I DUMINECA Hi IANUARIE 1883. Ailiiiini^tvaţia, Caleii Vietoi •iei Nr. 32. ANULAL vru.—No. 11 ABONAMENTELE n« toată ţara, pe an. . -10 IpT , p. ri luni. . 22 lei , pe 3 luni. . . 12 Iei 1 .Liiianiditvle te priimeec la Idininietraţie I — Un nniner 15 bani. timpul REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . . 1 50 . , II .... 2 50 . Aiinţnrili ui Inaerţiile ea primeac Hacoreştl , la Admimatraţia aiarnlnt la Tlena, la binronrile de annnţnri Beinrit Schalek, Wellaeile 12;—A. Oppelilt, Stobeb-atein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Mannscrlsele nelmprlmate se arii ^isrxjnsrcixj Administraţia ziarului „Tini fpal“ trecând asupra D-lui N. Min-li‘scu, d.d. abonaţi sunt rugaţi a „o adresa la tipografia sa, din Caftea Victoriei No. 32 pentru reinoi-ijrea abonamentelor lor. Asemenea < sunt rugaţi a se adresa la d-nu Miulescn domnii cari nr voi să \ publice prin ziar nnunciuri snn ilreclnme. ADMINISTRAŢIUNEA V Bucureşti, 15 Ianuarie 1883 Tn şedinţa Camerei de la 12 Ianuarie curent, euoeasiunea propunerii de revizuire aart. 105 din constituţiune, care dă in compe-linţa juriului delictele politice şi de presă, d. X. TTeva a găsit de cuviinţă se aeuse partidul conservator că este inimicul libertăţii presei. D. Al. Lahovari s’a grăbit să relevcze această acusaţiune ne socotită şi să dea ilustrului cumulard lecţiunea ce merita. Publicăm mai la vale discursul pronunţat cu această ocasiune: I). Al. Lahovari D-lor deputaţi, vC rog să ’mi permiteţi a zioe căte-va cuvinte asupra acestei < estiuni a libertăţii presei in raport cu partidu conservator şi cu persoana maa, ca re a fost trasă in această desbaterc D-lor deputaţi, este o mare con tradictiune in cuvintele D-lui Eleva Pe de o parte D-sa declară că parti dul conservator este inimicul lrberti tei presei, că a pus in închisoare pe jurnalişti şi că a încercat să suprime I această preţioasă garanţie pe care | Constituţiunea a asigurat’o tutuior I Românilor la rând, pentru că toti Românii la rend sunt in oposiţiune sau la guvern, şi dacă cei de la guvern nu pot să preţuiască libertatea presei, simt mare trebuinţă de libertatea presei cănd sunt in oposiţiune. Iar pe de altă parte D. Fleva declară că n are nici o teamă dacă partidul conservator va veni in majoritate in viitoarele Camere, că acel partid nu se va atinge de libertatea presei; şi D-sa, pe basa aceste i in-crederi, i remite in mână art. 105 din Constituţiune, care garantează a-eeastă libertate. Sentimentele D-lui Fleva sunt mai bune de căt cuvintele D-sale. şi încrederea pe care ne-o arată in fapt desminte cuvintele ce ni le adresează pentru trebuinţa unei rele e.ause pe care o apără. D-lor, partidul conservator nu a atacat libertatea presei, $i dovadă că nu a atacat'o este că ’i-a menţinut singura garanţie serioasă la care pre după o vechii! lege ruginită, dar nc-desfiinţatâ cu toate acestea. Iiind-că ju-risdietiunea juriului acopere cu pro-teetiunea sa toate delictele şi chiar toate crimele de presă, nici o ţară nu s a bucurat mai mult şi intr’im mod mai sigur decât Englitera dca-ceastă presă liberă. O voce. Arestul preventiv. I). Al. Lahovari. Voiu veni şi acolo. Constituţiunea noastră care era atăt de prevăzătoare pentru presă, a ăsat două lacune : cea. d'ăntăiu, in privinţa dotenţiunei preventive a jurnaliştilor. Ori-ce aţi zice d-voastră şi cu toate legile speciale pe cari le-aţi face, îngrijirile domnielor-voastrc de astă-zi arată că nu sunteţi de loc siguri, că Constituţiunea ar li prevăzut ceva pentru a popri arestul preventiv iu materiă de presă. D. Fleva. Aveţi dreptate. D. Al. Lahovari. A doua costume ne-hotărâtă şi dubioasă, cum iarăşi aţi recunoscut'o. do şi ou sunt do părere că este mai puţin dubioasă do căt cea d'ăntăiu. c aceea de a se şti cine are să judiec daunele interese cari să cer do la un jurnalist, cănd nu se pune cestinnea pe terănml penal, cănd nu se adresează cine-va la o instanţă represivă. Acestea sunt cele două cestiuni dubioase şi pe oare foarte bine veţi face dacă veţi putea să io clasificaţi in viitoarea Constituantă. Apoi, d-lor, dacă in şapte ani căt a fost, la putere partidul conservator şi in