. DUMINECA 15 MATU 1883 /V «linini^ti-Mtîa, Calea 'Viotoriei Nr. 33. ABONAMENTELE n ţara, pp an , pf 6 Inul . pp 3 luni. n ptrein&tate pe an 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei uimitele se priimasc la Administraţia. Bucureşti, 14 Maiu 1883 (cctul principal al succesului ob-I de către guvern asupra voinţei ânii este că slugele lui, cari tră-ilin fondul reptilelor, tună şi trăs-in oposiţiune şi cere stăpănu-« fie suprimată. i Gazette de Tioumanie este re-îabilă sub acest punct de vedere, ,ai cu seamă in numărul ei de ale curentei dă probă de o jjitoare nesocotinţă pentru tot m e guvern sau instrument al Capitală 10 bani muuăru Districte 15 bani nnmăru TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL Vm—No. 108 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 ftoclarriH pag. [|| , . 1 50 » » II .... 2 50 ihanţoriU gj inserţiile se primesc ucorpştî , la Administraţia ziarului it Vlena, la biuronrile de anunţuri Heinrit achaielt, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stem 2; Fitrls, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate nn se primei MunTiHcrlnele noiniprlniate se ard Ceea ce spune Gazetta stipendiată I temperamentului, a uşurinţii cu despre sufrajolo obţinute de Mesa- re-a putut da crezare ,jul Regal, nu poate avea efectul vi- î < n-biml de mesajul regal cetit j maiu, foaia hrănită din fondul Hor, dar exprimând voinţa gu-nlui, inccpe prin a spune că mesaj a intrunit sufrajele, to-acelora cari au dreptul să oească in Romănia, cari au ca-kea să emită o părere." âiii Rosetti-Brătianu au hotărit declară, in auzul tutora: drept vorbi in Romănia au numai viicii săi, aceia cari s’au inro-a mercenari in susţinerea canale, acei nemernici fără valoa-îară pudoare cari, împreună guvernul Roşu, s’au invoit să ze Statul şi să-i pună in peri-uisteiiţa; iar toţi cei-Ialţi cari fază opiniunea publică, bărbaţii mare şi de merit, patriotismului i se datoreşte toată desvolta-» care a ajuns poporul romă»; i cu devotament către binele :c, cari au conlucrat pentru in-fl'i a iu legile noastre a princi-t’îl moderne şi pentru consolida-erii. aceia astăzi nu mai au nici de a vorbi in Romănia, m|ii ca nu ast-fel să se turbure Of* 1 us irpatoriior, ea este destul de liberală şi ii a o face şi măntuitoare ar negreşit să cugete Regimul i al străbălării şi minciunii, a ki din ţară pe cei ce au adu-•ână unde ea se găseşte astăzi, 1" ca să se desfăteze in voiă ncii, Gostinescii şi Caradalele i singuri au rămas să-şi spu-văntul asupra ei. 4 -fel abusează aceia cari nu -u freu, şi pe care ii trage aţa piarză, t ' adevăr, nu este nimic mai u-1 căt ca usurpatorul să pro-u* supunerea poporului, rezimat rl ^iuca sa, sceptru improvisat, s* uuat de către clacheorii de Îa in conjurat. aceasta, insă nu se desfiinţea-e vă rata opiuiune, nici i se poa-4 ura lui imperiul, căci ceea ce clădit pe fraudă şi minciună durată de căt până la limpo-vederilor prin luminarea conul j ria a văzut multe asemenea i, ca şi aceasta a alegerilor, iuind timpul momental al unui usurpător; insă, tot ea a re-spre a-1 încărca de ruşine si n iu du pe ce el a rămas învins liiiouterea cea imensă a adevăruri. sat, pe căt timp in conştiinţa publică sunt gravate toate violenţele şi