lucru, cănd ei n au Dumnezeu, n’au scrupule, n au conştiinţă; cănd nici o isbire morală nu mai e ’n stare a-i face să roşească ? E ca şi cănd Laplace ar fi trimis să espiice mecanica cerească şi ordinea divină a lucrurilor din lume înaintea unei adunări de idioţi ! Lucrul cel mai bun pe care opoziţia putea să’l facă era să nu recunoască această introlucare, s’o părăsească înainte de-a se constitui. Ceea ce s’a făcut. Astfel oamenii mai integri şi mai luminaţi din ţară au scăpat de sarcina penibilă de-a sta de vorbă şi de ceartă cu toate strinsura comună, ignorantă şi mal-onestă din care se compune majoritatea roşie. Mai au gust să injure şi să întrerupă ? Injure-se incai ei in ei, injure reciproc pe cei ce-au fost in stare a produce asemenea caricaturi morale cum sunt ei. Cu oameni in puterea cuvăntului nu sunt vrednici să vorbească şi nu vor mai vorbi. Şi d. Ioan Brătianu găndeşte să prefacă strinsura aceasta in adunare ordinară ? Va să zică vrea d-sa să mai domnească patru cinci ani cu o majoritate compusă din . . . scursăturile corupţiei sale administrative ? Nul şi neavenit e tot ce fac, tot ce zic aceşti oameni. Puşcăria şi carantina, propuse de fostul lor prezident de consiliu şi fost prezident de Cameră, de fratele drept al actualului prim-ministru, iată ce merită aceşti oameni, iar nu să dicteze legile unei ţeri. Zilnic hidoasa pocitură, precum numeşte nemuritorul Alecsandri pe reptilul care a muşcat ţara aceasta de călcăiul ei achilic, ne vine cu reţete revizioniste in Pseudo-Romănul, adecă ar vrea să discute. Ca şi cănd oameni ca pocitura, al căror creer, prin preformaţiune ereditară, e pre destinat a produce neadevăr şi vicleşug, pot să discute cu noi onest şi fără sofisme vre-o eestiune din lume. Bună rea fie constituţia, n’o discutăm cu oameni cari n’au dreptul de-a o discuta cu noi. Pact intre ţară şi dinastie, constituţia e un instrument de pace internă, întărit prin jurămăntul Regelui, e proprietatea ţării. Numai reprezentanţii ţării, nu reprezenţanţii lui Pelin şi Ţepe-luş, au dreptul de-a o schimba. Nu avem a discuta cu furi şi gazde de furi preţul şi calitatea unor lucruri cari nu sunt ale lor. Nu cei ameninţaţi cu puşcăria şi carantina de propriul lor şef pot modifica o iotă măcar din ceea ce con-stitue legămăntul intre ţară şi coroană. Nu apetiturilo gaştei, pe care d. Ion Brătianu ănsuşi a declarat in Senat a nu le mai putea sătura, pot să determine direcţiunea de mişcare a unei ţări cari a trăit şi s’a azi, in multe din mutrele confiscate ale acestei intro-lucări se aflau ăncă peste Dunăre, incinsc cu teiu şi văzăiul bragă. -Nu po ite ţara aceasta, pururea liberă şi pururea vărtoasă prin caracterul poporului ei, să ingădue a fi cretinizată cu de-a sila prin legi inspirate bilateral de demagogia cosmopolită şi de tendentcle absolutismului personal. Nu discutăm libertatea noastră şi a poporului nostru cu cărdul de ciori pe cari ie-am emancipat. Intre liber şi libert nu există punere Ia cale in privinţa dreptului public, căci condiţiile sunt absolut inegale. Cel de’ntăi n’are decăt de pierdut, cel de-al doilea numai de câştigat. Partida .Ştefan Bellio, C. A. Ro-setti, Dimancea, Costinescu, Epurescu, ca să nu mai cităm de căt cele mai mari ilustraţiuni ale ei, neîncetat a aruncat prin ziarul Romanul invective opoziţiunii-unite care n’a priceput şi nu pricepe, n’a simţit şi nu simte, n a preţuit şi nu preţueşte, binefacerile nespuse ale revizuirii constituţionale. Aceşti indăretnici nu vor să recunoască moralitatea şi curăţenia linei reforme electorale votate sub auspiciile de mai sus. In fata neomeniei acestor retrograzi, organul D-Iui Ştefan Bellio, 0. A. Rosetti, Costinescu, Dimancea, Epurescu e tutti .(iianti, sleind se vede toate argumentele serioase, recurge şi in cătc-va glume de bun-giist, comparând pe senatorii şi deputaţii ce s'au retras din această nobilă şi onestă societate cu cuirasierii din Marea Ducesă de Ge-rolstein, foarte viteji in cuvinte, dar la luptă neajungencl nici odată la timp. Mai antaiu de toate acei cuirasieri nu se află in Marea Ducesă de Gerol-stein, dar in altă operetă bufă, numite Les Brigands (sau Tâlharii.) Daca d-nu Rosetti cita pe Corncillo şi pe Raci ne, ’i-am fi ertat asemenea con-fusiuni, dar in materie de literatură bufonă, 1 credeam că ’-şi cunoaşte mai bine autorii clasici.—Odată restabilită exactitatea citaţiunii, ne vom invoi şi noi eu Romanul a spune că opoziţia care represintă dupe densul pe cuirasieri, intr’adcvor poate prea târziu a sosit; de-aceea Les Brigands sau Tâlharii sunt stăpâni pe situaţiune şi au drept, o mărturisim şi noi, să riză de jandarmi, intocmai ca tovarăşii lor din opereta lui Ofl'enbacli. a ioinneput lucrările. La deschiderea şedinţei, preşedintele consiliului notificând so-luţiunea crizei ministeriale, a zis că ministerul actual va conduce cu stăruinţă purtarea lui politica după principiele anunţate ţfiiei in ajunul ultimelor alegeri generale. D. Mancini depune pe biuroui Cumerei tratatul de comerţ cu Germania şi cere urgenţa. Procesul indivizilor compromişi in afacerea turburărilor de pe piaţa Seiara s’a sfărşti azi inaintea curţei cu juraţi din Roma. Toţi acuzaţi au fost achitaţi, afară de Forări. Tondi şi Pasara condamnaţi căte-şi-trei Ia un an de închisoare şi 500 franci amendă ; cel d’intăiu pentru delicte de presă. Berlin, 30 maiu. — împăratul a trecut in revistă trupele garnizoanei din Berlin şi Spandau. Majestatea Sa care păi ea in cea mai deplină sănătate, era insoţit de împărăteasa, principele moştenitor şi de cei alţi principi şi principese ai casei regale. Revista a fost foarte strălucită. CRONICA Statua Iui Ştefan-cel-Mare se va inaugu ra in fine Ia 5 Iunie viitor, cu maro solemnitate, in capitala Moldovei. * Curtea cu juraţi din Ilfov, a cărei sesiune se descinde la 1 Iunie, va fi instalată, spuno Gaz. de Roumanie, in localul prefec-turei de Ilfov, pană Ia clădirea noului său local. La 7 Tunie se va judeca procesul o-iiiorîtnrilor bancherului Toma Voii din calea Moşilor. * Procesul Arghiropolul, ce era să se judece alaltăieri Ia curtea de apei, s’a amânat la 30 Mai curent, nefiind procedura îndeplinită. * Din causa ploilor debordând apa Bica-zu, a dărîmat cu totul casa orfanilor lui I-lie Gribencea din cătunul Taşca, pendinte de comuna Bicazu, judeţul Neamţu, fără a se putea scăpa ceva din obiectele din casă, fiind că inundaţiuneă a fost eu totul repede. S’au luat măsuri de prefectură pentru venirea in ajutorul acelor orfani. 