JtTOI 19 MAIU 1883 Administraţia, Oalea Victoriei Nr. 32, ANUL AL Vin—No. 111 ABONAMENTELE jstiu to»tS ţara, p<> an . . . . , pe 6 lnni. . . , pe 8 Innf. . . trn etreinătate pe an . . . 40 Iii 22 le: 12 lei 60 lei lam&ntele ie priimesc la Administraţie i Capitală 10 bani număra i Districte 15 bani nnmăra TIMPUL? \ REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII l.inia 30 litere petit pag. 17. 80 Reclame pag. [II . . . . 1 50 » , II .... 2 50 iRentnrile ji inserţiile se primeec "ncnreştl, la Administraţia ziaraln! i« Fiena, la binronrile de annntnri Heinrit Sohalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-etein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn ge primei HanD8crlgele nalmprlmate ge ard. Bucureşti, 18 Maiu 1883 5mi se poate tăgădui că d. Dimi-t Brătianu ştie să concentreze hnenii, să ne dea quintesenţasitua-n;ii anormale de astăzi in câteva ţi inte numai, ţ)-sa făcuse un apel cătră d-nu I. Wjrghiloman—numit senator la Ar-ţ — şi cătră prinţul Dimitrie tica — numit la Olt — ca să de-ue de la nişte mandate, stoarse in ingerinţe guvernamentale. O. Marghiloman a şi dat urmare fcaii apel, adresând alegătorilor legi ului II de Argeş o scrisoare, ? cărei cuvinte sunt cântărite c’o iâ ironie: Ve mulţumesc pentru ODoarea ce mi-aţi lut numindu-mb reprezentantul D-voastrâ., ţrezentant inse al unui judeţ pe care 11 cunotc, care, probabil, tot atât de j/in cunoaşte, aş fi espus, or si nu ipârtăşesc sentimentele mandanţilor mei, i să tălmăcesc rfiu opiniunile lor. Dato-i mea este deci să declin mandatul cu re m'aţi onorat.... deşi nu-'l solicitasem. D. Dimitrie Ghica inse — prinţul-crezut că poate ignora cu desă-irşire indemnul pe care i'l făcuse Dimitrie Brătianu, a crezut că nu de de loc sub demnitatea sa, "de-a u numit senator de agenţii guver-blni. Astfel asupra d-sale se indrep-azA concentric atăt indemnul d-lui Brătianu, cât şi ironia scrisorii mai sus şi ni'l arătă intr'o cu-nasă lumină. Numitul de la Olt prezidează Se-atul şi judecă acum in afacerea sa •oprie. Ca să vedem indecenţa eu care i-inţul judecă oameni mai statornici principii şi necăpetuiţi prin cu-ul de funcţii, vom cita faptul ur-lător. La adresa, prin care biuroul aşa .urnitului Senat l a invitat pe d. m. Brătianu să ia parte la desba-ri. d-sa a răspuns cu următoarea risoare : (omiliei Sale tl-lui Preşedinte al Senatului „ Domnule Preşedinte, Regret că s a validai alegerea colegiului I-iu de senatori de Argeş, •alegere viciată prin ingerinţele guvernamentale, in contra căreia am protestat verbal şi prin scris. Protestarea mea s’a publicat şi in urmă am refuzat de-a primi mandatul de senator ;e mi-a trimis Preşedintele biuroului «jeetoral. ..Respunzănd la adresa No. 663. «•u care m'aţi onorat, politeţa ’mi Hace datoria să vă rog. domnule fi‘reşedinţe. să cereţi de la adunaţi ea ce preşedeţi încuviinţarea d a declara vacant colegiul l-iu de senatori din Argeş. Să nu se cremă insă prin aceasta că ev vez espre-riunca roinţii ţerii in o adunare a rării membrii in cea mai mare parte sunt aleşi in condiţnmi şi mai rele de cat acelea m cari am fost a-Jes eu şi din care s’au retras mai toţi aceia cari reuşiseră a pctrmde intr'&nsa fără a f, delegaţi ai guvernului. Primiţi, vă rog, domnule Preşedinte, asigurarea inaltei mele consi-deraţiuni. I), Brătianu. C'uii cuvănt ; 0 adunare ai cărei membri sunt aleşi prin ingerinţe guvernamentale şi din care s'au retras toţi aceia, cari reuşiseră a pătrunde intr'ănsa, fără a fi delegaţi ai guvernului, o asemenea adunare nu este espresiunea voinţei ţerii. Nofiind espresiunea voinţei ţerii, nu are dreptul a revizui constituţi-unea. Scrisoarea e corectă in toate formele ei; nici un cuvănt in ea pe care lexiconul bunei cuviinţe nu l'ar admite. Cu toate acestea prinţul Dimitrie Ghica n’a voit să dea citire scrisorii pen-tiucă.. .ter menii din ea sunt prea aspri. Ni se pare cu toate acestea că, in timpul din urmă, epiderma prinţului s’a solidificat atăt de mult, incăt poate suporta termeni mai aspri decăt cei de sus. Escesul de susceptibilate pe care’l manifestează, e pur şi simplu o prefăcătorie. 0 observaţie finală. Zilnic Romănul revine la reţetele sale de modificare a constituţiei şi cearcă a dovedi, ba că opoziţia se contrazice, ba că d. Kogălniceanu îndeosebi a arătat necesitatea modificării ş. a. m. d. Ne-ar fi uşor a discuta teoretic cu confraţii şi de-a le arăta in nuce des-voltarea dreptului public şi privat, la Romăni bine inţeles, din 'începuturi şi până la 1700, cănd împreună cu dinastia legală, s’au stins şi sufletul dreptului romanesc. Ne-ar fi lesne a arăta, cari sunt cerinţele timpului modern, cari direcţia de mişcare pe care poporul nostru ar trebui s’o aibă in viata sa publică. Dar toate acestea sunt in realitate de prisos. Cele două bâlciuri de conştiinţe, din dealul mitropoliei şi din muzeul de mumii şi de exemplare zoologice împăiate, nu au dreptul de-a revizui nimic. Bună rea, nu-'i priveşte constituţia, cum pe noi nu ne priveşte China. N'au ajuns ancă Ţepcluş şi Pelin să stabilească legea fundamentală a României. Nu noi o zicem aceasta ; Papa clixit. Singurul care, după llomămul, a rămas fidel drapelului de la 1848, d. Dimitrie Brătianu o zice. Nelegitimi-tatea celor două bâlciuri ne dispensează dc-a mai vorbi in senz positiv in cestiunea revizuirii, o dispensă de care folosim cu părere de bine căci nu este nici comod, nici plăcut de-a discuta cu oameni atăt de ignoranţi şi atăt de sofişti, precum sunt confraţii de la Romănid. In ce un minister L. Catargiu, Chr. Teii, N. Blarcmberg, Verncscu, General Manii, A. Lahovari ar fi mai extraordinar decăt a fost ministerul pe care ţara ’l-a privit cu mirare şi care a fost întocmit sub presidenţia d-lui I. C. Brătianu, cu miniştri ca dd. B. Boerescu, Stolojanu, N. Orcţu-lescu şi General Leeca ? Mai ar fi această deosebire in favoarea celui d’ăntăiu, că, deşi intre bărbaţii de mai sus au putut fi di-verginţe do păreri, totuşi nici unul din ei n'a arestat pe celalt, nici