Administraţia, Calea "Victoriei Nr. 33 Jf.RCURI 18 MAIU 1883 abonamentele 40 l,.i 22 1,0 , t-0nt^ ţara. V a'1 , p« (! linii p» 0 luni. . . 12 lei i itreinltate pe au . G0 Ipî »nWe ae priimeac la Adminiatraţla. Capitală 10 bani nnmărn Districte 15 bani nnmărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Bucureşti, 17 Maia 1883 Hobia sătenilor de Ia Ungureni prietatea D-lui Ministru de Finanţe, G. Lecca im spus adesea, şi la ocasiune [constatat, că Roşii cari se laudă lucrează pentru ţăran şivoesc bi-şi propăşirea lui, sunt tocmai .a cari ’l robesc, cari ’l asupresc, aşi, gazetele oficioase, in cap cu lanul, n'au incetat şi nu incctea-il’a calomnia că oposiţiunea, şi in rial conservatorii, sunt inimicii teului, şi că numai roşii, imbogă-lealtminteri de pe spinarea ţării ju deosebire pe aceea a muncito-ai, ei voesc binele. Această armă ănsă, speculată in juns, cu un cinism caracteristic «■ur de la putere, pare a se fi tocit, [ara a avut prilejul d’a cunoaşte in mod sunt exploataţi sătenii de la [gureni, proprietatea D-lui Lecca, aistrul M. Sale, in guvernul acei ce se intitulează proteguitorii ncitorilor. S a publicat prin mai multe zia-l'elul după cum se fac muncile la jgureni. Ziarul nostru a reprodus p6 Gazeta de Bacău, fapte urîte, )te neomeneşti, ce se petrec la ?a moşie. Nu s’a dat nici o des-liţire celor publicate. 11 singură dată s’a încercat fiul d-Lecca, pus de tată, să spuie L o scrisoare adresată „Românului“ nimic nu e adevărat din cele ce imput administraţiei Ungurenilor. Pentru ca să se convingă ănsă lumea cele ce s’a spus că se comit la gureni sunt adevărate, vom arăta e aci. Din ele. fie-caro va putea r dea pănă la ce grad de robie stau ii itenii depe proprietatea unui minis-i, aşa zis liberal. Actele originale iau la redacţiunea Gazetei de Bacău ele se vor arăta ori căruia va voi a le vedea. Să dăm acum cuvântul numitei Gaiţe : * cere, 71 coasă, 4 stănjini, 775'/2 zile cu I palmele. semnat. Constantiniu. No. 2. Noeinvrie 19- Chitanţa este trecută in condica moşiei şi Constantiniu este unul dintre contabilii administraţiunii moşiei. Aşa dar nenorocitul Năsturaş, făcând munci in tot anul, el totuşi are rămăşiţa ce i se indică in chitanţă, şi pentru care va face enorma muncă in anul acesta. Mai ăntăi întrebăm : sporul de la 49 prăjini prăşilă pănă la 129, ce este el ? Dobăndă, ştraf ori o nouă sarcină de muncă ? Nu să spune. Apoi ne adresăm oamenilor de bine, conştiincioşi şi cu bun simţ, să ne răspundă : Este posibil ca un om, avănd numai două măni ale lui, să muncească intr'o vară munca ce l’a obligat prin chitanţa de mai sus ? Şi muncind chiar de la o laită, zi şi noapte, cănd ’i mai rămăne lui timpul să ‘şi muncească şi ogorul lui ? 175 zile cu palmele, fac aproape j>2 an, şi cealaltă muncă neputănd fi făcută in o vară, el va merge la infinit cu rămăşiţi, pănă la moarte va fi robul proprietăţii. 1 * 4: -4: Alta Chitanţă Ioan Sava refuindu-se astăzi la 23 No-emvrie 1882, s’a constatat cu rămăşiţa de 17'/2 prăjini inţernat, 18 prăj. prăşilă, 281 prăj. secere şi 94 zile cu palmele. După care are a face in anul viitor 1883, muncile următoare : 11'U prăj. inţernat, 129 prăj. prăşilă, 148l!2 prăj. secere, 75 coasă şi 180 zile cu palmele. Semnat P. Administrator Constantiniu. In faţa noastră. P. Primar 1. Mihailă. Notar C. Popovici. Eată dar o robie, constatată şi le-ealisatl de autoritatea locală. Eată un alt nenorocit, Sava. care este ca şi cel intăi. Şi căţi incă vor mai fi de aceştia, cari n'au nici o zi de odihnă pe an, cari sunt şi vor fi tot-d'a-una, pănă ’şi vor da sufletul, vănduţi şi esecutaţi de administraţia Ungurenilor. * * . * * La 19 Ianuarie, anul acesta, 6 sălii cu femecle lor umblau rătăcind stradele Bacăului. Ei erau sdren-iroşi şi mai îngheţaţi de frig. Au st întrebaţi de oameni Me unde ;int, şi li s au respuns că : sunt de Ungureni şi voesc a fugi in Dobro-\a de reul boerilor de la Ungureni. De la 19 Ianuarie şi pănă acum linţile noastre au fost puse de a ne forma şi mai positiv de nenoroci-He şi nenorociţii de la Ungureni. Eată acum actele de modul cum fac la Ungureni muncile, refue-le şi plata. La Noemvrie 19, s’a refuit locui-i i'ul Gavril I. Năsturaş, şi i s’a li-erat chitanţa următoare : Chitanţă Locuitorul Gav. I. Năsturaş, răfuindu-se tăzi 19 Noemvrie s’au constatat cu ră-lăşiţa de 4.9 prăjini prăşilă, 100 secere stănjeni lemne, 08ll2 zile cupalmele. Cât •mtru anul 1883 are a face următoarea uncă do \ 120 prăjini prăşilă, 339 se Să vedem acum, cum se plăteşte la Ungureni munca, munca grozavă la care sunt târâţi sătenii. Eată o obligaţie a locuitorului Cos-tache Nica. Acest locuitor a luat bani la 1881, suma de 248 lei vechi, 5 parale. Adecă i s’au socotit in bani. aceea ce i s au pus ca remăşiţă Pentru această sumă el este obligat să facă in 5 ani munca următoare Costachi Nicct Internat zile Prăşii. secere Ton sîl Lei. Par. Inul prăj. 40 44 107 44 44 50 1881 16 103 107 44 48 15 1882 32 83 107 44 52 15 1883 32 83 107 44 52 15 188 4 32 80 107 44 51 10 1885 Total 4o I 12 393 535 220 248 5 Această obligaţiune astfel făcută, este contra-semnata de Primarele CI. Geoigescu 1881 Iulie 5. Aşa dar să facem puţină socoteală. Să luăm d. e. anul 1883. In acest an, săteanul Nică, pentru suma de 52 hi vechi şi 15 parale, trebue să facă ' 32 zile, adică o lună cu palmele, 83 pr. prăşilă, 107 secere, 44 coasă. Cu căt dar i se plăteşte această muncă ? Dacă am pune 6 lei vechi luna —f) ] y » n •• n ui. v . 15 parale prăjina de prăşilă—31 „ , 15 „ „ secere—40 „ „ 15 „ „ coasa —16 Tot ar face suma de —93 Dacă am puno 5 lei vechi luna r ?i » ?> — 5 1. v. 10 parale prăjina de prăşilă—20 10 „ „ secere—26 10 „ „ coasă —11 Tot ar face suma de —62 Dar la Ungureni, după obligaţiunea de mai sus, se plăteşte. 