■20 MAIU 1883 Administraţia, Calea, ^ictofiei Nr. ANUL AL VIII—No. 112 Ujamentele j.ţkf in • >e 6 lom. 3 Înot. I p an • 40 lei 22 lei 12 lei 00 leî •rumene 1» Administr^ie- L— io bani număra 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Reclame pag. III .... 1 *0 , » II .... 2 50 Ap.anţnrile ji inserţiile se primesc Hucnreştî, la Administraţia ziaroloi ii Viena, la biaronrile de annnţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele neimprimate se ard. Manifestul ODositinnii-Unite xblic a primit următoarea jnule redactor, •esentanţii colegielor I ileliedinţi, ne vezend in mere libera expresiune ilor şi fiind intim contară, prin revizuirea -funii, dacă nu merge •luă, face un mare pas otism, aderăm intru to-mifestul oposiţiunii pu-Binele Public sub No. 13 Maiu 1883, şi de nu vom lua parte la acestei Adunări, wlsvoranu, represen. col. thedinţi. G. lîuriliailll represen resti, 19 Maiu 1883 i rea unei metropolii roma-;e in Bucureşti ne-a dove-ndoială o lipsă de tact din saunului Papal, i eterodocşi, niai ales cei dune catolică, au fost in urile nu numai toleraţi, ci îmbrăţişaţi pe pămfintul ro-Yechea episcopie a Milco- Îingur i dată a fost amenin-Despot-Vodă Heraclidul, calfa de legea ţerii (ci calvin), vat inse tot-d a-una de pio-jmnilor pămfinteni ai Moldo-astfel episcopia catolică din te. De-asemenea guvernul im-.striac, luănd mfisuri pc la sesolului trecut pentru stră-la Craiova a scaunului epis-Nicopoli, n’a intimpinat izistenţă in Oltenia. In tim-Iru, in sfârşit, biserica papală ut in ţară mai multe aşezâ-ejo inveţămfint, fâră-ca prin a-?ă fi deşteptat vre-o preven-11 opinia publică a ţerii. Ba ai luând Monseniorul Paoli a pus ii ire proiectul seu de a zidi o 1 ă catolică in Bucureşti, 10-i trtodocşi au contribuit de 11 cu străinii catolici aflaţi in ntru-ca aceştia să-şi poată vomai curend dorinţa implini-fost dar românii atat de to-incăt au privit cu un fel de ire, cum incet-incet se organi-mijlocul lor o biserică, ai căi ei ii Şi y 1, sunt aproape toţi străini, a reoţime c adusă din alte ţeri, cap atfirnă de o putere şi nu are datoria dc-a se suie 1 gilor ţerii. Tari in credinţa nânii nu s'au temut de bise-ipală şi-au respectat pe aceia Ieşi eterodocşi, ţineau să sc î in felul lor nţănd metropolia de la Bucu-şti Scaunul Papal i-a silit pe ro-ce ţin la unitatea confesională iiului lor, să inceapă o luptă hotărîtă in contra bisericii catolice. Oaci dintre două una : ori noua Metropo-lie s’a infiinţat, fiind-că s’au sporit creştinii de rit latin in Bomănia, şi atunci e rfiu ; ori s’a infiinţat, fiind-că se sperează, că ci se vor spori pe viitor, şi atunci i- şi mai rfiu. Interesul nostru naţional este, ca noi şi numai noi să ne sporim in ţara, pe care noi şi numai noi am apfirat-o timp de veacuri, noi şi numai noi am pregătit-o prin curaturi pentru cultură ; trebue dar să combatem pe toţi cari lucrează in vederea unui element străin. Dar lipsa de tact a scaunului Papal e mult mai gravă. Moldova a avut trei Domni eterodocşi ; unul a infiinţat episcopia ro-mano-catolică a Siretiului, altul si-a dat silinţă să lăţească protestantis mul in Moldova, iar despre al treilea, Gaspar Vodă Graţiani, care tre cuse chiar (cu invoirea Papei) la confesia ortodoxă, cronicarul zice următoarele: „Acest Gaspar-Vodă nici „o dată post nu au avut, ci, pre ascuns „in toate posturile mânca carne." Popor ce veacuri de a rfindul luptat pentru lege, românii au iden tificat religia cu naţionalitatea şi-socotesc străini pe toţi cei ce nu sunt de legea neamului romanesc străini şi chiar mai puţin curaţi, mai prejos de noi. Ei totu-şi au plinii cu entusiasm pe Domnitorul confesie romano-catolică. Ce-i drep speranţa poporului român a fost este. că dinastia întemeiată de acest Domn nu va fi catolică, ci românească, adecă ortodoxă; timp de şapte spre zece ani inse nici o dată nu s’a simţit in ţară că avem Domn eterodox. Chiar atunci, când nu mai rfimăsese nici un mijloc neiertat de care actualii consiliari ai Maiestăţii Sale să nu se fi folosit ca să combată tronul, cestiunea confesională a rfimas neatinsă. Nu ne aducem aminte ca bine meritatul liteiat Oră-şanu să fi zis vre-o data in vre una dintre eminentele sale satire, că Domnul e păpistaş ; nu s a folosit de această armă, pentru-că ştia, ca s ar fi indignat chiar şi patronii sfii, cari altfel aplaudau ori-ce atac făcut contra tronului. Infiinţăndu-se metropolia catolică din Bucureşti, spiritul public al poporului roinăn a trebuit sa se schimbe şi astă-zi e cu putinţa, ca să se atace tronul din puntul de vedere confesional. In toate timpurile Scaunul Papal i-a socotit pc principii lici drept agenţi ai propagandei tol'ce, Străbunii noştri au fost persecutaţi dc către regii catolici ai gariei, nu pentru-că erau români, pentru-că Papa ii ameninţa pe r ^ cu escomuniearea, dacă vor li îngăduitori faţă cu schismaticii. 0 marc parte din românii din munţii despr. nord a părăsit, sub Dragoş, patria lor pentru-că un rege le irnpue confesiunea noştri remaşi in cari intregi cele mai mari asupriri anume pentru-că nu erau catolici. Habs-burgii, luănd stăpânirea asupra Ardealului, isbutesc in scurt timp a desfiinţa metropolia ortodoxă de la Alba-Iulia, pe-al cărei titular ’l sfin-ea de drept mitropolitul din Bucureşti, ‘rin asta produc intre români destinarea confesională, care i-a slăbit atât de mult. Tot acei Habsburgi, luănd stăpânirea Olteniei, incep să or-ganiseze propaganda catolică, şi de sigur ei ar fi isbutit să provoace o desbinare confesională in Oltenia, dacă tractatul de Belgrad nu’i silea să se retragă. Astă-zi inse, după o sută şi cincizeci de ani, Scaunul Papal urmează mai departe cu lucrarea incepută atunci. Si care este momentul ales pentru aceasta ? Avem un Domn romano-catolic şi cu părere de bine a fost primit in mijlocul nostru augustul moştenitor presumptiv, al doilea Domn romano-catolic. Luănd dar drept punct de plecare cele din trecut, Scaunul Papal speră, că protecţia, de care s’a bucurat biserica papală pănă acum, va fi şi mai intinsă pe viitor. „Vom avea de astă-zi înainte do-,.ufi biserici: una a ţerii, altar, Curţii „doi capi bisericeşti, unul părinte „sufletesc al ţerii, ear altul al familiei regale şi-al celor-lalţi străini „aşezaţi in ţară : intre ţară şi di „nastia este un abis netrecut. Astfel ar vorbi astă-zi consiliarii Maiestăţii Sale, (d. Cămpineanu de ex.) dacă s’ar afla in opoziţie, şi n'ar lipsi a produce efectul dorit asupra mulţimii lesne de condus la care s’ar fi adresând. Noufi insfi, şapte-spre zece ani de Domnie ni-au dat convingerea, că Maiestatea Sa a intrat in ţară cu hotărirea de a duce mai departe tradiţiunile