n'a redactat vre-un act de acuzaţiune, cum s'a intămplat d-lui N. Creţu-lescu şi G. Lecca, Stolojanu şi B. Boerescu. Gel puţin intra bărbaţii denunţaţi de pseudo — Românul, in lipsă de o unitate absolută in trecutul politic, există o legătură puternică care este stima reciprocă a unora pentru ceilalţi, legătură ce nu îndrăznim să afirmăm că a existat intre ministrul a tot credincios, a tot puternic a lui Vodă-Cuza, şi intre majorul care a arestat noaptea in Palat pe acest Domnitor, intre ministrul lui Lascar Catargiu, d. B. Boerescu, şi intre d. Stolojanu, redactorul actului de acuzaţie a ministerului Catargiu. Venerabilul Director al Romanului, care a prezidat la aceste imperechiări puţin oneste, este cel din urmă care ar trebui să ’şi acopere pudica-i faţă in prevederea unui minister care ar intruni pe membrii Oposiţiunii-LTnite. Cel puţin aceştia ar avea, pentru a motiva înţelegerea lor, in opo-siţiune ca şi la guvern, o cauză comună, puternică, şi un scop onorabil : apărarea regimului constituţional in contra tendinţelor de guvern personal ale d-lui I. Brătianu, şi scăparea principielor sociale de încercările demagogice—socialiste ale d-lor Sclii-leru-Rosetti. întreprinderea este destul de onorabilă şi primejdia destul de mare pentru a lăsa cu totul in umbră nişte diverginţi mai mult de căt secundare. in faţa unor asemenea interese de căpetenie. La toate ingerinţele, presiunile, violenţele şi brutalităţile denunţate de cei mai vechi şi oneşti liberali, Romanul găseşte îndestulător să răspundă printr'un articol in doui peri al Romănid libere. Acest certificat de bune purtări ni se pare insuficient, eh iar când ar fi mai categoric. Dar de mult zisa foae, pentru o pricină sau alta, ce nu găsim necesar s'o aprofundam mai mult, a început să facă cu ochiul drăguţului de guvern. In orce cas, prin ce minune arca foae, care pănă dc-ună-zi trata guvernul roşu cum merita, este produsă azi ca martoră in descărcarea lui ? Şi ce autoritate absolută poate avea afirmaţiile sale intortoohiate ? Deşi, învăţaţi cu neruşinatele tertipuri ale bătrânii vulpc’de la Românul, acest cinism de-a răspunde printr’un articol al Romănid Libere strigătului de indignare al întregii ţări întrece orce am văzut in asemenea materie. Mâine. Romanul ne va aduce pe Telegraful drept martor că alegerile s’au petrecut in regulă şi cu onestitate !... Căt pentru insinuaţiunea prin care Romănid termină articolul seu, lăsând a se inţelege că Oposiţiunea ar avea gânduri rele in privinţa Dinastiei, — astăzi nepreţuită pentru aceşti domni, — le respundem ăn-că o dată, ceea se li s’a spus de atâtea ori, că : Oamenii cari au zleit in contra actualului Rege tot vocabularul insultelor cunoscute ; acei cari au proclamat Republica la Ploeşti şi au făcut scandalul din sala Slătineanu; acei cari au mers pănă să ameninţe cu asasinat pe Capul Statului: — a-aeeia n’au nici un drept să pună la îndoială sentimentele unor oameni oneşti, cari ’şi-au expus numele, liniştea şi poate chiar viaţa ca să apere in contra lor această Dinastie, care lor nu le este scumpă decăt din momentul cănd au confiscat-o, şi se servesc de prestigiul ci pentru a acoperi toate mişeliile şi toate jafurile cu cari muncesc ţara de şapte ani de zile. Inimiciţia lor putea in cazul cel mai reu să ameninţe Dinastia : sprijinul lor o (lesono-rează ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 28 Maiu. — Contele Hoyos, ambasador al Austro-Uagariei, a inmânat azi scrisorile salo de acreditare d-lui Jules Gre-vy, preşedintele republicei; discurul noului ambasador şi re-punsul d-lui Grevy erau concepute in termeni foarte cordiali. întăririle care au fost trimese din Co-chinchina Ia Tonkin se urcă aproape la 1,200 oameni. E probabil că au ajuns deja la destinaţie şi vor permite generalului Bodet de a se manţine la Hanoi şi la Nam-Diuh aşteptând sosirea întăririlor trimise din Franţa care nu vor fi in Tonkin inainte de 1 Iulie. Moscva, 28 Maiu. — Im paratul a străbătut azi principalele strade ale oraşului, in trăsură deschisă şi fără escortă. Entuziasmul poporaţiunii a fost foarte mare pretutindeni unde s’a arătat Ţarul. DOSARUL ALEGERILOR {subt guvernul absolutist al d-lui 1. Brătianu) Cil începere de azi vom căuta a forma, pe căt putinţă va fi şi pe căt informaţiunilo ce vom primi de prin diferitele judeţe ale ţării vor fi mai mult sau mai puţin complecte, dosarul imaculatelor alegeri sevărşite in aprilie trecut, anul de graţie 1883, şi sul) părintească oblăduire a absolutistului vizir al ţării româneşti, d. I. G. Brătianu. Pentru azi, vom vorbi de alegeri-rile colegiului I de deputaţi şi senatori din judeţul Dămboviţa, promi-ţănd a urma, indată ce vom primi informaţiuni mai amănunţite asupra neregularităţilor, ingerinţelor, fraudelor, violinţelor comise cu ocasia ultimelor simulacre de alegeri din restul ţării. * * * Nimeni nu contestă eă de la un capăt la altul al ţării a domnit in alegeri desordinea şi imoralitatea, des- frâul şi presiunile, bătăile, schingiurile, încercările de ucidere chiar. însuşi Românul, foaia oficioasă a guvernului, n are cea mai mică in-tenţiune de-a susţine că administraţiu-nea nu s’a amestecat in aiegeri. D. Dumitru Brătianu, fost preşedinte al Camerii deputaţilor, fostul preşedinte al cabinetului zis liberal, fratele Primului ministru actual, a declarat că nu primeşte a reprezintă judeţul Argeş eu preţul candidaturii oficiale, adaugănd că este absolut nelegitimă o modificare constituţională ce sar face de o coterie ce a impus ţării pe mandatarii ei prin presiune şi ingerinţe ale administraţiei. Este o datorie a adevăraţilor liberali, a acelora cari au principiele liberale nu numai pe buze, dar şi in inimă, a acelor liberali cari nu au admis şi nu admit a se ridica neo-nestitatea la dogmă de stat ; — este o datorie, zicem, d-a nu se face complicii unei revizuiri ce sar vota de o cameră servilă, numită iar nu aleasă, compusă din creaturile obscure ale unui guvern ce in deriderc s’au poreclit pe sine