32 zile 5 1. v. 83 prăj. prăşilă a 8 parale prăj. 16 107 „ secere a 8 parale ,, 20 44 „ coasă a 10 parale „ 11 Care face 52 1. v, 4= :ţ 4: Ce mai zici D-le Brătianu şi mai cu seamă Domnia-ta D-le Rosctti in faţa acestora ? Tot mai calomniăm noi ? Tot vă mai doare inima de bietul sătean, cănd la Ungureni nu e nici lege, nici administraţie, nici umanitate ? ŞTIRI TELEGRAFICE Moskwa, 27 Maiu. — Ceremonia inco-ronârei Czarului a fost celebrată după programa deja cunoscută şi s’a terminat fără nici un incident. Saigon, 27 Maiu. — Comandantul Riviere a fost omorât la 4 kilometri de fortul Hanoi, făcând o recunoaştere in capul a 400 oameni şi un detaşament de marină; perderea totală din partea francezilor e de 26 morţi şi 15 răniţi. Trupele s’au intors in poziţiunile lor la Hanio unde comandamentul a fost luat du către căpitanul de fregata Morel. întăriri importante au fost trimise indată din Oochinchina. Berlin, 27 Maiu. — „Gazeta Germaniei de Nord“ zice in privinţa serbărilor de la Moskwa: „Sentimentul rus vede in persoana Ţarului, incoronat şi sacrat la Moskwa, infâţişarea autorităţi divine şi umane; această idee trebue să ajute cu putere la triumful păcei, legalităţi şi ordinei in Stat. Toţi acei care au intenţiuni sincere către Rusia şi viitorul Europei doresc cu sinceritate văzând pe Rusia d’a se lega cu tărie de ac°astâ idee. Poporul german întoarce azi privirile sale spre Moskwa. Solemnitatea încoronări devine inceputul unei noi ere de fericire şi de pace pentru popoare !“ Moscva, 28 Maiu. — Un rescript imperial, dând d lui de Giers marele cordon al ordinului St. Alexandru Newski, zice : „Puterea şi gloria Rusiei nu mai Iasă loc nici unei cugetări de cucerire. Solicitudinea imperatului e cu totu consacrată des-voltârii pacinice a ţârei.“ Londra, 28 Maiu. — Se telegrafiazâ din Cair ziarului „The Daily News" că Khe-divul şi miniştrii săi au primit scrisori a-meniţfindu-i cu moartea, dacă trupele engleze nu vor părăsi Egiptul. Uonstantinopol, 28 Maiu. — In urma observaţiunilor făcute Porţei de către am-basadorele Germaniei iu privinţa aplicări noului tarif vamal „ad valorem,1* Poarta a restabilit „stătu -quo“ pană la noi iu şti in- ţări pentru importaţiunile germane. Cele-1 alte puteri au reclamat indată tratamentul naţiuni celei mai favorizate. Retragerea oposiţiunii clin parlament (Apreciările ziarelor romane) Gazeta de Bacău scrie : Oă oposiţiunea trebuea să se retragă din parlament, credem şi noi, că era absolut necesar. Nu se cuvi-nea ca ea să iea parte la actele, pe care senatorii şi deputaţii, numiţi in primăvara aceasta, vor fi siliţi a le face. D. Brătianu trebue lăsat, ca să ajungă pănă a’şi forma singur oposiţiunea parlamentară. Ş’a format majoritate, să-şi formeze şi minoritate. Aceasta ar fi culmea dispreţului pentru regimul parlamentar. Pentru ce oare oposiţiunea, care numără intre membrii sei pe bărbaţii cei mai insemnaţi din ţară, să comită greşala de a forma minoritatea parlamentară ? Vom înţelege aceasta atunci cănd in România nu va ră-mănea liberă, de căt tribuna parlamentului. Cănd, in legislatura trecută, s’a mai tratat cestiunea, dacă oposiţiunea n’ar fl fost bine să se retragă, au obiectat unii, că nu se poate, căci aceasta ar însemna deşertare de la post. S’au adus exemple chiar din alte ţări. Exemplele ar servi la ceva, dacă situaţiunile ar fi aceleaşi pretutindeni. Cănd ar fi aşa, atunci o mărturisim, n’am fi in stare să facem distincţiune intre deştepţi şi nătărăi. Ori cine se poate lua după exemple. Omul deştept, omul de stat, se inspiră de circumstanţe, de situaţiunea momentului, el inventează nu copiază. Ştiinţa militară se’nvaţă, nu pentru ca aceleaşi planuri de resbel să se urmeze, dar pentru ca, avănd ştiinţă, un general deştept să ştie ce să facă la un moment dat. Toţi învaţă aceiaşi şcoală, dar nu toţi ajung la acelaşi loc. Deşertare de la post nu se poate numi, dacă oposiţiunea parlamentară se retrage din parlament. Presa, întrunirile, contactul cu cetăţenii, sunt destule posturi şi incă foarte importante. Aceste trebue ocupate, şi din ele să veghem. Oposiţiunea retrăgăndu-se, va trebui ca d. Brătianu să-şi formeze o altă oposiţiune, un simalacru, căci alt-fel nici că ne putem esplica existenţa unui parlament. Reformele ce sunt proectate a se face, ar fi votate fără discuţiune. Un mutism complect ar domni acolo, unde trimişii ţării, liber aleşi, trebue să discute despre interesele ei, spre triumful luminii şi adevărului. In urma ingerinţelor şi violenţelor comise in alegerile actuale, nu se cuvine a se da d-lui Brătianu satisfac-ţiunea, că-şi rcalisează formele salo discutate contradictoriu. ANUL AL VIII-No. ţK> ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 80 litere petit pag. IV. 80 Reclame pag. III .... 1 50 , , II . ... 2 50 , inanţnrile gi inserţiile ae primeac Bncnreştl, la Administraţia ziarnlnî ia VIena, la binronrile de anunţări Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8tnbeb-atein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A, Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. Asupra aceluiaş act politic, Legalitatea din Bârlad zice următoarele : Senatorii şi Deputaţii opoziţiunii naţionale, printr’un manifest, ce au publicat, către alegători, cu data “de 11 Maiu in Bucureşti, fac cunoscut ţării, că depun mandatul cu care au fost onoraţi şi că prin urmare nici vor intra in camerele D-lui Brătianu. Astfel Regele cu miniştrii sei vor fi singuri in faţa creaturelor lor. Regimul absolutismului demagogic va fi nevoit a’şi consuma d’acum ’nainte pe faţă fără de legile sale, fără ca să mai poată a se prevala de sancţiunea Naţiunii intregi. D’aci, datoria noastră şi a tutulor cetăţenilor ce mai au credinţă in onoarea numelui ce poartă este, d’a se pregăti in linişte, spre a indura cu ab-negaţiune şi demnitatec toate sari-ficiele, in rezistenţa desperată contra acestui regim de tirănie demagogică !... Besboiul, apreciănd demarşa luată de O-posiţiunea-Unitâ de a se retrage din cameră, arată cum din sesiunea trecuta ea a cătat sprijinul Capului statului pentru libertatea in alegeri, dar că această incercare a remas infructuoasă. „Astăzi temerile opoziţiei, urmează Resboiul. sau adeverit cu prisos, şi alegerile libere s’au făcut cu vărsare de sănge, după cum ne constată chiar membrii cei mai autorizaţi ai partidului liberal şi foile lor. Ast-fel fiind, trebue pus in vederea Regelui acest funest rezultat al purtării guvernului de a i nchide unor reprezentanţi ai ţării uşile palatului. Aceasta nu se poate face mai bine de căt de la inălţimea tribunii parlamentului, fiind că alt fel nu ştim dacă ar putea-o afla Capul statului, care, după cum se vede, nu citeşte de căt foile oficiale şi oficioase. „Retrăgendu-se, continuă numitul ziar, cu totul opoziţia din Cameră şi Senat, societatea de exploatare a d-lui I. C. Brătianu-Carada şi comp. va remănea pe deplin stăpână pe situaţie şi va putea modifica tară cea mai mică dificultate statutele asocia-ţiunii d-lor, care, spre deridere se vor numi constituţie şi lege electorală. „Noi unii am fost contra retragerii opoziţiei din sănul camerilor, insă faţă cu consideraţiunile de mai sus, şi in vederea situaţiunii anormale in care se află ţara nu mai avem nimic de zis. „Ţara este împărţită in două tabere ; In tabăra bugetarilor şi in aceea a birnicilor,—in stăpănitori şi in supuşi, cei d’ăntăi dispuind de milioanele ţării şi de 200,000 baionete, pe cănd cei-l’alţi n’au voie nici a se plânge contra infamiilor ce suferă. Vom vedea unde vrea s'ajungă cei de la putere. Faţă cu manifestul opoziţiunii, Binele Public zice : De astăzi înainte a incetat ori ce luptă parlamentară. 