9 Prin distrugerea de către apa Bistriţa a malurilor despre satul Zăneşti din judeţul Neamţu, s’au dărîmat casele locuitorilor din acel sat, cari se aflau clădite pe mal, şi li s’au distrus tot-o-dată ca 140 fălci pământ. Pentru că pe jumătate zisul sat este ameninţat să fie distrus pe de o parte de apa Bistriţa şi pe de alta de apa Cracau, s’a regulat a se lua măsuri de apărare. ŞTIRI TELEGRAFICE Cairo, 30 maiu. — O circulară anonimă anunţă existenţa unei lige patriotice spre a goni din Egipt pe ocupatori străini. La II Iulie se aşteaptă la o manifestare ostila din partea indigenilor cu ocazia aniversarei bombardărei Alexandriei de către escadra engleză. Neliniştea e generală printre coloniile străine ; o mare intărit re se arată deja printre Arabi. Roma, 30 maiu. — Camera deputaţilor Locuitorul Petrache Zamfir din comuna Ţigăneşti, judeţul Tecueiu, in noaptea spr 14 Maiu curent, dormind in câmp la piu guri, a fost ucis prin descărcarea a dou focuri de puşcă de cătro necunnoscuţi făcători de rele, pentru a căror dovedire s’a luat cuvenitele măsuri. Locuitorul Gliiţă Briceag din comuna Po-enari, judeţul Muscel, voind in zioa de G Maiu curent să treacă pe o punte peste riui Doamnei spre a se duce la moară, a căzut in apă şi s’a inecat. * Individul George Trifu, care ora angajat să lucreze la o grădină de legume lângă Colentina, intrând să scoată un lemn care plutea pe apa Colentina, s’a inecat. Prinţul Bulgariei, la intoarcerea sa din Petersburg, va trece prin România. * Curtea cu juraţi din Ilfov va fi prezidata, in prima sesiune din Iunie, de către d. G. Economul membru la curtea do apel. O societate a cerut de la primărie concesiunea unui serviciu de vapoare mici pe Dămboviţă, destinate pentru transportul o« biecteior de hrană Ia hală. Societatea insă cere ca numai ea să aibă acsst drept, adică un monopol. * Expoziţiunea de cereale internaţională se va deschide la Viena in luna Iui August. Agricultorii din diferite ţări sunt invitaţi a lua parte. Costul transportului pe drumurile de fier sunt reduse pentru cei ce vor să participe la această ezpoziţi-une. * Liceul Matei Basarab, s'a decis a se construi, spune „Gaz. de Roumanie," pe locul de la Sf. Ecaterina, aproapo de baia turcească. * Resboiul Weiss anunţă : —Călugărul Ef-timie Vasilescu, călugăriţele Filofteia Du-mitrescu şi Manda Ilie, şi femeia Tranda-fira Georgescu au fost surprlrfşi alaitâ-ieri de către sergentul poştal Ia gara Eilaret pe când voiau să lepede pe câmpia Fiiaretu-lui un copil mic ca de 6 luni. Cacul s’a anchetat de comisarul respectiv. Iată Ia ce fapte imorale se dedau cuvioasele noastre obraze bisericeşti. Corupţiu-nea şi destrăbălarea s’a intins ca o 'pecingine peste tot clerul , de sus şi pănă jos. * Recursul lui Măicănescu a fost „respins" de curtea de casaţie, iar nu admis cum din eroare s’a zis. * L’ Indcpendance Roumaine ne spune că nepoţelul d-lui general Anghelescu, sergentul Golfineanu, a fost arestat fiind oâ a cutezat pănă a falşifica o scrisoare ca să insele cu bani pe d. generat Cernat. Acesta este unu' dintre favoriţii ce astă toamnă sa introdus in şcoala divizionară de supt-ofiţeri, fără nici un merit, şi cu o conduită incorigibilă. * In zilele acestea s’a produs in grădina Raşca un moftangiu cu purecii soi. Aşa ceva se trece ia noi. Un asemenea şarlatan işi ride de lume, face bani şi pleacă mai departe spre a găsi pe alţi naivi, buni de pungăşit. * S a autorisat epitropia bisericii Lucaciu din Capitală ca să primească dania ce i-a făcut defuncta Ecaterina Oprescu, soţia decedatului Anton Pană, care consistă in casele din strada Taurului No. 12. * S a disoivat consiliul comunei urbane Dorohoiu şi s’a instituit o comisiune interimară care să gereze afacerile comunii penă ia nouiie alegeri, * Dornnu Nicoiae Steriade se numeşte in postul de cap al oficiului statistic generai, in locul domnului M. Bal.ş demisionat. LEGALITATEA ALEGERILOR După demisionarea d-lui Fulger de la Galaţi, nn nou ales sub patronajul administraţiei d. Dr. Di-conoviei11 din Folticeni 01 vedem demisionând după cum spune ziarul „Suceava" in următoarele ronduri : Publicăm in întregul ei demisiunea d-lui Dr. 1. Diaconovici din consiliul Judeţean, din care se vede că alegerile s au făcut după aşa numitul comitet electoral de judeţ, compus din funcţionarii şi preioctul, şi cari au dispus do voturile alegătorilor după dac făcând şi prefăcănd listele candidaţilor, şi care au esclus persoanele cele mai onorabile şi capabile spre a’şi compune un consiliu căt mai docil. TIMPUL Folticeni 10 Mai 1883. Domnule Preşedinte. Fiind-că ultimele alegeri pentru consiliul general al acestui .judeţ, nu s’au făcut după listele primitive, publicate prin foi volante, escluzăudu-se 6 persoane onorabile şi capabile, care după părerea mea trebuea neapărat să participe la noul consiliu ju-defan. Sub-scrisul cu regret mfi vfid silit a do-misiona din postui de membru al consiliului general, cu care m'au onorat alegătorii colegiului I, rugăndu-ve d-le Preşedinte ca se bine voiţi a supune această demisiune noului couiiliu general, indată ce se va in-truni. Primiţi etc. Dr. I. Diaconovici. Iloţia (lela Casieria comunală (lin Piteşti 1S83 Mniu Piteşti. Primim următoarea scrisoare şi o publicăm in speranţă că cei in drept vor căuta a da lămuriri asupra întunecoasei pungăşii dela casieria Comunii din Piteşti. O cerem şi noi cu stăruinţă, mai ales că se bănuesc şi alţi oameni din Gaşcă, cum uneori sunt: actualul Primar Viişoreanu şi ajutoarele sale : Contribuabilii Piteşteni, indignaţi in cel mai iualt grad, de delapidarea banilor din casa comunală