liberal, iar nu expresiunea ţării, şi cari — firesc lucru—nu represintă de căt voinţa a tot puternică a vizirului şi a şefului ocult al coteriei, promotorul revizuirii şi geniul rău al acestei mult încercate ţărişoare. * * * Dar, să venim la alegerile din Dămboviţa. Mijloacele neoneste, degrădătoare, intrebuinţate in numitul judeţ de către comitetul electoral [guvernamental pentru isbănda candidaturilor oficiale, daca nu au intrecut cu mult pe toate din cele l’alte judeţe, pot da totuşi măsura onestităţii ce ca-racterisează pe cei ce ne guvernează. In acest judeţ, s'a scos din liste in mod ocult alegători cu un venit in-doit şi întreit mai mare de căt cel cerut de lege. In schimb, s’au înscris alţii guvernamentali, unii fără să aibă censul legal, alţii fără nici un cens, iar alţii cari nu au inde-plinit formalitatea prevăzută de lege pentru declaraţia strămutării domiciliului; — şi cari, cu toate acestea, au votat fără nici o sfială, cu toate legitimele protestări ale alegătorilor independenţi. Dăm aci o listă, — foarte necom-plecti, o recunoaştem — de tristul personal cu care guvernul a năpădit şi 'năbuşit adevărata voinţă a alegătorilor din colegiu! I de Cameră şi Senat din judeţul Dămboviţa. Din ea se poate vedea de orce om cu bun simţ ce valoare şi ce prestigiu pot avea pseudo-mandatarii proclamaţi in aceste colegii, şi daca a putut fi pentru guvern triumf, sau victorie. Să incepem pomelnicul. Au luat parte la vot 80 alegători pentru colegiul I de Cameră. I). loan Ciuflea, candidatul Oposiţiunii, a întrunit 30 voturi, iar d. Tacho Giani 50 de voturi. La Senat, au luat parte 67 alegatori, intrunind d. C. Eăccanu, candidatul oposifioi, 31, iar d. N. Manolescu 36 voturi. Colegiul este compus din următorii alegători, pe cari ei vom împărţi in categorii : Ceata fnncţionarilor, zestre gu verna-mentală 1. Alexandru Brute seu. 2. Doctorul lovitz, 8. G. Radescn, 4. \ancu Vasilcscu, consilier judeţean, aspirant la comitetul permanent. (recte Iov'tzo-vici.) consilier judeţean, medic la spitalul judeţului, aspirant la prefectura judeţului. Prefectul judeţului. Preşedintele comitetului permanent , aspirant la Prefectură,—al căruia fiu a fost numit Jude al ocolului Ialomiţa in ajunul alegerilor, prin depărtarea nedreaptă a judecătorului Cătină. 5. Simeon Stan Cojescu, consilier jude- ţean. 6. Adolf Van-Saanen 15. Pândele Obedcnaru, funcţionar D Regie. 1G. Nicu Driighiceanu, .şeful antrepozitului Regiei din Dămboviţa. 17. C Petrescu, directonil credi- tului agricol din Dămboviţa. Alegcdori fără cens legal 18. General Băniţi, funcţionar salariat. 19. Colonel Baruţi, detto. (Ambii nu ’şi-nu făcut nici chiar declaraţia de strămutarea domiciliului conform cu legea.) Alegători fără nici un cens di numiţii Câteva cuvinte uncii şi jom sfersi pentru azi. J)aeă din immiTiil alegătorilor, cari au luat parte Ia vot, se va reduce zestrea guvernamentalii, — care a votat după poruncă şi de interes, precum şi pe cei inscrişi pe nedrept, lesne se va pătrunde orcino ca adevărata voinţă a alegătorilor şi ade- mulţi se plâng că s’au păcălit amarnic şi chiar promit, după cererea noastră, că ne vor aduce probe spre a ne convinge. Vom vedea. S’a aprobat ca serviciele : şcoala medico-veterinară, care actualmente se află pendinte de ministerul instrucţiunei publice, şi gradinele publice de ministerul lucrărilor publice, să se treacă in afribuţiunile ministerului agriculturei, industriei, eomerciu-lui şi douienielor, cu tot personalul şi alo- 20. Gr. Crisscnghi 21. Cr. Crisscnghi 22. 1. Crisscnghi ii deputat Ta-che (Jiani, cari /nu posedă nici (i un palrnac de pământ in Dămbo-viţa. 23 ) Fraţii D. şiSe. Chica, neposedând nici vitraţii aleşi sunt candidaţii oposiţin- j caţiunil0 prevăzute in budgetele respective nii-unite (pentru aceste doe seivicii. Pe lăngă acestea, să nu uităm că j votarea pentru candidaţii guvernamentali a fost pe faţă. Era un ce scârbos a vedea băr- cu înce- baţi pretinşi serioşi şi politici venind cu buletinul deschis până la urnă, numai şi numai să fie crezuţi că au votat corect dupe porunca stăpănirii. 24.j căpitan de port la Brăila.’ 7. Nicu Russu, vestitul jsubpre- feet condamnat la puşcărie, şi a¬ cum director al penitenciarului Bueovgţ. 8. C. Olănescu, funcţionar inalt la Direcţia Căi¬ lor ferate. 9. Gr. Olănescu, funcţionar inalt la Finanţe. 10. Nae Manolescu. din păcate aju¬ tor de Primar al comunii Bucu¬ reşti,---om bur¬ duf de carte (?!) 11. Const. Chirii, nepotul lui N. Manolescu, fun¬ cţionar la minis¬ terul lucrărilor publice. o palmă de pă mont in Dămboviţa, probă renunţarea la do naţiunea unor fă şii din Gliei— gani, făcută in ziua de 10 noem-vrie 1882, inain tea Trib. de Dămboviţa. 25. Ioan Stavri Brătianu, (trei fraţi ne mo- şioara Ghineşti arendată cu 400 galbeni.) * * * Să ni se permită acum să facem puţină socoteală. Au luat parte la vot pentru Ca- meră, alegetori 80. D. Tacite Giiani a intrunit voturi 50. D. I. Ciuflea „ „ „ 30. Scăz8mlu-se cei 25, funcţionari, 12. General Fălcoi oianu, Directorul căilor ferate, cu căte-va zecimi de milioane la (lisposiţie. 18. Doctoral Drăghicscu, funcţionar la Eforia spitalelor, 14. Ioan Ghica, trimis de Bey-zadea Mitică să voteze contra opoziţiei. marele ministru plenipotenţiar la Londra, care suge din bugetul ţârii 90 mii fr. inscrişi pe nedrept şi cari au votat contra legii, remăne voturi exprimate pentru d. Giani numai 25. In faţa acestei socoteli, introbăm : Cine este rcpresentantul adeverat al col. I pentru Cameră de Dămboviţa? De-ascmenea, la Senat. D. N. Manolescu, din 70 voturi exprimate, a intrunit 36, şi ‘ D. C. Răceanu, candidatul oposi-ţiunii. a intrunit 31 voturi. Daca am scădea d-lui Manolescu pe funcţionari, şi pe cei inscrişi contra legii, căţi i-ar rSmăne ? Ceva mai mult. S’a constatat la alegerea pentru Senat 5 bilete cu cheie : 3 cu Nae Nicolae Manolescu, unul Nae Manolescu senator, şi altul cu N. Manolescu (subliniat). Aceste bilete au fost sigilate şi alăturate la dosarul alegerii. Cum