0 singură idee a preocupat cuge- TIMPUL 1 tul dictatorului : de a substitui vo iuţii Sil proprie in locul voinţii libere a alegatorilor. Visul criminal al călăului a fost esecutat cu pri sos, şi toate puterile publice n'au cruţat nici un mijloc pentru a strivi libertatea, pentru a înfrânge legile şi a călca in picioare insăşi consti-tuţiunea pe care au jurat s’o păzească. Corpul electoral a avut de a lupta cu puterea publică şi ast-fel controlul a dispărut. D-l. Brătianu a voit ca mandatarii ţării să nu fie aleşi, ci să fie numiţi. ’Şi-a ajuns scopul. In locul unor corpuri legiuitoare, libere şi demne de a esercita un control, va avea corpuri bugetare, fără voinţă şi fără conştiinţă. Directorul avea nevoe nu de mandatari, ci de unanimitatea slugilor pe care să'şi poată rezima ambiţiunile sale nebune; ei bine ! cu slugile va remănea ! Opoziţiunea nu recunoaşte legali tatea unor adunări eşite din corup ţiune şi ingerinţă, şi prin urmare era de datoria sa de a nu participa la parodia regimului constituţional, lăsând respunderea întreagă asupra acelor care abuzează de puterile ce le sunt încredinţate. Le Peuple Roumain, vorbind tot despre retragerea opoziţiunii, zice : „Opoziţiunea a îndeplinit un act mare, care infiereazâ in frunte cu un semn neşters pe oamenii cari sunt la putere. Ea s’a retras in masă din Senat şi Cameră, publicând un manifest care lasă de astăzi inainte, cum şi trebue, respunderea situaţiei pe seama acelor ce au creat'o. Acest document nu va mai per-mine regimului actual de a rătăci o-piniunea publică şi ţara va fi in stare de azi inainte să nu mai confunde pe reprezentanţii aleşi cu reprezentanţii numiţi. DISCURSUL TRONULUI si ziarele din ţară Citim in Nepărtinitorul din Focşani : Mesagiul Regal au fost mai pre sus de prevederile ce am avut noi. Nu s'au tăcut numai apologia Liberelor şi Imaculatelor alegeri, dar s’au afirmat liniştea şi ordinea ce au domnit pretutindeni. Dupe cele ce am vezut prin jurnale au fost multe proteste supuse Majestăţei Sale, subscrise de persoane care in viaţa lor nici au cugetat vre-odată, nu resturnare, dar măcar tulburare. Daca in present ele nu mai meritau fa* voarea, cel puţin Suveranul trebuea se a precieze onestitatea caracterelor, şi se creadă că cele relatate, erau o fidela imagină, descrisa cu trase ce gura lor se sfiau a le spune in goliciunea lor hidoasă. Dar apoi jurnalele oposiţiunei, la care lucrează bărbaţii cei mai eminenţi, mulţi cei mai fideli sfetnici ai Tronului, nu au lipsit se arate lumei şi Suveranului in ce condiţi-uni s’au făcut alegerile. Şi cu toate acestea, plângerile, denunţările , dacă nu a Ţerei intregi oprimate , dar cel puţin a unei expresiuni însemnate a ei, sunt neadeveruii, bune de aruncat in coşniţa cu harţii netrebnice. Şi guvernul actual, pururea credincios a parvenit se deie trecere ideii, că acei fideli sunt astâ-zi răsturnători, că acei adevăraţi liberali şi iubitori sinceri de ţara lor, sunt nişte delatori netrebnici, minaţi de arşiţa cupidei dorinţi de a ajunge la putere. Suveranul acopere manopere denunţate de o parte a Ţerei, dănd „Mulţumirea Sa Suverana1* celei-lalte părţi care a copleşit pe cea d’ăntăi , care acum sermana lipseşte de onestitate , independenţă , sin- ceritate, liberalism, din pacinică a devenit tulburătoare , din dinastica, dinarni-tică. Ce se mai zicem ? Rpgele după câte ştie, are ecasiunea fericită a mulţemi de liniştea şi ordinea ce a domnit in ţară cu ocasiunea alegerilor. In adevăr morţi n'au fost, pe ici pe colea câte un strop de sănge , causa insă n au fost a celor de la putere, ci a oamenilor respectabili din oposiţe , carii au lealitatea şi prudenţa a conduce lupta până unde mijloacele cuviincioase in-găduesc, dar nu pe terenul sălbătăeioi. Majeststea Sa a avut ocasiunea a videa felul de luptă a tuturor adversarilor politici din România! Mesajul spune că cestiunile arsetoare puse la ordinea zilei n’au abătut im singur moment pacinica şi legala manifertaţiune a voir-ţe ţerei. Şi mai la vale arată acele cestiuui cu care se termină periodul cel mai in-semnat. Chestiunile sunt trei: 1. Revisuirea legei electorale propusă de adunările precedente: 2. îngrijirile generale ce incunjiirau cestiunea Dunărei in noua situaţiune in care a intrat prin conterinţa de Ia Londra ; Şi al 3-lea Itnnuelilp ce so aruncau că s’ar inediţi nuoi şi mari reforme sociale. Eată chestiunile asupra cărora Ţara a fost consultată şi pentru ‘care ea a dat mandat ilimitat guvernului pentru a le re-solva; Nu ştim positiv că chestiunea cea d’ăn tăi a făcut obiectul discuţiunilor desvoltate din toate părţile înaintea alegerilor.—Ches tiunea ce au fost pusă in mod franc, trebu incioasă ca un remediu estrem de unii combâtuă de alţii. Dar chestiunea Dunărei n’au fost de cat atinsă de o parte, ear de oposiţie tia-tatâ numai, de modul cum a fost condusă şi care nu poate avea de căt o consecinţă fatală. De loc Ţara n'au avut de obiectiv aceas tă importantă afacere Naţională, căci poate mulţi din cei agreaţi astă-zi de guvern ka ca liberi aleşi a Naţiunei, n’ar figura in dealul Mitropoliei, când ar fi întrebaţi: int/o vedere cu guvernul aveţi se resolviţi chestiunea Dunărei ? Proteste morale s’au făcut căte-va, s ar mai face poate, dar cum Dunărea curge fără sminteală pe albia ei făcută de secoli, tot ast-fel are se curgă şi chestiunea Dunărei, pe albia ce deja este sepată de lucrătorii abili cu toţii, unii insă consciincioşi alţii nu. Cât pentru cea a treia, membrii din o-posiţie au presimtit'o, mulţi au desvălit’o luând ca date certe : primii paşi a d-lui I Brătianu, indiscreţiunile d-lui C. A. Rose-tti, pledoariele Daciei Viitoare, ce nu ar lipsi de benedicţiunea Ponteficelui şi promotorului Revisuirei ; Inse lupta nu s’au desinat de cât in mod foarte sfiiicios de către d. I. Câmpineanu in discursul cu ocasia alegerilor, ce