caşurile cele mai gva\e, cân i s a insultat iu modul cel mai ne demn persoana Majestăţei Sale, dacă s'a. făcut do două ori arestări pre ventive do către judecătorul dc instrucţiune nu după ordinile ministrului, apoi d-voastră guvernul libera aveţi meritul de a fi inventai cea l aită cestiune, aceea de a lua daune de zecimi şi de sute de mii dc franci Fi bine, d-lor. intre arestul preventiv, care nu se poate prelungi nici odată mult timp. şi care face pe jurnalist să treacă pe un piedestal de martir şi să fie înconjurat de o au reolâ. şi intre procedarea d-voastr; de a lua jurnalistului 20,000 şi chiar 100,000 franci despăgubiri civile, de a i lua toată starea lui, chiar pănea din gura copiilor, ce e mai dc pre ferit ? Care e mai inspăimăntător: sis-temui partidului conservator sau d-voastră ? O voce. S’a luat multe măsuri rele sub guvernul d-voastre. D. Al. Lahovari. Daca se vor li luat măsuri role in contra presei sul) o-uvermil conservator nu este nta im luat şi sul) a putări, căci acusalorii pot devoui la răndiil lor rcusaţi, şi poale mai pe drept,... II. Gr. Eliad. Dar eu Şonţu ? T). Al. Ijnhomri. D. Şonţu a fost radus înaintea nuni consiliu profesoral, şi sa zis că se trămite înaintea jurisdicţilinei sale naturale: dar atun-■i ar trebui să prevedeţi şi cazul a-eesta in Constituţiune. Şi ce fapt a comis acel jurnalist? Un fapt dc necuviinţă, pe care eu nu’l aprob. Dar acelaşi fapt a meritat altui jurnalist ' decoraţiune. Şi cănd veţi pune a-ături versurile d-lui Şonţu eu invectivele sângeroase ale d-lui Orăşanu. veţi recunoaşte că mi aveţi drepntl să fiţi severi pentru unul. pe cănd )c cel-l'alt laţi decorat. Fie care are in mintea sa infamele insulte aduse Capului Statului şi familiei sale; şi, ceea ce este mai grav, aduse personal nobilei Sale soţii, Reginei. Şi cănd aveţi la pasivul d-voastre asemenea fapte, veniţi şi ne aruncaţi nouă a-cuzatiuni, fiind-că nu vi s’a răspuns cum trebuia! Dacă ne aruncaţi mă nuşa chiar in privinţa presei, noi o rădicăm şi incă odată repet că sunt generos cănd voiu zice că suntem (|iiittc. Este o bibliotecă întreagă ce s’ar face din incultele d-voastre adresate Tronului, şi niALumai de către oamenii de rând. da^Aţjtiar de acei cari stau pe ham-a,' ministerială... v puţin adevărat că s an luat. şi sm. d d-voastră- mult niai iele, şi ast ie fiind nu numai că suntem quittc, dar incă mai aveţi do dat ceva îndărăt Dar nu e numai atăt; nu s a tradus înaintea tribunalelor corccţionalo sub nu s a con sa are drept, adică jurisdictiunea ju- , guvernul d-voastiă, şi nu (,)nta riului. Libertatea presei este o ces- damnat d. Lerescu ? - de Oier) era la dreapta Im- principelo Lnvanotl' la străn- Tzogyeny. pârâtului , ga lui. După masa d. de Giers sa dus la Operă. Pesta 25 ianuario.—Se anunţa inlr un mod oficios ca Tisza n'a promis d a prezenta un proecl de lege spre a face căsa- CRONICA Aseară s'a dat balul constructorilor iu sale Dacia. Lume multa. S’a urmat. întocmai dnpG programul publicat zilele trecute. La 12 juni. s’an ridicat loastele. Cel d’ăn-taiu a fost al d-lui colonel Semne, organizatorul caprărielor in alegeri, care. in vederea apropierei alegerilor dela comuna, a crezut ca e bine să facă propaganda. Demagogul şi la petrecere şi Ia bal. or unde, trebue sa fiica politica de gaşca. Dupft densul au urmat alţi câţiva preşedinţi ni altor societăţi cari au închinat pentru prosperitatea societăţii constructorilor. Vom rezuma, de curiozitate, in uduI din nnmerile vii-toaro, sublimele şi de mare merit (?!) toasturi ale câtorva politiciani dc meserie şi agen(i electorali. Trist ensâ este—şi mulţi au recunoscut-o—când politica este amestecata cu multa rftutafe intr'o societate. Acea societate se desbina, se distruge, in loc de a progresa. Dar, ce voiţi ! este destul a spune că era mult inveţaful. oratorul colonel al baionetei inteligenţei. Din parte-ne sfătuim pe societari a se ţine departe de intrigele de partid, sa dea mâna cu toţii spre a lupta contra adevăratului inimic, căci numai unirea face puterea. Să lase deoparte politica caro nu face decât a’i distrage dela datoria lor. * Pentru azi o simpla observnţinne sau întrebare