bunilor Domni pămfinteni, ale lui Mircea şi Ştefan, ale lui Matern Basarab, tradiţiuni pre cari Constantin-Vodă Brăncoveanu le-a sfinţit prin martiriul sfiu; şi nici o dată in timp de şapte spre zece ani nu am slăbit in această convingere, nici o-dată nu ni s’a dat ocazia să egretăm Domniile pămentene. Ear astă-zi înfiinţarea metropo-liei catolice din Bucureşti ne pune in nedumiriră, pentru-că ne cunoaştem adversarii şi ne temem ca nu cum-va ei intr’un viitor mai apropiat ori mai depărtat să recurgă la armele, de cari astă-zi nu sc folosesc, pentru-că sunt la guvern şi nu in opoziţie. tul, căci al doilea Patriarch e la Bu-da-Pesta, iar jurisdicţiunea acestui La anul 1526 coroana sfinţită a S- j Patrianh se întinde peste otarele a fost pus intre sfinţi şi regii Ungariei toţi au fosi maiestăţi apostolice. maghiare. cato-ca- Un-ci Bogdan-Vodă a Maramureşului catolic voia să catolică, fraţii Ardeal au suferit vea- Metropolia romano-catolică a fost creată anume spre a slabi pozi-ţiunca dinastiei de Hohenzollern in Roca este una dintre mfisurilc in deose-indcoscbi po-asigure mama prin care Austro-Ungaria bit Ungaria, şi mai * porul maghiar voieşte să-şi o inriurire determinantă asupra popoarelor din Orient. Coroana Ungariei este dată do un papă ; cel de ntăiu rege al Ungarei tului Ştefan a trecut la Habsburgi, Ungariei, de o cam dată pănă in cari chiar mai nainte de-a fi purtat | Serbia liberă, unde el a consacrat această coroană, fuseseră cavaleri ai I pe actualul mitropolit al independen-papismului, pentru al căruia triumf tului regat sfirbesc. s’au luptat in Germania, in Ţfirile de Aceste relaţii cu popoarele din jos, in Spania şi in Orient timp de Orient sunt inse mai mult ori mai veacuri indelungate. Tradiţiile fami- puţin problematice: maghiarii voiesc liei de Habsburg, identice cu ale co- să aibă relaţii directe şi de caţi-roanei ungare, sunt dar acelea, al va ani inoa ni-o spun mereu căror fir se urmează acum prin Ro- prin foile lor. Mitropolia romano-mănia in Orient : Metropolitul roma- catolică infiinţată acum din nou e no-catolic din Bucureşti este, in- menită a le crea aceste relaţiuni. tocmai ca prezidentul „comisiunii Aceasta o vor maghiarii şi tot a-mixte," un agent al puterii austro- ceasta o voieşte şi dinastia Habs- burgilor. Respăndirea confesiunii romano-Domnul kâllay, unul dintre cei catolice a fost pentru casa de Aus-mai insemnaţi oameni politici ai Ma- toate timpurile o cestiune de ghiarilor, cunoscfitor al stărilor do\puterej mai ales astăzi. Oăci tot pe lucruri din Orient, ne-a spus acum temelii confesionale se poartă lupta, căte-va zile, că poporul maghiar este Lare de aproape trei sute de ani s a menit a fi mijlocitor intre apus şi re- jncins intre cele mai însemnate doufi SiU’it. dinastii din Germania, cea de Habs- Ideea nu e nouă, nu pentru ăntăia jJurg ^ cea cţe Hohenzollern. Această oară emisă. Acum v o cinci-zeci de luptă, se urmează in Germania sub ani, „cel mai mare maghiar," Corni- forma de ,.Kulturkamf“, iar la noi tele Szceheny, a scris o carte intrea- ge jncepe acum prin înfiinţarea mi-gă asupra ei. De-atunci incoa ma- tropoliei catolice. Politic 1 Habsbur-ghiarii işi dau toată silinţa s’o vul- gjlor ge bifurcă in următoarea di-gariseze atăt in Ungaria, căt şi in lemă. orj isbutesc să propage cato- Europa. lirismul in România, şi atunci şi-au Dar in timpul din urmă convinge- ajuns g^np 0ri intimpină o resis- rea că Maghiarii sunt incapabili tenţă botărită la români şi atunci a împlini această misiune, se respăn- jnstrăinează ţara de Domnul ei, care deşte in sfere din ce in ce mai e un Hohenzollern, şi atunci au a- largi. Popor turanic, ei nu sunt ca- jung un ap SCOpj tot atăt de important, pabili a primi nefalsificată cultu- Nu-i vom învinovăţi pe maghiari, ra rasei noastre, şi in acela-şi timp n— p6 Habsburgi pentru această po-n’au nici o legătură cu popoarele din agresivă: ori-şi-cine e rfispun- Orient. zfitor înaintea istoriei de mijloacele întocmai dar precum Papa a pro- cu carj.şi urmăreşte scopul şi nu clamat dogma infalibilităţii, pe cănd anticipăm nicj mersul, nici părerea ea era pusă la îndoială de cătră ca- jgj.oriej. tolici chiar, d-1 Kâllay proclamă că Repetăm insfi : a fost o lipsă de poporul maghiar e menit a duce cui- tact cjin partea Scaunului Papal de tura in Orient, cănd acest popor fin- a ^a măna de ajutor la punerea in su-şi incepe a se indoi mult şi bine jucrare a acestui plan. Căci, provo-despre capacitatea lui in această pri- caţj g[ncp noi Vom fi datori a ne a-vire. pgra şi biserica papală va pierde po- Opintirile ce le face guvernul Un- pe care a avut-o pănă acum gariei spre a zădărnici încercările de -n ^ara n0astră. Nu făgăduim, că desvoltare a popoarelor nemaghiare Austro-Ungaria va putea găsi situa-sunt pentru omul cu judecata lim- ^-un^ jn care ne va impune ceea ce pede tot atăte dovezi, că maghiarii păll’acum am dat de bună voie : un sunt un popor ce se simte amenin- lucru ingg uu va putea să ni-1 im-ţat in existenţa sa. pUje ujcj 0 putere din lume: bună- Aceasta ni-o mărturisesc maghiarii voinţa) ou care i-am intimpinat pe finşişi, atăt prin ziarele lor, căt şi catolici păn’acum. Aceasta au pierdut-o in parlament. ni se pare, pentru totdeauna. Din ziua, In acelaş timp d-1 Tisza işi dă hn care s’au făcut complici unei acţiuni toată silinţa să căştigo o inrîurire de- indreptate contra dinastiei şi contra terminantă asupra bisericii sfirheşti neamului românesc, au pierdut ori-şi-din Ungaria. Actualul mitropolit sfir- ce drept la simpatiile noastre, ne besc din Carlovfiţ e numit şi impus. | Sunt de o potrivă cu păgânii şi cu Acum căte-va sfiptămăni acest mi-1 toţi cei iară de lege. tropotit a consacrat pe mitropolitul Noi, poporul latin de confesie or- anticanonic din Serbia, iar mai zilele todoxă, suntem in realitate elementul acestea d-1 Tisza, primind o deputa- menit a încheia lanţul dintre apus şi ţin ne a bisericii sfirheşti, accentuează resărit; aceasta o simţim noi finşi-nc, rangul de Patriarch al mitropolitului se simte in mare parte de opinia sfirbesc dc la Carlovfiţ, publică europeană, aceasta o voim Sinodul „patriarchal" se va intruni Lj) daca dinastia va impărtăşi direc-aşa dar pe viitor la Buda-Pesta şi aici ţ]a de mişcare a poporului românesc, se va muta mai curfind ori mai 0 V01U şi face. târziu si scaunul „patriarchal". Ori căt de adânci ar fi desbinănle Marinarii au dar relaţii cu Orien-1 ce s’au produs 111 timpul din unnă in ţara noastră, cănd c vorba de legea părinţilor noştri, care ne leagă le Orient şi de aspiraţiuniie noastre, cari ne leagă de Occident şi pe cari sperăm a le vedea intrupate in