a urbii Piteşti, ce trece peste suma de lei noi 130,000, dintr’uu venit anual de lei 250,000, işi pun, eu drept cuvent, întrebarea, cum primarul comunii d. Viişoreanu, mare cavaler, n’a văzut şi n’a pipăit golul ce lasă suma delapidată. Pentru ce d-nu Nae Viişoreanu solicita onoarea de a 11 ales primar şi promitea a servi Comuna Iară nici un salariu ? Pentru ce, după ce s’a numit primar, nu a avut altă preocupare de căt a’şi mări leafa lunară din casa comunală şi n’a uitat a’şi căpătui toate neamurile pănă şi pe servitorul seu ? Pentru ce a procurat subvenţie inspectorului gardei civice, din Bucureşti, in mod pieziş prin virimente ? — Cum se poate ca acest bătrân, fost comisar de sare la Olteniţa, unde a avut a face cu ţifre, om decorat şi ancă deputat, să nu li ştiut, să nu li vezut golul casei comunale a oraşului Piteşti ? Cum ăncă acest primar, care împrumută bani cu ipoteci, n'a revizuit, cum priscrie legea, ca A 1002-“ NOAPTE (Nuvela fantastică) de M JOKAY IV In fine, cănd totul sc sfârşi ’şi luară ziua bună unii de la alţii. CJlari-sa îmbrăţişa pe mumă-sa şi şahul conduse pe socru pănă la trăsură. După greutatea neobicinuită a hainii lui, bietul om trebuia să bănuiască ca posunarele- i trebuiau să fie pline cu aur şi argint. — Ia spunc’mi! zise băcăneasa bărbatului ei, cănd fură instalaţi in trăsură, eu cred că am petrecut ziua intr’un palat de fee ! — Voiu şti eu indată unde am fost, vei vedea! — Si cum vei alia tu aceasta ! — Oh! asta’i treaba mea. Cănd trăsura inccpu a merge, băcanul luă liniştit caetul seu in mână. In coperişul trăsurii era o ferastră i rotundă, prin care luna plină trimetea lumina sa argintia. Acest cerc ' luminos cădea in acest moment pe partea stângă a trăsurii. Omul nostru scrisese atunci „stănga" pe caetul seu şi începu a numera paşii cadenţaţi ai cailor, pănă cănd cercul luminos, cu incetul cu încetul, căzu pe partea de d’inainte. El scrise iute numărul paşilor făcuţi, împreună cu cuventul „inainte“ ; apoi sc rea-pucă a numera. Mai târziu, cănd cercul luminos veni la dreapta, el notă din nou resultatul calculelor sale a-dăogănd cuventul „dreapta". Şi urmă ast-fcl observaţiunile lui cu exactitudinea unui astronom, pănă cănd trăsura ajunse la barieră, unde mutul conducător deschise portiţa trăsurii pentru a pune in libertate pe pri: sonierii sei. Dar bietul băcan voi să arunce incă o privire asupra măreţilor cai; şi fără a avea aerul de a’i atinge, cu ajutorul palmii, se puse să măsoare înălţimea picioarelor lor şi lungimea corpului lor. Aceasta făcută, el avea toate indi-caţiunile trebuincioase. Divagaţiunile lunci ii arăta când trăsura s’a întors la dreapta sau la stănga, şi rădicarea paşilor cailor ii indica lungimea fic-cărei direcţiuni. Nu mai avea de căt a depune aceste indicaţiuni poliţiei, care, cu ajutorul savanţilor astronomi, dăndu'i întocmai înălţimea acestei lune pline, ea ar ti capabilă a descoperi, in acest labirint de întorsături, drumul care ar conduce la un palat fermecat unde indivizi suspecţi duceau o viaţă mysterioasă: ceea ce o poliţie bine organizată nu putea cătu-şi de puţin tolera. Cu mare frică Lordul-mair al Londrei află această istoria şi existenţa unui palat oriental in vecinătatea Capitalii, unde un om neruşinat cuteza să’şi procure plăcerile vieţii alt-fel de căt după maniera prescrisă de legile britanice. Lordul-mair se îndoia Sncă că a-ccst castel sc află in rayonul resortului sfcu. Dar onorabilul băcan, des-lăcend caetul pe care se desina drumul calculat de densul aproape ca marşul unui cavaler intr’o problemă de şah, ■— ii probă indată prin stra-| tagema lui, că acest palat magic e- suferite de la soţul ei, pentru care s’a dat judecăţei culpabilul. înecat. — 13 Maiu curent, un lin al locuitorului Toader a Sofroniei din comuna Broştani judeţul Suceava, care venea cu pluta pe riul Bistriţa, sfârămăndu se pluta in urma lovirei de o stâncă aproape de oraşul Peatra. s’a inecat. Cadavrul s’a găsit. BIRUL CREŞTE Comunele rurale Buruenesei, Cărligu, Helescieni, Bahna, Poenari, Porceşti, Băra. Stăniţa şi Scheia din judeţul Roman, comuna rurală Blăjani din jud. Buzeu, şi com. urbana Urlaţi din jud. Prahova, sunt au torisate a percepe taxele următoare: Comuna Burueneşti : bani 26 de la un estract după un act de naştere, peste taxa esistentâ de 74 bani. in total 1 leu ; bani 52 idem de căsătorie, peste taxa esistentâ de 1 leu 48 bani, in total 2 lei; bani 16 de la un bilet de identitate, peste taxa e-sistentă de 84 bani, in total 1 leu ; bani 32 de la un bilet pentru vinzarea unei vite peste taxa esistentâ de 18 bani, in total 50 bani ; bani 50 de vadra gaz. Comuna Cărligu : bani 12 de la vadra vin nou sau vechiu ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de co-mereiu, peste taxa esistentă de 37 bani, in total 50 bani ; bani 32 de la un bilet pen tru vinzarea unei vite, peste taxa esistentâ de 18 bani, in total 50 bani ; bani 26 de la un estract după un act de naştere, peste taxa esistentă de 74 nani, in total 1 leu. bani 52 idem. de căsătorie, peste taxa esistentâ de 1 leu 48 bani, in total 2 lei. bani 16 pentru un bilet de identitate, peste taxa existentă de 84 bani, in total 1 leu. O zecime asupra contribuţiuni-lor directe către Stat. Comunele Helescieni şi Bahna : bani 32 de la uu bilet pentru vinzarea unei vite peste taxa esistentâ de 18 bani, in total 50 bani ; 1 leu de la un estract după un act de naştere ; 2 lei idem, de căsătorie; O zecime asupra contrlbuţiunilor directe către Stat. Comuna Poenari: bani 16 pentru un bilet de identitate, pesto taxa esistentă de 84 bani, in total 1 leu ; O zecime asupra contribuţiunilor directe către Sfat. Comuna Băra : 1 leu de vadra bere a-dusâ sau fabricată in comună ; bani 50 de vadra gaz ; bani 26 de la un estract după un act de naştere, peste taxa esistentâ de 74 bani, in total 1 leu ; bani 52 idem de căsătorie, peste taxa esistentă de 1 leu, 48 bani, in total 2 lei ; bani 16 pentru un bilet de identitate, peste taxa esistentă de 84 bani, in total 1 leu ; bani 32 de la un bilet pentru