se face. Cnsă că la verificarea titlurilor nu s’a pomenit, nimic despre aceasta? RTRUL CRESTE Citim in Monitorul oficial." Comuna Dragomireştî: hani 50 de la un bilet pentru vânzarea unei viţe; 1 leu de la un estraet după un aet de naştere : 2 lei idem, de căsătorie; 1 leu pentru un bilet de identitate. Comuna Talpa : bani 30 de la un bilet pentru vânzarea unei vite ; 1 leu de la suta de lei din preţul unei vite ce se va vinde in zilele de tărg, bâlciu sau iarmaroc. Comuna Filioara : O zecime asupra con-tribuţiunilor directe către Stat, peste una esistentă, in total duoS zecimi. CROMICA Sâmbătă, 21 maiu, la ora l’/2 p. ni. va avea loc in localul societăţii ştiinţifico-lite-rare Tinerimea romană sala No. 18 (U* niversitate) a VI aniversare a fondării sale. Mersul trenuriler, se schimbă pere de la 20 Maiu curent. Trenul accelerat pentru Moldova va plbca tot la 10 şi 45 seara. Cel din Bucureşti la 5 dimi- Moldova va sosi la neaţa. La Virciorova vor pleca regulat două trenuri pe zi ; unu aceolerat de la 9 dimineaţa, şi altu mixt la 4 şi 30 după amenzi. Trenu accelerat de la Virciorova va sosi in Bucureşti la 7 şi 50 seara, iar c«l mixt la 11 şi 20 dimineaţă. Un tren fulger va circula de doufi ori pe săptămână intre Giurgiu-Virciorova şi Bucureşti, şi viee-versa, cu destinaţiune pentru Orient. Acest tren are vagoane de dormit şi pleacă din Bucureşti lunea şi vinerea la 3 şi 15 după prânz, şi ajunge la Virciorova la 12 fără un sfert noaptea. Acest tren corespunde la Virciorova cu cel austriac, care merge la Pesta şi Vieua, şi de aci la Paris. Cu trenu Fulger, drumu de la Bucureşti la Paris se face in 48 de ore. Trei copii.-Femeia Maria a ]m v. fie Safta din judeţul Teleorman a „jf in zioa de 23 Aprilie 1883 trei’ eonii bfieţi şi o fată, dintre cari bieţii au J iar fata traeşte aflăndu-se bine d mn cu muma sa. pe ef, Omorâţi de trăsnet - In ziua <]e Aprilie 1883, pe timpul unei ploi, tras; a omorât doi cai cari se aflau ei locuitorului Tiţa Radu din comuna •ieti, judeţul Ialomiţa. In noaptea spre 5 Mai 1883, locur Stan Puşcaciu din comuna Bei, judeţul leorman, afiăndu-se in căinp culcat sub* a fost o mont de trăsnet. Din Districte Înecaţi.—Individul Irimia G. Tomoşoiu, ce se găsea in serviciul arendaşului din comuna Monastirea, judeţul Ilfov, voind in ziua de 5 mai anul curent ca să se scalde In Brăila a apărut im nou organ de publicitate, intitulat „Dunărea." Pe căt se vede din profesiunea sa de credinţă, acest ziar septâraănal recunoaşte, că „in partidul liberal se inmulţesc oamenii, cari pun individualitatea lor mai presus d-> principie şi de interesul general şi prin aceasta ameninţă partidul, dacă nu cu moartea, desigur cu veşteji rea. Scăparea nu va fi, decât numai atunci când toţi oamenii de bine vor lupta pentru a pune capăt unei puteri usurpate." Urăm realizarea dorinţelor noului confrate ! De mai multe luni de zile doi mari co-mersanţi de încălţăminte, Pollak şi Wei-serman, au cotropit capitala cu prăvăliile şi cu marfa lor, precum şi cu mari anunciuri prin diferite foi, in cari spun lumei, că dau încălţăminte bună şi mai eftină decât toţi ceilalţi confraţi ai lor, cari prin această concurenţă sufer enorme perderi Până acum nu ştim bine, de ce calitate va fi marfa cea prea eftină a acelor domni, dar in apa Bălţi din acea comună s’a înecat. Locuitorul Gheorghe Lepădatu din comuna Baluşesti, judeţul Roman, aflăndu-se in seara de 6 Maiu curent intr’o şeică ia podul de pe Şiret de la Spiridoneşti, a voit să sară pe mal din acea şeică, şi alunecând a căzut in apă şi s’a inecat. Indivizii Chirt-a Tănase şi Ion Mocanu, aili'ţi in sei viciul întreprinzătorului pădurilor de pe moşia Feteşti din judeţul Ialomiţa, plecând in zioa de 25 Aprilie 1883 cu un car cu doi boi spre a ce duce in Baltă, pe cănd au voit să treacă prin pri- valul Racila, s’a resturnat carul cu densii ) in care ocasiune cel dintăiu apucăndu-se de car a scăpat eşind la mal, iar cel de al doilea s’a inecat. Cadavru. — In zioa de 10 Maiu, a. c. s’a găsit in riul Argeş, in dreptul oraşului Cur-tea-de-Argeş, cadavrul locuitorului Mibaiu Balura din comuna Oorbeni, judeţul Argee. Gasul s’a comnnicet parchetului. Debordări. — Din eausa unei plo! renţiale căzută la comuna Clondirul judeţul Buzău in ziua de 6 Maiu 18fli eşit din matca sa gărla Sărata ce trec apropiere de comună şi a inecat ca] pogoane semănături cu grău, orz şi de ale locuitorilor. Riuriie Ialomiţa şi Sărata, debordăm judeţul Ialomiţa, au inecat in plasa CJ toate luncile, au întrerupt comunicaţia te Ialomiţa şi peşoseaoa Coşareni-Urzi| au sfărâmat o podişcâ ; iar in plasa fi miţa deliordarea merge crescănd. Di ispoi sunt luate pentru restabilirea comunica In ziua de 10 Maiu 1883, venind Buzăului mare, a eşit din matca ei ine o parte din proprietatea locuitorilor co nei Colul-Cioarei din pla=a Câmpii, ju Buzău, ca la 500—600 pogoane loc ar ne arat, precum şi din moşia d-iui 1 Leonida ca 1,000 pogoane loc arături grâu şi islaz de fâneaţă, distrugând ase; nea 3 poduri mari şi 2 mici. Igiena Respiratiurn (DESPRE CORSET) Din causa ploilor urinate viind apele mari, s'a rupt podul de la punctul Gura-Bicazu, de pe calea naţională Piatra-Fron-tiera-Prisacaui uin judeţul Neatnţu, pentru a căruia restabilire s’a luat cuvenitele măsuri. Una din îngrijirile particulare ale s Iui frumos este ca fie-care să devie pe se poate mai cochetă şi atrăgătoare şi acest scop să’şi imagineze in tot-d’a-una| le mai diverse forme de haine, in cât nele devin chiar bizare, dar cu toate tea să poartă, convin bine, fiind-că s modă. Scopul nostru insă nu este de a du necesitatea modelor, căci prin aceasta sigur că ne-am aprinde pae in cap şi ap şi jurnalul nostru nu va avea inaintea doa nelor şi domnişoarelor sprijinul ce spei • că ’I vor acorda. — Cea ce voim să faci este să semnalăm oare care rele ce deci din întrebuinţarea unor piese ce intră bunul gust al inbrăcămintei şi toaletei şi primul rang avem corsetul. Multe din dame şi domnişoare, ca] devie