dinastie, vrăjmaşii, ori cari ar fi ei, ne v°r găsi uniţi şi tot atăt de tari iu liotăririie noastre ca şi in trecut. că drept ţăran dupe haina albă ce o poartă, pe cănd este cea mai cumplită lipitoare a ţăranului prin ne-numeratele cârciumi ce ţine in sate, şi prin cari angajază munca ţerani-! lor pe anii viitori. Tn Gorj au ajuns la cuţite pos-lujnicii Bosetto-Brâtiamilui, pentru cuvăntul foarte logic că, dupe ce s au ŞTIRI TELEGRAFICE Constantinopol 29 Maiu. — Cele 15 persoane care au fost prinse de uaăzi de câtrâ tâlhari imprejurul oraşului Smirna, au fost liberate Lrâ resucmpârare. Londră, 29 Maiu. — Lordul Fritz-Ma-urice a declarat iu camera comunelor că oficiul d* externei nu poate din nenorocire râ oblige pe guvernul bulgar a executa art. 10 din tractatul de la Berlin relativ la res-cuinpărarea drumului de fier do la Husei uc la Vama. Berlin, 30 Maiu. — Reichstagul a adoptat m a treia citire, in şedinţa sa de ieri seara, proectul du legii asupra caselor de ajutor peiituru lucratorii bolnavi. Dacă refusul membrilor Oposiţitmii de-a intra in contact cn posluj-nicii guvernului, in Camerile acestea a fost cestiune de demnitate şi de onoare, astăzi trebue să constatăm că este şi mijloc de triumf al ade vărului; căci se dovedeşte, prin in-săşi mărturisirile poslujiii oilor la verificarea titlurilor, că adevărate sunt acusaţiunile Oposiţitmii, că numai prin ameninţări, violenţe şi fraudă, au pătruns in parlamentul României, la confecţionarea Constituţiiinii, indivizii cei mai lipsiţi de conştiinţă şi de pudoare din ţară. Roşii puşi faţă in faţă nu se pot suferi unul cu altul, tot ca şi câinii caii se incaieră de Îndată ce vor li aşezaţi bot in bot. Aci lucrează instinctul. care spune că sunt anien-două părţile din soiul lăcomiei şi hrâ-pirii, şi care naşte temerea că la a pucate unul poate smulge mai mult şi altul mai puţin. De aceea se şi tărbăcesc bine linii pe alţii, cănd au a-şi disputa intre sine.-le onori, foloase, şi altele, in nefiinţa de faţă a adversarilor lor. Aşa s a urmai la verificarea titlurilor pentru deputaţii din Cameră. Oaşul cel mai frumos a fost acela al alegerii colegiului al patrulea de Gorj, representat prin persoana lui jupăn Dincă Scliileru ; un găligan căt turnul Colţii, care vrea să trea- pus candidaţi de cătră administra-ţiune. ca pretutindeni, cu invoirca guvernului au venit şi d’a dreptul, de Ia factorii principali ai pârlitului roşu 'din Bucureşti, bataJamnle la măna mior altor candidaţi, pe cari arătăndu-lc pe la alegători, cereau votul pentru dănşii in contra candidatului administraţiei, in numele zişilor factori. De aci a decurs o luptă crâncenă intre cei ce se vedeau traşi pe sfoară prin batalamalele date la favoriţi, care naturalmente s a tradus chiar in ură personală. Graţiă acestei ure, se făcură preţioase mărturiei despre modul alegerii fîc-căruia in parte a indivizilor veniţi să represinte Gorjul. Onorabilul Stolojanu formula mai ăntăiu acusaţiuni contra onorabilului Schileru. Acesta mai la urmă, cănd luâ cuvăntul, ii dede pe la nas despre averea de milioane improvisată prin specula secretelor de stat. Dupe Stolojan intră la rîud advocatul Yasile Lascar representant al colegiului I. El spune, ca şi primul denunţător, că Scliileru a trămis bande înarmate cu furci (le fer să cu -treere oraşul, ameninţând că-i va trece prin furci pe cei cc nu vor vota pentru Schileru], şi căinsuşi Schilerul a ameninţat pe adversarii sei că a să-i scurteze de do6 palme. Acestuia Scliileru îi face mai anei imputări do vedelicatenţie, voind i înţelege priutr aceasta că nu l’a lăsat ca şi el să-1 lase, şi apoi denunţa la rândul seu manoperele Întrebuinţate de către administraţie spre a se alege onorabilul V. Lascar şi cum el insuşi a plătit cu bani unele voturi. Tolerat şi încurajat la vorbă de către onorabilul C. A. Rosetti. cu spre$iunea\ „bisaţi să vorbească, şi a-cusatul,“ ca şi cum aci ar fi fost o in-făcişare la juraţi, jupăn Dincă na ci uţat nici măcar formele parlamentare in apărarea sa. Mai la vale lectorul va putea să vaza, in toata oroarea sa, aspectul parlamentului Român, umplut cu fruc-ul infamielor guvernului Roşu ; căci reproducem indată părţile mai dras- alegerii de Ia tice ale discuţiunii Gorj. Cum remâne acum cu afirmarea făcută prin vocea Suveranului că a- Iegerilo s’au sevîrşit in perfectă li- nişte şi lealitate ? Prin cearta dintre Roşii se dă o o patentă dosminţiro afirmării Regale din mesaj, privitoare la aceste a-Iegeri, şi se. învederează asociarea M. Sale Ia soarta cabinetului seu. Constituţionalismul Regelui este astfel pus in costume şi din nenorocire in aşa mod cum să nu mai remănă îndoială că a dispărut. Au ştiut d-nii Rosetti-Brătiami, stîl pii dinastici dintre anii 1870—1876 să serve po Rege cu atâta fidelitate cum să-i ucidă tot prestigiul care de curge din înaltul principiu cc-1 re presentă, şi să-1 amestice in arena luptelor de partite in care se poate să-l atingă murdăria. Vrăjmaşii stabilităţii, cei ce pes-cue.se in apă turbure, trebue să le tic adine recunoscători pentru acest însemnat serviciu ce au adus zişii domni causei lor. voiu adresa eu pună mâna pe laln acum şi denunţările făcute in dezbaterile asupra alegerii cole giului IV de Gorj : D. A. Stolojan. D-lor, chiar a doua-zi după alegere am fost in Tergul-Jiului şi vb pot spune din auzite că daca d. Sehi-leru are căţi-va amici apoi are şi foarte mulţi inamici, şi ca dovadă despre aceasta n’am de căt să vfi spun faptul, că de ună-zi, fiind d-sa împuşcat, juriul care a judecat pe acusaţi ’i-a achitat, şi se zicea că i-a achitat pentru că juraţii erau contra d-lui Schileru. Acum de curând a fost acusat inainteu justiţiei dc un d-nu că i-a furat înscris de 000 napoleoni, D-lor, cănd m’am dus acolo, am găsit pe toată lumea speriată. Proprietarii cei mai onorabili ’ini au zis : D-lor ■Nu este aci ceAiune de moralitate, nu este aci cestiune de un vot sau douâ mai mult, este cestiune de alt-ceva care este mai presus de ori-ce. Dacă cu asemenea mijloace te v i fi ales, atunci me msu’mi la procuror ca să d-ta (sgomot). D-lor, şi eu sunt pentru ţerani, şi eu iubesc pe ţfirani ; dar iubesc şi pe alegători şi voiesc ca ei sa trimeaţă aci, in Cameră pe aceia pe cari ’i voiesc. Pentru acest piineipiu, care este superior ori-cărei alte consideraţiuni, eu aşi vrea să ştiu bine, pe cine a voit sfi trimeaţă aci alegătorii colegiului al patrulea rle Gorj ; aşi vrea să ştiu unde a iost majoritatea, şi ce manoperi s’au intrebuinţat in această alegere. Dacă D Schileru se va fi ales cu asemenea intimidări şi cu asemenea propagande, atunci v6 mărturisesc, eâ eu sunt in contra aces tei alegeri. Fu nu am nimic a împărţi cu d. Schi leru. O singură dată am avut cu d-sa o ne înţelegere. Noi trebue să ştim adeverii] in această cauză; noi trebuie să ştim cine este culpabil. Si apoi, este o onoare pentru ]) Scliileru, ca d-sa să intre aci cu toată dem nitatea cuvenită iar nu să intre cea mică. Am avut o data o vorbă cu d-sa despre alegeri, şi d-sa atunci ’n.i-a zis : sa vii 1; Oraiova, şi să vedem dacă vei putea să ti alegi. Aceasta este singura vorbă ce am a-vnt’o cu d-sa. La Go>j, partitul libera! era împărţit in doue tabere : era onor D. Carabatescu Schileru şi alţii cari sau luptat ca să scoată in colegiul ăntâiu pentru Senat pe D. Frumuşanu, conservator..............