intamiele exercitate de către guvern in alegeri ; dar face să răsară mai mult neadevărul ce mesajul conţine. devenit şi mai scandalos prin aceea că guvernul la spus prin însăşi vocea Regelui. o1 i ir o -'gJ m Se vede că ziua de 10 Mii e menită a avea o însemnătate ominoasă pentru ţara noastră. După ce alegerile făcute de Ţepeiuş, Pelin et comp. s’au declarat legitime, trebuia ca, in virtutea acelui principiu de acţiune reciprocă pe care ingeniosul Darvviu ’l numeşte coreiaţiunea creşterii, sen-tenţeale justiţiei, date in toată regula, să fie declarate de nelegitime. Voim să vorbim aci de uncie din graţiări-le de restul pedepsei, decretate la 10 Mai după propunerea d-lui Stă-tescu. Nu contestăm dreptul de gratie, pe care Constituţia I atribue Suveranului ; dar fiind că nimic in lumea aceasta nu e absolut, ci totul mai mult sau mai puţin relativ, nici acest drept nu este absolut. El are o anume însemnătate. Daca e vorba ca echilibrul şi siguranţa să domnească in societatea umană, se cere neapărat ca orice act de injustiţie şi de brutalitate să fie contrabalanţat. con-traeăntărit dc-un act fie justiţie şi de re-paraţiune. Cumpăna este emblema justiţiei. Geniul anticităţii o reprezintă cu legătura la ochi — ea nu vede pe împricinaţi, mi are nici simpatii, nici antipatii ; ea nu judecă e’un cu-vent după înclinări de inimă, sau după ... interese electorale. Daca oamenii n’ar fi instituit judecata şi judecătorii, natura a îngrijit ca orice act de brutalitate să co respunză immediat c’uu act de res-bunare. Pentru a impicdica ca răs-bunarea să nu fie mai mare de-căt injustiţia, s a instituit pedevpsa, ultio publica, la vengeance publiquement or-ganisee. Aceste pedepse insă sunt aşezate pe câteva principii, pe cănd crimele şi delictele reprezintă o infinitate de cazuri. Se poate dar intămpia ca in această infinitate de cazuri, unul să nu se poată subsuma pe deplin sub articolul pedepsei şi, jude-căndu-se in analogie numai, pedeapsa să iasă prea grea. In acest caz, şi numai in acest caz, dreptul Suveranului de-a graţia este un corectiv al legii. Acest drept de graţie este analog acelor mărimi din matematică, a căror valoare concretă nu se poate reprezenta de căt prin aproximaţie; cu toate acestea nu este o mă-ime nemărginită, ci o proporţională intre un maxim şi un minim. Oonsideratiunilc acestea au fost necesare, pentru a vorbi de graţia-soa tenorului San-Marin, carc-a atentat Ia viaţa d-Iui N. Bl-ircftlbcrg Se ştie că justiţia n’a fost aspră .m teiierul San-Marin. Ea a admis circumstanţa uşurăioare a vrăstei, a cu ca-instigaţiuniior unor mizerabili, şi nu i-a dictat de căt un minim de pedeapsă, cu toate că faptul fusese de-o escepţională brutalitate. Guvernul, pentru a-'şi manifesta dispreţul faţă cu justiţia tării, '1 i-naintează şi 1 medaliază in chiar timpul procesului. Aceasta era deja. mult. Acum d. ministru de justiţie uzează_____ ea să nu zicem abusează — de-aeel drept relativ de graţie, atribuit Regelui, pentru a-i ierta şi restul închisorii. Permit,ă-ni-se a o spune : pentru un atentat de ucidere, inain tare, medaliarc şi eăte-va zile de arest, nu sunt o pedeapsă, ci—o recompensă, şi poate că tocmai asta a voit consiliarii M. Sale. Am întreba : pentru căte voturi