vom face onorabililor edili. Dat-au dumnealor ordine măturătorilor ca sa arunce gunoiul sau zăpadă pe liniile curătato ale societăţii Tramvaiului 9 Yu înţeleg atâta lucru ca cel eo’ţi murdăreşte prispa casei e pasibil do pedeapsa ? In loc d’a căuta, in asemenea ocasinni, a o ajuta, educând prin aceasta înlesnire publicului, nnor. Primărie nil doreşto poate decât numai şicane, pentru ca, la ivirea unui nou diferend, să se poată plăti iar câteva mii lei arbitrilor. — Rugăm deci pe onorabilii dela Sfat, să se sfătuiască spie a vedea daca nu oste nedrept ceea ce se face Societaţei tramvaiului şi să dea ordine in consecinţă ; căci liu do geaba vor li fost infiinţate acole bă răbaie de căruţe, de cât pentru ridicarea gunoiului şi a zăpezii, iar nu pentru sema-narea lor pe şinele tramvaiului, impedioând prin aceasta chiar circulaţiunea. * Societatea studenţilor in medicina din Bucureşti serbează Duminica, 16 Ianuarie, al 8-lea an de la infiinţarea sa. Cu această ocazie, preşedintele va face o dare de seamă despre mersul societaţei in cursul a-nulni expirat, iar d. I. Corsin va intreţine pe public cu disertaţiunea premiata: „Despre teoria germenilor din aer, aplicaţiuDile sale in hirugie. * Dunărea a inghieţat la Brăila şi la Ghe-cet. Alai mulţi inşi au făcut încercare de au trecut dincolo pe ghiaţâ. Asemenea ea este ingheţafâ la Giurgiu. * Aflăm că Elevii şcoalii normale superioare, din secţiunea ştiinţifica, din causa relei îngrijiri, ar fi remas fără haine. Nu credem ca tocmai acum iarna Râ fie timpul oportuni pentru ast-fel de economii. * Colegiul I electoral pentru consilieri generali, de la judeţul Gorj, este convocat din'nou, in zioa de 12 Fearuarie 1883, a se intiuni, la orele 10 de dimineaţă, in localul comunei de reşedinţă, ca să aleagă un membru la vacanţa ceesista in consiliu Colegiul II electoral pentru consilieri ge-m-rali. de la judeţul Xeamţu, este convocat, in zioa de 12 Februarie 1883, a se intru-ni, la orele 10 dimineaţa, in localul comunei de reşedinţă, ea sa aleaga un membru in locul decedatului Nicolae Calmuschi. * D. Ştefan Atasilescu, directorul prefectu-rei judeţului Râmnicu-Sărat, este insărcinat a gira afacerile acelei prefecturi, până la numirea titularului. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de ieri s’a citit doă comunicări ale uamerii şi s’a votat mai multe indigenate. Camera La ordinea, zilei a, fost discutiunea generală asupra revisuirii eonstituţi-unii in a doua cetire. I)in Dobrogea Din Constanţa cu data de 7 Ianuarie se scrie Poştei următoarele : „Emigraţiunea Musulmanilor din judeţul Costanţa continuă şi azi, de şi mai incet. Causa principală, dacă nu unică a acestei mişcări este aplicarea legei de lecrutare In adever Musulmanii din Dobrogea s-au crezut că sunt un element indispensabil pentru tara noastră; şi indatâ ce se ineerca vr-o reforma sau li so impune vr-o sarcină. ameninţa eu emigrarea. Aşa au urmat tot dea-una, dar mai ales de cănd a început recensimentul reorutaţiei. Trebue a se sci inse ca nu emigrează cei cu stare, ci numai do acei ce au foarte slabe legături cu Dobrogea. Dar chiar din aceştia mulţi s-an întors innpoi, după ce şi au cheltuit puţinul ce au avut prin Constantinopoli. Cat despre Tătarii emigraţi, nu se prea vorbeşte bine ; ei regretă uşurinţa lor. In toi caşul inse, convingerea mea este că emigraţia musulmaniler va inceta cu timpul, şi dacă nu in al doilea dar in al treilea an al reerutărei, de sigur vom avea chiar voluntari dintre credincioşii lui Mohamed, numai ca ofiţerii noştri instructori să se poar-to bine cu ei. De căte-va zile sullâ un vânt ingrozitor şi valurile înărei sunt şi mai ingrozitoare. Baia damelor, o lucrare solid construită diu pari de fer a fost distrusa cu desăvârşire do văluri, materialul de lemnărie aruncat şi inbucâţit ca surcelele. Această bae costa 8 mii franci, deosebit de zidul şoselei ce con-duco la bai şi care costa asemine 2 mii franci. Şi acest zid e cu totul distrus. Da- TIMPUL ca acel ce traia pe malurile Damboviţei şi Dunărei nu impunea consiliului comunei local sa construiască baia la locul unde a fost, comuna n ar fi perdut peste 10 mii franci. Am dori ca aceasta veste sa ajunga la Brăila, unde se afla. Fâcănd şoseaua, el a avut in vedere ca la caşuri de incendii, sa se poatft lua apa, fara sa scie ca marea nu se laşa de cat rare ori ca sa iei apa din ea, şi ca aceasta apă nu e tocmai un mijloc bun de a stinge focul ca apa dulce. Gât timp prefecţii se vor amesteca in administraţia comunelor, iuţelegem in detai-luri, aşa vor pâţi comunele cum a păţit Constanţa aeuin.