(sgomot) O voce. Prefectul. D. A. Stolojan. Prefect este d. major Băicoianu, care poate să fie bun adminis ir.i'"r. bun militar, dar care nu se pricepe de loc in coea ce se atinge de alegere (i- tiaij ah ci era introdus pe teranul cari ti pe uşa laritate ) nu . apoi a ceasta este revizuirea pe care d-voastră < pregătiţi ? Ce lei de revizuire este aceasta cănd eu ţuicile de fer. au venit şi ne-au luaj giăul t Pieceau pe dinaintea lI - lui Săvoi şi spuneau ca au sa reteze pe proprietari cu căte-va palme. D. D. Scliileru. Nu este adevărat. D. A. Stolojau. Nici eu unul nu o cred. Dacă d-ta te vei fi ales cu asemenea mijloace, eu sunt pentru invalidarea acestei alegeri, şi dacă se va găsi o majoritate care să valideze o alegere făcută prin asemenea mijloace, atunci ve declar că ies din sîuui partidului liberal, (aplause). D-loi, pe sufletul meu, m consciinţa mea ve declar că eu nu ştiu ce să cred din toate aceste câte le am auzit despre această a-iegere. & De aceea, d lor, eu ve cer ca rniţi o anchetă, care să inearo-â locului, sa cerceteze sa nu-_ la faţa Şi să vază dacă lucrurile sunt aşa precum foileton A 1002-“ NOAPTE (Nuvelă fantastică) de M JOKAY 111 La această declaraţiune surî.sul reapăru indată pe buzele I lafiscmci.. Abia expedia scrisoarea părinţilor sei eă redeveni amabilitatea personificată pentni seniorul seu, danţând şi căn-tănd cu tovarăşele sale. Ea le anunţa, ca Duminica viitoare să îmbrace hainele lor cele mai frumoase : nişte oaspeţi se aşteptau din Londra. Bucătari, inusicanţi, jongleori, toţi primiră ordin de a se întrece, căci se aştepta prea înalţii şi prea onoraţii părinţi ai Sultanei favorite,—băcanul şi femeia sa. Clarisa scrisese părinţilor sCi, omul, a cărui soţie devenise prinţ din Orient. Ea Cct era im bună voie pe bărbatul seu. Aducătorul acestei scrisori, adăoga ea, este mut şi nu ştie să scrie : nefolositor deci a'I intreba. Daca părinţii ei vo-esc să revază pe fiica lor, n'au decât să urmeze po acest om până la trăsura ee’i aşteaptă la barieră. Bacanul nu păcătuia prin credulitate — urât obiceiu şi foarte general in Englitera — Rusă femeia sa măngăiiidu'l, dăndu'i diferite motive, fd decise in sfârşit să se lase a li condus la trăsura mysterioasă care trebuia să’i transporte la fiica lor. In Englitera, ca aiurea, mumch tot-d auna pe copii lor! Trăsura închisă, in care se instalase părechea călătoare, porcursc drumul d inoptat pănâ spre ziuă ; atunci ea ajunse inaintea faimosului palat. Sosirea oaspeţilor fu salutată prin lovituri de tambure şi vesele fanfare ale musicei turceşti. înaintea scării majordomul se grăbia a le deschide poitiţa trăsurii şi pe ăntăia treaptă a scării de marmură fură primiţi dc Şahul in persoană, avend la braţ ne ni s .i spus. Dar r.u cu cine nu am avut să me lupt? cu judecătorul de instrucţiune, cu procurorul, cu directorul creditului agricol........(sgomot). Oare nu este aşa ? D-lor, a fost m această alegere o mare încurcătură şi de aceea eu v6 rog să numiţi o comisiune compusă de oameni imparţiali. D. lJ. Buescu. Dar ce probe ai. . D. A. Stolojan. Apoi tocmai pentru ca, nu avem probe, de aceea şi cer să se numească o comisiune cere să cerceteze toate ceea ce să spune şi ceea ce se poate vedea din acte. 1) B Lascar. Domnilor, ve rog să nu credeţi că dacă iau cuvântul in contra vai lidarei alegerei unui ţeran eu aşi (î inamic al ţmanilor. Nu numai că nu sunt inamcnl lor, dar Ie sunt un amic siucer şi devotat; ca advocat am relaţiuni cu dânşii şi ’i apâr; ca proprietar trăesc in cea mai intimă armonie cu dânşii şi ca om care rnâ ocup de afacerile publice de căţi-va aui incoa, împreună cu amicii mei, am dat dovezi că ţiu la ţfirani şi ca dovada este că Ia colegiul I noi am ales un ţeran, fapt poate unic in ţara. Dar, cari sunt ţâranii pe cari eu ’i stimez, ’i iubesc şi ’i apâr ? Sunt ţâranii muucitori şi oneşti (aplause). Pe căt de mult iubesc pe ţâranii oneşti şi iaborioşi, pe atâta urăsc po mă tar, pe acela care in Olt, cui jidanilor (aplause). Pe (cranul care abrutisează pe S6j bâuturi spirtoase, Cii alcoolii] cum nici nu atâta urăsc Stalul zicimd că luptă peni ţa anilor şi 'i insulă cu 1 limbului -, pe atâta urăsc pa care din toate calităţile şi at|| lor nu mai are de cât plause). D-ior, să lăsăm la o parte £ le acestea de iubire pentru * venim la fapte. Declar sus şî să se ia act de această declar; ■a sa niâ controlaţi dacă voiu tarea să spun neadevăruri, ac tru prima oară vorbesc in Ad arăta numai o parte din miji buinţate la această alegere. D-| alegerei o ceată de oameni lănci şi turci de fer,.. 0. D. Schiler. Numiţi i.”l I D. Lascar. Să vin nnclieb spime cine sunt aceia cari au cu lănci şi cu furci de tur. Acei oameni, aşa armaţi emil ce o apus soarele, cutreerau toi şi strigau : Schileru să se alea, că nu, vom face noi alegerea. D. D. Schiler. Nu este ad Dumnezeul meu că nu este ade preşedinte. Ite V. Lascar. Un norabil a îndrăznit beascâ căte-vă cetăţean in publij cuvinte in coi Schileru şi regretă şi acum so; avut’o. Apoi, aceşti delegaţi au plecat şi s'au dus Ia 7 sau 8 cârcimi cumpărate de D-nu Schiler si măncat şi au băut toată noaptea duoa zi, când a vărsat jos o vad şi au inceput să joace intr’ensu rele zicând că aşa vor juca in ciocoilor care nu vor alege pe D. D. Schiler. Nu este ader D. V. Lascar. Ancheta va coj adevăr s’a petrecut lucruri caro prin mintea eui-va. In dimineaţa alegerei au pice al acei voinici şi s’au dus de au o bulul primăriei, aşa in căt eu căi dus acolo cu D. Săvoiu, cu D. M Şi alţii, fiind toţi delegaţi, n’am intrăm in sala alegerii până când primarul şi ne-am strecurat pe lăi Primarul, un om lojal, a tras la norocul a Lent ca să iasă D. Si-un altul. Cănd a inceput să se gerea după lista primăriei, li incepea cu plasa Amaradia, adică di dinea alfabetică, s’a strigat cel ân me; dar ce folos fiind că nu putea iu sală. Atunci d-nu Săvoiu, care gă mine, ’mi-a zis : mergem cam şi eu am zis : D-le preşedinte, prii contra poprirei de a