e drept asfixiat imediat de jurnalele oficiale. Acum insă această chestiune pare a fi intrat in prevederile mandanţilor, bănuelile vor deveni realitate. Din mesagiu mai roese că aceste cameri nu sunt numai Constituante, căci vor modifica legea electorală după altele de care vor avea a se ocupa. începând am spus că nu ne aşteptam tocmai la asemenea idei preconceputo şi hotărâte. Ele sunt inse pronunţate şi subscrise de Majestatea Sa, nu’i vorba că sunt contra semnate de toţi Miniştrii. Oostaciic Panou, Ştefan Colici, I)u mitru ilristoa (timniciij. Ştefan E Niculoseu, Andrei Lazăr şi fStan Măn-dreanu. intruniţi in şedinţă, deciseră, in unanimitate pentru (Icsfiiltiiroa şi ştergerea gimnaziului ce avem aci înfiinţat ăucă la anul 1873. şi intreWiut de comună. Aceşti imbecili consilieri, in cap cu un Stan Măndrcanu numit primar. probară pe de plin prin ignoranţa ce 'i caracteriza căt sunt de inamici „ instrucţiunii “. Blestemul cel mai mare cadă asupra lor şi asupra tutulor acelora, cari i susţin şi ’i încurajează la a semenea distrugeri! Un amic al instrucţiunii. ticol, fiijid-câ crud tot-o-dată, că nu este bine, ca pe lângă nefericirile, de care sufere astăzi poporul român de peste munţi să se mai adaoge şi altele de altă natură. Primiţi, ve rog, domnule redator, asigurarea distinsei mele stime. Domnul Fotin C. Tomescu s’a n„ postul de şef de biurou clasa II la politică din ministerul afacerilor str; N. F. Cu ocasiunea zilei de 10 Maiu. s’ graţiat de restul inchisorei şi s’a re depsele Ia mai mulţi condamnaţi : V A \ CRONICA Consilliirilc .judeţene Consiliurile generale de judeţe sunt convocate in sesiune estraordinarâ pentru ziua de 10 Iunie viitor spre a se ocupa cu obiectele următoare : a) Să verifice titlurile nouilor membrii numiţi in consiliu : b) Se aleagă Diurnul consiliului pentru toate sesiunile anului ; c) Se aleagă pe membrii şi suplininţii comitetului permanent. Roşii, inamici ai Instrucţiunii Cil data de 13 maiu, primim din A-loxandria următoarele: Domnule redactor, Nouc Mai, ajunul zilei do zece Maiu, zi veselă şi de o frumoasă amintire pentru ţară, pentru juna şi buna noastră armată, va fi in viitor pentru oraşul nostru Alexandria o zi de tristă memorie şi de mare doliu provocat prin următorul fapt: In seara zile: de none Maiu anul acesta, consilierii comunali şi anume Pavel Stâncii, Marin Tudosio, Incidit in Scyllam <|ui vuit vitare Charybdin Un Ardelean, dintre cei mai distinşi şi mai inteligenţi ai generaţiunii nouă — ne trimite şirurile de mai la vale can privesc un articol ai „României-Li bere “. Articolul foii bueureştene afirma că Romanii din Ardeal ar fi având simpatii pronunţate pentru Rusia. Respunsul din şirurile de mai la vale spune contrariul şi ne pare că toi mai contrariul e adevărat. Tractatul de la Luck, iucheiat intre Petru cel Mare şi Di-mitrie Vodă Cantemir, garanta Moldovei pentru vecie integritatea şi neatârnarea.; Resultatul acelui tratat a fost.- epoca Fanarioţilor. Unul dintre Fanarioţi a precupeţit apoi cătră Rusia o jumetate a Moldovei, de la Nistru păn’in Prut. Doue popoare pot, adeseori să meargă împreună in afacerile: politice, dar necesităţile momentului nu fa® de căt să suspende amintirea unor iu* crun, pe cari un popor cu sufletul anca sânetos nu le poate da nici odată uităm. Iată şirurile pe cari le primim : Domnule redactor. Miercuri, ÎS curent, se va judeca Ia curtea de apel secţia I apelul d-lui Arghiio-polu in contra sentinţă trib. Ilfov, care l’a condamnat Ia un an închisoare corecţio-nala pentru lovituri cu palma aplicate d-lui M. Feric-hydis. * D. Dr. Petrini Paul, in urma concursului ce a depus, a fost recomandat de .juriu pentru postul de şef al lucrărilor anatomice la facultatea de medicină din Bucureşti. REVISTA ZIARELOR Binele Public, după ce re teşte la ce tind roşii prin revi şi in ce mod infam s’au făcut gerilc din urmă, işi exprima Resboiul face urme'toarea întrebare epi-tropiei aşezămintelor Brăncoveneşti - Suntem informaţi ca pădurea de pe Comarnic, judeţul Prahova, a doamnei Zoe Brănco-veanu, se exploatează de mai mult timp a şi cum sar fi vândut, eu toate că nu sa ţinut nici o licitaţie in privinţa a-ocasta. Rugăm pe oilor, epitropi • să no dea cuvenitele lămuriri, luând tot.-d’n-dată mâsuri pentru cruţarea acelei păduri de ori-ce devastare. * O căpăţină de om s’a găsit in strada Lipscani, pe locul unde se construeşte o bina. Un d. procuror cercetează cazul. rauţa, că Regele va interveni cţ rogativelc sale şi va restabili j legală, nepermiţend ca voinţa singur individ să înlocuiască i Naţiunea spune, că Sena Camera au validat mai toate 3 file, incăt ar putea crede cineJ lucrurile s’ar fi petrecut in J întocmai după cum giăsueşte Ii Sâmbătă seară, la sosirea trenului de ia Giurgiu in gara Filaret, un impiegat al regii tutunurilor a făcut perchiziţie şi a găsit la Sima Ivanciu, conductor poştal. 4050 mame tutun bulgăresc, 2300 grame tabac şi 300 ţigări austriace. S’a inceput o anchetă. Ieri s’a judecat la trib. Ilfov secţia II procesul falitului L. Hirscli, inculpat pentru bancrută. Tribunalul l’a osândit la 4 luni inchisoare corecţională. In ziarul „Romănia liberă** numeral din lo Maiu, sub titlu: „O voce de peste munţi** s’a publicat un articol de omagiu pentru Tarul Alexandra III la ziua ineoronării sale. Articolul este semnat de „Un Ardelean** şi se termină iu modul următor: „rândurile acestea, scrise de un român de peste munţi, sunt 6xpresiunea sentimentului unanim al tuturor compatrioţilor sâi.“ Subsemnatul, român născut peste munţi, in ţara Oltului, ştiu că n’am autorizat pe nimenea ca să exprime şi pentru mine asemenea sentimente, şi mâ cred dator conştiinţei mele, ca să contest exactitatea că cele scrise in acel articol ar fi expre-siunea sentimentului unanim al tutulor compatrioţilor sei. In numele sâu propriu poate ori şi cine să exprime ori-ce sentimente, căci constituţia noastră garantează libertatea cuvântului şi libertatea conştiinţei. Este insă cutezare, o tentativă indrâsneaţă a se aşa asemenea idei ca expresiunea sentimentului unanim al tuturor compatrioţilor Din pecate, buruiana tutunului a ajuns o nececesitate, do care multă lume nu se poate scăpa uşor. Mai mare pâcateste insă, ca guvernul insuşi a ajuns să exploateze această. slăbiciune a oamenilor int’un mod mtr’mlevâr neruşinat. Tutunul nu e de fumat. Cincizeci bani şi un leu un pachetaş de tutun, neîngrijit, plin de praf! Chiar tutunul de lux, 60 Iei chilogramul, e o curată boală, cumpărată cu bani scumpi ! Foile guvernul ni caută să coif alegerile de acum cu cele. din ti când se. punea in mişcare put armată şi bătăuşii. Dar prin acei se probează că acum n'au fost | rinţe ? Şi apoi nu ştie, lumea, sub conservatori, Roşii dedeau ? ei ţipau ; ei căutau găleeava cu li narea ! Mijloacele întrebuinţaţi] guvernanţii de azi sunt mai pri dioase decât bâtele. „Mijloacele chiavelice, jcsuitice tind a co naţiunea fără a avea aerul de a o fide ; îi amorţeşte toate simţiri cele nobile, fără a i silui făţiş ştiinţa; o reduce la o stare de brutizare demnă numai de un p de sclavi.......