in cele din urmă alegeri sau plătit această recom pensă V Ca să constatăm că intr’adevăr cumpăna guvernului c slrimbă, vom cita un caz foarte deoselfit şi mult mai neînsemnat, unde insă dreptul de graţie nu s’a manifestat de loc. Un d. Argliiropol a feţuit puţin in faţa teatrului imensa personaliiatc a onorabilului Pherekydes. I s’a dat— pentru acest simplu delict—un an de nchtsoare, şi nimărui nu i-a venit in minte să-i scază o zi măcar. Prin urmare nu natura faptelor comise determină instinctele generoase de iertare aie M. Sale, ci deosebirea intre victimele acelor fapte. Unde cearta e de lana caprina, suntem aspri; e vorba numai ca romanul, şi mai cu seamă boemi roman să nu afie dreptate in ţara aceasta. Pherekydes trebuc satisfăcut . Blarem-berg nu. sie după ce vor fi espiat simulae-1 Intrare,a Ţarului in Moscva ml de pedeapsă. ____ Dreptul de graţie — in zilele iius- 0 depeşă din Moscva, 10 Maiu, truiui d. Stătescu—s’a pus astfel la sPune următoarele despre intra-discreţiunea Societăţii anonime d J rea., solemnă a Ţarului in vechea ospioatare, numită . . in vechea , , .capitală a Rusiei: % l "LS păniMa plm. Sa le fie de bine. I Crem! -cinci chilometre - pe un- de va trece convoiul imperial, fălfă-e nenumărate steaguri. Ferestriie ŞT, 1(1 mMKA™*----------1 ÎTet mandam] escadra care a sosit in apele Ma- cape lumea. Sunt multe tribune ri- dagascarulu llovad I, teritoriul Sakalaves pus supt protectoratul I pul e minunat. Hova„ ‘ ^ ri,licilt posturile pe car* dicate, ocupate de oaspeţi invitaţi şi Va ' Id sUblllse’ cont,’ariu tratatelor. Pe de familiile corpului diplomatic. Tim- Un act, de adevărată justiţie insă, s’a făcut cu diaconul Căriova, Gr. Păţesc» şi loan G. Pietrarii. D. Brătianu s’a folosit de lovitura de stat, făcută acum Ia 10 Mai, pentru a graţia in parte pe oamenii poliţiei sale secrete, cari au atentat cu— o nespusă dibăcie şi cu succesul cel mai sigur—la viaţa d-sale. Ca toti oamenii mari ai istoriei universale— ca Cezar, ca Napoleon, ca AVilhelm Gloriosul, d. Brătianu voia să aibă o mică ediţie bizantină a acestei comedii, care înconjură capetele bărbaţilor celebri c’o aureolă de martir. De-aceea agentul sau de, poliţie, Căriova, revizorul seu şcolar de Ilfov, Pătescu, funcţionarul numit de d-sa Ia finanţe, Pietrar», i-au făcut această plăcere c’un cuţit de bucătă- Pranţei; au ocupat apoi vama de Ia Ma-1 La 10 ore a. m. 9 tunuri deteră yunga situata la gura vai, cave conduce la semnal» să înceapă snnetuT clopote-auanariva capitala regatului Hovasjlor. lor marei catedrale Uspenski. Soldaţi Moscva, 24 Maiu. _ Pregătirile pentru "S?? ^ puseră la locurile lor. In ceremonia incoronârei să urmează in mijlo- P,-‘ U .ejr0\vski se adunară mern-cul celei mai perfecte linişti. bn. case11 ^‘Periale, principi sreini, ambasadori, ctc., toţi sosiţ in trăsu-Lomlra, 24 Maiu. — „Camera Comu- 1 ^ gală. Ministrul Casei imperiale neIor.