intra alegătorii i lă. Atunci d. Scliileru m’a sfătuit | mod amical de tot ca mai bine si aca-ă (râsete). In timpul acesta, d. Măuciulescu, moment, de entusiasm, a protestat: Ei bine, iu căte-va minute a q ţiA ăi li: R Uî î iii iubesc n ruga să nu i frumoasa Iui Halise mumă-si, dănd curs liber laerime-°r sale. Apoi săruta măua tată-111 e*’ Pe caud şahul, cu maniera flegmatică a musulmanilor, lăsă degetele sale incărcate cu briliante să se atingă de aspra mănă a bravului băcan. Bieţii oameni nu puteau reveni din uimirea lor, nici reţine cxelamaţiu-lllle de mirare, traversăm! măreţele saloane. Numele chiar ale ohjoctelor ce vedeau le erau necunoscute. - Cte poate să coste cotul de covor ce tăvălim in picioare? băcăneasa pe bărbatul ei. I me ca am mai văzut eu asa lucru! ’ Nu, intr adevăr, bietul om mi văzuse m viaţa lui ceva asemenea ce se ofena ochilor săi. Nici o dată cl,uu' nu băuse nici nu mâncase ceva care să se fi apropiat de aceea cu ce I servia. El credea că visează şi nu pronunţa nici un ciivent. Oe î. r ado|v6r mal curios de căt a vor-Z Z'r CiU1Gva visează ? El mi făcea ; ,cat a admira şi se silea a se des- a goli un pahar in vis : cu toate silinţele cc şi poate cineva închipui, paharul rămâne tot plin şi cine-va nu poate bea. Aceasta fu singura Probă care servi să convingă pe băcan ca, tot ceeaco 'I inconjura, nu era decât realitatea. Scumpa Iui muoruşcă nu era de căt foarte limbută. intreba Ea nu putea conţine adniiraţiunea şi extasul sen a propo de tot ce vedea şi manca. Nu erau de căt cscla-maţiuni şi întrebări de tot felul : „Oe odaie fiumoasa ! Oe serviciu superb ! I»ar aceste flori! Aceşti pomi ! Oare produc ci adevărate rodii ? Ear negi ii aceştia! Sunt ei animale din tara lor ?“ Ceva mai mult; cănd, de 6 pentru a se asigura că nu doB bietul băcan se riscă a întreba " ră era, şahul scoase ceasornp la brâu şi j trecu cu lanţul i neţian la găini socru-seu. Ace recurgă Ja Poliţie; căci urmase de i Clarisa te un. pm, golind n«1 hi mereu paharul son pă-"ll|ma picătură. Dar toată In- se aruncă atunci in braţe-' mea s e T mv toatft i i mea ştie că este lucru cu neputinţii Dar ceea ce puse culme la admir,v ţmnea lor, fu majestatea placidă şi serioasa. îngrijirile şi veneraţiimea ce stăpânul castelului avea pentru muma soţiei sale, intoemai ca şi cum ar fi fost o prinţesă de sânge.' Daca ceva plăcea femeii, striga : ţ „ Aii! ce frumos e te!“ şi deja era al ci. Brăţări, cercei, inele, bijuterii de tot felul i se oforia imediat. I se alunecă asemenea in posunar tacâmul de aur cu care s’a servit. mase aşa de uimit, in căt i se face frică din causa fen» şi cată pentru ce : După masă, so duseră cu se distreze in grădină, privind F rile şi jocurile maimuţelor. 1 nli'6’ ceste din urmă se alia un urftjl giitang, la vederea căruia bial1 meic nu lipsi de a reîncepe ec...“ Dar de astă dată băemj pus* mana la gură : Nici un cu' mai mult: fără care ţi va diir*1 pe acesta !“ Apoi urmară danturile bavuul® cu cântecele lor, apoi prestiilig1'1 uni, cc nici băcanul nici soto nu văzuse vre-o dată. Scara. 11 pregăti surprinderea unui foc i)e i tificii, căruia urmâ o masă cu * i felul de mâncări, de băuturi şi ^ rituri, îngheţată, etc. (Va unuij de Demroc. 1. Trad. TIMPUL -ca 5iei nu l’am mai văzut, credeam ca ’1 sfade. si atunci to(i an ineeput sa strigo : ;'i'l! Jiul I sH nu mai voteze plasa Ama-(1 ia. A. protestat şi secretam! şi tot aşa 1 a jiainit d. Scliileru ca şi pe mino. Atunci zis . acestea 1111 sunt fapte de oameni ş!i, sunt fapte de bandiţi şi ne-am re-cu totii, luând toate certificatele cu t> şi am făcut un protest ca sa ’l dâui liuroului, insa eu care ţineam in minte jusliiil D-Iui sehileru, şi care nu mai a-fm uici 0 încredere in lealitatea biurou-ii am făcut protestul in duplu. unul penii biurou şi altul pentru Camera. Ştiam [li in î’iuroul definitiv D. Scliileru avea ii tisani ai s6i, dar era acolo un bâiat, cel li in i u insti acţiune şi bine crescut, şi u avut onoarea de a ’i presenta protestul ; 1 i-am dat şi certificatele, pentru ca ine ijiieam. Când am plecat am intalnit pe d. lini fir Broşteanu alarmat şi foarte speriat, I • mi-a zis : cum este cu putinţa ! in-uiu pe Scliileru şi ’mi a zis : v’ati pus potriva mea, am sa ve scurtez de doe. IIine (risete). ll.i bine, D-lor. intelegeţi D-voastrâ câ jiiienea fapte au băgat panica in oameni. ). D. Scliileru. Nu este adevărat. H). Lascar. In cât priveşte protpstul care l’am dat biuroului, aveam dreptate ine tem şi sa fac şi un altul pentru Ca-n a, fiind-ca ştiam că am a face cu oameni I scrupule, pentru că in adevăr când am ucbat aici daca protestul se află la dosar, s’a spus că nu este la dosar şi câ se i1 că ar ti trimis la procuror. A edeţi dar că suntem corecţi noi, fiind-protestat la biurou, dar biuroul a ere câ pot inşela Camera pentru mo bit. daca nu va găsi un protest in do Cu toate acestea eu cred că se poate sa un protest şi la Cameră. (Toci. Negreşit. V. Lascar. Ce zicem noi ? Noi zi sa se trimită ancheta ca să constat Hfede şi se va vedea cum protestul cras. ). 1). Scliileru. Nu este sustras. " .). V. Lascar. De unde ştii aceasta ? ). 1). Scliileru. Eu in’ain informat c> oasrră aţi făcut un protest şi biuroul de iv ’J-a trimes procurorului. i. V. Lascar. Vedeţi dar câ protestul st dat, cum am zis, şi l a sustras. (noi, d-lor, mai este nevoe să vă mai e şi alte mijloace pe care Ie-a intre-iţat 1b Scliileru. precum răspunderi de şi o carte do visită a unui per onaj le inseninat in ţară la noi, pe care in 1 foarte discret se zieo câ o arăta la •fi, unde se scria, unde se zicea, vă rog fiegeţi pe fratele nostru Scliileru. D. Scliileru. Nu este esact. Y. Lascar. D-lor, cestiunea cărţii de îi mi s’a spus câ est.o adevărată, de şi nani văzut,o. Yoce. Te rog să spui cine era pe carie visită. . Y. Lascar. Daca va fi trebuinţă voiu i| io la ancheta. i'ă, D-lor, mijloacele ne care le-a in-l inţnt D. Scliileru. Are câte-va voturi . Scliileru intr’adevăr, dar ştiţi cum le Sunt oameni cari au votat şi cari figurat acolo ; le-a făcut certificate un ^ ir oaie le-a dat D-lui Scliileru şi s’au a voteze ; şi dacă se va face ancheta vedea ca sunt certificate pentru unii mi şi au votat alţii in locul lor. Eu ţi putea dovedi că sunt oameni cari st luaţi cu forţa şi duşi acolo ca sâ i pentru d. Scliileru. oi, ce credeţi D-voa-’tră că D. Schi-are popularitate şi este iubit, in judeţ ? 