“ «-a S’n decretat regulamentul asupra servi ciuliii de intendenţă şi controlorilor mi litari. Monitorul de azi publică Regulamentul serviciului sanitar al corpurilor de trupă din armata permanentă, care s’a decretat * Altă cheltuială... S a deschis pe seama ministerului agriculturei, industriei, corner ciului şi domenieior, un credit estraordi nar de Iei 174.613 bani 67, pentru a se complecta suma de lei 494.858 bani 80 o* care s a adjudecat şi cu care urmează a termina definitiv construirea unei noui rupe la palatul regal din capitală, şi trans-Jormarea celei vechi, punendu-se in arm o nie cu cea nouă. sei, când nu este acela sentimentul unanii — al romanilor de peste munţi. Căci cel ce este ăucă cu capul infr'nn ug, daca s’ar găndi Ia un alt jug. ar da numai probă că nu merită libertatea. Din contra mu credinţa şi convicţia că sentimentul romanilor de peste munţi nu va fi nici odată nici pentru representan-tul slavismului, nici pentru al germanismului, nici pentru al maghiarismului, ci numai şi numai pentru representantnl românismului, pentru acela ce cu sinceritate va ridica stindardul naţional şi-l va susţine sus şi tare ! Am crezut că este necesar, că oste bine a se tace această rectificare, şi cred că e^te bine să se facă şi do alţii dacă nu Domnii I. Costandacbi, actualul sub-pro* feot do la plasa Şiretul, judeţul Suceava, este transferat in asemenea calitate la pla sa Muntele din acelaşi judeţ, in locul domnului Dimitrie Sinescu care române a se hiema in alta funcţiune, şi d-nu Vasile \ unceanu, fost sub-preleet, esto numit sub-profoet la plasa Şiretul, judeţul Suceava, in locul d-lui T. Costundaehi transferat. k a acordat medalia Rene-Mcrenti clasa 1 domnului Ed. Ilebert, membru al institutului Franeiei, profesor do geologie la Norbona, şi domnului Gmvani Gapellini, profesor do geologie la universitatea din Bo-lonia, pentru importantele lor lucrări ologice. n ge- partăşesc vederile exprimate din citatul nn- ar- Sa numit membri la camera de comerţ a circii onseripţinnei a X cu reşedinţa la Bârlad pentru completarea celor’ patru locuri vacante, domnii Andrei V. Ionescu, Sava Savin, Coslaclie Haraga şi Garabot Cerchez. Romanul studiază şi anali manifestul „opoziţiunilor cualis Spre a combate spusele opo; ■ in alegeri s'au comis to;w gerinţelc posibile, gazeta ofiei se servă de armele ce’i intindej altă gazetă : Romănia liberă. Ace. foae serie, că alegerile de sui] Brătianu ii plac mai bine, decât făcute in timpul Conservatorilor, organul independenţilor a scris următoarele linii : „Ei s'au ret din parlament pentru a lupta in ti tă parte şi in altă direcţiune. 0 ştie cătc primejdii, pentru stat pentru coroană, pot fi ascunse Cutele noului drapel ?“(!!) mi Romănia Liberă se ocupă cestiunea dunăreană şi si exprimă încrederea că guvernul va apt interesele terii. Resboiul W- reproduce din Peuple Roumain“ un articol, caii arată că Maj. La Regele de mii şi-a propus să modifice constituţii in modul cum vor Roşii să hlfl astăzi. I>ill I >0l»l*O£>'0îX O familie perdută — Citim in Fu^ Constanţii : La administraţia plasei Ifhşova, s’a pM sentat zilele trecute bătrânul Toader boi ian, locuitor agricol din comuna Driilil Movilă, plaşa Mostiştea, judeţul Ilfov, hf'l nând că familia lui a plecat de 4 sepui-mâni, cu carul cu vite şi bagagiu spre a eni să se stabilească in Dobrogea la satul Făgăraşul Nou, iar el râmăind in urmă sa ătăcit de ei, şi nu i-a mai găsit nici 1» Făgăraşul Nou, nici in altă parto. Presupui ne să nu li perit pe timpurile viscoloaseţă âcelele călătoriei, sau să nu li se ii ‘n* tâmplat vr’uu accident, căzând vieiimă cătorilor do rele. TIMPUL ACTE OFICIALE u 'numit in gradul do medic de regi-L clasa II in rcservă doctorul Evian I. Ue. in serviciul divisiunei 3 Bucureşti. I.nuu medic veterinar George Sălcia-îi urinar al jud. ţulni Tulcea. şi /a-| Diaconeseu, directorul punctului de Vaiiune Oancea, din judeţul Covurlui, j n rmaţi definitiv iu posturile lor. nuu Vardala Dimitrie. oficiant supe-îadul I. se confirma in postul de şef nsie din administraţia telegrafo-pos-1, zioa de 12 (24) Aprilie' 1883, in Jdomnului Iliescu Nicolae, care se (oficiant superior gradul I. ■jt confirmaţi : înu Ioan Poenaru. vechiu magistrat, ferma in postul de director al ares-ji-urţilor din Craiova, in locul dom-C. Ratescu transferat in aseme-llitate la penitenciarul Rackitoasa, in I imnului C. Constantinescu suspendat. (i inu Nicolae Strejoscii in postul de o al arestului preventiv din judeţul ui, in locul domnului Miliail Petra-aisionat. inu Lo^taohe Balta, asemenea in pos-director al arestului judeţului Rotii locul domnului Imgu Teodor tre-altă funcţiune. nastia Bastac:hi-Lupascn sau iministraţia judeţului Vaslui . Ncrone Lupaşcu, prefect şi antre-clandestin, de ori-ce iutrepriudere j cămătar impruimităud „a la petite r. rmistocli Bastachi, socrul d ini Ne upaşcu, senator colegiului al 2-lo velniţa do ia Moara Grecilor, lonopolul de a aprovisiona cea ire parte din crâşmele din judeţul tslachi Ba stadii, tini d lui Temis «stadii, cumnat d-Iui Nerone Lu ■deputat colegiului al 3-lea, adun r il creditului agricol din jude fin. cu salariu de 500 lei noi | meu Bastachi, fiul al 2-lea a dini di Bastaclii, fratele d Iui Constan-iacbi, cumnatul d-lui Nerone Eu procuror pe lângă tribunalul jude ■ţftnis Istrait, ginerole d-lui Temisto Ifcclii, cumnat cu d-nii Nerone Lu L’onstăntin Bastaclii şi Iancu Bas-hub-prefect la plăşile Mijlocul şi ■ou durea, viitor cumnat cu Con-nflBastaehi, administator la creditul d agent al regiei monopolului tutu- mi durea: frate cu Nicu Ciurea Constantin Bastaclii, deputat la 2-lea. (Pactul Socini.) FiOCESUL ORNESCU. '■■jptâ s’a terminat cercetarea apelu-inJLtat de cinci cetăţeni-alegâtori d-lui cu, ajutor do