“ REVISTA ZIARELOR Naţiunea. trccAnd peste toate cestiunile zilei, ori căt de importante ar fi, vorbeşte de instrucţiunea şi e-ducaţiunea publică. Delii deslegarea acestei cestiuni capitale se aştepta să apară lumina adevărului asupra atăto1' puncte de intrebare, de cari se pasionează spiritul public. Avem lipsă de educuţiunea politică şi de caractere civice. Vedem numai interes personal şi egoism mărginit şi de aci şovăirele politice. Deci aleşii ţerei să se gândească la mulţimea, ce nu ştie a’şi exercita drepturile politice; să se gândească la scoale, la întinderea luminelor in popor, fără cari nu putem vorbi de votul universal. Numai şcoala este mintuirea noastră 1 Binele Public, vede cu satisfac-ţiune, că toţi bărbaţii luminaţi işi ridică vocea contra completului urzit de d.d. Brătianu şi Rosetti. Apoi „Binele Public1* reproduce din „Pactul Social1* liotărirea luată de partidul democratic liberal din Moldova in faţa uneltirilor pseudo-libera-lilor. Românul constată importanţa alegerilor comunale din ţeară şi apoi, prin fraze goale, se încearcă a paraliza acuzările întemeiate ale opoziţi linei contra celor dela putere. — „Românul** tot mai speră, că alegătorii vor putea fi amăgiţi şi de astădată 1 România liberâ e ingrijată de soluţiunea ce se va da cestiunei dunărene, dar cu toate acestea speră că nu se va putea impune unei naţiuni să'şi văndă artera ce duce sângele vieţei in trupul seu. Presa franceză a inceput să încline către noi şi opinia publică europeană e favorabilă României, numai Austria face tot posibilul ca să remănă vecinie stăpâna absolută pe toată Dunărea. Insă: „guvernul să fie înţelept şi hotărit ! Râsboiitl AV. face apel la presa independentă să semnaleze ori ce proecte, ce ar tinde să ruineze pe unii in profitul altora prin procedări necorecte de bursă, cea ce se face pentru că sunt amestecăţi in asemeni daraveri oameni dela putere şi amicii lor. Altfel cum ar deveni milionari ? 1 Din Districte Ameninţare. — Zilele aceste, d-nu I. Ettinger, bijutier, din Galaţi, piiuii o scrisoare prin care era poftit sa pună in zidul Parcului Regal 1000 de lei, căci la din contra viaţa sa este ameninţată. După căt am aflat, d-nu Ettinger n’a depus banii ce i s'au cerut, ci a rugat pe d- 1 nu poliţaiu ca se fie interpretul regretelor sale către societatea anonimă că nu poate satisface cererea ce i-a făcut. ACTE OFICIALE Consiliul judeţului Neamţu este convocat in sesiune extra-ordinarâ, pentru zioa de 10 Februarie 1883, spre a se ocupa cu obiectele următoare : a) Să se pronunţe asupra cestiunei dacă urmează a se mai face in viitor reţineri din salariele funcţionarilor judeţeni pentru pensii şi cat anume ; precum şi asupra reţinerilor făcute in trecut pana in present de la asemenea funcţionari : b) Să autorise facerea necesarelor virimente de fonduri in budgetul judeţului pe eserciţiul 1882 — 1883. Consiliul judeţelui Dorohoiu este autori-sat ca, in actuala sesiune extra-ordinară, să se ocupe şi cu formarea tarifului de preţul muncilor agricole, cerut de art. 23 din legea tocmelilor agricole. Consiliul judeţului Covurluiu este convocat in sesiune extra ordinară, pentru zioa de 7 Februarie 1883, spre a se ocupa cu obiectele următoaie : a) Sa destineze fondul necesar din care să se plătească costul aducerei apei la casarea călăraşilor ; b) Să se pronunţe asupra planurilor şi devisurilor pentru construirea casarmei regimentului 11 dorobanţi ; c) Să autorise facerea nocesarelor virimente de fonduri in budgetul judeţului. pe e-serciţiul 1882 — 1883. Consiliul judeţului Bacău este autorisat ca, in sesiunea sa extra-ordinară de la 27 Ianuarie 1883, să se ocupe şi cu obiectele următoare : a) Să destineze modul şi mijloacele pentru laeerea întăririlor de apărare a şoselei judeţiane şi a podului după apa Taslâu-Ma-re, dintre Scorţeni şi Tetzcani ; b) Sa se pronunţe somaţiunei făcută de arendaşii moşiei Chetrişu, proprietate a judeţului, prin corpul portăreilor tribunalului local, prin ca- re cer de a li se da un alt parchet de pădure, in locul celui destinat pentru anul trecut 1882 ; c) Să reguleze ceşti unea privitoare la suma de lei 8,5 li, bani 57, ce şcoala de meserii a judeţului urmează a o îambursa casei judeţului. Patru persoane omorite Către „Pesf. Journ.