“ Lordul Fitz-Maurice, ca respuns la corniţele Woronzow-Daşkovv, anunţă o intrebare, zice că agentul diplomatic en-j Tar,-dui că cortegiul s’a aşezat in or-glez la Sofia a protestat contra iuchiderei (^*ne 5 Tarul incălecă pe un armăsar şcolelor armeneşti de către autorităţile bul- dăruit de Qah.ul Persiei şi gătit gare şi că are instrucţiune d'a sprijiui toa- mmiaa *n aur. Trei bubuituri detun te intervenirile care pot să se facă de că- deteră semnalul de plecare, tre Puteri Ia guvernul princiar in favoarea înainte mergeau jandarmi călări, ibertaţei cultelor. | delegaţi popoarelor asiate, funeţonari Curţei, cavaleri din suita prinţilor streini şi membri consiliului de Stat, in trăsuri aurite. In urma şefului mareşal al Curţei venea Tarul, însoţit de Daşkovv, Miliutin, Tolstoi, şi Loris Jlelikow. Ţarul era [ foarte serios şi saluta scurt miiită-reşie, in dreapta şi in stănga. Lumea de prin stradă, ferestri, balcoane şi coperişuri isbucni iu strigăte entuziaste. Apoi unna iu faetoane deschise moştenitorul tronului şi cei-1 alţi membri ai casei imperiale. Mulţimea aclamă pe toti in modul cel mai frenetic. Imperăteasa venea cu marea ducesă Xenia, iu trăsură aurită, trasă de opt cai albi, Marea ducesă Xenia, in CRONICA ioni la orele 10 a. m. au plecat din por- I pQggj^' tul Galaţi şalupele de poliţie dunăreană română Poteraşul şi Veghetorol, cea intfiiu sub comanda d-lui sublocotenent I. Coan-dâ şi a doua sub comanda d-lui subloco tenent I. Chebac. Ambele şalupe vor lipsi din portul Galaţi mai mult timp. Dintre ele cea inteia (Poteraşul) va face poliţia portului Giurgiu şi a doua (Veghetorul) a portului Cernavoda. Peste câte-va zile va pleca şi şalupa Sentinela sub comanda d-lui sublocotenent N. Graţovski, ce va face poliţia portului Calafat. etate de opt ani. Cu finele sesiunii consiliului general al I ^acea IjLele poporului, care respun-instrucţiunii din Septemvrie anul trecut ^ea Tlan aplause sgomotoase. După expirând periodul de trei ani (1SS0—82) I Liiperateasa au urmat toate marile al acelui consiliu, in vederea art. 23 din cIucese hi carete deschise, toate da-ipgea in-trucţiunii, sunt convocaţi mambrii llieIe de onoare ruse şi streine, etc. corpului invăţator ai diferitelor grade de Cortejul era încheiat prin un esca-şcoală din ţară, spre a procedo in zilele de Mr011 de husari şi altui de Ulani. 21—22 Mai curent orele 11 dimineaţa, la Impresiimea făcută de ace t cor-noi alegeri de delegaţi ceruţi de art. 22 ,a hnposantă. Nemesurata ho-alin. 1—8 inclusiv, pentm a se designa şi §'ai'e a Curţei ruseşti, expusă aci, numi in urmă pe membrii viitorului con-1 Ghicita suita militară, costumele si 1 iii general de instrucţiune. * Un nou spital militar s’a decisa se construi p" şoseaoa Francmasonă, aproape de cazarma Malmaison. * Din diferite ci taţi u ni publicate prin Mo nitorul oficial şi din informrţiunile prii-mite de ministriii agriciilturei, industriei c.omerciului şi domenielur, se constată că unii dintre domnii ingiiieri-Iiotarnici ai rie, de mai nainte subţiat cu pila pe cestui minister iau lucrări de hotărnicii par- ii mie avea să se rupă. D. Brătianu crede că noi n’am • •itit pe Maccliiavolli şi mi ştim cu ce mijloace oamenii Iui de stal, caută a-şi compromite adversarii politici. Ştim prea bine cala un alt zece Mai d. Brătianu va şterge cu totul pedeapsa unor amici afăt de credincioşi şi atfit de... discreţi. Camerele aceste vor vota Iară indoială proiectul egii de reabilitare, propus in sesiunea trecută, absolut necesar penlru ca amicii sei să poată fi puşi Ia pen- liculare, negligiănd ast-fi