1 -lor; are căţi-va amici, dur să mă r< ui că majoritatea, masa moşnenilor din sunt contra d-lui Scliileru ; căci moş-proprietarii mici, cari după cum ştiţi lai mult la proprietatea lor de cat provii cei mari, călld văd câte un agi-(are baga vrajba intre proprietari şi . cum a făcut d. Scliileru care a de-eă are sâ facă o a doua improprie,-numai sâ ’i dea şase zile de lucru.... se.) Gorj ţăranii au bun simţ ; clasa raun-"r este mai toata in contra D lui Sclii-iici văd ea D. Scliileru, cu depozi-spirtoase pe cari ’l-a făcut acolo, in : a face bine ţăranului îi face rău se). I I). Scliileru l)-lor deputaţi, faceţi de mare dreptate bine-voind a ’mi nţiune şi mie la câte-va cuvinte ce zic ca respuns la atacurile ce mi bis, nenorocirea că nu voiu putea sa ui ia MU au )ăspund pe depliu la toate acusaţiuniie ce sa a,lus- din partea milionarului D. otoiojan şi faimosul D. V. Lascar. nenorocirea este aceea câ nani fost po băncile scoaiei ca sa invăţ carto ca d lor ca sa pot răspunde. Dumnealor au învăţat pe băncile scoaiei dreptul, dar n'mi învăţat dreptul, au inveţat nedreptul ca sa ine acuso po mine aci de lucruri cari in viaţa mea n’am făcut. Iată pentru ce am luptat, pentru că d. Lascar a cărui alegere a fost. protestată de alegototii caii au fost bătuţi de oamenii d sale, cai o nici alegetori nu erau, dar erau ineurajaţi de administraţie, care protest a fost numai văzut de d-voastră şi n a tost luat in consideratiuue de Cameră, şi n'am zis nimic asupra alcgerei J)-sa!e caro s’a făcut Dumnezeu ştie cum. Am fost atât. do delicat mai mult ca D-sa care a crescut, se zice in streinâtate la şcoli inalte nu in mijlocul mojici mi ca mine, ca sa nu spun faptele d-salo imorale in care adesea se tavă-lesce, sa nu spun banii cari ’i a dat Ia n-iegători, să nu spun că ’i ducea cu trâsu-lilo cam inchise, ’i includea pana se aducea Ia’vot, ca să nu spun că unora le-a dat promisiuni ia diferite funcţiuni ajutat de cei in drept, ast-fel in cât un post caro era la spitalul judeţului a fost promis ia 23 de a-fpgători ca să dea votul pentru D-sa. Nimic din toate acestea n’am spus, tot ca să fiu mai delicat de cât această fiinţă care astăzi au insultat pe toţi Gorjenii şi nici nu mai vreau sa vorbesc de dănsele, nici aşi dori ca sâ răspund Ia toato bărfelelo trâmisului deputat V. Lascar, căci numai unui bărfitor ca d-sa aşi putea sâ’i răspund pe deplin mărgirindu-mă nu numai asupra alegerei mele care nu puţin a indiguat ţie d-nij Lascar şi Sâvoiu, siuceri şi devotaţi membrii ai partidului liberal, trecutul spune. tfi iiin caro tnicscc şi care singură justifică csistenţa ini po aceste Io curi ; apoi causa osie oă fio oa ro a voit so-şi ţie oiivbntul şi si respecte ooia ce toţi an făcut 1; 18fifi. Acum ,şo rupe legătura? Cu atăt mai bine. vor zice mulţi din cei er. 1111 aşteapta 'Io cat aceasta pentru a proclama sus şi tare aspiratiunele şi prefcreiitele lor. Do ndoua zi după terminarea alegerilor, noi am declarat că, de şi revişionişti, cari am dat cu toată inima concursul nostru acestei idei, un putem inse primi ca revisuirea sc fie resultatul violentăm voinţei naţionale. nici osprcsiunca cUgctăre! unui singur partid. Jncă de la 2!) Aprilie trecut ne am grăbit a arăta primejdia ce ameninţă tara prin impărtirca ci in constituţionali şi anticonstituţionali. Această primejdie a devenit astăzi o realitate prin retragerea o-posiţi unei. forţa posibila ,şi instrumentul a fost destul de tăietor. Dupu ce s’au ridicat bucăţile de oase, sa Pansat plaga şi s'a recomandat repaos absolul. Peste trei zile o einoragie din năimim a ineeput, simptomo pe meningo-enc'-plialita şi pacientul a murit in zioa de 8 curent. D. procuror al tribunalului nu a voit a se ocupa de acest caz. zicănd ca este de atributiunea militară, fiind c-a acest individ era lovit do nu soldat. O instrucţiune serioasa nici din această parte n’am văzut. Nu este mult timp de când incâ un caz de moarte am văzut in spital tot prin lovitura cu tesacul a unui soldat, şi un alt caz de impu.şeâtură cu revolverul, c ire s’a vindecat. Credem că ar fi urgeuta trebuinţa ca ad-ministraţiunea militară să ia dispoziţiuni severe a nu se mai da ioc la asemenea cazuri nenorocite. Vizitarea stabilimentelor do băuturi de către soldaţi înarmaţi şi conflictul lor cu civili trebue oprit. Evadatul Angliei Cloşca, despre care am anunţat ca a scăpat din penitenciarul Mărgineni, s’a găsit mori. in apa Seaca. Institutul de Gimn. Medic, Or-thopedie etc. Convocare Duminică 8 orb neput6ndii-.se in-truui adunarea. generală, ca onoare se fa.ee cunoscut d-lor Acţionari, că şedinţa s a amanat parurii duminică 2D Mai la 2 orc p. m., cănd sunt rugaţi a lua parte. Preşedinte Dr. Marcovici Direcior, Constantiniu Cel ce se va resimţi do, ea mai i (bulre pădurea Ghirdoveni şi Diţe.şti, plasr tare. nu va fi de sigur guvernul liră- Retragerea Opositiunii din Parlament Citim in Poşta din Galaţi: E cumplit de grea şi de primejdioasă şituaţiunoa ce s-a creat prin retragerea oposiţiunei din Parlament. Avem Camere, dar eie nu sunt ale ţerei, ci ale unui partid, Avem im rege, dar măine cănd pactul fundamental va fi modificat, căiul acest contract ce leagă dinastia cu ţara va fi rupt, Regele şi dinastia nu vor mai fi a ţerei, ci a unui partid. Constituţiunca este actul stărci civile a dinastiei, au zis membri oposiţiunei in manifestul ce au publicat, şi aşa este iu adevăr ; căci această constituţiimo iuregistră şi legitimă dinastia Holicnzolcrn la ISblî in urma rcstiirnărei do la 11 Eevrunrie. Ei dar sc datoreşte sublima abnega-ţiune a celor ce n-au iubit-o, ce n’au voit-o nici odată. A schimbau acum constituţiunca fără consimţi montul intregei ţcri, este a repune ucrurilc esact in starea in care se găsiau in dimineaţa ce a urmat după noaptea de 11 Fe vru arie. Toato mă nole sunt deslegate şi fie - care remăno liber să lucreze după inim şi capul lui la mărirea neamului romă nesc. D. Cogălniccanu, in şedinţa Ca moroi trecute de la 10 Noembi 882, spune că nu crede, că ţa a poate avea, temperamentul de a suferi un şir de principi stre ini. Adevărul este că ţara mi are tem pcramontiil de a suferi nici măcai unul. Dacă Romanii au răbdat se vadă pe tronul străvecbiu ai măriţilor soi Domni, un om de alt neam şi de altă lege ca denşii, dacă s-au supus a fi j cârmuiţi de nil principe cu alte aspiraţiuni de căt ale lor, dacă n’au recurs la mijloace estreme dar justificate, cănd au văzut moşia lor trunchiată şi ţara lor înăbuşită de un potop do ovrei, avangarda nemţească, dacă rabdă incă, acest mult răbdător popor, se audă că i sc dispută Dunărea, această marc apă, carc-i dă via- mai nul Iii tianu, nici partidul ee-1 susţine, ci va fi Regele, şi ceia ce este mai reu va fi ţara. Dacă mintea celor ce ţin puterea in manele lor nu este intunecată cu totul de patimele ce hrănesc, şi dacă din această ţară nu voesc se fa-ca un cămp dc sfâşieri cumplite, vor vedea primejdia ce se