** s’a scris dela Sez-gedin următorul cas infiorător : „Dl Ftizesagby, arendatorul,, Pustei mici Nemes-Ladânyi se afla alaltă seară (in 16 Ian. n.) pe la 9 oare la cină cu soţia sa, cu unica sa fiică şi cu mirele acesteia, cănd de odata uşa se deşchide şi cinci feţe de om mascate şi înarmate intră in casă. D-l Fiizesaghy şi presumtivul său ginere au sărit indatâ dela locurile lor, in momentul cel mai de aproape, inse banda i a incungiurat şi pe ei şi pe femeile din familie, arnncându-le legate fedeleş la pământ. Lotrii cerură cele cincisprezece mii florini, cari scieau ea d-l F. promiţăndu-le ca zes tre trebue se le aibă in casă. Arendatorul intâria că aceasta nu este adevărat şi nu scie cum s’a putut respăndi faima aceasta in pustele învecinate. Lotrii stăruirâ pc lângă pretenţiunea lor, cărei i dederă pou-deranţâ prin maltratări barbare şi văzând că nici aceste nu folosesc nimica, pentru că banii erau in faptă incă in casa de păstrare, lotri au despoiat toate patru personale in toată forma. Cu ce precauţiune au proces lotri se vede din impregiurarea, că le a succes a lega mai ăntâi servitorimea, fără de col mai puţin sgoraot. Un căpitan de hoţi cinstit Acum 12 ani a murit in Filipopol un comersant bogat grec şi a lăsat mânâstirei Sf. Pancratie din Macedonia suma de 280 galbeni ca sâ-i se citească rugăciuni pentru mântuirea sa; deşi a luat in primire cei 280 galbeni, dar la intoarcere a fost atacat de o ceată de tâlhari, care i-a luat bani, deşi el le a spus ca sunt ai mânâstirei. Insă căpitanul cptei i-a dat o chitanţă, a-râtând in ea c^ intr'adevăr a luat bani de la călugăr şi promiţând tot odată că in timpuri mai bune vă restitui mănăstirei acea sumă. Acum nu de mult a venit in ma- Ş nâstire un trimis’ al căpitannlui de haiduci, a inapoiat cei 280 galbeni fâră dobândă, cerăndu’şi inapoi şi chitanţa. * Consiliul nostru Comunal Pentru ca cetăţenii să aleagă in viitorul consiliu comunal tot pe capabilii edili actuali, şi pentru ca să punem mai mult in evidenţă zăpăceala in care se găsesc lucrările consiliului, şi, in acelaş timp, spre a vedea publicul deşteptăciunea şi mai ales priceperea lor, reproducem următoarele din Monitorul Comunal: D. Leca, luând cuvântul, revine astăzi la cestiunea rădicată de d-sa in şedinţa precedentă, privitoare la destituirea din func- ţiune şi inlocuirea inspectorului general al acciselor care cestiune a fost suspendată pentru a fi faţă şi d-nul dr. Sergiu, care a semnat ordinul de inlocuire, ca să dea esplicaţiuni. Astăzi d-nul dr. Sergiu fiind presinte la şedinţa, d. Leca arata câ a aflat ca in ziua de 4 Decembre, când Consiliul a ţinut şedinţa s ar li operat destituirea şi inlocuirea in funcţiunea de inspector general al acciselor, funcţiune relativ malta; care fapt s'a făcut fără ca Consiliul să fie consultat; d sa repeta întrebarea din şedinţa precedenta şi cere a i se da esplicaţiuni cum s'a făcut aceasta, fâră votul Consiliului, cănd mai ales ştie că pentru funcţionarii inferiori dovediţi abusivi nu s’a luat nici o măsură de destituire până ce Consiliul nu a dat votul seu şi cănd pe lângă aceasta avem votul foarte recent prin care s’a autorisat d-nul primar ea sa poată numi şi revoca provisoriu pană la aprobarea Consiliului, in funcţiunile până la 200 lei pe lună, iar in sus de această leafa atat numirile cat şi revocările să nu se facă de căt d’a dreptul de Consiliu. D. dr. Sergiu, luând cuventul, arată câ in ziua de 30 Noembre sau 1 Decembre, d. primar ’i-a vorbit la Cameră despre persoana care s'a numit in locul d-lui Rosetti ca inspector general al acciselor şi atunci s’au