I importantele iu erări cu cari sunt însărcinaţi, dând ioc şi la alte inconveniente. Se aduce jinn aceasta la cunoştinţa domni.or proprietari cari fac asemenes anga-giamente şi a onorabilelor tribunale do la cari se cer aiiiorisârile legale pentru hotărnicire, că domnii ingineri-liotarnici, depen-dinţi de acest minister, n’au (ost şi nu sunt liberi a lua şi lucra hotărnicii particulare sau de ale altor aşezăminte publice sau private ; iar domnilor ingineri hotarni ci li se pune in vedere că iu cas de eou-Iravenire la această decjsiiui*', se vor considera ca demisionaţi. antastice a popoarelor asiatice, toa-h* a,t contribuit la formarea unui tablou prea splendid. La 2 şi trei sferturi convoiul ajunse in oraş. La 3 ore sosi in piaţa Roşie. Ţarul, ■ imperăteasa şi toate marile _diice.se s’au dat jos ia capela Ivverski, nude perechea imperială a fost primita de un episcop şi alt cier. După o scurtă rugăciune. Maj. Lor mersera de aci in catedrala Uspenski- unde se ţinu un serviciu divin. Apoi tot cort. jul se duse Ia catedrala Arhanghel şi de acolo pe scara roşie, in palatul Omul. Aci Maj. Lor au lost intanipinate de şeful mareşal, care presentă 'farului păino şi sare; apoi perechea imperială intră in a-partamemelc interioare din Crend. Era 4 şi trei sferturi seara, Tunurile bubuiau şi clopotele tmuror bisericilor sunau necontenit. Din ziua intrărei in Crend pănă Ia încoronări1, se va citi zilnic, cu mare solemnitate in piaţa din Oreml. următoarea proclamaţie : „Prea serenisimul şi augustul Mare TIMPUL Domn şi impOrat Alexandru Alexan-drovici. urcăndu-se pe tronul imperiului rus, moştenit de la străbuni săi, şi pe cele nedespărţit unite cu acest tron, ale Ţariatului polon şi marelui ducat Finlanda, urmănd exemplul prea pioşilor domnitori, străbuni soi, a binc-voit a ordona : Prea sfăn-ta incoronare a Maj. Sale imperiale şi ungerea sfăntă arc să se facă cu ajutorul lui Dumnezce la.... Maiu, care sfanţ act se va transmite asupra soţiei sale, Marea împărăteasă Maria Feodorowna. Despre această serbare se face ştire tuturor supuşilor credincioşi, ca in ziua aleasă să’şi in-dreptezo rugăciunile cătră regele regilor : Să bine-cuvinteze, in marea sa milă, domnia Maj. Sale; să întărească pacea şi liniştea spre sfânta sa glorie şi spre neschimbată bună stare şi prosperitate a imperiului.“ A doua zi, la 11 Maiu, s'a sfinţit steagul imperial in sala de arme din Kreml, in presenţa Ţarului şi a familiei imperiale. Ţarul şi Ţarina s’au dus in trăsură descinsă fără escortă, din palatul Alexandra in Kreml. Toată lumea e mulţumită de modul fericit şi splendid in care s’a petrecut solemna intrare a 'rarului in Moscva. la 17 iu casa, de către nişte indivizi, agenţi ai prefectului. Apoi prefectul impreuna cu directorul Seminarului, un alt agent al său, au speculat aceste imprejurari şi le au descris înaintea ministrului instrucţiune! in mod eu totul denaturat. Pentru aceste şi prefectul şi directorul Seminarului au fost in capitala, stăruind pentru permutarea d-lui Bargăoanu. Consiliul permanent a opinat că caşul tr bue deferit unui juriu profesoral ; dar ministrul a făcut almintrelea ; de şi zice că a auzit pe consiliul perina-I nent, totuşi a permutat pur şi simplu pe d. Bargaoanu la Huşi. Pe