primar, pentru falş ri. orbit dintre acuzatori d-nii TTolban, Drăghiei, Ciupercescu şi Mâr- o.rtea prevenitului au vorbit d-1 a-(idele Zamlirescu. il ministerului public a fost alter-ipat de catrâ d. procuror gmioral iu şi de d-1 procuror de secţie, •'l^toica. — Nu ştim daca o idonti-> eta do vederi exista in asta clies-ie d-1 procuror general şi d-1 iui ml a durat de la orele 1 până la fi. după o deliberare de jumătate a coufirmaţ sentinţa tribunalului, 1 astfel câ faptul ce i se impuI ului de primar este de natura po- jERGARILK de cai ica a fost. ultima alergare in primata şi mult mai animata ca aceea de rândul tieeut. Timpul chiar a contribuit “ aceasta- c« ^ate ca eine-va vreiid neV 16,1(1 trol’llia tacă o bae buna de praf la şosea Lursii I distanţa 2000 m. Premiul societăţii de incurajare. Bi emiul T. 4000 Iei, câştigat de Ouiagan al d Iui col. Blaremberg. Premiul IT. 500 lei, luat do Meteor tot al d-lui Blaremberg. Au luat parte cai născuţi in România. Cursa II distanţa ‘2000 m. Premiul damelor. Premiul I, un object do artă şi j00 lei, căştigat de Canotier al d lui Marghiloman. Premiul II, 100 lei, căştigat de Charbo-nier al d-lui N. Mădoyam. Caii au fost călăriţi de proprietari. Cursa HI, Alergări de călăraşi. Distanţa 1500 in. Seria I. Premiul I, 300 lei câştigat de jud. Argeş. Premiul II. 150 lei. luat do jud. Bu-zeu, Seria II, Premiul I, 300 lei că.şligal. de jud. Olt. Premiul IT, 150 lei, luat de jud. Roma-naţi. Seria III. Premiul I. 300 lei câştigai de jud. Bacău şi Premiul fi, 150 lei. căştigat de judeţul Dolj. Au participat 10 districte. Cursa IV. Distanţa ‘2000 m Premiul ofiţeriloi Premiul I, 1500 lei, luat do d. N. Vlâ-doianu c-u iapa My-Lowe. 1) Premiul II, 160 lei, luat de d. Căp. Năs-tase Dimitr.escu cu Sylpli. Cursa V. Distanţa 1500 ni. Alergarea premianţilor pentru călăraşi care vor ti sosit intâiu sau al doilea in cele trei serii. Premiu I. 300 lei, câştigat de judeţul Olt şi Premiul II, 150 lei de judeţul Argeş. Cursa VI distanta 3000 in. 0 de religia ortodâxâ, 1 catolic şi 3 Isra eliţi. Căsătoriţi 1 de religia ortodoxă. încercare do sinucidere. - Locuitorii. Dumitru Stdea. din comuna Carapcoşti, pi. Coroda, jud. Tuto va voind a’şi rupe firul vieţei sale, luă securea din casă, fără să fie observat de nimerii s’a d„s ;n şanţu| gradinei sale, şi 'şi a dat in frunte, după ceafa şi in urma ’şi a tâeat palma din mă-na stăngă da la incheitură. După aceasta lăsat securea lângă sângele ce a curs de a mană şi luând cu ci palma tăiată s’a dus cu ia intr'o rină din sat, undo au fost surprins de oameni şi autoritate, cari Tau transportat imediat Ia spitaln din Bârlad, ■lupa ce i au legat rănile. Nenorocitul Stelea a declarat că a voit sâ’.şi ridice viaţa din cauză câ are multe datorii pe la diferite persoane, do care nu mai avea speranţa de a se putea achita, Înecat. — Locuitorul loidaehe Bandra-bur din corn. Mice.ştii, pl. Tutova, voind-i scoate uu mănzat din pârâul Valea Lupului, care din cau a ploilor urmate venise mare, s’a iiu'cat împreună cu inânza-tnl. Pieţul intrărei pentru uu membru Lu. L — Lojile Ln. 6. Preţul intrării pentru un introdus Ln. 2. — Lojile Ln. 12. Biletele de intrare şi lojile se vend la Preşedintele Societâţei d-1 1. Weiss, Palatul „Dacia-Romania“ şi la d-nii G. Maugsch, N. Zoner, C. Nicolau. Giuvaergiu, Calea Victoriei 10, iar lojile numai la d-lui I. Weiss. — In seara de producţiune se vor vinde bilete numai la persoanele introduse şi pe garanţia unui membru. D-nii membrii sunt rugaţi a purta insignele Ia această producţiune pentru a se distinge. începutul proilucţiunci la 81 2 ore seara precis. + Premiul subscriitorilor Premii I, 4000 lei, căştigat de Canotier al d-lui A. Marghiloman. Premiul II, intrările 200 lei căştigat de Pilgrim al d Im Blaromberg, Cursa VII Stecple Chase. Distanţa 3500 m., 8 garduri de 4 picioare înălţime, o gârlă, 2 barieri ş‘un şanţ. Premiul I 4000 lei daţi do M. 8. Regele câştigat de Mignonette a d-lui Gr. Cantacuzino. Premiu II, intrările până la concurenţă 500 lei, luat de Doreen a d-lui M. Lap-tow. P. S. Dupe finele alergărei s’a tras Ia Iot Canotier şi ’1 a câştigat d. A. Laptov. Din Districte Ploile. — Ne intreruptele ploi ce au urmat şi urmează au adus şi aduc pftgubi simţitoare. Drumuri, poduri şi podeţe sau stricat de pe toate direcţiunile drumurilor din judeţul Ncamţu in cât chiar comunicaţiile au fost întrerupte. Arăturile de primăvară au întârziat şi bieţii săteni se ved expuşi cu siguranţă a fi lipsiţi de pâine, căci ne putând ara şi semăna Ia timp, nu vor putea avea pentru anul intreg zilnica hrană. Este de dorit câ in asemea circumstanţă să se iee măsuri ca sătenii să facă pe lângă semănătură porumbului şi alte semănături prodncătoaro, cari pot servi do hrană, dar cari au calitatea de a produce şi in cazul când nu vom avea o toamnă lungă şi călduroasă. Zăpadă. — In ziua de 0 Maiu a. c. pe :ănd prin oraşul Piatra ploa şi se simţea liceală; in munţii din inprejurimile acelui oraş au picat zăpadă, care in dimineaţa zilei do 10 Maiu, era destul do mare. Mişcarea populaţimii comunei urbei Bârlad, de la 7 — 13, a fost următoarea după ţifrcle estrase din oficiul stârei ci-ile : Născuţi 13, din care 5 băieţi legitimi, naturali şi 6 fete legitime; 8 de religie ortodoxa şi 5 israel!ţi. Morţi 13, din care 8 băieţi şi 5 foniei ; Inundaţie Apa Ciorogârla viind marc si inundând mai multe case ale locuitorilor din satul Ciorogârla, administraţiunea a tiiinis imediat la faţa locului pe inginerul judeţului. însoţit de sub prefectul plaşei Sa-liâiu, caii au luat loato inesurile. cuvenite pentru apărarea locuitorilor inundaţi. Surpare. - Din caii a ploilor urmate, fiul Argeş viind mare, in dreptul comunei Burleşti din judeţul Ilfov, s’a surpat malul până in aproprie de căte-va case ale lo cuitorilor din acea comună, eari au fost nevoiţi să so strămute do acolo fără a suferi alte pagube de cât stricarea caselor Apa a început a scădea. Accident.