elegante nu să mulţumesc numai a purta un corset pe cât să poate ui moale şi a ’I stringe numai in atâta I susţinănd părţile moi şi proemininte, si dea toracelui o formă mai rondă şi maif trăgătoare, ci din contra întrebuinţează cffi- sete pe căt se poate mai tari şi să string ca ' să reducă talia, dacă ar fi posibil, ia dhne® : siunea unui inel. Dar trebue să se ştie că cu căt 'şi re duce cine-va mai mult talia cu atât ’şi r(T FOILETON A 1002-“ NOAPTE (Nuvelă fantastică) de M JOKAY I In faţa noastră se intinde un şir lung de saloane elegante ale unui palat feeric; fără porţi oare să le i-soleze, eic sunt toate legate intre densele prin boite inalte, cari permit ochiului să le inihrafişeze de la o extremitate la alta. Nu sunt ferestre in zid; fie-care sală primeşte lumina sa de sus, şi, printre geamurile colorate ale boltii, petru ud razele soarelui in intru, jucând culorile curcubeului. Stâlpii inalţi, pe care se o-dilmesc boitele, sunt de marmură . pestriţă şi de jasp; intervalele sunt pe jumătate mascate de covoare grele de damască, îndoite de cordoane in fir de aur. Plante agăţătoare şi ghirlande de fiori naturale ascund asemenea nişte firide misterioase. Zidurile sunt acoperite de malacliită şi de smalţ, pe cari se incrufişează cele mai frumoase şi mai bogate arabescuri, executate in aur. Pardoseala dispare sub moalele covor, care face o pajişte de blănuri de Au-gora. Sala din mijloc este rotundă ; zidurile ei sunt de marmură galbenă, căreia lumina pembea ce vine de sus, ’i dă o culoare de auroră. Un tufiş de plante tropicale înconjoară o lontană ce se află in centrul sălii, şi a căruia aruncătură de apă face sa sară stropi de cristal. In lungul zidurilor, paseri cu pene multicolore şi maimuţe cu manierele cele mai glumeţe' se desfată sgomotos la spatele unui elegant grilaj. Printr o deschizetiiră, eu semeţie boltita, privirea cade intrăm superb vestibul, ale cărui colonade lasă să se intrevază o grădină feerică cu grenailicrele (1) sale pline de fiori şi cu pal miorii sCi cu foile grase şi pline de sevă, In mijlocul vestibulului este o masă incarnată cu tot ce poate oferi o veselie ochiului şi gurii, aşa că, vrend să alegi, rCmni incurcat. (le I (I) Un arbore din Africa. i trebue să admiri mai mult, serviciul măreţ sau capo-d’operilc de zacliăr şi de inghieţată, represîntănd castele şi fiori ? (Jine-va se întreabă, daca uu este mai bine să cedeze ispitei de a manca aceste zaeharieale, de căt de-a perde timpul in a le contempla ? In line, prin toate sălile, prin aceste colonade şi prin această grădină se răspândeşte un plăcui, parfum, făcut ca şi cum pentru a la\orisa reveria : este un amestec de exala,ţinui do plante tropicale şi de tămâie, care arde in culţi' 6c aur. Acest minunat palat este acela al şahului. Nimic mi-i lipseşte, nici chiar marca operă a naturei........... feme- ia !... De o otomană brodată in aur, şa-de foca care presidoază acest regat: o figură atât, de graţioasă şi o talie atât de sveltă cum d’abia ăşi poate citie-va închipui; c-biar fără diademă pare o adevărată regină. Un roiu de femei stau împrejurul ei, întocmai ca pietrele preţioase imprcjurul unui diamant. Ele se silesc a o distra prin (lanţurile lor, prin eserciţiile lor de echilibru sau do prestidigitaţiuno şi prin lectura poeţilor. Sub ordinile sale ele cos şi brodează vestmintele cele mai bogate şi o distrează astfel pană la sosirea seniorului şi stăpânului tutulor acestor măreţii. Dar, la vederea Sultanului, toate aceste femei se retrag pline do veiieraţiune, pe cănd stăpăna lor dă să i se sărute mica-i mână albă, celui mai fericit dintre oameni, acelui care o numi singura şi iubita Iui Sultană, adorata, sa, Halisem. Sunt ăncă şi alto lucruri de admirat iu acest palat, magic ; spre e-semplu : o scenă pentru represonta-ţiuni thoafrale şi chiar un circ unde jonglcori arabi fac să se admire forţa şi adresa lor. Toată ziua trece ast-fel in mijlocul plăcerilor, cântecelor şi danturilor, regalămlu-so cu tot ce se poate găsi mai bun in acest palat. Seara, niulţămită unui mecanism, ascuns de Hori, isbucneşte, ca prin farmec, o musică misterioasă venind să legene simţurile ostenite de toate a-oeste plăceri şi să le invite la un somn reparator. Rână acum, nimic extraordinar in toată această descriere. Ea nu incc-pe a li de un oare-caro interes, de I căt, când se va afla că acest feeric palat oriental nu se află nici in statele Marocului, nici in acele ale Tr* polei, nici sub vro-una din caldele clime ale Nababilor indieni; dară există, frumos şi bine, in regatul ci vilisat al Marei-Kritanii, la patru nw le engleze împrejurul capitalii, pe u, teren, aparţimmd supraveghiării a fiilui poliţiei din Londra şi jurisdjj ţi unii lordului-mair, fără Ca, cu li t,e acestea, in cursul mai mul ani, nici unul nici altul să bănuiau’ că măcar de existenţa acestui pffl lat. Intr’adever cnsă că, această ist» rie datează do la 1733, epocă, cii'l nu era incă această mulţime de ziare cari se insăricnează astăzi a de* copovi totul şi se amestecă indiferent in afacerile lumii întregi. Afară de acestea, acest palat es» situat iu mijlocul unui imens pnji sClbatic, pe care noul proprietar ' cumpărase cu toate casele sale Ş' dependinţele de prin prejur. spre! se izola mai bine. Nimeni nu loc™ intr'ensul de căt el şi oamenii hjM şi apoi, atunci nu era ceva straniu in Englitera a se vedea proprietari bogaţi Împresurând pământurile Io' S i TIMPUL Ui viaţa, căci prin strângerea peptului Bomennl sa jenează, douâ din’celo mai ţjale funcţiuni ale vieţei, adica re«pi f şi digcstiunea. jjjd se strânge cine-va in corset, tora-Itoastele cu pieptul) ne pmanduşe di-|f contracta dupe cum inspirăm şi ex-Ji nici pulmouii nu sa pot mari sau |||a de volum, căci sunt tescuiţi in lorace care este incatenat in corset, această imobilitate a toracelui şi ne-[|un • a pulmonilor, resulta pe de o a introducem sau inspirăm o mai Entitate de aer de căt are necesitate (ţinui, şi prin urmare o mai mica e de oxigen, gaz indispensabil