vinzarea unei vite, peste taxa existentă de 18 bani, in total 50 bani ; bani 50 de la suta de lui din preţul unei vite ce se va vinde in zilele de târg, bălei sau iarmaroc. O zecime asupra eon-tribuţiuuilor directecătre Stat. Comuna Stăniţa ; bani 50 de vadră gaz ; O zecime asupra contribuţiunilor directe către Stat. Comuna Scheia. bani 13 de vadră vin nou sau vechi co se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de Coi peste taxa esistentă de 37 bani, ,n 50 bani ; bani 32 de la un bilet m vinzarea unei vite, peste taxa esistentâ ÎS bani, in total 50 bani ; bani 26 un estract după un act de naştere, taxa esistentă de 74 bani, in total 1 bani 52 idem de căsătorie, peste ti sistentâ do 1 leu 48 baui, in total 2 bani 16 pentru un bilet de ide peste taxa esistentâ de 84 bani, iu 1 leu : O zecime asupra contribuţiunilor către Stat. Comum Porceşti: O zecime asupr tribuţiunilor directe către Stat. Comuna Blăjeani : bani 3 de vad nou sau vechiu ce se va consuma la cârciumile şi stabilimentele de coim peste taxa esistentă de 37 bani, in, 40 baui; bani 4 de vadră spirt şi de ori ce natură pentru fie-care grad! pă aleooloinetrul lui Wagner la terapei de 14 grade, desfiinţându-se vechile I bani 3 de la un bilet pentu vinzarea vite, peste taxa esistentâ de 37 ba. total 40 bani ; bani 26 de la un după un act de naştere, peste taxa ei tâ de 74 bani, in total 1 leu; bani 52 de căsătorie, peste taxa esistentâ de 1 48 bani, m total 2 lei ; bani 16 pentdl bilet de identitate, peste taxa esistem 84 bani, m total 1 leu. Comuna Urlaţi: bani 20 de la vai vin, peste taxa esistentâ de 30 ba] total 50 bani ; bani 2 de la vadra spl rachiu de ori ce natură pentru fii grad după alcoolometrul lui Vagner 1 peratura de 14 grade, peste taxa esii de 6 bani in total 8 băni ; ban 1 spirt şi rachiu de prune, drojdii şi vină, asemenea pentru fle-care grad, taxa esistentâ de 4 bani, in total 5 bani 20 de la tăiatul unei vite mari, taxa esistentă de 80 bani, in total ui bani 8 pe zi de la neguţătorii amb ;l in zilole de târg, bâleiu sau iarmaroc., taxa esistentâ de 42 bani, in total 50. bani 12 pentru marcatul unei măs lungime, capacitate şi greutate, pestei esistentz de 18 bani, in total 31 1 leu de vadră bere adusă sau in comună ; 20 lei pe au de ia stam\i tfle de bragagerie, simigerie şi plâciu 5 lei pe zi de la panorame,diorame şil posiţii de animale. ■ A i hî t &• Restaurantul din Dealul Mitropolii I Credem interesant a reproduceI mătoarelc şiruri din România liber cari invederează, prea slab poal din cine se compune actuala adnli re din al Mitropoliei deal. I’ubBli. : se va convinge că multă dreptei) şi un deosebit tact politic avut] posiţiunea-Unită d a se retrage diHt, ztsul Parlament. I). C. A. Rosetti s’a ales preşediule. coastă onoare o merită bătrânul. Diurnii! să, siinţindu-se deosebit in vederi deT ioritate şi voind să rămână pe depliuBjj ii^JesbatereiwMonnelo^onsţhuţ^ ra situat in comitatul de Kcnt. Lordul-mair făcu atunci cunoscut această descoperire prefectului comitatului Kent. Prcfecul dote ordin a-gcnţilor lui să facă cercetările trebuincioase. La rinului sCu agentul sc inţeleso cu şeriful şi remise instrucţiunile sale poliţaiului. Ar Ii fost mult mai bine ca, după toate acestea, d. Ucrby să nu fi aflat visita ce avea să’i facă poliţaiul doue zile înainte de a se înfăţişa acesta, însoţit de sateliţii sfii inaintea porţilor castelului, cu somaţiune de a le deschide in numele Regelui. La acest nume toate porţile se deschiseră. Ou toate acestea, poliţaiul nu găsi nimic de căt un palat somptuos, o singură „milady" şi un numeros personal femenin: una era camerieră. cea-l'ată cusătoreasă, a treia profesoare de pia.no, etc. etc.; ultima de a cărei atribuţiune nici nu’şi inchipu-ia, spuse că dă cu cărţile : meserie cătu-şi de puţin in contravenţiunie cu legile ţfirii. Ş’apoi ce era de mirat ca o lady englesă să aibă ii femei in serviciul ei ? Că aceste femei erau frumoase, ti- nere, pline de carmeni, nu era mic de obiectat din punctul de, dere administrativ. Atunci d. Hcrby resuflănd : — Domnilor, nu pot revenii mirarea mea, zise el, pentru ee > ţaţi ast-fel poarta mea? şi in n® le Majestăţii Sale? Dumnezeul pn oteagă !.... Mfi luaţi d-voastră un brigand sau un falsificator djl nedă ? Introdus’am pe cine-va bjU ne in contra legii?... întreba? Pj lic-care din aceste dame. J Poliţaiul începu, intr'adever, M treba pe toate frumuseţile de «0 dar nu obţinu nici o descoperi toate afirmară că sunt servitoaij' bună-voe ale Sultanii Hafisem. J Bietul poliţaiu nu mai putui® i% — Şi cu ce drept, m6 rog, s j tana Halisem este sultana dom* i ■ Herby ? 1 De astă dată poliţaiul avea L dreptul a face această chestiune- I it. Insă turcul este vulpe nu se lasă a fi prins aşa lesne. . i — Sultana Hafisem, respuns* i Herby, este soţia mea legitim*j1 | nu suntem căsătoriţi după 1 glez, este adevărat, dar gitiinâ i " pă rirnl * după a- TIMPUL :9 să se ocupe acest parlament, ifr onoarea prezidenţiei. A fost liâtrănul, şi ceea ce a spus de-,r in întrunirile preparatoare, le-a in şediuţâ publica, dandu’şi demi- i aci lucrul a mers regulat. Ce sa nuci ? Un trăsnet din senin ! — Se generalul Lecca, om bâtiăn pe care'l cumpănit la vorbă, şi sporoveşte a-|fi-atatea, de se intrebau cu grija prie-8a, e-o fi avend ?... [ici d-sa nu voeşte sa primească pre-m Camerii, lucrul el inţelegem. N’o i ţara fara d-niasa, şi e nenorocit 1 ce n’are de cat un om vrednic de Oare. Dar ceea ce nu inţelegem este, p om, d'atăta vreme iu parlament, mit in lupte, trecând prin cele mai demnităţi ale statului, consideră o-ie preşedinte ca o insultă şi, cu o tate subita ce esclude ori-ce euviin-(năpusteşte asupra unor adversaii, ce i sunt in Cameră, şi deci nu’i pot ile ; nu inţelegem cum şi de ce un de bărbat se inarmeazâ in contra elii-socialismului pentru a asvărli in un şir de cuvinte fără inţeles nu m atâta lipsă de prudenţa, atata a-de la cuviinţă, câtă am auzit atunci ţra gener. Leca. Se poate ca dnia-sa .n divergenţă de părere cu d. Ro-ar când el auzim motivându’şi