la miuisteriul in-strueţiunei sunt informat ea toţi sunt convinşi de arbitrarietatea măsurei luata faţa cu d. Bargăoanu; dar... a trebuit sa se dea o satisfacere prefectului, care o cerea cu insistenţă. GAZETA TRIBUNALELOR Victimă a politicei Din Roman se scrie următoarele Poştei : „Luna trecută Aprilie in oraşul nostru s’a întâmplat următorul fapt, care a indignat pe toţi oamenii de bine : d. P. Băr-găoanu, profesor cu titlu definitiv de limba latină şi romănă la Seminariul local, a fost strămutat fără nici o vină la Seminariul din Huşi. Causa permutărei a fost intrigile politice locale, iar nici de cum vr’o greşală a D-lui Bargăoanu in îndeplinirea datoriilor sale de profesor. Ştiţi că la noi in localitate sunt două grupuri politice : unul are de şef pe d. A. Morţun, primarul oraşului, şi cel-alt e condus de d. 0. Morţun, prefectul districtului, frate mai mare a celui dintâi. In grupul antei e sinceritatea, adevăratul liberalism şi dor de binele comun ; dar in al doilea e ciocoismul acoperit insă cu masca liberalismului şi sprijinit de putere. D. P. Bărgâ-oanu, ca om sincer şi luminat şi crezând că a usa de dreptul s6u cetăţenesc nu e o crimă in Eoraănia, s’a alipit de grupul condus de d. A. Morţun, şi pentru că a fost unul dintre cei mai capabili membri ai grupului, i s’a încredinţat conducerea ziaiului Viitorul, ce apare in Roman. Acest ziar demasca toate faptele urâte ale grupului advers ; pentru aceea toate săgeţile prefectului şi cetaşilor săi au fost îndreptate contra d-lui Bargăoanu, ca unul din factorii cei mai principali pentru susţinerea ziarului Viitorul. S’a făcut stăruinţi la minisier pentru permutarea d-lui Bargăoanu incă inainte de alegerele comunale, dar nu s a reuşit. Văzând aceasta, prefectul a impins lucrurile pană la scandale. La 20 Februarie d. Bâr-gâoanu a fost atacat ziua mare in piaţă şi j O mică stati.-tică : j In anul acesta, inalta Curte de casaţiuns ■ a avut să judece 73 recursuri in materie electorala. In anul trecut s’au judecat 70. ' Am format un mic tabel din care putem j vedea tribunalele ale căror hotârîri s’au atacat şi resultatul dat,—casare sau respin-J gere. Dintre toate notăm tribunalul Tele-j arman, care a avut cele mai multe liotâ-I rlri casate şi tribunalul Gorj, ale cărui ! toate hotărîri atacate s’au casat. Iacă ta-1 belul: Casate Respinse Botoşani. . . . O 5 . tr Brăila..... . . 2 --- Bacău..... 4 Babadag. . . . I Covurluiu . . . . . 1 --- Neamţu. . . . . . 3 3 Putna..... 3 Ialomiţa. . . . 1 Teleorman. . . . . 5 1 Mehedinţi. . . . . 3 1 Tulcea .... . . 1 2 Vasluiu .... . . --- 2 Tecuci . . 2 Fălciu .... A 4 Olt..... . . 1 --- Tutova .... . . --- 1 Dâmboviţa. . . . . --- 1 Vâlcea ... . . 1 2 Roman. . . . . --- 3 Prahova. . . . . --- 1 Gorj...... . 3 --- laşi...... 4 R.-Sărat . . . . . 2 5 Total . . . 