pen-şreţinerea vieţei, iar pe de altă parte lunea nefăcânduse aseininea complect za in pulmoni şi in tot organismul mare residiu de acid carbonic, gaz ite foarte vătămător vieţei, căci nu ii căt un resultat al conbnstiilor inşi este destinat a fi aruncat afară ulmoni. acest schimb incnmplect intre oxi-acid carbonic, provenit din imobi-toracelui prin strângerea in corset, e că săngele să oxigenează mai pu-prin urmare să inpuţinează in filele constitutive ale vieţei. corsetul nu jenează numai respiraşi nutrirea, căci presănd asupra ah-ului (pănt-’celui) nu lasă loc liber ilor stomacului şi intestineloi, şi de [restiuni dificile şi prin urmar« noule măncare. lom deci că prin strângerea in corset •ează douâ mari funcţiuni ale vieţei respiraţiunea şi nutrirea, şi ca con-ţ avem: o desvoltare incomplectă a mului adică acele constituţii debile, i viaţă. Asemenea fiinţe sunt palide, ,-ţice, predispuse spre maladii de pept li -a II t va mai mult, stăpânul acestui «■n plătea tot in nu monitoare ; ■ a raporturi cu nimeni : nu co- ■ i nici o dată infracţiuni la legile |. trecea in relaţiunile afacerilor m anume „I*. Ilerl»y“ şi nu se udea de Ioc că oslo „un musul-caro a avut cuvintele sale sa e din Stamlml". Şi apoi, drep-i- emii ţi unei sa fie destinată electrieităţei şi că expunătorii din toato ţârile să fie invitaţi a trimite acolo produsele lor in aceleaşi condiţiuni de concurs ca şi expună-torii italieni. Ministerul aduce aceasta la cunoştinţa publica şi cine va voi a expune, va binevoi ca cel mult pănă la 1 Aprilie anul I8S4, să facă cunoscut ministerului. Dispoziţiunile regulamentare penlru ex-posiţiunea de electricitate- sunte puse la disposiţiunea publicului in toate zilele de lucru la ministerul ngriculturei, industriei, coraerciului şi domeniilor. V arietăti * Statul Colorado. — Denver, capitala statului Colorado, a (ost supranumită regina câmpiilor, din causa desvoltării rapizi ce a luat şi a prosperităţii salo crescânde. Iu 1857, adncă acum 25 de ani, Denvei nu era de căt o simpla staţiune de călâ-tori in mijlocul câmpiilor pustii cari se in tindeau de la Misuri şi pănă la Utali şi’n California. Nişte corturi, nişte hangare, se rădicară mai int.ăi la Cherb-Crerk ; descoperirea minelor de sus in munţii din împrejurimi atrase de o dată, in 1859, mii de aventurieri in Colorado şi in 1S60 Denver deveni un oraş. Regina câmpiilor numâră astăzi 60,000 locuitori. Acum 13 ani „Dever Pacific Roi-road“ era legat la Nord cu Union Pacific la Cheyenne. Alte intreprinderi de drum de fer urmară, şi acum patru linii de căi ferate leagă Colorado cu regiunile din Est şi douâ cu Pacificul. In timpul celor cinci ani din urmă progresele Denverului au fost mai mari şi mai continue de căt la ori-ce altă epocă. S'au străpuns strade noue, cari au toate mai bine de 60 picioare lărgime ; nicăire aiura in Statele-Unite, nici chiar la New-York, nu s'ar putea găsi nişte drumuri mai bune. Se construesc la Denver in mijlociu 800 de case pe an. Valoarea clădirilor zidite in 1882 atinge un total de 4 milioane de dolari sau 20 milioane franci. Abundenţa greşului de trei colori diferite, a stâncei de lavă şi a eărâmidei permite să se facă construcţiunile cu mult mai multă înlesnire de căt in celel’aite oraşe noue ale Uniunii. Bogăţiilor minerale din Colorado dato-reşte Denverul intemeiârea şi prosperitatea sea. O seriă de mine, a căror lărgime va-rieazâ de la 10 la 40 de mile şi cari con ţin aramă, plumb, zinc, străbat mai tot Colorado, urmând mai cu seamă direcţiunea munţilor Stăncoşi. In timpul acestor ani din urmă Colorado a procurat o pătrime din durui şi din argintul produs de Statele-Unite. Acest Stat cuprinde şi im-belşugate deposite de bitum şi de antra • cită. Printre nouele edificie din Denver se observă o frumoasă operă, o catedrală, 12 şcoale, diferite biserici. Capitala din Colorado îşi aduce apa diu locul Archer şi din ia Platte. Există şi o compania de încălzit II. Cronica cărei împrumutăm datete istorisirii acesteia no dă amănunte de-severşite asupra chipului cum sultana Hafiscm a fost adusă in acest palat. La Londra, d. llerby, chiămat adese dc afaceri Ia „Hrubei1 s Hazar,“ făcu aici cunoştinţa unei tinere loto. Ea so nmnia Olarisa. Ea ora fiica unui serman băcan, aparţinem! acestei clase do oameni desemnaţi in Englitera cu porecla de Cockney. Părinţii soi erau oameni oneşti. D-şoara Olarisa nu putea să se aştepte la promisiuni strălucite. Ea ora onestă, şi, do şi inima ei se înduioşa la laudele frumosului tenor cu manieri cavalcrcsci, nu voi cu toate acestea nici să audă de vre-o întâlnire căt timp acesta un şi deduse euventul de gentilom că voia să o ia dc soţie. Căsătoria era atunci lucru uşor m regatul britanic. Ori-cino voia să isprăvească, n’avea de căt să ducă pe fidanţata sa dincolo de fruntariele Scoţiei unde so afla oraşul Gretna-| (Irecn. Acolo, înaintea judelui de eu aburi, cure distribue aerul cald in tot oraşul cu ajutorul unor conducte şi a unor tuburi. Mai inaintat do căt multe din oraşele Europei, Regina posedă o reţea telegrafică. Luminatul stradelor so face cu lumină e-lectricâ. Patru lurnuri. iu formă de parc, servesc la luminatul mahalalelor. Ele sunt de lemn şi de fer şi au in vârful lor şease larape, avftnd fie-care o putere de trei mii de luminări. Acest parc are o înălţime de o înălţime de o sută de picioare. Străpungerea sticlei—Un optician american recomandă următoarea metodă : Iei o soluţiuno săturată de camfor in unt de terebentină ; iai apoi un burghiu, ii încălzeşti tare şi ii bagi intr’o baie de mer-curiu, ceea ce i dă o tăria extraordinară. După ce este ast-fel oţelit, burghiul intră in sticlă ca in lemn, dacă din când in cănd ii uzi cu lichidul mai sus arătat. Lemn de constriicţiime artificială — Un American a găsit de curând mijlocul de a fahricu lemne de chiristigiă cu paie de grâu. Experienţele s’au făcut in Busli-uell (Illinois) şi eşantilmanele arătate de inventator nu se deosebesc d‘ lemnul ordinar. (V, Cov.) ŞTIRI TE \TRALE Miercuri viitoare 18 Maiu se va da la Teatrul Naţional o representaţiune iu beneficiul veteranului artist M. Millo. Programul este foarte atrăgător. Se vor juca piesele : Bărbatul care 'şi ucide fcmcca, comedie vodevilă in 2 acte. Doui nepricopsiţi, comed. vodev. intr"-u n act. Societatea pliilarmonica „LYRAU Sâmbătă Ia 21 Maiu (2 Tunlu) 1883 va avea loc in SALA ŞI GRĂDINA ORP11EU A 18-a- Serata innsicala-teatra!a-teata Programa. — Partea I. (1.) Cuvertura din „Stradella“ de Fiotow. (2.) „Ileimliche Liebe“, Gavotte de I. Rescli. (3.) Rapsodie de Liest, executat de M me Iîertha AVieder, absolventa de la conservatorul din Yiena. (4.) Finale din „Lucia de Lammermoor“ de Donizetti. (5. a) „Eosen aus dem Să-den" Walzer de I. Strauss. b.) Jăger-Marsch de Munkelt. Partea II. — Umplut orbeşte. Comedie in J act de A. v. Kotzebuo. Partea 111. — O Spaimă. Comedie originală intr’un act de d-nu Ştefan Velescu. Partea IV. — Dans. Toate piesele de Orchestră şi Theatru esecutate de membrii societăţii (Diletanţi). Intre acte musica regimentului 21 de dorobanţi sub conducerea d-lui capelmaistru CRATOCIIVIL va executa cele mai plăcute piese. Preţul intrărei pentru un membru Ln. 1. — Lojile Ln. 6. pace, o simpla declaraţinno că con-simţiau mutual a se lua de bărbat şi de femeie ajungea pentru a valida căsătoria. Intr’o frumoasă seară, pe cănd părinţii soi erau ocupaţi a include prăvălia, D. llerby determină pe frumoasa Olarisa a fugi cu densul Ia Grctna-G rocii. De acolo ea reveni ca soţie legitimă la palatul d-Iui llerby ; şi ast-fel. sub numele de llafisom, ea era singura şi adevărata fomee ;i. şahului, atăt dupe legile Alcoranului, căt şi dupe moravurile engleze şi canoanele seoţiane. Olarisa era o dulce si inocentă creatură, pe care nici pompa acestui palat decorat cu un lux oriental, nici armonia incăntătoarc ce domnia iu acest bizar tot, nici mirarea necunoscutului, nici bucuria deseverşită pentru iubirea bărbatului ei, care a-ajungea penă la adoraţiuno, jiu puteau să o arunce intr'o uimire complectă. Suntem departe dc apizmui obiceiurile musulmanilor ; cu toate acestea, la creştini este o dulce măngă-ere pentru o fomee. cănd vede pe ( bărbatul ci neglijăm!, pentru iubirea | Preţul intrării pentru un introdus Ln. 2. — Lojile Ln. 12. Biletele de intrare şi lojile se vând la Preşedintele Sociotăţei d-1 1. Weiss, Palatul „Dacda-Romania" şi la d-nii G. Maugsch. N. Zoncr, C. Nicolau, Giuvaergiu, (Jalea Victoriei 10, iar lojile numai la d-lui I. Weiss. — In seara de producţiune so vor vinde bilete numai ia persoanele introduse şi pe garanţia unui membru. D-nii membrii sunt rugaţi a purta insignele la această producţiune pentru a se distinge. începutul producţiunei la 8’/2 ore scara precis. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se afiă de vânzare la Societatea „România jună", Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 fiorini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi streinătateprecum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Elemente de Drept natural sau Fi-losofia Dreptului, de f'hristodnlo T. Suli-otis, doctor in filosofic şi litere, doctor in drept, avocat. Institutul de Gimn. Medic, Or-Ihopedie e.tc. Convocare Duminică 8 crt. ncputCndu-se in-truni adunarea generală, cu onoare se face cunoscut d-lor Acţionari, că şedinţa s’a amănat pentru duminică 29 Alai la 2 ore p. m., cănd sunt rugaţi a lua parte. Preşedinte Di\ Marcovici Director, Constantiniu Societatea „Corpului didactic “ Conform Art. 22 din Statute, domnii membri ai acestei Societăţi, sunt invitaţi a se întruni in Adunare Generală, pentru ziua de 25 Maiu orele 7 jum. p. m. in localul liceului St. Sava. La ordina zile* vor ji : 1. Alegerea de noui membri in consiliul de Adininistraţiune ; 2. Modificarea mai multor articole din Statute ; 3. Chestiunea localului Societăţii. Preşedinte B. Boerescu. Boalele de găt, gară, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele Ini Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. in. Strada Deeebal N. 20 (indosul Bărâţiei.) lui către densa, pe toate favoritele lui cele vechi. Aşa dar Olarisa nu avea nici un motiv să fiă căt de puţin geloasă dc sclavele sale. Acestea nu erau acolo de căt ca o petrecere : erau numai pentru a o amuza prin (lanţuri şi cântece; pentru a o imbrăca, a o peptăna, a o măngăia, a i istorisi bazine şi in line a’i ghici plăcerile şi gândurile. Ble adorau toate pe .scumpa lor stăpănă. Mania, invidia, spiritul de servi-tudine erau depărtate din acest Ioc feerie paliul era plin de ingrijiri pentru fie-care ; ensă pentru una .singură, pentru aceea pe care o nu-mia llaliscmiil seu, avea numai iubire şi adoraţiuno. Frumoasa Clarisă putea cu drept cuvent să so creadă pe aceeaşi treaptă cu cele mai elegante ladys, ale betrănei Engliteri. Cu toate acestea, la căte-va luni petrecute in această beţie de delicii, incăntătoaj'ea Halisem se simţi de o dată atinsă de o profundă melancolie, pe care nici jocurile tovarăşelor sale, nici dragostea bărbatului slin nu putură isbidi să risipească. DupC multe intrebări şi rugăciuni, Numai 4 rcprcscntaţimii CIRC DE 300 PURICI DRESAŢI in GRADINA RAŞCA începutul la 8 ore seara. Azi, marţi şi mercuri. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 18 maiu 1883. ţjump. Vend 5olo Renta Amortisibilâ. . . , 92' 923/, 5“|n Renta Română Perpetuă . 913/4 92'/, 6°|0 Obligaţiuni de stat. . . . 98»;., 99»[, fioio Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- 5o/o > Monicipale .... 86»/* 87- 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 22G--- 232- 5o!o Scrisori fnneiare rurale. . . 92'/, 927/s 7oio ., Scrisori Rurale.. . . 1047/n 1055|„ 5ojo Scrisuri fonciara arbanp . . 89!|, 901/, 6o]0 , , , 99s|t lOOl/a 7o|o » » , 1033/* 1040- Impr. cu prime line. (20 1 b.) 32 --- 33--- Acţii llăncei Naţionale Române2501 1300 1370 , > Soc. cred. moli. rom. 250 1. 220--- 220- » » , Rom. de construcţii «5001 520- 526--- » » > de Asig. Dacia-Rom 30u 1. 