ridică ameninţătoare şi vor asculta consilie-lo unor adevăraţi patrioţi, cari le strigă să nu impingă poporul spre perzarea lui. Avem o chestiune mare de |rcsol-vit. aceea a Dunărei, şi in faţa ei ar trebui să ne găsească streinătatca uniţi, car iui desbinaţi şi intr-o ceartă atăt de mare. căilor fîerate In ori-ee tară din lume unde exista drumuri de fier, ori de căte-ori se face o modificare a mersului trenurilor, se inştiin-ţeaza la timp toate organele de publicitate prin comunicarea tarifelor, şi acele organe negreşit nu intărziază a le publica, fiind vorba de un interes general. Numai la noi merg lucrurile alt-fel : De căte-va zile vedem afişafâ pe strade tarifa indicând mersul trenurilor de la 20 ale curentei inain te, conţinend şi trenul fulger ; asemenea afişe nu s’a trimis tutulor ziarelor, cel pu ţiu celor cotidiane, spre a le reproduce. La noi pană şi in anunciurile oficiale se amestiea politică. D. general Eălcoiauu, şe ful statului maior al armatei şi director ge neral ai căilor ferate, pentru a-’şi manifes ta ura ce are contra ziarelor care nu a partin partidului ce ue stăpâneşte, sacrifica chiar interesul public, numai şi numai sa nu ie facă o asemenea impartăşire. Aceasta este conform cu principiile pretinşilor noştri democraţi : Cine nu se inciină orbeşte la ei, nu face parte ia naţiune, nu are nici dreptul ce ’i acordă legile ţării şi legile nat,urei chiar. Ge ’i pasă d-lui general Ealcoianu de interesele publice, când o data şi satisface p’aie sale personale şi n’aic partidului roşu ! (Resboinl). Societatea „Corpului didactic11 Conform Art. 22 din Statute, domnii membri ai acestei Societăţi, sunt invitaţi a se intruni in Adunare Generală, pentru ziua de 25 Maiu orele 7 jum. p. m. in localul liceului St. Sava. La ordina silei vor fi. : 1. Alegerea de noui membri in consiliul de Administraţiune ; 2. Modificarea mai multor articole din Statute : 3. Chestiunea localului Societăţii. Preşedinte B. Boerescn. CURSUL"BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe siua de 18 maiu 1883. Din Districte Sinucidere. — Locuitorul Avram Scarlat Gagiu din comuna Magma, judeţul Buzău, care dc doi ani suferea de durere de inima s\i sinucis prin slrang’ularfi in ziua de '20 Aprilie ISXî>. Grindină. — In ziua de 6 Maiu 1883, căzând o jdoaie forenţialâ cu grindină, al distrus ca (50 pogoane de grău ale locui- J lorilor şi cea mai maro parte a arenda Şului din comuna Taiiţăreni, judeţul Dolj. Moarte grabnică — Individul Dumitru | Popescu zis şi Pânzariu din oraşul Oraiova in ziua do 7 Maiu 1883, pe la orele 5 p. I m., a incetat din viaţă şi după esaininarea .. . . făcută de medicul respectiv s’a constatat | C0!>U ţ11'01' Ambele sexe vor face provenită moartea din apoplexie cerebrală Societatea olimpică română (Grădina Eldorado) Duminică 22 maiu, orele 5 p. ni. marc serată musicală. Re la fi ore 5olo Reda Amortisibilă. . . 5°|0 Renta Română Perpetuă , 6°j0 Obligaţiuni de stat. . . ' 6o|o Oblig. Căilor f- Rom. regkle 5o/o , Monicipale . . 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 ] 5ofo Scrisuri funciare rurale. . 7oio ., Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fonciare urbane 6°I° » , , 7»[0 , , , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române2501 » » Soc. cred. m0b. rom. 2501. * > > Rom. de construcţii 5001. * » » de Asig. Dacia-Rom. 300 1. * » » » » Naţionale 200 1. Cump. Vănd 92'U 913/* 98 >/ 103. 226-921/2 1047/s 89! |2 993U 1033/4 32 — 1360 220— 520— 360— 233- Direrse Aur contra argint. . » > Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane. .... Bancnote franceso. . 923/, 921/2 99'1, 104— 87— 232— 92% 1055[S 90i/' lOO'fi 104([ 331370 226526— 365 235 2fis 2 3|„ 2'is 2 3h 2101.., 2.12- 1 23 1.25- 99'|2 100'/* G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Rerzi No. 78 BASILE C- LIVIANU ADVOCAT cursa, saltul şi diferite exerciţii gim-Opărită. — Tn ziua do J Maiu J883, I :ias^ce. La 8 ore, aceleaşi exerciţii femeia Leanca soţia lui Petro G. Jordaclie | (*e e^ev*1 adulţi ai Societăţii. Gradina va fi iluminată cu lampioane vcneţienc. Muzica militară va executa diferite arii naţionale şi opere. Intrarea 1 leii. Biletele se găsesc de pe acum la Magazinul de coloniale d. D. Mooea-piiM-i* Teatrului, iar seara la casa gradinei. i7rlli)f2ti|,A!:i!l’|Ci..«:ccum “"“"t* Ow. » clientelă că Snm„- ut 111 strada Principatele Unite No. 7. diu comuna Beceni. plaiurile unite Slânie-Părscov, judeţul Buzeu. ferbănd o căldare cu apa peDtrn a spăla done copile mici alo sale, şi după ce a dat căldarea jos după foc cu apă teartă, voind a desbrăca pe cea mai mică copilă pentru a o scălda, cea-l-allă mai mare caro era in etale do 3 ani şi 4 luni, anume Marin, trecend (ară veslo po Ia spatele mamei salo s’a impo-dicat şi a căzut iu căldarea care âncâ conţinea apă teartă, şi s’a fript aşa de grav 111 căt in ziua de S curent a şi inr.elaf; din viată. C- G. DISSESCU Luterană No. !!. avocat s’a mutat in Strada D-nu Doctor Boicescu s a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). NOTIŢE DIBLrOGR \ EIGE Mori in lovituri cu lesacn. - Armonia spune că in ziua de 25 Aprilie, s’a, adus in căutarea spitalului individul anume Nieolae Glieorghe Gicoş, locuitor iu |)o-ani, do reiigiuno ortodoxă, caro prezenta asupra capului, regiunea parietală stânga, o laga din cele mai rari şi periculoasă. Cu lovitura de tesac, dată de la dreapta spre stânga, de sus in jos şi aplicată cu toată forţa, iu lungime ca de 8 centimetri, s’a pătruns, părţile moi cu caro s’a luat o parte din tabla externă a osului, in mărime ca de 4 centimetre, pe urmă instrumentul a afundat in grosimea parietalului pe care a pătruns in totul atingând chiar meningele. Această lovitura a fost dală cu loată Almanahul „[’omănici juno“ din Viena a apărut şi sc află de vânzare Ia Societatea ,, Lomunia jmiă“, 4 iena, 4)11 Lango Gassc, 4, cu preţul de 2 fiorini pentru Austria şi o lei pentru Bomănia si sfreinătateprecum şi 15 crueeri porto pentru Austria şi 70 bani pentru Romănia. Elemente de Drept natural sau Fi-losofia Dreptului, de Clirbtodulo I. fiuli-otis, doctor in Jilosclie şi litere, doctor in drept, avocat. DE ÎNCHIRIAT \ is-avis de Episcopie. J Boalelo de găt, gură. nas şi urechi tratează printr o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in 4'iena in clinicele ini Braun (boala de femei şi Iacei 1) jşi a lui tlebra (Sypliilis şi boale do pieie Gonsultatiuni de la 3—5 ore p. m otrada Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei ) D KIR RIK chii'urg-dentist are onoa-“• IMUMIfX, rea d’a face cunoscut că a îemiuţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodă No 0 TIMPUL )) LA CAVALERUL DE oo CD co H— 02 c75 LU QC i o ro r~> o_ S. up —i Q- 2. 