a-diverginţă pe cuventul „fiind că la in ţară fac socialism, aceia care beau Imnie şi mănâncă bil’tecuri," ierte-ne .1 general a da din umeri şi a ne de starea patologică a acestui parla- 3 adevărat, câ mulţi deputaţi au rfi-vorba d-lui Iepureseu—ca viţeii la i noua, cănd au auzit pe acest stîlp îrtidului aruncând in Cameră atâtea incolierente ; dar lăsând pe viţei in pe Mitropolie, nu ne putem stăpâni impresie ce ne-o aduc nişte scene de ..tură. noi vom apăra pe d. Rosetti de pîra lismulul" dacă generalul vorbind de janie" şi de „biftec“ a tăcut alusiune ,rânul agitator. „Românul" de va cre-! cuviinţă va ridica mânuşa proprie-Iji de la Bacău, ale c-ârui invoeli agri-kint—se zice — ilustraţiuni de camătă. |ke la moşia Ungureni sunt cunoscute Ele constituesc un scandal revoltâ-i cănd generalul Lecca ăşi trage ruin sa spada in contra socialiştilor, 'ar 1 să ştie, că adevăraţii agitatori sunt statorii neruşinaţi, ca cei de la Unii ii. >rpul momâilor de lângă 1 Muzeu tara a avut mai slab la corp şt la minte. Sc vede că in acea zi de tristă memorie, momâile do lăngă Muzeu nu luaseră obicinuitul haciş, căci iată cc s a petrecut, după istorisirea foa-ei revizioniste numită mai sus : Bătrânii n au vrut să rârnâie iudârăt in scandaluri Ajacilor din Parlamentul tânăr. Cu o adăncă mâhnire, am citit cele petrecute in aceeaşi zi, in aşa numitul matur corp. Acolo, un domn, Lupaşcu, a ţinut sâ expectoreze ait şir de netrebnicii, in contra oposiţiunii, ce na vrut să’i onoreze o zi cu a ei prezenţă, nici să se pună in re-laţiune cu biuroul unui corp, iu . care n’a crezut de demnitatea ei sa intre. Se inţe-lege, câ indignaţia de ocasie a numitului senator a găsit un câmp liber inainte, şi ea a putut să tulbure nepedepsit liniştea aerului din sala Senatului. Ne intrebâm insă, demne sunt aceste expectorâri in contra unor adversari cari nu pot răspunde acolo unde li se aruncă lovitura ? — Mai trebue ăncâ mult, până cănd politicaştri noştri să dobândiascâ moravuri parlamentare. Dar ceea ce este şi mai trist, e câ chiar prinţul Dim. Ghica, care de altminterea trece de om de lume, alunecă pe acestpo-vîrniş, şi califică cu delicateţea nervilor săi demisiunea d-lui Dim Brătianu de „necuviincioasă1' şi declară că „nu’i va lace onoarea să o citească in sânul Senatului". Ciudat lucru ! Preşedintele bătăuşilor de odinioară, protectorid şi amicul cetăţenilor Ţicu, Ilamalu şi Foloştină, găseşte necuviincioasă pu> tarea bătrânului Dim. Brătianu, omul cel mai corect in credinţele liberale, şi uu vrea să facă onoarea d’a citi demisiunea acestuia din Senat!... . Şi ce spunea bătrânul fruntaş al partidului liberal in demisiunea sa ? Nimic alt de cât ceea ce a spus şi alegătorilor din Piteşti, de cât ceea cearopeţitşi iu Naţiu-„nea, câ nu vede expresiunile voinţei ţării in „Adunarea ai cărei membrii, in cea mai „mare parte, sunt aleşi in condŢiuni şi mai „rele de cât acelea in cari a fost ales dăn-„sul, şi din care s’au retras mai toţi aceia „cari reuşiseră a pătrunde intr’însa, fără a „fi delegaţi ai guvernului". Nimeni, mai puţin ca prinţul Dim Ghica, n’avea dreptul sâ se formaliseze de a ceste cuvinte. Şi cu toate acestea, tocmai omul repudiat de alegetoni din Bucureşti, şi scos după recomandarea stăpânirii din urna Slatinei, tocmai acesta nu vrea să facă onestului şi liberalului Dim. Brătianu onoarea de a ’i citi demisiunea in Senat!... Ori-ce comentar devine acum inutil. ot Romănia Liberă, pe care foa-icioasă a guvernului, Romanul, a n|» ca mărturie de modul pacinic s'au petrecut alegerile, şi cu iţele căreea a căntat să comba-■tragerea Opositiunii-Unite din JŞore, iată ce scrie şi in privinţa ic alaiurilor ce se petrece in corpul isr/.is matur, compus din tot ce Mohamet. ‘ Gretna-Green nu zise nici un nt pentru a nu trăda origina isei. - Fic-carc ar putea să zică ast-•ipostâ poliţaiul. Dar d-ta ştii ie bine că daca legile turceşti au itatc in Turcia, pe teritoriul en- au cele engleze. zicend acestea, desfăşură ina-i d-lui Ilerby mandatul seu de ere, armat cu o pecetie gigan- m şi ti u ei a P Si ai * iar d. Herby luă liniştit din măi-poliţaiului preţiosul document, -pre marea stupefacţiune a tunc-irului, făcu dintr’ensul un cornet, ilăndu'l cu nisip, de care curtea acoperită. poi reminţendu’l poliţaiului: - Eată domnule. Este mult timp . de cănd m’aşteptam ca cine-va .ie dintr'o zi intr’alta cu aseme-argumente. De aceea, cănd am it să mi să construiască acest .t, am luat precauţiuni de a mi iduce din Tripoli nisip pentru a ieri toată curtea mea şi alcele dinei mele. Aşa că calc, nu pe Mişcări in justiţie Sunt numiţi şi permutaţi : Domnii M. Paraschivescn, licenţiat in diept de la facultatea din Bucureşti, rub-stitut la tribunalul Brăila, in locul vacant. Domnu N. S. Rain, licenţiat in drept păment englez, ci pe păment otoman; şi acolo, după cum singur aţi zis, legile turceşti sunt cari fac autoritate. Această obiecţiune era fără replică. Bietul constabil, cu toată latineasca lui, nu făcu de căt a sc retrage cu cornetul seu cu nisip. Experţi fură convocaţi pentru a se pronunţa asupra nisipului ; şi, după analise minuţioase cu ajutorul microscopului, permiţgnd a se constata că acest nisip se compunea in parte din exaedre regulate de cristal de stăncă, in parte din fragmente de coarne dale lui Amon, şi in special de fibre de palmier petrifî-cate, sc stabili intr’un mod ştiinţific, că domenul d-lui Herby era intr’a-devCr păment tripoli-tunisian, şi că nici lordul-mair, nici şerifi, nici po-liţaiu in Englitera nu este care să poată avea dreptul să intervină, mai ales in ceea ce priveşte re-ligiunea. (Va urma). Trad. de Dcînroc. de la facultatea din Bucureşti, actual jude al ocolului Râmnicii-Sârat: după a sa ce- rere, substitut la tribunalul Putna, iu locul vacant. Domnu Ulis Cariadi. licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actul substitut la tribunalul Rămnicu-Sărat, jude Ia ocolul Rămnicu-Sărat. in locul domnului N. S. Rain. Domnu Atanasie Butescu, actual ajutor la ocolul Zăbrăuţi, judeţul Putna, substitut la