27 46 In anul trecut 3882 s’au făcut 80 de recursuri, cari s’au rasolvat. Uniforma magistraţilor. — Se ştie că decretul din 29 Decemvrie 1864 in privinţa „uniformei" magistraţilor şi avocaţilor a căzut de mult in desuetudine. Trebue să recunoaştem că el n’a fost primit nici-odată cu favoare de cei interesaţi. Aceasta explică pentru ce, afară de consilierii curţei de casaţiune şi de unii preşedinţi ai curţilor cu juraţi, nici un judecător şi nici un avocat nu se mai îmbracă, astăzi cu roba cănd intra in audienţă ca să judece sau ca să pledeze. FOILETON HARŢII VECHI (Urmare şi fme) VII Jalba obştei către marele post Inie O. Bibescu In cinstita mâna dumnealui marelui pos telnic şi Cavaler Goorge Bibescu cu cinste şi cu toată plecăciunea. Prea Cinstite Bocrule! Toţi locuitorii acestui oraş cunosc pe d-v. de mare protector, ca unul ne dă indrăsneala a ne înfăţişa cu aceasta a noastră prea plecată scrisoare neavend pe nimeni altul după D-zeu, de căt numai pe d-v. Prea cinstite Boerule ! toată obştea ne aflăm cufundaţi in adâncă a-mărăciunc şi întristare vâzendu-ne in primejdie după auzire de desfiinţarea judeţului nostru Vâlcea, şi de ne va călca un asemenea foc, plecaţii d-v. orăşeni suntem stinşi din faţa pământului, precum şi celor-alţi fraţi locuitori li se va pricinui mare dă-răpănare cu clieltuelile şi zmăcinări-le ce vor cerca pănă a ajunge la dregătorii.—Socotească înţelepciunea d-v. căt de amar ne vine a rămenea ce d-v. ati întemeiat şi in oraşul şi: împărţiţi ca nişte robi. îndrăznim a judeţul nostru bunele întocmiri aie; zice că muU mai lesne vom părăsi organicescului Regulament, la care şi am remas foarte mulţumiţi şi mai cu scamă după fireasca d-v. bunătate ne-aţi bucurat prin făgădueli că ori aler- când vom avea vre-un pas sa la sprijinirea d-v ; aceasta dar gam Mulţi susţin că „uniforma" iu cestiune ar contribui mult la reînălţarea prestigiului magistratului. Nu discutăm această opi-niune, in privinţa căreia jar fi mult de zis. Ne mărginim numai a comunica cititorilor noştri că d. Macca, prim-preşe-dinte al tribunalului Ilfov, a luat iniţiativa reintroducerei costumului la magistraţi. După informaţiunile noastre, mai toţi judecătorii acestui tribunal, precum şi membrii parchetului, ar fi aderat la această propunerea care se va aplica in curând. Clopotele bisericilor sunt ele proprietate comunală ? Această gravă cestiune s’a pre-sentat de curând înaintea Tribunalului civil din Toulon, şi desbaterile urmate au ţinut o şedinţă întreagă, fără ca să se fi dat o solu-ţiune oare-care. Eată faptele ce au dat nasc 're acestui proces original : In ajunul festivităţei de la 34 Iulie, primarul din Ollioules, un tărguleţ aşezat in-tr’o posiţiune incântătoare, conformăndu-se instrucţiunilor ministeriale, intrebâ pe preotul local dacă ar fi dispus să tragă clopo-tede a doua zi in onoarea Republicei. Printre localnici mergea vorba că preotul nu prea făcea haz serbarea in cestiune, şi de aceea mare fu mirarea tutulor aflând că primeşte bucuros propunerea. Ceva mai mult, de cu seara chiar, dupe obiceiul locului, el puse să tragă unul din clopote, spre a vesti publicul pentru serbarea de a doua zi. Lucru ciudat insă, clopotul părea că sună a mort. Primarul ascultă o dată, ascultă de doue. „Nu mai incepe irdouială, işizi-eel, afurisitul de popă a pus să tragă clopotul par’c’ar duce Republica la groapă !