despărţit fâră a lua vre o decisiune. Doua zile in urmă, d-sa venind la primărie a zis d-lui Aricescu, directorul serviciului acciselor, care făcuse de mai nainte patru rapoarte motivate contra d-lui Rosetti, ca să facă un rapon simplu in care să se spună numai că se numeşte d-nul C. Manolescu in locul d-lui Rosetti, care se lasă in disponibilitate spre a se chiema in altă funcţiune. La 2 curent fiind bolnav, a venit la d-sa acasă d-nul Aricescu, cu raportul in cestiune şi cu ordinele de inlocuire şi atunci a zis d-lui director câ in-j spectorul general fiind un funcţionar superior, să meargă la d-nul primar să ’i supună raportul şi ordinul de numire. In acelaş timp a dat un bilet d-lui Aricescu pe care a scris câ această inlocuire se face cu consimţimentul d-sale ca să nu se creadă de d-nul primar câ aceasta vine numai de la d-nul Aricescu : după acestea d-nul Aricescu plecând trece o zi sau doue şi i se trimit hărtiele ne-subscrise de d-nul primar; d. Sergiu observăndu-le a eres ut că d-nul Aricescu le-a aretat d-nului primar care a consimţit la aceasta şi le-a trimis să le subscrie d-sa, ca unul care dirigia acel serviciu, având convicţiunea câ d-nul primar luase cunoştinţa de biletul d-sale. Atunci, subscrie pe de-o parte referatul pe care zice: se aprobă sub reserva votului Consiliului, păstrând cu modul acesta neatins dreptul Consiliului de a aproba sau nu faptul, iar pe de alta subscrie ordinul de numire a d-lui Manolescu ca inspector. Dă hărtiele dorobanţului şi in urmă nu ştie ce s'a mai făcut. Ast-fel s’au petrecut lucrurile, zice d-nul dr. Sergiu, şi să nu se ereazâ câ din partea d-sale s’a făcut o insuşire de drepturi co nu avea sau vre o atingere câtuşi de mică a prerogativelor Consiliului, mai ales că nu intră in vederile d-sale asemenea idei si nici o dată nu va cuteza să facă aceasta. Terminând d. Sergiu zice câ nu acusâ pe cat că s’a prei A in espeduirea lucrărilor, neapărat ■ ir d-nul Aricescu de alt de pitat ceasta fără nici o intenţiune alta de cât i * teresul serviciului. Numai ast-fel 'şi expb nesupunerea referatului la Consiliu. „D. Primar arata că pe lângă toate cel m „petrecute a mai observat din acte câ ii , „ziua de 4 curent s’a inregistrat ordinul d ;i „inlocuirejşi tot la 4 s’a prestat jurăraentu 4; „de persoana numită inaintea d-lui direeto n „el acciselor.1* D. Marin Christu zice că in raport şi ordinul de inlocuire nu se arată motivilfi destituirei. L>. dr. Sergiu răspunzând arată ca d- A a oprit de a pune motivele aretănd cum ,ji se tacâ raportul. D. Leca, reluând cuvântul, zice câ in u i ma explicaţiunilor date, vede ca s'a fac ij mult mai biue ca s’a aşteptat a fi faţă A nul dr. Sergiu. Din cele expuse vede J s a făcut un iapt necorect, care a indus eroarb pe d-nul dr. Sergiu, şi cu acest fa q s’a pus puţin preţ pe dreptul ce ’l are Go siliul in privinţa numirei funcţionari^ 1 şi franc vorbind, d-sa zice, ca toate aei-J tea s’au tăcut de d-uul Aricescu; nu dş intenţiunea, dar constata „ca raportul . I „fost presentat in ziua de 4 curent, in car , „zi s a prestat şi jurământul, in care zi d-111 4 „Rrimar şi Consiliul lucrau şi fara ca d nt fl ■l# , itfP] o i lite iP £ •itaii pi* Dl1 ne» W „Aricescu sa ceara aprobare. Faptuun sin „cas a tăcut iu acest mod destituirea şi iu a „locuirea este destul ^de grav, căci pe d\ ) „parte nu este bine cu luucţionarii sâ lu, I „ereze ast-lel şi pe d’alta se lovea drepturi! Consiliului." Fentru acestea d-sa persistând iu opiu unea ce a avut in şedinţa trecută, prop ne ca faptul in cestiune. care s a făcut, .i,« se considere ca nul şi dacâ este vorba m destituirea d-lui Rosetti, atunci sa se pi-sinte Uousihuiui un raport in regulă ; I: faptul d-Jui Aricescu sa rămână ca d-r 1 Brunat sa ’l pedepsească după cum vacr de ca merita. r D. colonel Barosai, ca să probeze Con-fiului ca acestea sunt făcute de d-nul A cescu, presinta un raport de numirea un inginer pe care asemenea s’a pus de d-il Bergiu resoluţiunea s’aprobâ, sub resenr votului Consiliului, care raport nu s’a 1 crat penă ce nu s’a dat vot asupră’i ; pei tru aceasta d sa este de părere ca d-r Aricescu să ’şi iea penalitatea