360- 305 --- * » * » » Naţional*» 200 1. 233- 235 --- ..................-...................---..............-.......-.......... Diverse Aur contra argint. . ... 2'ls 2 8|s * » Bilete de Banque . . 2'is 2 3|k Fiorini valoare Austriacă. . 210i[, 2.12- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote fr&uceeo...... 99i b 100 '/2 G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s'a mutat in strada Principatele Unite No. 7. Cr* niccrcpii av°cat sa mu_ ' U. UluuLuuU lat in Strada Luterană No. 9. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). nC IMPUI Di A T clou6 °dai mobilate UL UNUnlniM I Strada Modei No. 1 vis-avis de Episcopie. DI/|DD|I/ chirurg-dentist are onoa-. IXlDllIlXi rea d’a face cunoscut că a i enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. ea mărturisi in fine motivul indispo-siţi unii sale. Ea ar fi dorit să'şi revază părinţii. Intr’Bnsa renăştea amorul filial pentru tatăl seu şi pentru inumă-sa, pe care i părăsise fără a le zice adio, şi cari trebuiau să fie mălin iţi, pănă la moarte, de ciudata ci dis-pariţiunc. Ea voia să i prevină că trăia şi că era fericită. Şahul iubia prea mult pe llafisem pentru a i refusa ceva. Allănd motivul liypocondrici sale : — Li bine, îi zise el, ai sS vezi cum te iubesc ; nu numai Ţi dau voe se scrii părinţilor tei. dar incă consimt la aceea, ca tu să 'i inviţi să vină aci, spre a cunoaşte şi ci motivul pentru care i-ai părăsit. Daca ai plăcere a credo că tot aici ţi aparţine, ei bine, se impărtăşească atunci aceasta bucuiâc cu tine ! (Va urma). Trad. de Dmii-oc. TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SITTT-^TITJItTZEJL STTIMI-A.K-A. IU maiu 1882. A. Oliv / matu 188.9 1 i maiu 23521826 21442995 648890 1542994 1875761 5799406 805000 233130 208871 4578970 35166751 11854646] 12000000 288933 65140930 414125 4578970 36123503 118546461 (Monedă metalică asa hypotecare ^ , , .. (Efecte rumâneşti (Efecte streine Impr. garant cu Ffec. de Stal. Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim, Ckeltueli de Administraţie. Deposite Libere Diverse 1» ii x v Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. 11 semes. Deposite de Retras Diverse 29686052 29958732 25032410 25037150 8749667 8919659 2132722 2469425 25014816 24693781 11973096 11973096 514702 514702 824700 824700 228850 228.950 183180 190613 13319090 13324090 53315761 51627299 170975046 169762097 12000000 12000000 514702 514702 95144660 95105890 460822 487491 13319090 13324090 49535772 48329924 170975046 169762097 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * CEAS0ARNICE 10,000 CEAS0ARNICE j < raranţie A — — - . ■ ' ■ ■ . ‘ ' j? Vi»? e-^ 1* <»• î ii ti « »• ' ** *> >,9 toare ri mi rea excesiv do favorabilă ce sa făcut Ceasornicelor Iinnon-de argint, ce am oferit abonaţilor noştri, ne-a încurajat de a încheia o nouă afacere de 10.000 Ceasornice cu una din cele mai bune fabrice din lume caro ni le garantează pentru cinci ani. A-cestc ceasornice sunt de o fabrioaţiunc îngrijită şi ornată eu dose-nuri prea frumoase. Suntem fericiţi de a putea oferi aceste ceasornice de o valoarea reală de 55 franci clienţilor noştri şi publicului in general, cu preţul unic de 35 franci (cu porto). Deasemenea am tratat o afacere de 2000 ceasornice reinontonre de Nichel, al căror mers regulat e pe deplin garantat şi pe cari le oferim cu preţul do 20 franci, franco de porto pentru toate ţerile lumii. Cererile însoţite de preţ, in bilete bipotecarc sau mandate poştale să se adreseze la : * * * 8 f * Boalele GATULUI YOCI SI GURI PASTILELE DETHIAnsr C0 SAREA LUI BERTIIOLET Recomandate contra Hoaţelor gâtulu\,angine. extincţiunile vocii, ulcer aţiunile gurci, irita-ţiunile canzate de tutun, efectele periculoase a mercnrinlni, şi specialmente d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii, Ad. DETHA N, farmacist, Faub St-Donis 00 Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Adli.DETHAN ^____________Preţ franco 2 fr 50 BANEI IMS 1 PAGEK, BA RTEN ST EING A 8SE, 14 YIENNE (Aulriche) xp®- Orice ceasornic cc n’tir conveni, ni se poate înapoia, cel mai târziu o lună după primire. Tablouri in xileixn PERVAZURI OGLINZI se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTAV KERSTAN Yiena. II. Kornergasse I Cataloage şi liste de preţuri gratis şi francs. MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER n CELE MAI BONE DIN LUME* premiale Cu 150 «nedoile priţ^ PARIS 18 7 8 Medailâ de atu' rate lunare Garanţâ sigură dată înscris. 0r.1 î~ SINGER C<2 post»«»*«« Marina de cusut new-youk. de sus a Fabrice!. a lui G. NEIDLJNGEH, A*eol general STABILIMENT THERMAL (Francia. Despărţământul Ailier) PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ Adminiiiraliunt : Parii, 22, beultv, Mcntuirlre STAGIUNEA RĂII,Olt Le Stabilimentul din Vichy, unul din cele mai bine instalate din Europa, se găsesc Băi si Duse de tote felurile pentru tratamentul ma-ladielor de stomach, ale ficatului, ale besicei.i gravelei, diabetului, podagrei, petrelor urinare, ctc. In t<5te filele de la 15 mai la 15 geptembre . Theatru şi Concerta la Casino. — Musiţă in Parc. — Cabinei de lectură. — Salon reservat domnelor. — Saldne pentru joc, conversiune şi billiarde. • Tote drumurile de fer eonducla Vichy. Pentru renseignemente a se adressa la CoiM paniă, 22, Boulcvard ăfontmartre, Paris. A SOSIT LA UVrA-G-AN-SIIlSrTJIILi UE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANIJ Vis-â-vis de Teatrul Naţional Ape minerale Proaspete, Francezo şi Germane. Asemenea tot felul de brânzeturi noi. Cu toată stima D. G. M0C1ANU. •************^^ ^ S p T Bucur £ l’rin PraMDta an, înnora a inftciiiiţa pe onor. public * 3^.ajrs:e=lajuL sonsrs <& cr J (Oains0orou LŞIXK AGBIOOLK, cari au bine-voit a 'mi inM a . ii geo t.,1.1 pentru Begptol României, am stabilit in liucuresl ursala a casei melc din Odess.i s , e?tiJ JOHN P1TTS care se va ocupa cu vinderea de maşine agricole din fabricele cele mai rerff ■X cu alacen de com'sion ?• reprezentaţiuni de comerţ. Asemenea voiu ti