—Canalul, in construcţiune la casele d-lui Pastia, din Iaşi, prebuşindu se a înmormântat po trei lucrători. Imediat li sa venit iu ajutor; din nefericire insă, după dosgroparea nenorociţilor, unul s’a găsit mort şi cei alţi doi greu răniţi incut fur imediat transportaţi la : pitrxl. AII, accident. — La Copoii, dărâmându-so Vinei i dimineaţă o gheţărie, a mai siîleit de asemenea şaso lucrători, cari, au fost transportaţi imediat la spitalul St. Spiridon, spre a li se da ajutorul cuvenit. î ci fornmţi ia cai Astăzi, 1? c. s a celebrat, in bi serica Scrindari, un Tc-Doum pen trii incoronarea Maj. Sale, imperatu. tuturor Rusieloă, ce a avut loc la 15 ■. in vechea Capitala a Iiusici, Moscva. m Te-Deum a fost faţa d. priin-mi-nistru, mai mulţi domni miniştri, întreg Corpul diplomatic şi uu immc-i os public. Apoi sau primit vizitele do felicitare la ambasada imperiului rus. NOTl BIBLIOGR \EK'E Almanahul „României juno“ din Viena a apărut şi se afla de vunzaro la Societatea „ Romania jună“, Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 fiorini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi slrolnătate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Elemente de Drept natural sau Fi-losofia Dreptului, de Christodulo I. Suli-otis, doctor in filosofie şi litere, doctor in drept, avocat. ŞTIRI TEATRALE Miercuri viitoare 18 Maiu se va da la Teatrul Naţional o representaţiime in beneficiul veteranului artist M. Millo. Programul oste foarte atrăgător. Se vor juca piesele : Bărbatul care ’şi ucide fcmeca, comedie vodevilâ in 2 acte. Boui nepricopsiţi, comed. vodev. intr'-un act. La Teatrul Dacia,—Marţi, 17 Mai, se va juca piesa : Mărirea şi căderea unui om politie. J). So zice că s’a comis o noregularifate in Cursa IV-a şi au protestat concurenţi contra d-lui Vlădoianu. Societatea p1iilftriiioiiicâ„LYRA“ Sâmbătă la 21 Maiu (2 luiiiu) 1883 va avea loc in SALA Şt GRADINA OERHETT A 18-a. Serala mnsicala-lcatraîa-flansata Programa. — Partea I. ( I.) Oiivertura din „Stradella" de Flotow. (2.) „Ileimliclm Liehe", Gavoll.o do I. Reseli. (3.) Rapsodie de Liest, execiilat de iVI meBertha Wieder. absolventa do la conservatorul din Viena. (4.J Finale din „Lucia de Lammermoor" de Donizetti. (5. a) „Rosmi aus dom Sii-deu“ W’alzer da I. Slrauss. h.) .higer-Marsch dc Mnnkelt. Partea JJ — Umplut orbeşte. Comedie in J act de A. v. Kotzebuo. Partea III. — O Spannă. Comedie originala intr’un act de d-uu Ştefan Velescu. Partea IV. — Dans. Toate piesele de (Irchostra şi Theatni esecutate do membrii societăţii (Diletanţi). Intre acte musica regimentului 21 de. dorobanţi sub conducerea d-lui. capelmaistru CRJ.TOC1IV1L va executa cele moi plăcute piese. Societatea „Corpului didactic/’ Conform Art. 22 lin Statute, domnii membri ai acestei Societăţi, sunt invitaţi a sa intruni in Adunare Generală, pentru ziua de 25 Maiu orele 7 jiim. p. m. in localul liceului St. Sava. Ln ordina silei vor fi : 1. Alegerea de noui membri in consiliul do Administraţiime : 2. Modificarea mai multor articole din Statute : 3. Chestiunea localului Societăţii. Preşedinte 15. Boerescu. •lainica soţie, copil, cumnaţi, cumnate şi nepoţi, pătrunşi do cea mai adanca durere pentru porderca prea iubitului lor soţ, părinte, cumnat si uncliiu IOAN JIPPA INGINER încetat din viaţă Ia 17 Maiu ora a. m. in etate de 68 ani, vC roagă să bine-voiţi a asista la ccre-moniafunebră, care va avea loc mfii-ne Mercuri 18 Maiu Ia domiciliul său strada Bucur No. 12 Ia 10 orc a. m., de unde cortegiul va porni la Monastirca CăldăruşanT. Numai 4 rcpreseiitaţiinii IRC DE 300 PURICI DRESAT! m GRĂDINA RAŞCA începutul la 8 ore seara. Azi, marţi şi mercuri. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No 60. Strada Lipscani. No 60. Pe ziua de 17 maiu 1883. „NAŢIONALA» SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in contra pagubelor dc grindină venim a atrage atenţiunea d-Ior agricultori a supra mărci importanţe a acestor a. sigurări, comunicând tot-d'odată că am înzestrat pe agenţii noştrii din toata ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea şi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie decis de a menţine ca in amil Irccut participarea asiguraţilor cu /5% ln că-Şligid net, ce va resulta din afacerile de grindină din tară. Aducem această I» cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, dupe ce sau putut convinge in amil trecut de stric-te|„ Renta Română l'erpetnă , 6l,j„ Obligaţiuni de stat. . . 0o(o Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o , Monicipale .... 10 fr. , Case! Pensiunilor 300 1. Solo Scrisuri funciare rurale. . 7ojo .» Scrisuri Rurale.. . . 5o[o Scrisuri fondare urbane . . > , , 7°[° » » , Impr. cn prime line. (20 1 b.) Acţii Bâncei Naţionale Române 2301 » » Soc. cred. rom. 2i0 I. Rom. de construcţii 5001. de Asig. Dacia-Kom 300 1. > Naţionale 200 1. » > » > < 9 9 DiTerse Anr contra argint. . . » * Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. Mărci germane. .... Bancnote francese. . . (Jump. Veno 92 [ 925/. 9H/ 92'/ 98 u 99'i, 103- 104- 86'/, 87- 226--- 231- 92'/, 92r/( 1043(, 105', 891|, 901/, Wh 100'i. 1033/4 104i|5 31',. 32i,.. 1360 1370 224- 226- 524- 526- 370--- 372- 233- 235 2- 2 >|4 2--- 2 '[< 2103|, 2.12- 1 23, 1.25- 99'lal lOO'/j G. DANIELOPOLU AVOCAT S a mutat in Strada Bcrzi No. 78 BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. C- G. DISSESCU srt biiteranâ No. !i. s a inu-Slrada ESPOSITIUNEA AMAN este deschisă in toate zilele de la I" -4 ore in Curtea Biscricci Sta-vropolcos. D-nu Doctor Boicescu s’a mulat Str. biiteranâ No- 15 bis. (In (aţa Biserici Luterane). Doalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant do medic secondar in Viena m chuice'e lui Braiin (hoale do femei şi taceu) şi a lin llohru (Sypiiilis şi hoale do piele Consultau,,ni_ de la 3-5 ore p. m. otiada Decebal N. 20 (indo.suI liirâţiei.) TIMPUL LA CAVALERUL DE MODE ii C/D CD «=c oo co CD C/5 CC C_3 I O IO o o C_ co Q, CD «tn CD vl/} ri o < O O ■ IO Pentru sesomil de Primă-vară şi vară am primit „din propria noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment deaHaine pentru Bărbaţi şi Băeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal. Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. Redingot şi Gilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. MAGASIN fondat in 1879 vis-a-vis de Tetrul Naţional Bncareşti lv£_A.<3-^SHsrTJL ___ DE COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAND VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public ca pe lungă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mat bune case următoarele Blufuri fine. Aniset dublu de Olanda. Auiset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de laţBayona. Bcnedictin-Bitter de China anlifebric. Biter din via Frovidenzei anti Coleric. Chartreuz. alb. galbin, si Verde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Viinand Fockin Piperniint. verde, galben, si alb de la Get. Freres (lin Francia, Cognac vienx, Cognac lin cliampagne, din Cognac. Liqneruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard,din Bordeaux. Renu-mitaMastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac Khum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios.' Cu stimă, D. G. MO”IANU. PETRACHE IOAJN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-â-vis dc palatul gal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente; brănzituri străine şi indigene, precum : lloquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Creme de Holande, Stilton, Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate, de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină. osesc mereu stridii proaspete de Ostandaşi Constantinopol, Icre proaspete, moi şi tescuite ne morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri cliinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In curănd sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vânzare cu ocaua vin roşn si alb de cnalitate superioară. Preţuri' foarte moderate cari desfid ori-ce cvncuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,[va^rfimăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitatea măriei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. «{(•v O O «))>|»O■««(•)» 'O (((•»»'■ A deverata EAU ALLEMANDE COMPUS. Dl LESUEUR y Face sa dispară pistruele, • hnpsdecă sbărciturile, A albesce şi indulcesce pclea. Ş O GASTELLIER, Parfumeur-Chimiste O 47, rue de la Chaussee-d’Anlin, PARIS SI LA TOŢI PARFUMORI ŞI COIFORI pentru a ie păli de ori-c« contrafacere, a exige marea Fabrieei dl mai lai = 6 • o •< o • o •' o «<•'' o SARA CIA SÂNGELUI FRIGURI. BOALii NERVOASE VIN DE BEL LI NI CU QU1NQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, febrifngiu, antinervos vindecă afecţiunile scrofu'oase, friguri nevrose, diare crenice, colori palide, neregularităţi a săngelni; ec -onvine specialmente copiilor, femeilor delicatelj persoanelor in vârstă şi acelor slăbite de boală sau de excese. Adli. DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis, 90 Paris ji principalele farmacii din romănia şi străinătate A se cere pe etichete Timbrul guvernului sez ji semnătura J. Fayard. Preţul 4 fr. fran INSTITUTUL MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTĂ ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, B.| Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, jlnhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-I viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-j cale. SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur..................;3.— I 1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,50g ciment pentru! medicamente.............. 2. — 1 1 duşă rece sistematică . . „ 1,508 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt desclns< in toate zilele de la 7 ore dimineaţa] pănă la 7 seara 2. Pentru Dame, insă băile de abur oj dată pe septfimănâ Vinerea, la 6 ore di-j mineaţa pănă la 1 post-meridianş. Preţurile la secţia medicală conformi rospectului. Direcţia. BALSAMUL DE MESTEACĂN al I ,i ; XlilEL — Simplu numa; sucul vegetal, care curge din mesteacăn cănd trunchiul hi se perforează, este de cănd ţineomenirea in minte, unul din mijlăcele e mai întrebuinţate pentru infrumuseţarea feţei, când insă acest snc se prep chimicejte in nu balsam, atnnci ’şi căstigă proprietăţile sale şi efectele sunt admirabile. Dacă se spală faţa sau alt punct al corpului atunci până dimineaţa se des mici fragmente de epiderm, râmănend pelea albă frumăsă şi fragedă. Acest balsam indepărtezâ creţitnrile şi Semnele de vărsat, dănd fisionomie june ; pelea câştigă in albeţă, frăgezime dispărând in cel mai scurt timp tele e vară, aluniţele, coşurile, roşaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pe PREŢUL UNUI VAS FC. 4. 50 CTM. Pentru vânzare in detail in Bucuresci la d-nii Carol Gersabth sui de I. Ovessa, Martinovici dt fii, Ghiţă Pencu, G. Rietz, George Martinovid Paul Coiffeur, lângă Vasagiul român, N. Niculescu, 1. N. Ardeleunu şi in far nun D-lor Zurner Thois, Citiră, Dimbovits, KieresVer, Witting, Schmettau. — In Galaţi-, Pharmacia St. Gheorge a d-lui Marino Curtovici si la Pharmacia domnească a d-lui Bt Curtovici. In Craiova i Aug. Heberling.— In Slatina : A. Yfinter Pharmacist.—In diurn M. Binder Pharmacist,—In Vloesti: S. Schmettau si G. Sigmund Pharmacisci,— In P\ Weber Pharmacist. — In Brăila : G- Cauffmes, şi in Focşani : M- F. Pemer. * -4 I ji>* !* -,|Sf Maladiile nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRACIE 6R0MURULUI LAROZE SIROP SEDATIV de cdje de portocale amari preparat cu BROMURUL, DE POTASSIUM De către J. P. LAROZE, Pharmacist PARIS — 2, rue des Lions-Saint-Paul, 2 — PARIS ii* 1 I oii Bromurul de Potasslum Laroze este de-uă puritate absolută, condiţiune indispensabilă pentru a putea obţine efecte sedatlve şi oalmante asupra sistemului nervos. Topit In Siropul Laroze, de coji de portocale amari, Bromurul este întrebuinţat In mod universal şi reeomandat de toţi BROMURUL medici pentru a combate, mai cu deosebire,, şi de-uă manieră sigoră, afecţiunele nervlss ale Inimei, ale căilor digestive şi respiratorii, nevralgiile, epilepsia, histeria, mata- | dia numită jocul St-Guy, insomnia şi ccn. vulsiunele copiilor In timpul dentiţiunieti intr’un cuvânt tdte afecţiunele mrvdie. LAROZE se află In peposit, In tdte pharmaciile bune unde se mai pdte găsi şi SIROPUL DEPURÂTIV «jf IODUR de POTASSIUM! fdrle folositor conlra afec(iunelor scrofulâse, cancerdse, tumorilor albe, băle ale singelui,^ accidentelor sifilitice secundarii şi terliare, etc I. HERTKR ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysi mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc. — Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictară originale de venzare. Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’bonorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s'assurera iacilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat uaturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou Ţouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. A SOSIT LjjA MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LOI SINCER ^ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME. premiate Cu 150 tnedaile jjrimQ PARIS/,; 18 18 $ ’f-’ •" rr —• 55 rate lunarei -5 -