meritată. D. dr. Sergiu arata că faptul nu a fi neregulat in ceea ce privesce referatul şi î *' nu trebuie considerat ca nul pentru mo, I jjţj 4-lot-£u •§ 'ireŞf- yjiiur. rŞ" IBM vul ca s’a tăcut un raport pe care s’a p o resoluţiune care este cea mai legala, c ci zice se aprobă sub reserva votului Co-siliului ; — in ziua de 4 Decembre d-n Aricescu n’a venit a presinta acel rapo d-lui Primar, care trebuia să T supue Co: siliului, numai aci poate fi neregula, şi ceasta eroare, neregula chiar, nu poate autoriseze pe nimeni a crede că s’a faci cu scopul de a lovi in drepturile Consili lui. mai.] ales că cestiunea trebuia sâ v in Consiliu neapărat, şi atunci Consili in suveranitatea sa, decidea cele de ci viinţa. Astăzi d-lor, cunoaşteţi ^lucrurile eu s’au petrecut şi vâ rog sâ judecaţi şi f decideţi ceia ce veţi crede câ este dre] in interesul administraţiunei acciselor. f. a m d -liftul i 10: 1* f. ciatM -J 111 u«i R Uii I Sorgi: iiiiţ aici j H * m '• uf FOILETON CAPTIVUL Episod din Don Quijofit de Cervantes (*) (Cap. XXXIX XL şi XLI Part. din Spanioleşte J (Urmare). Cu toate că mie şi tovarăşilor mei ne părea câ era mai bine a trimite după barcă la Mayorca, nu indrăsnirăm a-1 contrazice. Ne temeam, dacâ nu vom face ceea ce zicea el, sâ nu ne descoperă şi sâ ne pună in primejdie de a ne perde cu toţii viaţa şi a da pe faţa purtarea Zoraidei, pentru a căreia vi?ţa am fi dat toţi vieţile noastre. Astfel hotărirâm sâ ne punem in manile lui Dumnezeu şi a renegatului. Chiar in acel moment i se respunse şi Zoraideni, spunăndu-i-se câ vom face tot ce ne sfâtuea, pentruca ea ne luminase tot atât de bine ca şi cum Zela Larim i-ar fi spus şi că Dumai de la densa atârna să trâ-găneze această treabă sau s’o pună indatâ in lncrare. Eu mă oferii din nou de a fi (*) După „Convorbiri Literare". bărbatul ei, şi astfel intr’o altă zi când se intămplâ sâ fie închisoare goală, ne dădu, in deosebite rânduri, cu trestia şi cu basmaua doufi mii de scude de aur, şi o hârtie in care zice că la cea intâi „Huma," adică Vineri, avea să se ducă la grădină cu tată-său, dar că inainte de a pleca ne va mai da bani; dacă aceştia nu ar ajunge, sâ o înştiinţăm, că ea ne va da căt ei vom cere, de vreme ce tata ei are atâţia bani incât nu va prinde de veste, mai ales câ toate cheile erau pe mâna ei. Dădurăm indatâ cinci sute de scude renegatului ca să cumpere barca ; cu opt sute rae răscumpă-rai eu, dănd banii unui negustor valenţian ce se afla atunci In Alger. Acesta me răscumpără de la rege, luăndu-me pe cuvântul său că va plăti banii la sosirea celui intâi vas din Valenţia. Dacă le ar fi dat banii indatâ, ar fi făcut pe rege să cadă in bânuealâ câ preţul răscumpărării mele se afla de multe zile in 41er şi că negustorul tăcuse pentru a se folosi de bani. Insfarşit stăpânul meu era atât ie prepuelnir, meat nici intr'un mod nu indtăznii a-i respunde indata banii. Joi inaintea Vinerii in care frumoasa Zo-raidă avea sa se ducă la grădină, ne dădu inca o mie de scude şi ne incunoştiinţa de plecarea sa. Ea me ruga că, dacă rae voiu rescumpera să aflu indatâ grădina tatălui ei, şi ori cura să caute prilej de a mă duce s’o văd acolo. Ii respunsei in puţine cuvinte că aşa voiu face, şi ea să aibă grije a ne recomanda la Zela Marien, cu toate acele rugăciuni pe care le inveţase de la roabă. După aceasta ne luarâm mesuri ca cei trei tovarăşi ai noştri sâ fie rescumpa-raţi pentru a le înlesni eşirea din inchDoa-re, şi pentru ca nu cumva, văzându-mă res-cumpărat pe mine, care aveam banii, ear ei nu, sâ nu fie neliniştiţi, şi domnul să-i indemne a face ceva in dauna Zoraidei. Deşi caracterul lor imi putea goni această frică, totuşi nu vrui sâ pun in primejdie întreprinderea noastră. Astfel ăi rescumpărai tot modul in care mă rescumpărasem şi pe mine, incredinţănd toţi banii negustorului pentru ca el sâ poată garanta cu încredere şi siguranţă. Dar niciodată nu-i descoperi-rfem lui relaţiile şi taina noastră, căci era mare primejdie. Nu trecură eincisprezese zile şi renegatul nostru cumpărase o foarte bună barcă in cure încăpea mai mult de treizeci de per* soane. Pentru a asigura şi a acoperi fapta sa, el vru