tribunalul Rămnicu-Sărat, in locul domnului Ulis Cariadi, inaintat. Domnu Dimitrie Doicescu, actual ajutor la ocolul Dămboviţa, in aceiaşi calitate la ocolul Bolintin, in locul domnului Dimitrie Rădulescu, care trece in postul ocupat de domnu Doicescu. Domnu Evsevie Pâşcan, actual registrator la tribunalul Fâlciu, ajutor de grefă la acelaşi tribunal, in locul domnului Teodor Dima, demisionat. ACTE OFICIALE Domnu Ioan P. Miller, fost ajutor al seci etarului consiliului permanent din ministerul instrucţiunei publice şi cultelor, se confirmă in ordonauţărilor din direcţia eon-tribuţiunilor direcţia contribuţiunilor directe, devenit vacant prin incetarea din viaţa a titularului N. Mihâlescu. Domnu T. C. Livian, licenţiat in drept, actual cap al biuroului timbrului şi inre-gistrărei din direcţiunea vămilor, se numeşte in postul de sub-director al contribuţiunilor directe, devenit vacaut prin de-misionarea domnului N. At. Popovici. Domnu Ion Apostolescu actual controlor financiar sa numit in funcţiunea vacantă de sub-casier la casieria judeţului Ramni-cu-Sârat. Domnii C. V. Busilă, actual verificator clasa II la casieria judeţului Putna, s’a numit verificator clasa I la acea casierie in locul domnului G. Ionescu demisionat, şi C. Pădure, actual copist, verificator clasa II in locul domnului Buşilâ, inaintat. UN BANDIT TURC Din Sivas, se telegrafîază dela 5 Maiu; — „In fine s’a prins ceata de tâlhari, comandată de Kel-Tehir, care era groaza întregului ţinut şi lucru de mirare este, câ aceasta s'a făcut de cătră „zapcii" (miliţie de siguranţă publică). Din parte autentică se narează următoarele : Se ştia câ banda se mai mărise cu 0 oameni, precum şi că caimacanu din Yenihan — nu departe de Sivas, a lost informat, că Kel-Tehir va vizita acel loc in curând, spre a’şi lua punga plină de aur, ce ceruse, cu care ocazie n’a-vea de gând să primească nici o scuză. Dar de atunci, Kel Teliir şi-a mai precizat dorinţele către caimacam, spuindu’i că vrea să aibă 50 lire otomane şi 4 fete frumoase. Zapcii urmăriră urma bandei şi mercurea trecută veniră la satul Knohak, unde întâlniră pe un ţăran care fusese silit de tâlhari să le fie sentinelă. La vederea soldaţilor sentinela primi curaj, nu alarmă pe toţi şi spuse ce ştia despre bandă. Zapcii işi lăsară cai in grija ţăranului, se furişează spre casa, in care erau tâlharii şi o impre-'urară. Unul dintre tâlhari, Husan, zări pe zapcii şi alergă la tâlhari in odae spre a’i înştiinţa. Dar inainte de a intra, căzu mort in pragul uşei, lovit de gloanţele zapciilor. Kel-Tehir sări şi închise uşa. Căpitanii zapciilor ii strigă să se predee, că ar fi in deşert ori-ce resistenţă O salvă de împuşcături fu respunsul tâlharilor. Zapcii, fiind bine apăraţi, repetară somaţia, la care insă respunseră numai focuri. Atunci căpitanu strigă, câ dacă nu se vor preda, va da foc casei. Kel-TeWr respunse, că cunoaşte tem niţele din Sivas şi mai bucuros va muri apărându-se la extrem. Câţi va zapcii se urcară pe coperiş, bâgarâ pae in coşuri, le aprinseră şi astupară găurile spre a espu-ne pe tâlhari la moarto prin fum. Dar tâlhari astupară de desupt coşurile cu cârpe şi saltele de pae. iu cât paelc aprinse se stinseră infundate. Până aci tâlharii tot dedeau Ia focuri, apoi deodată încetară. Soldaţii bânuirâ, că Kel-Tehir vrea să iasă prin grajdu din dosul casei. Căpitanii trimise oameni in acea parte. Atunci deodată se deschise poarta şi 5 călăreţi se repeziră afară. Zapcii de-teră focuri şi deşi se răniseră mai mulţi cai, tâlhari totuşi erau să fugă. Dar zapcii continuarâ cu focurile pănă căzură mai toţi cai, dinpreună cu Kel-Tehir, rănit de moarte. El tot mai dete din revolver pănă ce fu ciuruit de gloanţele zapciilor. Şi cei-l-alţi tâlhari aflarâ moartea aci ; unul de curând angajat a reuşit sâ scape. Yinori cadavrele au fost transportate la Sivas ; soldaţii au fost primiţi cu muzică in aplausele locuitorilor. Valiul a arătat mulţimii rănile de pe cadavre zicând :[„Aşa mort tâlharii!“ Cadavrele au stat expuse trei zile, apoi au fost îngropate fără nici o ceremonie. ANECDOTE POPULARE Cătră Sant-flie, ce an a fost, nu se ştie, se ducea sfanţul Nicolaiu, pe drumul de lângă Prut, de la Leova ’u Prisecani, şi mergând pe cale cănd Soarele da după deal, ii eşi ’nainte un usur de ţinţari dintr’o luncă deasă; dar ţiu ţarii toţi cu chef şi cu voe bună, că jucau berbunca cu nevestele şi cu fetele lor, de nici n’atingoau pământul şi beau vin de la Cotnari. Când se uita sfântul Nicolae la ei, dar ei de-abia ’1 cunoseurâ, şi ’ncepurâ toţi ţinţarii să ’i sărute mâna. Sfântul Nicolae îi blagoslovia şi ’i săruta pe frunte dupre obiceiul sfinţilor. — Bre-a, da mulţi sînteţi ! Dar... Unde? La nuntă ? La eumătrie ? încotro, aşa cu toţii ? — D’apoi n« ducem la hram ! — La hram ? La cine ? Ce hram ? — Ia la hram la Sânt-Uie, cătră Movila Bâbâei. — Aşa ? Bine, dar la mine cănd am hram, de ce nu veniţi ? — Poi........ de ! Ştim noi ? Da cănd aveţi hram ? — Apoi la şase Dekemvre ! — He, he, he Cinstit Părinte ! Hramul Prea-Sfinţiei-T£le e cam de gândit cu ear-na! Ş’apoi cine ştie dacă ’i om ajunge bucuria. E. Bai’caii. ŞTIRI TEATRALE SALA ATENEULUI Luni 23 Mai Concert dat pe d-na Amelia Kaminska cu graţiosul concurs a d-lor N. Mânu, St. Ylădoianu, Z. Lubicz şi C. Dumitrescu. In programă : Douâ triuri de Becthoven; Romanţă din Teii de Bossini ; Dalia, vela dale Alpi de Schina : Marea scenă din Ruy-Blas de Marchesi ; Danse Macabre de Saint-Saens ; Romanţă de Tosti; Mazurca de Chopin. Preţurile locurilor : Rangul I JOfr. Rangul II 5 fr.—începutul la 8 jum. ore seara. Bilete la d- Gebauer. Institutul de Gimn. Medic, Or-thnpedie etc. Convocare Duminică 8 crt. neputendu-se in-tnmi adunarea generală, cu onoare se face cunoscut d-Ior Acţionari, că şedinţa s’a amănal pentru duminică 20 Mai la 2 ore p. in., cănd sunt rugaţi a lua parte. Preşedinte Dr. M.arcoviei Director, Constantiniu Societatea „Corpului didactic“ Conform Art. 22 Jin Statute, domnii membri ai acestei Societăţi, sunt invitaţi a se întruni in Adunare Generală, pentru ziua de 25 Maiu orele 7 jum. p. m. in localul liceului St. Sava. La ordina zilei vor fi : 1. Alegerea de noui membri in consiliul de Administraţiune ; 2. Modificarea mai multor articole din Statute ; 3. Chestiunea localului Societăţii. Preşedinte B. Boerescn. CURSUL.BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIH No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe ziua de 19 maiu 1883. Cump. Vilul 5olo Renta Amortisibilă. . . . 