2- s^> mma • i.C/1 o o < o_ o ■ to ia Pentru sesonul de Primă-vară şi vară ara primit din propr noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine pentru Bf-bati şi-BSeţi. din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Ilaras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi îenot gio-vert. Redingot şi Giletdupă noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. APĂ ACRTŞOARA de lloliitsch Uu mijloc probat contra maladiolor do stomac.C unoscute şi noi sticle de bordeaux elegante de 1 litru şi juni. litru. A se adresa la direcţia fântânei şi la toate casele ţi restaurantele renumite. Depoul principal şi venzare pentru toatâ Ungaria la d. losepli Ilotfmann in Buda-pesta. PETKACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A sosit pentru sesonul de iarnâ tot felul de conserve, din cele mai escelente, brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquelort, Brie, Camembert, Fort du Salut, Mont d’or, Gervais imperial. Limburg, Liptauer, Chester, Creme de Holande, Stilton. Crema Regală, etc. . Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite ma- i rinate. de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină. » osesc meren stridii proaspete de Ostanda şi Constantinopol, Icre proas- 1 pete. moi şi tescuite de morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Vinuri şi liquernri din cele mai alese. Ceainri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In cnrănd sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vănzare cn ocaua vin roşu şi alb de cualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,[va„remâne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi eualitatea măriei dar şi de un serviciu prompt ŞÎ onest. MAGASIN fondat in 1879 L-dl^GrJASIIfcTTTL DE de Tetrul Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. 1 CIUl VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de LABayona. Beuediciin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la VimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqneruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti. Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. ’ Cu stimă, D. G. MO"IANU. NOUA INVENTIUNE FAM* IXORA ED. PINAUD Săpun........... de IXORA Essenta pentru batiste.... de IXORA Apa de toiletta. de IXORA Pommada .... •.. de IXORA Oliu ........... de IXORA Praf de orez.... de IXORA Cosmetic........ de IXORA 37, Boulevard de Strasbourg, 37, Singurul Deposit allu Aepasinei Mignot I—ionlelo. Se,‘r LA BOURBOULE APA MINERALĂ iminamBnii RECONSTITUANTĂ ţj Cloruratd, sodică, bicarbonatd. arsenicald O JUMETATB PÂNĂ LA I PAHABE PE ţi Rigenerbzl copiii debili şi persdnele slăbite. Anemie, Scrofule, Diabet Friguri Intermitent» Ifioţllla pilişi ii a căilor ruplratoril SESONUL TERMAL SE LA 91 MATO PÂNĂ. LA IO SEPTEMBBH. A SOSIT LJb. AG-A SUSTTTL DE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-ă-vis de Teatrul Naţional vVpc minerale Proaspete, Franceze şi Germane. Asemenea tot fel-îl de brânzeturi noi. Cu mată stima D. b. MOCIANU. DETnCHIR ! Jonîît Strada Pielii Amzei No. 6. VIN ET SIROP DE DUSART CU LACTOPHOSPHAT DE CALCE ~ Experienţele celor ma. celebri medici din întregul Univers au restabili-tără că Lactophosphatul de Calce în stare solubilS, ast-fel oura el ecsistă in vinul şi siropul lui Dusart, este in t6te periddele viuţei, cel mai bun reconstituant al vieţei omeneşti. La femeile Însărcinate, el înlesneşte desvoltarea micei ecsistenţe ce se află in pântecile sale, previne vărsăturile şi diferitele alte accidente ale sarcinei. Daca se dă nutricelor, el înbogăţeşte laptele şi face ast fel ca copilaşi să nu mai 6ufere nici de colici nici de urdinare: denţiţiunea se patrece cu mare înlesnire fără dureri, fără convulsiuni. Mai târijiu (And copilul se află palid, limfatic, când carnea Iuţeşte mdle şi fleşcăiţi, când ghindele apar in jurul gâtului său, vom găsi în lactophosphatul de Calce un minunat şi eficaciu remediu. Aotiunea lui reparatrice şi reconstituantă nu este mai puţin sigură Ia persinele în vârstă sărace de sânge (anemice), ce sufer de stricarea stomacului, la acelea, asemenea, cari se află slăbite din causa diferitelor excese, luerări ostenitore, vârsta înaintată etc. întrebuinţarea lui este firto precidsăla ofticoşi, căci el aduce vindecarea (cicatrisarea) tuberculelor ce se află în plămânii şi favoriseaijă forţele Ihrănirea bolnavului susţiindui forţele de cari au trebuinţă. In resumat, siropul ş\ Vinul Dusart, stimulează şi înlesneşte pofta de mâncare, restabilind, nutriţia într’un mod complect şi asigurând formaţiunea regulată a âselor, a muschiilor şi a sângelui. Deposit în principalele Pharmacii şi Droguerii PARIS, CASA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVIENNE. VECINICA FRUMUSEŢE A PE LEI OBTINUT* PRIN USAGIUL PARFUMERIEI ORIZA jîf& CREME-O RIZA ^^eurde pi usietnl _ StHONOR^. Indulccşce şi albeş-[ ca PELEA, Uaătrans- fiarenla gi frăgezimea Ineraţeî. Ea preservă I obraiul de parlălă şi de abărcituri. A LU, L. LEGRAND, Puroitiornl Cârjei Roiiiei lORIZA LACT£ LOJIDNH BMULSIvX Albegoeşi rScoreşco pel- | | ea, face sădispară, distruge pistruele. ISAVONORIZA Dupe doctorul | O. Rkveil, cel mai dulce | pehtru pele. ! ESS.-ORIZft AORIZA-LYS I I Parfume noui adoptate defashiune. Oriza-Powder | Pulbere flori de Orez \ Aderează pelei şi ’i ^ dă catifeala persicei. ' Plus de Teintur«s Pr ^ffrealve p.cheveuxblanes^ Pentru a roda | de indată P8rylui i Barbeî culoreaf [lor naturală tdte nuanţiele. :hon98 Nu este trebuln|5 de i j IspSlacapul necl înainte nec i Si4upă. AppUcatlune simplii. |ResulUt immedlat, HQ pâ-1 3t6z5 pelea şl na TatSnv-f laeci uă dată sînltjţei. PopoaTt prlncl^hf^^y MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE < A LUI . SINGER ^SUNT CELE MAI BONE DIN Lt’ME. premiale cu 150 j^edaile prirrio PARIS/ 18 7 8 Medailă deaur^ Ţ - u ^ *2 C£] Q Şpl 2 -d o ^ p — - ei Z-J; ai D E- f. rate lunare Garanţâ sigură datăjj înscris. Ool-St 4 © .s & ® J- w i— «— o , 12 2 I I r; - m Ori W SINGER C8 poâTtâ ftărcQ Maşina de cusut new-york. de sus a o lui Pabrioei. G. NEIDLÎNGER^^entgenerali} ^ 5 II N t * * •K * * ■X * * PENTRU POSESORII DE CARAMIDAB1E recomand uiaşinele mele do abur cari pot fi mişcate şi prm animale sau cu mâna, pentru cea mai avantajoasă fabricaţiune de „A„„ftU.>iaif CĂRĂMIZI ORDINARE Şl SCOBIlOKOASE PIETRE ARTIFICIALE TUBURI DE I-iTTT OLANE Lespezi de coridoare, trotoare etc Prospecte franco şi gratis a se adrase la Louis Jaeger in Ehrenfeld Colii (Colonia) Germania * Î l n Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossel.