SfARŢI 17 MAIU 1883 Aclministraţia, Calea Victoriei T¥r. 33 ANUL AL VIII—No. 109 i,| ABONAMENTELE u toată ţara, pe an . . , pa 6 luni , , pa 3 Ioni. i roinătate pe an . . 40 lt-i . 22 le. . 12 lei . 60 Iei «Plitele «a priimesc la Administraţie. Ti JsL UL \ ANUNŢURI ŞI INSERŢII finis 30 litere petit pag. IV. 80 ftoclame pag. III . . . . 1 50 » , II .... 2 50 Ţapitnlă 10 bani număra Districte 15 bani nnm&rn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ARanţariie ţi inserţiile se primesc ucnroştî , Ia Administraţia ziarnlnî W Vlena, Ia binronrile de annnţari Heinrif bchalek, Wollzeile 32;—A. Oppelik, Stobeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, roe Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Bucureşti, 16 Maiu 1883 ocedimcntele intrebuinţate dc gu-spre a şi face majorităţi servile lubele Adunări au şi inceput a ■roadele lor reu făcătoare. Opo-|iea strivita şi redusă la un îni-jm anormal in corpurile logiui-i s’a retras şi a adresat alege-J'j im manifest in care motivea-* tragerea sa. acest manifest, pe care ’l re-ftpcem mai jos in intregul sân, (osebitelor nuanţe ce compun oţiunea coaUsată in ambele A-.i'i încep prin a espune modul guvernul a influenţat alegerile; mă, dau a inţolege că Regele indus in eroare dc guver-ii cari ’l incongioară, şi sfârşesc a declara că nu voesc, prin ;iparea lor, a da o aparenţă de atate acestei lovituri de stat abia lisată, şi depun mandatul lor. jt o dată membrii oposiţiunii iră că şi afară din parlament ei fSmănea strânşi uniţi împreună svotaţi sfintei cause a cărei apă-le-a fost incredinţată. îeastă gravă decisiune luată ele' Hiţiune nu ne surprinde. îndată k sfârşitul alegerilor am emis o-înea că toţi bărbaţii indepen-i şi care se respectă, fără ose-^ de partid, ar trebui să părăseas-este adunări a căror sorgintă .tată prin cea mai făţişă ingerinţă ornamentală. î inţelege că a fost dureros pen-noi d a fi siliţi să susţinem o a-?nea mesură sub regimul unor ni pe cari eram obicinuiţi a’i dera ca făcend parte ca şi noi partidul liberal. Dar am crezut •a de datoria nostră d’a propu-ibngurul mijloc prin care se pu-* oareşi cum repara marea gre-comisă de guvernanţii noştri falsificarea voinţii nalionale. Am • rit ca aceea ce a fâcut astăzi iţiunea coalisată să fi pornit din »tiva liberalismului pur. Atunci, «Iul liberal s’ar fi ridicat inoral-le in faţa ţării şi n’am fi asişti spectacolul d'a vedea cel mai “ partid din ţară represintat de ortă guvernamentală ce are a-inaro cu parodia parlamentară fost pusă in scenă la Cair un-îiniştrii ajunseră a ruga pe căţi-eputaţi d’a trece in stănga spre presenta oposiţiunea şi, cu toate ea, nu se găseau oposanţi nici ur pentru formă, tlă-ne prin urmare intr’o stare tul anormală. eternul parlamentar este denatu-n esenţa sa. Căci ce iusemnea-cameră in care nu esistă de in singur partid, sau mai bine ' singură voinţă? In zadar vor guvernanţii şi susţiitorii lor că gerea oposiţiunii nu este de |3»» iptul unor paraponisiţi. Aşa ar fi ■feidacă alegerile ar fi fost libere, ■osiţiunca ar fi rămas in mino-\ Atunci retragerea sa ar II o doime. Dar astăzi oposiţiunea nu de căt a răspunde prin o mo- rt ;ît a Js l. ..'e ri si; hm sură anormală la procedcmintcl# anormale intrebuinţate de guvern. 0-piniunea publică nu o poate condamna, căci co discuţiune şi ce lumină putea oare să provoace participarea câtorva oposanţi in fata u nei armate parlamentare aleasă după placul guvernului ? Şi să nu uităm că aci nu era Gestiune de camere ordinare ale căror măsuri legislative se pot modifica de alte camere in urma unor schimbări provocate prin jocul constituţional. Lucrul este mult mai grav. E vorba d a discuta şi d’a doc-ide o revisuire însemnată a legii legilor, a pactului fundamental, care leagă toate partidele şi represintă contractul politic intre coroană şi naţiunea in-treagă. In asemenea ocasiunc minorităţile au dreptul d’a fi ascultate, căci şi ele au parte la inchecrea contractului. Dai1 guvernul a fâcut tot ce a putut spre a osclude or ce minoritate din corpurile legiuitoare. Dacă alegerile ar fi mers pretutindeni conform intenţiunilor clar manifestate ale guvernului, nici puţinii oposanţi ce s’an strecurat in camere n’ar fi fost aleşi. Este dar învederat că bărbaţii ce sunt la putere nu voesc discuţiune. Ei se substi-tuesc naţiunii, şi voesc să revi-suiască constituţiunea după placul lor. In faţa unei asemenea lovituri de stat ministerial lupta parlamentară devenise cu neputinţă. „ Remăne lupta extra-parlamentară pe căile legale garantate de consti-ţiune. Această cale ar trebui, după noi, s’o aleagă şi toţi acei liberali cari voesc să rămănă consecuenţi cu principiale ce sunt înscrise pe drapelul adevăratului- liberalism. Prin purtarea sa in alegeri, ministerul a creeat două taberi. De o parte guvernul cu camerele sale ; de altă parte, ţara independentă şi legală. (Naţiunea.) Sila morală pe carc-o produce menajeria de curiozităţi zoologice din dealul mitropoliei, ne face să ne ’n-trebăm cu drept cuvănt, ce caută acolo o seamă de oameni de-o reputaţie curată şi mai cu scamă Ia ce mai reclamă asupra monstruozităţilor din aşa numitele alegeri, puse la cale de Ţepcluş, Pelin ct compania ? . La ce urechi se adresează bunăoară fraza: „Votarea pe faţa a domnului prefect Clii-jţescu este in toate privinţele condamnabilă şi neadmisă de lege ? Ca şi când intri un singur judeţ din ţară alegerile n ar fi fost făcute sub exercitarea unor acte in toate privinţele condamnabile. Ca şi când mai există lege in tara aceasta. Ca şi când adunătura acestei majorităţi ar fi consistând din alţi indivizi , de căt din cei numiţi de oameni ca Chiriţopol şi Simulescu ? Unde c sancţiunea acestor descoperiri? Cine să le judece ? Filitis Ciungii, care-a frustrat pe | td'ani de posesiunile lor ereditare şi care-a plătit cu bani voturile ce i sau dat acum ? Vilacrosc — ales de Simulescu— individ cretinizat in templele Vcnerei vulgivage ? Dioscurii emancipaţi Epurescu-Eim-dcscu ? Polichodidactilul milionar Oosti-ncseu ? Aceste vase prin care o societate coruptă işi scurge urîciimea şi decrepitudinea morală, au ele măcar o umbră de Înţelegere pentru adevăr, o umbră de apreciere in materie de drept şi de morală? Locul de reflecţie ce li se cuvine acestora este, după cuvOntuI sfânt al <1-1 ni Dimitrio Brătiauu, puşcăria pentru unii, carantina pentru alţii. Ei bine, înaintea acestei puşcării, numita astfel dc chiar cel ce-o prezida, înaintea acestei carantine zoologice, pline de contagiul malonesti-tăţii şi a minciunii, mai vine cineva să arate nelegiuirile din alegeri ; i-naintea lor cari nu sunt de căt gangrena, produsă de acele nelegiuiri ? Dar trebuo să fio cineva budist, pentru a crede că Dumnezeu n a putut fi cu totul nedrept şi c a putut să pună şi in putrefacte o scăntee de adevăr. Omul pozitiv ştie că cretiniza-rca morală osclude orice sentiment de 'bine şi orice putere de judecată dreaptă, şi că numai cele două institute, •recomandate de d. Dimitrie Brătia-nu pot scăpa societatea romană de asemenea creaturi. Numai exempli gratia, cităm aci povestirea alegerilor din Galaţi, făcută de d. Nicu Catargiu. Acest bărbat betrăn şi onest şi-a făcut naraţiunea sa simplă, fără a avea o umbră de speranţă măcar, de-a vedea invalidate in urma descoperirilor sale, vre-una din aşa numitele alegeri. Numai pentru a ilustra cuvintele mesajului: .... mulţumesc ferii pentru liniştea şi ordinea ce-au domnit pretutindeni in tot timpul periodei electorale... reproducem in cele următoare descrierea alegerii din Galaţi : Vin numai să aduc inaintea d-voastră originea do unde s’au nă-cut bătăliile şi cele ce-au urmat in acel colegiu. Tot ce s’a făcut nu a fost alt de căt efectul manoperelor d lui prefect. l)-lui ancă din zioa de’ntâiu când era să ?e facă alegerea delegaţilor, a cerul telegrafic de la d. ministru de interne disolvarea consiliului comunal. Decretul dc disolva-re a venit telegrafic şi s’a comunicat concilierilor iu zioa când era să se adune birourile pentru alegerea delegaţilor colegiului IV, de şi comisia iuterimarrâ, care urma să inlocueaseă pe membrii comunei, nu fusese numită, ast-fel că nu a avut cine să deschidă binronrile, pentru că d. prefect cerănd şi obţinând disolvarea consiliului comunal, nu a designat şi pe acei cari de drept ar putea face parte din comisiunea interimară, in cât a fost silit să meargă singur la membrii consiliului disolvat, ru-gămdu'i şi implorăndu'i să i dea indernt adresa de disolvare a consiliului, aduccn-du-le condica, in care au iscălit de primire, săişi şteargă iscăliturile ; că po urmă d-nii consiliari să poată morge să deschidă binronrile electorale ale delegaţilor. La aceasta cred că nici d ministru nu ’mi va da o desminfire. De aci a inceput cam- pania sa. Cel d ântăiu eu i-am bătut la ochi căci a avut neruşinarea să vină in casa mea, la mine, om bătrăn, şi să ’mi zică „Retragefi candidatura din colegiul I căci mi iei apa de la moară, şi eu ’ţi fâgăduesc că te voiu alege in cobgiul III.“ Nu a fost destul atât. Abia au trecut a logerile colegiului I, in care m'am putut strecura, trebuc să vă mărturisesc graţ ministerului, căci informat despre cele ce se petrec, a găsit cu cale a chema pe pre fect şi i-a zis : pas trop de zăle şi numai graţie acestui, cuveni al ministerului ara putut scăpă de combaterea sa, căci a!(-fel nu ştiu Ia ce-ar ti recurs şi in contra ale gerii mele. Nil ve mai vorbesc de aleg, torn sequestraţi, de cei ameninţaţi, pentru că nu voiu să aveţi nici o bănuială asupri ziselor mele. Au venit alegerile colegiul II in care fac şi eu parte ca alegator ; ram in antimeră unde era şi candidatul nostru, d. Raşcan, şi pe când stăm acolo a venit trâmisul d-lui preRct şi ’i a zis d lui Răşcanu: „Retrage’ţi candidatura din colegiul II, şi prefectul iţi fâgâdueşte că te va alege primar." Aceste cuvinte ale trămisului prefectului au dat loc unei scene burleşti, căci tot acolo era şi d. Nicolau, om de consideraţie, de canul corpului advocaţilor, advocat din localitate care auzind aceste cnvinte a zis : „Cum iţi fâgâdueşte d-tale să te facă primar c-ănd şi mie mi a făgăduit să mă facă primar"? Nu vă spun numele trămisului, liind-câ cestiunea este ăncă inaintea justiţiei. Nu voiu face asemenea imputare guvernului, de ce nu a rechemat pe un asemenea prefect din chiar zioa de’ntâi, tlind că raporturile sale, că noi suntem turburători, şi instigaţiunile pe cari le făcea poliţia, şi care le-am aflat chiar la gară in momentul când plecam, născocind că ar fi complot din partea conservatorilor contra vieţii Regelui, putea să inducă in eroare pe guvern. Dar azi când guvernul, prin amicii săi cei mai oneşti şi intimi, s au incredinţat de cele ce s’au petrecut la Galaţi, eu me mir cum guvernul mai mănţine uu asemenea prefect. Ar trebui, dacă nu pentru alt-ceva, cel puţin pentru liniştea oraşului sâ-I revoace. Eu sunt incredinţat, D-lor, că acel care a avut curajul să facă asemenea ingerinţe in colegiul I şi al II, şi cel care a trămis pe un sub-prefect să-şi omoare caii, ca să aducă pe un alegător, a putut să or-ganisese şi bande de bătăuşi, cari ştiţi cu toţii până unde sau intins. Cunoaşteţi din jurnale până unde s’a intins ingerinţa prefectului iu alegeri. Scrisorile nefrancate nn se prlmet Mannscrlsele neimprlmate se ard. trează portofoliurile; d. Zanardelli e înlocuit la ministerul justiţiei şi cultelor prin d. Gianuzzi Savelli, senator şi preşedinte al curţii de apel de la Roma; d. Baccari-ni e inlocuit la ministerul lucrărilor publice priu d. Ganala deputat. Miniştri noi au depus deja jurămănt regelui. Berlin, 25 Maiu. — „Monitorul Imperiului" publică un decret imperial, contrasemnat de ministrul cultelor, ordonând consiliului superior eclesiastic evangelic d’a celebra cu solemnitate a 400 a aniversare a naşterei lui Luther prin serbări iu biserici şi in şcoală in zilele de 10 şi 11 Noem-brie. 1883. Paris, 20 Maiu. — Curierul de la Val-parezo confirmă ştirea că pacea s’a încheiat intre Cliili şi Peru. Stokholin, 26 Maiu. Ministeriul su-odes şi-a dat demisia. Paris. 26 Maiu.—O telegramă din Sai-gon anunţă că căpitanul de corabie Riviere, comandantul diviziuni navale din Cocbiu-china şi a trupelor franceze de la Toncliin, a fost ucis la o incercare de eşire din fortul Hanoi, capitala Tonchinului ; ş -ful de batalion Dovilliers a fost greu rănit in a-ceaaşi luptă. General Bonet, guvernatorul Cocbincliinei de-jos, a părăsit Saigon spre a merge să inlocueaseă pe d. Riviere. Paris, 26 Maiu,—A doua telegramă din Saigon spune că garnizona franceză din fortul Hanoi, in incercarea sa d’a ieşi, a avut 14 morţi şi 22 răniţi Ajutoare de trupe au plocat înfiata din Saigon. Camera a votat in unanimitate un credit nou pentru expediţia din Tonchin. Londra, 26 Maiu.— Times consideră ca iminentă ruperea relaţiunilor diplomatice intre Franţa şi China. Moscva, 26 Maiu. — Manifestul Ţarului ce va apare mâine in minutul ceremonii incoronări, nu pomeneşte nici o schimbare politică socială, in starea actuală de lucruri. El acordă o amnistie politică insurgenţilor din Polonia care, primind să • se intoarcă la câminurile lor, vor face o promisiune solemnă de supunere şi credinţă împăratului, dar vor fi supuşi ineă doi ani la supraveghiarea poliţii. Ţarul mai anunţă in manifestul său că graţiază un mare nu-mer de condamnaţi nepolitici, că iartă numeroase amenzi precum impozitele la oarecare categorie de populaţiuni sărace. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 25 Maiu. — Laboulayn, sonator. i murit. Tulburări antisemiliee au isbucnit la Flemcen (Algeria) şi la Rostov (Rusia : gubernia laroslav). Iu această din urmă localitate populaţi unea a prădat şi a ars prăvăliile şi casele jidovilor. Londra, 25 Maiu. „Camera Comunelor". - D. Gladstone, răspunzând Ia o întrebare a lui Sir Nordwood asupra canalului de Suez zice ca a avut vederi schimbate cu d. de Lesseps, dar nu poate să le dea pe faţă Iară voia d-lui de Lesseps. Primul ministru adaogă că recunoaşte de trebuinţă ea opiuiunea publică in Engli-tera să se pronunţe spre a forma opiuiunea cabinetului in această cestiuue, şi pro-mito d’a nu lua nici un angajament înainte d’a da Caii.erei ocazia unei noi discuţii asupra acestui subiect. Roma, 25 Maiu. — Criza ministerială s’a sfârşit: toţi membrii cabinetului, afară de d-nii Zanardelli şi Baecariui, işi pâs- Yiena. 26 Maiu. — „ Wiener Âbendpost" relevă marea importanţă a incoronări Ţarului la Moscva. Ziarul zice: „Pacea in interiorul imperiului ca şi in afara e semnul supt care se îndeplineşte acest act mare. Popoarele monarhii austriaco văd in prezenţa membrilor familii imperiale la serbările incoronări o chezăşie preţioasă a legăturilor intimo ce există intre curţile din Viena si din Petersburg ; ele au incredere deplină iu mănţinerea păci şi se incred in înţelepciunea şi grija continuă a suveranului lor pentru buna stare şi fericirea supuşilor săi credincioşi. Retragerea oposiţiunii din parlament (Apreciările ziarelor romane) IJu act dc cea mai mare gravitate politică pentru ţara noastră a avut ţoc la 11 ale curentei. Membrii oposiţiunii unite din Senat şi din Cameră au demisionat din Parlament. Motivele acestei demisiuni se găsesc intr’un manifest publicat dc ziarele Binele Public şi Timpul dc ieri, şi po care cd publicăm şi noi mai la vale. Primul dintre aeeste motive e TIMPUL imposibilitatea in care s'a aflat tara de a şi exprima in libertate voinţa sa in chestia revisnirii constituţiei, din causa fraudii, corupţiunii şi a vio lenţii exercitate de depositarii puterii publice in alegerile ultime. Ast-fe fiind, minierul mandatarilor liber aleşi e prea mic, ca sil poată impe dica „lovitura de stat abia deghisală1'. cum numeşte opositiunea-unită revi-suirea ce tinde guvernul a face pactului nostru social. A 11 stat inse in parlament opositiunea, însemna „a da măcar o aparentă de legalitate acestei lovituri de stat“, şi do aceea ea s’a retras protestăm! formal şi lă-sănd rcspunderca intreagă asupra- celor ce au creat-o. Acest act bărbătesc al oposiţiunii noi ăl aprobăm din toată inima. Nu inse, pentru că 11'am dori revisuirea constituţiei, ci pentru că ăntSiu am fost şi suntem de idee că o reformă a pactului fundamental trebue să se facă in cea mai perfectă libertate a alegerilor; iar al doilea pentru că această reformă trebueşte să fie opera tuturor partidelor, un compromis politic cu alte cuvinte. Sub constitu-tiune trebue să’şi găsiască adăpost ori ce romău in ţara aceasta, fără culoare politică. 0 constituţie nu trebue să fie a partidului roş, alb sau fistichiu; ea trebue să fie legea legilor tuturor cetăţenilor români, şi pentru aceea precum la formarea aşa şi la reformarea ei trebue să participe toate partidele. Guvernul actual ănsă n’a voit să urmeze această înţeleaptă cale. A greşit amar, credem noi, şi suntem siguri că nu va trece mult, şi singur se va resimţi de greşMele sale. Pentru aceia, incă odată, aprobăm demisionarea oposiţiei; şi suntem si- guui_ ai ţara insâţi va aproba-o. (Posta.) * * * Am citit manifestul oposiţiunii către alegătorii ei ; am vezut- motivele retragerii sale din parlament. Nu im-părtăşim poate aceste motive, dar totuşi nu putem ascunde penibila im-presiuno ce simţim. Sunt oameni d'o valoare incontestabilă cei ce s'au retras din Parlament. Ori-căt ne-am deosebi in ideile momentului de d mii Gogălniceanu. Mânu, Yeniescu. Lahovari, Toii, Bla-remberg. Catargi. Păucescu, etc, aceşti bărbaţi fac parte din statul major al politicei, şi nu putem trece cu nepăsare pe lângă retragerea lor din lupta constituţională. — Ei s'au retras din Parlament, pentru a lupta intr’altă parte şi in altă direcţie. Cine ştie căte primejdii, pentru Stat şi pentru Coroană, pot fi ascunse in cutele noului drapel ? Dar oposiţiunca s'a retras din lup la constituţională. Abstracţiune făcănd de motive, laptul in sine e grav ; şi mai grav prin urmările ce ar pu-ea să aibă. Simţimîntul public e in deobştemai simpatic, pentru cei ce luptă impo triva cârmuirii, de căt pentru căr muitori. Acest simţimînt poate fi exploatat, in paguba d-lui Brătianu, iu paguba Statului, in paguba Coroanii Ziua de măine ne ingrijeşte... (România liberă). Resbunarea guvernanţilor S'au incurcat iţele. Treaba par-ca mergea strună. Veselia era mare in tabăra guvernamentală, pentru isbănda peste aşteptare din alegeri. Oposiţiunea fusese măr bătută, chiar in tabiele ei de apărare. Căte-va glasuri pierdute in marele ocean al maiorităţii, d’abia dedeau un colorit slab parlamentarismului. Acum şi acest colorit a dispărut, prin retragera oposiţiunii din Parlament. Fără contrabas orchestra va scărtăi monoton şi plicticos. Făre o-posiţiune, parlamentarismul şi regimul constituţional sunt compromise. E un fapt de mare gravitate politică, nu trebue să ascundem lucrurile, retragerea oposiţiunii din lupta constituţională. Putem ocări de necaz, putem ridiculariza ori injuria pe adversari, parlamentarismul nu merge fără oposiţiune, şi incă, fără oposi-ţiune de răsturnare. Stăm rău, trebue s’o mărturisim, şi mai rău de căt toţi stă d. Brătianu, şi mai rău ca d. Brătianu stl Maj. Sa Regele. Neghiobii pot privi cu liniştea indiferenţei acest fenomen politic ; Suveranul şi primul său ministru nu pot avea acelaşi simţi-mănt. Ei caută să se ingrijască de a-coasta violenta criză şi să se ingrijască serios. Sunt doă grave cestiuni la ordinea zilei : una de ordin exterior — Gestiunea Dunării ; alta de ordin interior — cestiunea schimbării Consti-tuţiunii. Cum resolvi aceste cestiuni, fără oposiţiune ? Este in stare partidul de la guvern să ia respunderea soluţiunii, şi prudent este să ia singur o asemenea respundcrc ? Grav şi grav de tot !... general Fiind că s’au găsit vre-o căţi va funcţionari oneşti, cari prin influinţa lor, mai mult sau mai puţin mare n’au voit să ingereze in trecutele a-lcgeri, guvernul a crezut că este demn d-al da afara. Pe lângă cei doui funcţionari vamali, destituiţi doua zi după alegerea d-lui Teii la colegiul II de Senat, fură jert fiţi şi d-nii Dragomir Ionescu, Hris-tache Ionescu, subprefecţi, şi I. Pe-trescu, I. Ţănţulescu, comisari poliţieneşti din Brăila, Oamenii oneşti, conştiincioşi, nepătaţi nu merită să facă parte din partidul roşu : numai puşcăriaşii sunt demni d’a intra in senul lui.... tata Rosetti şi vizirul Brătianu. Să le fiă de bine !. Hoţia de la casieria comunii Piteşti Relativ la faimoasa hoţie de la casieria din oraşul Piteşti, despre care am vorbit deja, „Naţiunea" primeşte următoarele interesante detalii: După cercetările făcute pănă acuma, şi după chiar declaraţia acuzatului Tigveanu, suma delapidată din casa comunei, se urcă la una-sută treizeci de mii lei. Suma, după cum vedeţi, este enormă ; ea devine şi mai enormă in comparaţie cu bugetul Piteştilor, care nu e mai mare de 250,000 lei anual. Şi cănd te gândeşti că atâţia bani s’a sustras numai in timp de trei ani—şi aceasta fără ca primarul, ajutoarele sale sau vre un consilier să’şi ridice vocea — nu’ţi vine oare să zici că toţi erau complici cu casierul ? Şi intr’adevSr, Tivgeanu a şi declarat judelui instructore că a avut de complice pe unchiu seu d. Viişo-reauu, primarul, şi pe d. Stefănescu advocat şi ajutor de primar. Ce-va mai mult ■ el spune curat că „toată afacerea este un mister care s’a petrecut in consiliu." Mai spune incă acuzatul că d-lui Ştefânescu i’a dat vr o zece mii de lei din bani luaţi— daţi-mi voe se iutrebuinţez acest eu femism—din casa comunei. Si să nu se zică de cine-va că a coastă acuzaţiune s’a adus întregului consiliu de cătră Tigveanu, numai ca sâ’şi micşoreze resposabilitatea. S’ar putea oare presupune că d-lor n’au ştiut nimic despre această afacere când, in timp de trei ani, rfau luat nici o socoteală ; cănd, in fie-care seară aproape, d. Primar invertea cărţile cu nepoţelul sen — şi incă pe sume groase ! — cănd ştia că alta nu putea fi proveninţa acestpr bani de căt din casa Comunei ? Ar fi cine-va prea naiv ca să susţină că încrederea d-lor consilieri a putut merge aşa de departe. Aşa fiind, me mir cum zidurile inchisorei coprinde numai pe casier. „Toţi hoţi la puşcărie !“ aţi zis-o. Toţi hoţii la puşcărie! zic şi cetăţenii Piteştcni, indignaţi pănă la culme de această afacere. Justiţia, in dată ce a inceput să meargă pe calea cea bună, de ce oare nu merge pănă la capBt ? S<3 nu se uite la momelile, amininţerile chiar, ce i s’ar face de uni şi alţi. Oameni de bine ii vor aproba, şi aceasta e una din cele mai frumoase recompense ce poate avea un magistrat in cariera sa. d-n i Maria damnaţi pentru omorul Costescu. .Motivele de recurs au fost dcsvol-tate do d. avocat Paladi. Curtea a admis recursul şi i(. casat deciziunca curţii cu juraţi din Ilfov. REVISTA ZIARELOR Trei intret>â,ri Nepărtinitorul din Focşani a primit prin poşta locală o scrisoare conţinend următoarele întrebări : 1) Cine face serviciul Doctorului Deputat Cătulescu la spitalul judeţului Ruina ? ? 2) Cinei vnlumeştcrla comuna ? ? 3) Cine ’l inlocueşte la peniten dar ? ? Cerem şi noi respuns la aceste întrebări de la cei datori a ’l da. Românul de duminecă iarăşi fuge la trecut şi inşirănd la abuzuri şi violenţe, ce intr’adever s’au comis in alegerile de mai deunăzi, le aruncă in spinarea guvernului conservatorilor. Foaea oficioasă termină ast-fel: „.... Dar naţiunea a arătat şi va mai dovedi că nu permite nimenui să’i tăgăduiască voinţele şi faptele, şi mai cu osebire cei cari au sfruntat şi morala si legile..,.“ Dacă naţiunea ştie ceva, apoi desigur cunoaşte pe cei cari au sfruntat şi sfruntează morala şi legile ! şi să lumineze poporul in ori prej urare. împlinind această misiune e L ceritate şi energie, landurile 0] Binele Pnbl e analizând discursul tronului, vede că însuşi mesajul recunoaşte concesiunile de tot felul, făcute de cătră guvern streinilor. Astfel e şi cu costiunea dunăreană. Mesajul zice numai că: Ţara speră că puterile nu vor voi a ne lua ce e al nostru...! — Dar dacă puterile vor bine-voi a lua? Va fi bine luat ! Scandalul de la Seminarul Central Respăndindu-se cu intenţie faima ca co-e inaintate de noi in privinţa arcliiman dritului Enăceanu ar fi neexacte, no credem datori a o deseminfi prin probele următoare : Avisul Consiliului Permanent al Instrucţiunii, prin care s’a decis, să se dea ar-chimandritului Enăceanu un avertisment este subscris de către d. membri consiliată : B. Şiaicaru, General Davila şi B. P. Hăş- d6u : Domnii I. Zalomit şi Gr. Ştefănescu nu au subscris, pe motiv că au parte in anchetă. Ia privinţa procesului archimandritului Enăceanu cu nenorocita (Al.......a) nu are de căt să se ducă cineva la secţia de notariat a Tribunalului Ilfov unde va găsi in repertoriul din 1S78 trecută transacţia in-re susnumiţii, că adica archimandritul nostru plăteşte acelei femei suma de 8400 lei n rate anuale de căte 800 lei. — Un alt sgomot insă, s’a răspândit şi am dori să se desminţă din locurile com-petinte. Ast-fel se zice că archimandrihil Enăceanu ar fi răspândit vorba, că raportul cu acusaţiile neadevfirate in contra d-lui Dr. Barbu Gonstantinescn l-ar fi făcut din porunca Par. Mitropolit Primat şi că prin urmare densul nu ar fi tocmai vinovat, şi că ar fi in interesul Par. Mitropolit Primat să nu se dea vre un avertisment numitului archimandrit, pontru care ar fi şi mijlocind pe la d. Ministru al Instrucţiunii Publice. Naţiunea înţelege, atăt din mesaj, căt şi din scrisele Romanului, că adunările de azi nu se vor mărgini numai la mandatul lor anume de a revizui unele puncte din Constituţie. ci se vot ocupa cu alte cestiuni, a Dunării, etc. Ţara n'a a-eordat Camcrilor această putere ; deci ele comit un abuz, dinpreună cu guvernul. se vor mări din zi in zi, că mea convinsă şi asigurată de mântuitoare ce urmăresc, se \ pa cu încredere împrejurul .•* cari vor ocroti mai bine inţi: generale. Ne place a crede dar, că ş poziţiei nu se vor opri unde azi, ci, continuând lupta pe a gală şi liniştită, vor căuta să taroască şi să ’şi mărească ţ căci numai ast-fel va fi po.sS succes." MESAJUL TRONULU şi Ziarele din ţară Citim in Posta : Romăllia Libera recunoaşte importanţa retragerii din Camere a o-poziţiunii unite, cea ce încurcă iţele guvernamentale, “orice ar zice ci- & ueva Sub titlul: „Ce trebue să facă O-pozitia“, lîesboiul W. scrie : „Coca-ce am susţinut necontenit in interval de peste cinci ani, o susţinem şi azi : Opoziţia să’şi străngă bine rîndurile şi să se organizeze pe bazele cele mai solide. Dacă aceasta era necesar acuma 4—5 ani, cu a-tăt mai imperioasă este această necesitate azi. cănd guvernul a creat ţrrii o stare cu totul anormală. Toate puterile statului fiind concentrate de fapt intr’o singură mănă, dreptul tie-cărui cetăţean d’a se lupta pe calea constituţională şi pentru binele general devenind iluzoriu, opoziţiei Toatâ ţara a citit şi cunoaşte eri discursul coroanei la deschider merelor. Neapărat toată lumea aştepta eu dare se citească ce va zice Regele două mai principale chestiuni ce ordinea zilei, acea a Dunărei şi aci visuirei eonstituţiunei ; dar nimene gur nu-şi putea inchipui un siugm că Majestatea Sa va descinde din i| la care este pus de marea lege a te a se face advocatul apologist a fraut corupţiunei, a ilegalităţelor şi a vio selbatice întrebuinţate de guvernul Seu a fabrica nişte Camere menite a zi a toate actele lui. De aceia nu cu putină mirare ai Românii aceste cuvinte ale me: Trebue s$ mulţumesc înainte de to\ rei pentru ordinea şi liniştea ce a pretutindene, in timpul duratei p electorale. Se poate ca Regele se fi avfind ni nuri, pentru realisarea căror ii tr Brătianu şi nişte Camere docile pre> cele înaintea cărora a cuvfiutac la dar in nici un cas nu era bine, nu e dent ca Majestatea Sa se insulte pe ] nii oameni bătuţi şi schilodiţi in alegerelor de bătăuşii guvernului, s le că a fost linişte şi ordine in ţarii Dacă cumva insă Majestatea Sa nu ce s’a petrecut in ţară, atunce n’aval spunem de căt că e reu, e foarte rea tru tron şi pentru popor, când Domnul urechi se audă, nici ochi se vadă cele ce trec in jurul lui. Cuvintele Regelui când zice ca l'lii şi - a manifestat in mod paeinic ţ| gal voinţa sa, sunt o ironie amar: re nu s-ar fi căzut se ieasă din gura Sale. Dar in sfârşit fie cine işi aşterne pofteşte, consecinţa inse este că valiGU cum şi-a aşt mut. I| Un lucru numai suntem datori a re'. * şi anume că Regele prin modul seu .1 nu i-a rBmas de căt doă căi, aceea presei şi aceea a intrunirilor pu- Oinorul din strada Radu-Vodâ Vmcri, 13 mai, s’a judecat la curtea de Casaţie II recursul făcut de Maicănescu, unul din cei doi con- flice, bine înţeles dacă puterea executivă nu le va împiedica şi pe a-Jcstea, fie direct fie indirect. Pentru a lupta cu succes pcaces-c căi, opoziţia trebue să fie strâns unită, şi să domnească in sinul ei isciplina şi armonia cea mai com-lecta.—In starea in care am ajuns, —du pe noi nu mai poate 11 vorba do osebirea principiilor politice, căci mai nainto de toate trebue să ne preocupe înlăturarea relelor ce ne băn-tuo vindecarea rănilor deschise de un regim destructor supt care trăim de şapte ani şi mai bine. Opoziţia trebue să determine in mod clar şi precis toate punctele care constituc scopul luptelor, precum şi planul campaniei.—Avbnd in capul ei pe bărbaţii cei mai însemnaţi ai ţerii, aceştia sunt datori să deştepte se esprima ia mesaj, se face solida® faptele miniştrilor Sei, aşa că de acw» colo s-ar putea găsi oameni, cari pretindă că dUcuţiunea poate .CM sue şi mai sus de căt capetele iu trilor. Mesajul se mai felicita că bunul ■ al naţiunei s a ridicat mai presus dei® bănuelelo şi încercările şi ţara a nfl cu prudenţă şi linişte la apelul ce i făcut. ^ Putem asigura pe Majestatea Sa c ra, la apelul ce i s-a făcut, n-a n de loc, pentru bunul cuvent oi lăsat-o se resp-"* S» vernul M. Sale n-a Representanţii înaintea cărora Regafi. vorbit la 10 Maiu nu sunt. in măreţ meioritate, de cât representanţii voinj prefecţilor, ear nici de cum a voinţei getorilor. Cât pentru proba ce găsesce M alegerile făcute, cum că ţara nu vajj de'1^ nici o dată un focal de turburări şi djU gitaţiune, aceasta e cel mai puţin paf* xal când o vorba de a se pune faţă i11 * ţă oposiţunea de ori ce nuanţe fără tinc-ţiune cu partidul căruia tronul preferenţele sale astăzi. In ceia ce priveşte asigurarea di raporturile satisfăcătoare in care ne sini cu puterile streine, se ne fie a ridica oare care indoealâ in faţa nimitâţei cu care am fost condeiul1®!1 Ii |f3rjiiţs din Londra. Dacă aceasta e de a satisface pe M. Sa, mărturi-j fă regele nu o tocmai greu de sati«-căt pentru tară, credem că putora cum că oa numai mulţamită nu a bun cuvânt cuprinde mesajul tro-jkrând esprimă speranţa: că Europa jşo va cere a esecuta decisiuni la care ţm participat, şi la care nu am con ■ Iţan< are această speranţă, de căt mita numai nu proa pricepe cum se mătnpla ca Europa se lase in adormire fc'irea ei de la Londra. Ceia ce ar fi : poporul romăn, ar fi fost să se spuo [ că el nu poate primi cu nici un cliip 'supune acelei liotârări. Aceasta ar fi [nai simplu, dar mai bine inţeles de lumea. |spre revisuirea constituţiunei nu se nimic precis; cuvintele relative la i chestiune sunt atăt de vagi in căt vea toate înţelesurile ce voeşte cineva dea. lirasă cuprinde mosajul care o de ■. a ridica o chestiune ce crezusem i ită, de cănd mai cu seamă şi d. A. Rosetti a ineeput a o impăr rimeşi de încrederea naţiunii, pe lăn-i’itule şi cu misiunea de a revisui legea orală." Cum ? Camerele actuale mai şa dar şi alte misiuni de implinit de vvisuirea ? Se vor transforma elo in ere ordinare ? ni ştii ce se poate iutempla! Când Irâtianu a isbutit a căpăta odată nişte minunate majorităţi, e de sigur foarte să se dispartă de ele. Primc-Ucidere a 23 Aprilie in comuna Bnhalniţa iul Neamtu s’a descoperit cil in i Martie fata SmarandaMihăloaea, ic afla servă la locuitorul Gh. uno. născBnd un pruc, l’a omo-tşi îngropat, de unde mascurii (ţoiului 1 a mâncat mai tot remăind ai capul, cănd a dat peste el :oa locuitorului Ioan a Andonesei. ni nai a, de şi negănd faptul, s’a pe mâna justiţiei. ACTE OFI CI ALE omnu G. Dobranici, veeliiu funcţionar orviciul ministerului de finance, este lit in postul de director la penitenciarul trovăţ, in locul domnului A. Balif de-( it. omnu doctor in medicină Nicolae Mal | ni s’a numit in postul vacant de medic laşa Hărşova, din judeţul Constanţa. omnu Iuliu Catescu, medic-veterinar al ‘ârţirei VIII din zoDa preventiva, se \ jiuta la despărţirea VII din aceeaşi zo-f,cu reşedinţa in Călăraşi. —•omnu N. C. Lambru, actual ajutor de «rspondentâ in direcţia generală a serului penitenciar, este inaintat in postul liitor de registre înfiinţat din nou prin ^ ţretul anului curent. •omnu P. Ionescu, actual registrator, in al de ajutor de corespondenţă in locul uuliii N. 0. Lambru. omnu I). D. Rainu, actual copist, iu o! de registrator in locul domnului P cu. ceste inaintâri se vor considera pe zioa I Maiu. lom nu Mi liail C. Stihi o-te numit in ,ul de registrator şi domnii Ioan Bor-in postul de archivar in cancelaria e «'piei spitalelor casei St. Spiridon din Oomnu Teodor Cristodulo se numeşte in | ui vacant de secretar al comitetului F 1 ului Galaţi. Mişcări in administraţie Domnul Dimitrie Slâtescu, fost sub-pre-fect, sub-prefect la plasa Argeş, judeţul Aigeş, in locul domnului N. Grigorescu demisionat. Domnii Alexandru Ralot sub proiect la plasa Balta din judeţul Brăila in locul domnului Dragoinir Ionescu. (I) Domini Dimitrie Vlâdescu, fost sub-pre foct, sub-prefect la plasa Vâdeni, judeţul Brăila, in locul domnului Cbr. S. Ionescu. (2) Domnu Constantin G. IJrlâţoanu, fost sub-prefect, sub-prefect la plaiul Slănic-Păr-scovu din judeţul Buzău, in locul domnului C. N. Berliă. Domnii Ioan Pefrini, actualul subprefeci de la plasa Cras na. judeţul Falei n, poliţat la oraşul Huşi, acelaşi judeţî in locul dom-iiuliii Gr. Schimlirof demisionat. Domnu Paul .Jecu, actualul ajutor de la sub-prefectura plâşei Mijlocu-Prutu, judeţul Fălciu, sub-prefect la plasa Orasna din acelaşi .judeţ, in locul domnului I. Petrini transferat.; Domnu căpitan N. Stânciulescii din regimentul 1 dorobanţi Dolj, ş-f al sergenţi lor de oraş din Capitală, in locul domnului căpitan Râmniceanu. Domnu Ghiţă Nicolaevici, fost sergent-major in armată, şef al sergenţilor poliţiei oraşului Constanţi, judoţiil Constanţa, in locul vacant. Domnu Leon Duculescu, actualul ajutor de la sub-prefectura plâşei Cotmeana-Gâlă-şeşti, judeţul Argeş, şei de biuroii in cancelaria pretecturei acelui judeţ, in locul domnului Anton Pretoriau trecut in altă funcţiune. Domnu Tache Saehera, comisar poliţio-nesc Ia gara căei ferate din oraşul Ploeşti, judeţul Prahova. CRONICA Un laboratoriu de chimie se va construi alături cu palatul Universităţii in partea despre strada Academii. * Direcţia generala a teatrelor a adresat ministerului cultelor propunoroa d’a lumina teatrul naţional cu lumină electrică. Gaz. de Roumanie spune că această propunere va fi supusă consiliului de miniştri. * D. Toma Constantin (Tomciu), arendaşul moşii Grindul din Ialomiţa a d-lui V. Boerescu, care a fost înjunghiat cu cuţitul, este mai bine şi e speranţă că va scăpa. Autorul faptului este fiul unui ţeran, căruia numitul arendaş ii pusese secuestru pentru o datorie. Arendaşul, nemulţumit, a urmărit averea debitorului sân, a secuestrat şi un cal al fiului acestuia care e călăraş. Călăraşul s’a dus să ’şi ceară calul şi, la refuzul arendaşului, a scos cuţitul şi l-a lovit. * Controlul şi mutaţiile personalului administraţiei centrale a resbelului, al oficerilor de intendenţă şi de administraţie, care pănă acum comptau in atribuţiile direcţiei I din minister, s'a rotrecut in atribuţiile direcţiei II, conform regulamentului interior al ministerului de resbel. * S’a disolvat consiliul comunei rurale To-pana din judeţul Olt, şi sa înlocuit cu o eomisiune interimară , care să gere-ze afacerile comunei pănă la noile alegeri. * Domnu N. G. Fratostiţeanu esto numit controlor fiscal in locul domnului Costaclie Ionescu demisionat. * S’au numit domnii Paul Străjescu, şi Ioan Stroia in funcţiunile onorifice de epi-tropi ’a spitalul Roman, pendinte de epitro-pia spitalelor casei St. Spiridon din laşi. * S’a dat esecuaterul pentru recunoaşterea oficială a domnului I. 1 ilidis. in calitate de vice-consul al Greciei la Constanţa, in locul domnului P. Pergamalis. D’ALE ARMATEI Licenţiatul in farmacie Georgescu Ştefan, pe zioa de 10 Maiu a. c., s’a primit in armată cu gradul de farmacist de batalion la TIMPUL regimentul 7 artilerie, vacanţă creată prin budget. . S’a primit demisiunea din corpul oficerilor do resorvâ solicitată do larmacist.nl do divisio Pop fîcurge din regimentul 7 Prahova. ŞTIRI TEATRALE Miercuri viitoare 18 Maiu se va da la Teatrul Naţional o representaţiuno in beneficiul veteranului artist M. Mi 1 lo. Programul oste foarte atrăgător. Se vor juca pieselo : Bărbatul care ’şi ucide femeea, comedie vodevilă in 2 acte. Dom' nepricopsiţi, comed. vodev. intr’-iin aci. V a i*ietăti Un maior turc coinersaip « odăi mobilate UL lINOnlnln I Strada Modei No. 1 vis-avis de Episcopie. Devenzare sau de Închiriat 11 ''vadă (fâneaţâ pe moşia lai Fimdeni (Uolenlina) vis-a-vis de Zahanaoa cu uâ inlindere (le 100 stân-geni laţadă şi uă casă; se poate face şi o fabrica. Doritorii so pot adresa la D-nuA. Iehalsky in stiada Inocenţii No. 5 biss. CURSUL BUCURESCI Direcţiunea Generală Judele de instrucţie al tribunalului Ilfov, cab. III Crima de la «imitirul Sf Troiţa (24 - 25 Aprilie 1883) Signalmentele asasinului RADU CHRISTEA sunt: statura mijlocie, ca do 20 ani, oacheş, slăbănog, mustaţa abia se vede, buzele delicate, îmbrăcat cu camaşă şi ismene albe, zăbnnu cu vergi verzi şi negre, căciulă neagră in cap. ghete in picioare. Hernii caracteristic : vorbeşte une ori cu f in locul de t, aşa in loc de „din partea asta“ zice „din parhia asta.“ G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a imitat in Strada Berzi No. 78 CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 16 maiu 1883. Cump. VSud 5oIo Renta Amortisibilă. . . 92 iio 923/, 5"|o Renta Română Perpetuă , 91'/2 92'/) 6°jo Obligaţiuni de Btat. . . . 98i;, 99 O, 6oio Ublig. Căilor f- Horn. regale 103- 104--- 5o/o » Mojicipale .... 86i/4 87- 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 I 226--- 231- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 921/* 927/6 7oio .» Scrisnri Rurale., 1043|t 5o[0 Scrisnri fondare urbane . . 89i|2 90i/, 6o[o , , , 99' [2 100'/. loio , , , 1033/* 1041(2 Impr, cu prime Buc. (20 1 b.) 3 l1 212 32 ii. IttU.isbi o. Io IX oiuAu e Zi DOI 1000 . , Soc. cred. m0b, rom. 250 1. 224--- 226- ... Rom. de construcţii 5001. 524--- 526- » » > de Asig. Dacia-Hom 300 I. 370--- 372- 233- 235- Diverse Aur contra argint. . . 2- 2 M« » » Bilete de Banque 2--- 2 ’ls Fiori ui valoare Aastriacfi. . . 210S|i 2.12 Mărci germane. .... 1 23 1.25- Bancnote francese. . . , 99b, lOO'/v BASILE C- LIVIANU La „u rea Romania” ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s‘a mutat in strada Principatele Unite No. 7. (1 f\ niQOrOPI | avocat s’a mu-J' Ci. LflouLol/U tat in Strada Luterană No. 9. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In (aţa Biserici Luterane). Vechiul magazin de bijuterie I) H EH DAN Pe care l’a avut peste drum de consulatul rusesc, s'a mutat tot pe calea Victoriei palatu Dacaia No. 2, vis-â-vis de prefectura cad i I alei. Boaieie (le găt, gură, nas şi urechi tratează prinlr'o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar iu Viena in clinicele lui llraun (boule de femei şi tăceri) şi a lui llebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni do la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (hidosul Bârâţiei.) ESP0SITIUNEA AMAN este deschisă in toate 10—4 ore in Curtea vropoleos. zilele de Ia Bisericei Sta- Fondată la anul 1872 SAMUELA. MARCTTS No. 18 Strada Smârdan No. ÎS. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numeraiiu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in eomliţiuni avanta-gioase. De asemenea pol îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informaţiuni şi ori-ee (letalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, căt şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s'a acordat in decurs de mai mulţi ani de esisteuţa a biuronlui meu mă face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri do afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. DE ÎNCHIRIA! ~f: dormit Strada Pielii Amzei No. 6. Di/înnii/ ....... na . l\lDnll\i i 1 • face cunoscut ca a îenunţat da se muta şi că va urma a locui in strada Şbrbey-Yodâ No. 9. timpul CEA MAI BUNA HÂRTIE IGIENICA DE ŢIGĂRI 'EST t „DOROBANŢUL, LES DERNIERES CARTOUGHES ŞI L'INDEPENDANCE DE LA ROUiMANIE" FABRICAT FRANCEZ UE Fraţii BRAUNSTE1N FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINATATE Această hârtie analisată ele cătră d doctor Bernalh directorul Jabo-ratoru’ui chimic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultăţei de medicină din Bucureşti, s’a costatat ca cea mai bună in toate privinţele dintre toate hârtiile de ţigară ce se importă in ţeară. deoarece insuseşte toate proprietăţile unei hărţii de ţigară ireproşabile, fiind cu desăvârşire lipsită de ţesătura animală, «um şi de substanţe lignose şi fabricată numai din aţă. A se feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, când fiecare foiţă posedă firma noastră şi pe scoarţă semnătura, noastră. Fraţ|i 15rnunsiein, Paris sau Braunstein freres Paris. „LA CAVALERUL DE MODE" oo ■ po i-co n o < o IO P“tr“ s<"oni‘l *> Pjima-vurs şi vară am primii din KS2 ft-rt * Bărbaţi şi Băeti. din ştofele noile Journale. cele mai moderne confecţionate dupe cu deosebire recomandăm Costume111- m°—116 Parde8iuri de Cocimiu ţ vcrt. cu qt fa,..-. i rv — Haias gros-vert Ş -tia talie de Diagonal, Şeveot, Oamgarn şi reflot oT0- Pr^iTÎ-p!! GiletduPf noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc etc IlPtuu lecunoscute de moderate. Cavalerul de Mode ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R ICO R XD PAVROT liunea a n UbC^ag^T1fe PfJnpa îiu*' K1 /,0Ţ \ adâoKafe pe lângă ac- diaree nici greţâ ; constiUescu medlcamentnl^rm1 St'"Pa 'mI •' nu provbcâ nici conr.giuv a ambelor secse, scurgeri vechi sen JLVŢ"‘en.1,a ln tratarea bololor rea fără voie aurinului ecente, catare a beşicei şi curze- Pe la finele tratamentului, 9i când ori-ce durere a dispărut, usul tonice şi astringente este ^ ^ U. RICORD evita intArcerea ’ d*locul infailibil de a con consolida vindecarea şi de a adev^ratjsirop depurativ tru a sfirşi (fe a cură^sdngole^upâ'uB tr tCU desov6rSire maladiele pelei Rimnn ____®P .a -a. ^nti a facem nArfmilAaft * * .___1- _. PAVROT şi pon-de iote constituţional RICORD, care nu voru purta sigliuîfi'c1 FA vroE’eriCU*°Si l ltl’ medicamcntel DEPOSITO GENERAL -p.F , ? t0T' Iassy, Itacomts, Konia; Ducuresci nV*J3 SŢada Ric^ieu, in Paris ; In A^inoKurtovich Bra(l ^urner, TkeU^ OalatpJjtu- ' 1 • < in inir fâtmuoiili ’ , ...... 'iwuuuiwi JJrQ.iLn Plojesti, Schuller; liarlad, hrr.nl Persdnele CA R| c U N osc PILULELE DOCTORULUI DEHAUT _ DIN PARIS _ Inu esitaase purga, atunci oândelesimtacâstal ■ trebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci del ■oboseli, pentru că, contrariu celor alte purga-1 [tive, acesta nu operâză bine decât cănd estein-| Isoţit de uă buni mâncare şi de beuturi întări-1 ltdre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care/ i alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea / Acari îi convin maf bine, dupeoccupatiunilei* ksele. Obosâla purgatiuneî fiind annulatăj .prin effectui bunei alimentatiuni, ies-, . ne se hotăraşce cineva a repeta. _ purgativul ori de câte ori este, A " trebuinţă. 5F. şi 2F. 50 MtdftHa Sooietdtei Seiintetor Industria le ain Parie. DESTUI PERU ALBU Melanog'on Tinelura cea mai bună (W) * vi/ DIOQDBMARE AM, Chlmiat FOUEN ţFrancîâ) Pentru a vopai pa dată I in teta nunoialt, pârul si barba . fără primejdie pentru pele si farâ n«ei un mirofl. — Acâsti tincturâ este lupariorS tutor oelor întrebn ntate pena adi. Se g&eesce în tdte caesle cele bune de Pcirfumcrie. Di ALE.VIENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept, de sîomac sau atinse de gălbioare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măucareeste Raca-bout (le Arabes aliment nutritiv şi reconstituant, preparat de Dclangre-nier din Paris. (A se feri de con-faceri. Deposit in Romania Ia principalele farm. > Boalele Stomacului DIGEST1UN1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATERSON Ou Bismuth şi Mag’uesia Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacide ş digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vărsăturile dări afară, colice; ele regularisează funciiunile stomacului şi a intestinelor. Adh.DETHAN, farmac Fob St-De?iis.90,Par în prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura J. FAYARD — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer. 25C ■ - —...... Hu Persdnele atinse de Gnluraiii, Gripă, nr X'ă acută a.u ehroaieă, Stlnrera c^» Stlntoro de voce, Uclo de gât, se uşurăză rapide sau se vindecă Întrebuinţând SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALĂ de Vauquclln Paris, 31, rue de Clâry, şi |n tdte farmaoiele dnegueriei». — A se feri de contrafaceri. M î Academiei de Medicină din PariiL =nen 5?r aI Spitalului Saint-Louis. Iad ele dr ?1 ra,lic“' Rhumatismele. ma- c', e ,~nai veeh,< Dtrtrele, Scrofulelt. ulcet ele, Vinurile „ngelui şi Wte accidentele pro- 1 1 11 contagibse nuoi seu vechi, ai R m 1 flif (rnift n-t r._ . venind din ma.i CaLa:’ori cărui alt tratament. Kesijiia^m „lperr„,„,. ^----- . Paris Londra Tlln e •ppfobăt de Acad na lentele făcute in spitalele din * jîSr1 ?' l‘r ■tocai iii ,,n, ' ă din Pflns oaia __ . i ", UflriQ pai a depuralivele cEnE’scu^'' Si C6‘ eoonomi;: dia depurativul laroze sirop de COJE de portocale amari CU IODUR DE POTASSIUM (Sare de iodlnâ), Preparat de J. P. LAROZE, Pharmacist, PARIS - 2, rue des Lions-Saint-Paul, 2 - PARIS T<5tă lumea cundşte proprietăţile loduru lui de poiassium. Doctorii Ricord, Blan-che, Trousseau, Nelaton, Piorrv, Roger, au obţinulără cele mai bune efecte In afec-(iunele scrofuldse, limfatice, cancerâse, lu~ berculose, caria liselor, tumorile albe, bdlele pelei, sângelui, accidentele sifilitice, secundarii şi terţiare. Toţi medici prescriu Iodurul de potasslum asociAn-du 1 Siropului Laroze citaţi acilea de odje de portocale amari, carele, prin acţiunea sa tonică asupra aparatului digestiv, înlesneşte absorbţiunea Iodurului şi eviteadi iritaţiunea vălămălore ce pdte resulta din întrebuinţarea lui topit ln apă numai. SIROPUL DEPURATIV LAROZE se găseşte ln deposit la tdte pliarmaciile bune unde se mai pdle găsi tncă şi ’lS"“ BROMURUl de POTASSIUM SIROPUL SEDATIV p forte eficaciu contra Epilepsiei, histeriel, bdlei, numită jocul Sl-Guy, insomniei copiilor In timpul dentiţiunei, etc. etc. ASTHME Gatarrhnlfi, nldufuIB, I «ufocatiune» si tdt. bă---------------1 lele organ.loru respire- . £ A2SS I" ‘" I -larlto * fr., ** ^r4aciâ. — L*«âiM«ar farmirifitfc-rh.mA* „i. i'itvflALGIES Vinde&ate n tâ cbiară cu . ... - d-rulul Cr«Bler. Preţui 3 ir., cutia ^T^FranS Cl4'* ** neăe U Moanal*. 1 ta Bueanael: U d. Ztrmur. |i ia tdte ftrmaeiMe MALADII CONTAGidî Vindecare sicurâ şi râpide MC,VPŞl LELE-MOTUES Approbate de AcadcnJ «caicip&şunt remed.nl ael m»i efReaceconti tc »« f ,de ţabnci. «i «unt rnchise' - - . -r specială al eăror’moderredoiîTÂăm mi; •* uSft ^ămmaiaios —Ăi In MpfâESSS** < J v^^.o-^.sznsruL DE l vis-a-vis de TetrnlNaţioi Bucureşti: COLONIALE SI DELICATESE D. G. MDCIiro VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Şl 0n0r■ puUic pe arh case urnmoar™Slt£%r "***" * ^ mai China a ii ii irbri'!-'(* i/î t ,{u,'1î" *' £« idfojw» BenedlcUa-Bltter Chartranz «n! , n-B via Provi(len/ei anti Coleric CaSS Se ^ Ia ^aml Chartreuz Francia. Pi ----î.x - crniint verri« „ ?! ornng® S8C' de la Vimand Fockin (V-nac vic,,l r’Salbe«’?1 ?lb de la Get Freres din Francia tot lelul de'gnst2?radCefîairî|inTii,?ne,1diV Co?nac- Li(Jnernri sir&yi iu-■ vr^saiss g ru“h - Importat. .loT-' !U.SAIIKINK .ŞI INBIGME. Kspagne, Ungaria beşti, Drăgăsan! şi de Dealn maKR ciul conştiincios. , ,, Ia primele case din Franţa. Hermania, Italia, I ransilvama. Indigene de la Cotnari. Odo Preţnri stimă, T) moderate, servi-G JIO^IANU. Ir-' u»P:r.".',.r,,ir ,u" nâlă roite Ţ S‘ semnaturlle de ma‘ Sioa cu cer- Bucureşti, Mau/ 1883. ZP T. Prin Presenta am anoare Paris,Pharmacia BOUTIGNY, DESLAURIERS Succesor 01, I1UE DE CLEI1V, I1UE POISSONMKIie. 2 « <«» tdte phavmaciele si Uroguertele cete bune. TOPICUL ORIENTAL Dcslaurlcrs ev* eupenor tutulor fondanielor şi revulsivilor ntrebuinţaţi tn contra Balelor Cailor. Actiunoa m, ioL5"8"-" l' ‘'aP,dB ; Nu faeo să cadă perul şi nu laşa neci uă urmă ; reuşăsce nu sr pOio mai bine m contra Bolelo.- ,ie ■»cpt, ^nneHi-rilo" ®”K| MAŞINE AGRICOLE, a agenţia Io,- generală pentru Ruga' ' " mele din Odessa supt JOHN P1TTS maşiue agricole cari au bine-voit a 'mi incre-u! iiomăuiei, am stabilit in Bucureşti o aceeaşi lorma. care se va ocupa cu , . mite, cu afaceri de comision'e;'0- ma?me a?rlcole di,i fabricele cele mai renala dispoziţiunea onor domin ' leP'ţze"l Ţllnl d" comerţ. Asemenea voiu ţine M 1 ' ° - (l0mm P'opnetan şi arendaş un mare asortiment de părţi jf| fie maşiae. Voiu Şi arendaşi l'cutru a justifici merefier ZLTruT Ulaie ®,linta in a servi pe demni numai cn mas,ni de toata p^cţiunoa, solida Proţurile ^ ^ ^ proprietari de moşii p ' şi de lungă durată inlesnirile posibile. Sucursala din investit spre acest ' at 80 poate do moderată combinate cu toate I liicnţ îşi ; Tipografia ~r 1 - r— va li gerată de d-nu W. (} scop cu pro.-uraţiunea moa generală. Cn deosebită stimă No 2, Strada Boxshall care este JOHN PITTS ! IXXmîCliVvvw^___ Strada Smardan No. 3. 5 i- iL LIII