921[, 923/, 5n|0 Renta Română Perpetuă , 913/* 92i/., 6°jo Obligaţiuni de stat. , 98 •/? 99 '|, 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 103--- 104- 5o/o , Monicipale .... 86i/4 87- 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 226--- 232- 5olo Scrisuri funciare rurale . 92i/2 9Z7/» 7oio Scrisuri Rural8 . . . 1047/s 1053[g 5o|0 Scrisuri fondare nrbane . . 89i|, 90ij, 6o(0 » » , 998|, 100'/-, 7o[0 , , , 1033/4 1041(2 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.} 32 --- 33- Acţii Bancei Naţionale Române 2501 1350 13G0 , , Soc. cred. m0b. rom. 2501. 215--- 220- * » , Rom. de construcţii 5001 515- 520- > > > de Asig. Oacia-Rom 300 I. 360--- 363- 233- 235 --- Diverse Aur contra argint. . . . 2'ls 2 8|s > > Bilete de Banque 2'ls 2 *(s Fiorini valoare Austriacă. . 21011-, 2.12- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese. ... , 99'h lOO'/j G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 Societatea olimpică romană (Grădina Eldorado) Duminică 22 maiu, orele 5 p. m. marc serată muşicală. Pe la f> ore, copii mici de ambele sexe vor face primele exerciţii olimpice, precum cursa, saltul şi diferite exerciţii gimnastice. La 8 ore, aceleaşi exerciţii de elevii adulţi ai Societăţii. Grădina va lî iluminată cu lampioane veneţiene. Muzica militară va executa diferite arii naţionale şi opere. Intrarea 1 leu. Biletele se găsesc de pe acum la Magazinul de coloniale d. D. Mocea-nu, piaţa Teatrului, iar scara la casa g rădinoi. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se alia de vânzare la Societatea „Romănia jună", Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul do 2 fiorini pentru Austria şi 5 lei pentru Romănia ţ-i streinâtate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru Romănia. BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientela că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. CP niCCrCPI I avocat s’a mu-■ U. UlOOLOOU tat in Strada Luterană No. 9. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. ţin faţa Biserici Luterane). DE ÎNCHIRIAT vis-avis de Episcopie. douâ odăi mobilato Stnula Modei No. 1 Boalele (le găt, gură. nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru i- BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondai- in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) D|/|PR||/ chirurg-dentist are onoa-• r\IDnir\i rea d’a face cunoscut câ a i enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodă No. 9. Menţiunea onorifică •***^blb******^^ BĂILE GLEICHEMBERG £ IN ŞTIRIA 0 oră de la staţia Feldbach a liniei ferate ungare de vest. X1 "7? Începutul sezonului la 1 Maiu. HK Ape minerale de Gleichenberg şi Iohannisberg, precum şi produse de izvor » ^ se pot căpăta prin toate depourile de ape minerale şi prin direcţia fântânei in yL yţ Gleichenberg, unde să se adreseze şi comandele pentru locuinţe in trăsuri. C * * TIMPUL PereOnele CARI CUNOSO PILULELE doctorului DEHAUT - . „ DIN PARIS , - Inu esitaase purga, atunci eana ele simtacestal Ttrebuinţă. Nu se tem ueci de desgust neci del lobosâlă, pentru că, contrariu cejor alte purga-l Itive, acesta nu operâză bine decăt cănd este în-l [solit de uă buna mâncare şi de beuturi Întări-J ^tdre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care/ , alege, pentru a se pu rga, cea sul şi mâncarea / \cari îi convin mai bine, dupeoccupatiunile^ \ sele. Obosâla purgatiunei fiind annulată/ prin effectul nunei alimentatiuni, Ies-j .ne se botăraşce cineva a repeta, purgativul ori de câte ori este^-- ‘ trebuinţă. 5F.şi 2P 50 Maşine de treerat. sistem pentru mână şi forţă. Maşine cu scripete pentru 1-4 animale trăgătoare, fixe şi mobile' Maşine de tăiat nutret de 21 — 32 îuţui lăţime. ^ O Teascuri de vin, construcţie mai nouă; mori de struguri. FabricăAspeeiaIă; execută excelent şi vinde cu preţuri eftine sub garanţie. Cataloage ilustrate de preţuri la dorinţa gratis şi franco. Cumpărătorii au rabat mare; se caută ageuţij 13%, Ph. Mayfkrtli (fc C-ie Wien JL Praterstrasse (](j FABRICA IN FRANKFUBT RE MAIN INJECTION BROU u wd îarmariile din Univers Str. Richelieu Şl succesor a EAU ET POUVRES DENTIFRICES de P I E R R E Dr. de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE LOPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi conferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensarea mai mare obţinută de dentifrices. J Via de Quinpiiia femginos ne Grimault H1'6 Medicament tonic, febrifug, reparatoriu şi reconstituant cu î”?1!! quinquina feruginos al lui Grimault & O, preparat nele în *,n^rebuiuţat de preferinţă la persd- tote ret» io’Tib c°,n*ne Pbosphatul de fer, care este cel mai stimat dintn regală care este opnCamen rf“rH?m6se’ Precura 5* quinquina galbena conţine ' “ ,nt" la’lte sPecii de quiaquin?, căci ea r™are can 8k “6 sulfat de chinina şi pnncipiuri tonice. Acest de ’sâns-e ele p|U^tpre,8Cns cu succes în tdte bolele datorate anemiei lipsei stomacului <■ a .ome, reparatoriu şi reconstituant, combate atonia sau din h'-năSprfJf'S -din causa, relei aUmentaţiuni generos . ă.Rli _ _____________ tote cele ,a u§ medicamente fvrugmdse, precum şi quinquina galbena conţine uă J*, ^are .Cnle 1t’Ue Spedî de quiflcIuina’ căui ea . - mare cantitate <,e sulfat de chinina şi pnncipiuri tonice. Acest — su succes în I.......... ' " stomacului .........