sâ facă, cum şi făceau, o călătorie la un loc ce se numeşte Sargel, la douăzeci de leghe departe de Alger, inspre Oran. Acolo se face mare negoţ cu smochine uscate. De două sau de trei ori făcu această călătorie intovârâşit de tagarinul de care se vorbise. „Tagarini se numesc in Barbaria Maurii din Aragon, ear cei din Granade se numesc „Elci “ de care mai mult 8e serveşte in râsboiu acel rege. Zic deci că de cate ori trecea cu barca sa, arunca ancora intr’un colţ, la două bătăi de balistâ (1) departe de grădina unde aştepta Zorida. Acolo renegatul, cu Maurii ce-i servea de vâslaşi, incepea cu scop sau sâ facă plecăciuni, sau sâ se incerce ca de glumă la ceea ce el gândea să facă in adevăr. Astfel el se ducea la grădina Zoraidei şi-i cerea fructe, şi tatăl ei ăi dădea fără a-1 cunoaşte; şi cu toate că ar fi voit să vorbească Zoraidei, cum ne mărturisi după aceea, şi sâ-i spună câ el era acela care, din porunca mea avea s’o ducă in ţara creştinilor, şi ca să fie mulţumită şi sigură, niciodată nu i-a fost cu putinţa. In adevăr Maurele nu se lasă a fi văzute de nici un Maur sau Turc, fără numai dacă bărbatul sau tatăl lor porunceşte. Şi nici mie nu mi-ar fi părut bine ca el sa vorbească cu dănsa, (1) Maşină de resboiu care se întrebuinţa spre a arunca săgeţi, petre şi alte lucruri omoritoare. căci poate ea s'ar fi neliniştit văzând câ pro-C 1 ectul ei se află in gura unor renegaţi. Da' Dumnezeu, care poruncea altfel, nu dâd . prilej bunei dorinţi ce avea îenegatul nos tru. Această văzănl cu câta siguranţă s ducea şi venea la Sargel, şi că se opre i când şi cum. şi unde voea, şi că tagarinul 1 tovarăşul său, n’avea altă voinţa decât pro 1 pria lui voinţă, câ eu eram deja rescumpâ : rat şi câ trebuea numai să se caute câţivij creştini care sâ poarte vâsla, imi zise sâ a leg pe cei ce aş voi să-i iau cu mine pi lăngâ cei răscumpăraţi, şi să-i incunoştiin 1 ţez pentru cea intai Vineri, iu care le ho-i târăse plecarea noastră. Vâzănd aceasta, robii eu doisprezect Spanioli, toţi vâslaşi voinici, de aceia car* puteau eşi mai liber din oraş. Nu erau uşoi de a găsi atâţia in acel moment, căci douăzeci de vase erau duse la furat, şi se lu-aserâ toţi oameni buni de vâslă. Nici aceştia nu s’ar fi găsit, dacă nu s ar fi Întâmplat ca stăpânul lor să se lase in acea oara de corsărie, spre a isprăvi o corabie co a- j vea in lucru. Acestora le spusei numai atâta 1 ca Vinerea viitoare după ameazi să easâ unul cât unul pe ascuns, să se duca spre gradina Ini Agimorato, şi sa mă aştepte a* 1 colo, până voiu veni. (Va urma), .. S' 'f TIMPUL M.gcca zice ci d-nul Sergiu face o iime care n'ar trebui sa o faea. Noi ş-,jce d-1 Leca. suntem sesisaţi de oare s’a consta- unui funcţionar | * facili in modul cel mai nelegal, i ascuns ; daca d-sa cere a se de-est fapt ca nul, nu cere ca rapor- Ine nul, ci faptul tramiterei adresei ricescu către d-nul Rosetti prin care cunoscut inlocuirea sa şi hârtia de k. in locul d-lui Rosetti, care fapt nu ■ m considera a’şi avea existenţa, căci ii-ut de o persoana necompetenta. Jrliizeinl d. Leca zice ca este de dem fa Consiliului a nu laşa ca un funcţionar Icalce in picioare drepturile sale ; nu ,ut lasat sa treacâ acest fapt făcut in fstit de trivial, căci lăsandu-se acesta L veni alte asemenea caşuri şi sa se fCA ,a treacâ fiind faţte implite ; roagâ " Consiliu a fi gelos de demnitatea sale şi sa voteze că este acesta de destituire şi inlocuire ■ dr Sergi u zice câ i pare că lle trev j faptul ■i dr Sergiu zice câ 1 pare râu f nevoit sa ia din nou cuvântul, mai a ! este d sa in cestiune ; j^l-sale ca consiliar ajutor n ar fi fost L p6 raport şi pe chartie de numire r li fost nimic ; dar pe cât a semnat. penau d-sa a veni sa se declare nul L ovwt »r« f»rat cunotcot ,le mult. ce t n«mirat Mutra toal.u j.—i-, .i—A. . ...t!.. ' "*V.?tî »' t. * Lm-.1 ţ*".tr°„ t0*lM* ‘Urnelor «)«|ante ,1 r-.oao.u.t .■» „«vlifeS I • * P«w»Irwumţl MIIIlUlt, (Mi i|i .1,deplin»!» pedeplin DitioDet de ,t>u*IT4 I . FretunU t a flacon aura «riglul in .-irtoa alb 8 fr. raft SAVOK Iî.jA.'VISS^.ITTE DK DOCTOR LEJOSSE. PARIS !.,ATo.»uîS;Un»i«t,î!!Ul dî T,1'1 J>'ntfo miroenl O i pU