< reparatoriu şi reconstituant, combate Marilor *» “meîe> Precum din causa consecutive L re,heeAl «l prelungite a convalescenţei, escităm pof/a de mâncare I n'J 6 ® cas“n'e'. in fine- unde trebue sa dorile nocturne sî ,«11? Prevenini accesele de friguri, să combatem su- să susţinem forţele lătrhiftl] ,?T Pe‘'dUte’ In t6te aceste rasuri ™, i« Ş copiilor sminti, a femeilor delicate, etc. ifl principalele Pharmaeii din Eriacin ii Streiaalste, ROB BOYVEAU LAFFEGTEUR Acest Sirop Depuratif totul vegetala, a fost decret diu aauul XIII mratif ;i Re oustituanl de un gust plăcut, de uă ist approbatm 1778 de luehiţ Socicnto regală de mo CUI. X indccş tui* Miale pricinuita de vinurile eân compoaitiune cu mod ici ou ţi pnn uu S&S&p* fâaiîfema ... Ilen economia Si provocă cpule.unea elementelor ROB BOYVEAUIAFFECTEDR CU IODUR DE POTASSIUM vindeca a _ ___ precum şi Limphatisinul, Scrofu- ,. , . ,. v,u 1UUUK DE PO seu rebele^bîoere^aTu^mori,^omme,UExostose,a,"“1-”'e~a **?.®TP*1iJit‘ce vef*1* losa şi Tuberculosa ^_Paria, J. FERRE pbirmatiip, v i mc Bithelitu.ii SiMtimr i lui BOYVEAU LAFFECTEUR MALADII Vindecare CONTAGldSE sicurâ şi râpide C/VPSULELE-MOT1IES Approbate de Academia de Aledicma. sunt remediul cel mai efficace contra acestor maladii. 40 anni de successe necurmatele au dat ua jmmensă reputatiunc şi au dat nascere la uă ruullime de contrafaceri de cari trebue a se păţii. ~ ^ Adeveratelecapsule-mothes portpeetiquettătimbrul in albastru al Statului Francez oa garanţie a mareei nostre de fabrica, şi sunt închise in cutii de uă formă speciala al căror model redus ! dam mai gios. cutiele reve-ditp HeTimhrni „ik- . - ' ** *Vf l'OHT.W I'. N, tn hu- s, piiimite decăt cultele revestite de limjţ j aibastr- ce repi esinţăm matgf.s di in Iote Pharmaciele. liigienică, infailibilă per" servativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga nimic. Se găsesce in tote la Raris la JL.LE FERRE farmacist, No. 201, lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacişti. v:- APĂ TONICĂ DICQUEMARE CHIMIST ROUEN (Fra.ncia) Grăbeşte creecerea pgrului, tmpedţcă de-coloratiuuea si i redă viată. Pommada Epidermală ANTIPELLICULARÎ Opresce cAderea părului, — Dl«-truge mătreta. ~ Ast&np^ră mâucă-nmele. s9 ffâtesc în t6t» Casele cele bune de Parfumerie. 1NJECTIUNEA RAQIUN ^ din Copahhate de Sonde vindecare sigură şi repede INJEOJIUNEA RAQUIN e absolut neofensivă, ce permite a se întrebuinţa atât timp căt e necesar, fără frică de vreun reu, ce’l produee alte producte similare. Această itijecţiune e deajuns singură spre a obţine o vindecare complectă a Maladielor Secrete PARIS 78. Fana. St-Denis, 78—PARIS unde se află şi hârtie şi vizicătoare de Al-bespeyres întrebuinţate in spitalele Franţei. _Se mai găseşte şi in Bucureşti la <1-nii F. Bros farmacist şi J. Ovessa dro-guist. -------y A se feri de iuiitaţiuni, Boalele Stomacului DIGEST10N1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATERSON Ou Bismuth şi Maguesiă Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacido ş digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, versat urile duri afară, colice; ele regulitriseazi funciiunile stomacului şi a intestinelor. Adh.DETHAN, farmac-Fob St-Denis.90,Pur şi in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura J. FA YARD > -Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer. 25C INSTITUTUL MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6. (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE E Hydrotherapia, 2 Electrizare, 0.1 Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5* Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-I ..viciul la domiciliu, 8. Consultaţii MediJ leale. SECŢIA HIGIENICI Bae abur...............3 _ hae de putină cu şi Iară duşi lei 2,50 ” » n » n ciment pentru medicamente 2. — duşă rece sistematică . . „ ] 50 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTĂ. 1. Băile de abur sunt deschise m toate zilele de la 7 ore dimineaţa pănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe s6pt6mănă Vinerea, Ia 6 ore di-.mineaţa pănă la 1 posf-ineridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Dirtwţia orL ce produsii similarii este uă imitatiune a forme' exteriore fără calitatea adevăratului TAMAR INDIEN GRILLOn FRUCTU LAX ATI VU ST RACR1TORU Contra CONSllDAŢIUNEI, HEMORROlDEhURÎ, CONG EŞTI UNEI, VENINULUI LIPSEI T I 1, mE A1TfIT' INrtEGESTlUNEÎ, INDISPOSlTIUNEi GaSD Q- 2. o “j mmm m v(/) O O < o o ■ ro 11 I Pentru sesonul de Prii ( din . rima-vara şi vară am primit din propri 1 r faljn5alil,llc c^n Europa un imens asortiment dc.Haine pentru, Băt baţi şi Băeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. vert. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro- Redingot şi Gilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. ; I reţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER ' SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.T5 premiale Cu 150 ţnedaile primG PARIS 1 8 T 8 Medailâ de aur jl îi n rate lunare Garanţâ sigură dată inscris SINGER C !: poarta mărea NEW-YORK. de sus a Fabrioei. G. NEIDLINGER,A^ent general Ori Maşină de cusut a lui Ttpogrum xy. miuiescu, sala Theatrului Bossel Vin iii Pepton Pepsic fle Clapoleaiit Pharmaeist de prima clasă la Paris marra nt '.hi Pe bolnavi şi pe convalescenţi fără a le obosi rpcnhToM "ja stomacul este uă problemă ce n’a putut fi, cu satisfacţiune, __- cdt grscie acestui aliment. Un păhărel cu acest vin conţine dece Hp ,ae ca^® de vaca cu desăvărşine digerată, asimilabilă şi descărcată ! ■ i1 1 insolubile ce se mistuese en grentate. Acest aliment lucridă ca-un reparator in ţ°te affectiunele stomacului, a le ficatului, inte-«limÂ.ifi Precum. D ]n caşurile de digestiuni dificile, desgustul de ™ „A aoemie, diferitele slăbiciuni pricinuite, de tumeri, affectiuni avpm ^pfîfe,i ■ysenterxa, diabetul, friguri, în fine, mai în tote caşurile unde U1ILU a ! i ni pe bolvar, pe ofticos, pentru a susţine forţele lor prin ripmtir reconsNVant ce în dadar vom căuta a găsi în extracturi san aemuri ao carne in bulione concentrate etc. n, Ul C?iAF!0TEAUT este nutl'imentul cel mai hrănitor al bătrânilor, ce li să dă 8 rnl°‘ 0r copilaşi Pentru a ogmenta principiurile notritive al laptelui lui». N «lr« %’lvlcnne precum si la diferitele principale Pharmaciî