“ Aceeaşi improsiune se produse şi asupra mai multora din administraţii sei, cari veniră să se plângă contra acestei batjocura. Necăjit, capul comunei se puse la masă şi aşternu un proces-vcrbal pe care’l notifică de grabă preotului printr’un vătăşel. Motivul principal era redactat astfel: „Considerând că modul cum s’a tras clopotul bise-ricei nu e câtuşi de puţin in raport cu solemnitatea naţională ce va avea loc mâine..." Ca conclusiune, magistra'ul municipal prevenea pe servitorul bi-ericei că, in conformitate cu circulara ministerială, va pune el-insuşi să sune clopotele. Popa, care se culcase, ’i trămise respuns eâ ’şi-a împlinit datoria aşa cum înţelegea el ; că totuşi, daca d. primar ştie să tragă clopotele altfel, n’are de căt să o facă, pe respunde-rea sa. A doua zi, dupe invitaţiunea primarului, căti-va băeţi se suiră in clopotniţă şi ese-cutară un concert asurzitor, pe când lumea, adunată in faţa bisericei, băt.ea din palme şi ridea cu hohot. Ca să ’şi resbune, preotul cliiămă in judecata Tribunalului civil din Toulon atât pe primar căt şi pe tinerii cari se supuseseră ordinelor sale. Procesul a fost pledat de d. Noble, decanul Ordinului avocaţilor locali, care ’şi-a inceput cuvântarea printr’o lungă şi savantă espunere a dreptului antic, a dreptului intei mediar şi a dreptului modern, având de scop să probeze că, atarâ de oare-caii escepţiuni. clopotele au fost considerate in torul d-v. trimitem pe d-lui Stolnicul Iancu Lahovari, deputatul nostru, carele să se socotească ca o gură a tutulor şi ne rugăm cu umilinţă să nu treceţi cu vederea isvorul lacrimilor noastre ca să fie ascultat, in-dreptăndu-ne şi prea plecata noastră jalbă către Ex. Sa D. deplin inpu-ternicitul prezident şi pentru aceasta necovârşită bunătate şi ajutor veţi primi plata de la milostivul şi bogatul D-zeu după multele rugăciuni a toatei obştei din acest judeţ. de a ne mai căuta dreptăţile noastre de căt să facem o călătorie îndelungată peste 20 de ceasuri. N’am indrăsnit a veni mai mulţi ca să nu aducem supărare, ci întemeind toată nădejdea noastră la aju- Y1II Scrisoarea prea osfinţii sale mitropolitulu prin care tace cunoscut că s’a otărăt ca judeţul „Yălcea" să răniăe intru întregimea sa si nebăntuit Cinstitului d-lui vel Stolnic Iancu Lahovari, deputatul judeţului V?lcea, şi prea iubiţilor noştrii intru duhul sfânt fiii d-lor boari'or, neguţătorilor şi celor alţi orăşeni din oraşu Râmnicu sud Vălcea. Ea sfârşitul trecutei luni Iunie prin cuvioşia sa lconomul al sfintei Epis- tot-d’a una ca obiecte destinate esclusiv ceremoniilor religioace. Dupe un remarcabil respuns din partea adversarului sân, D. Blache, Tribunalul a amânat afacerea peste opt zile pentru ca procurorul să ’şi poată formula conclusi-unile. Vom publica resultatul la timp. Din Districte înecare. — Un militar, ce era arestat in penitenciarul de la Galata, venind joi in Iaşi urmat de o sentinelă, in momentul când trece-’ pe Podul-Roş, făcu o săritură si se asvâ !i in mijlocul Bahluiului. Sentinela. văzând întâmplarea se aruncă şi ea după arestat in riu ; dar cu toate silinţele sale nu putu a-1 scoate din apă; era cât pea ci chiar să se iuece şi ea de nu soseau câţi-va oameni caie sâ-i dea adjutor. Ast fel sentinela fu scoasă din apă, iar â-restatul abia târziu putu ii găsit—mort ca oţi morţii. Inceud u —In comuna Calvini din jud( | ţul Buzâu, a ars casa dorobanţului din i cea comună numit Ion Andrei, fiind pr, venit incendiul din negligenţa proprietarul j casei. Foc. — In noaptea spre 24 aprilie 1883 a ars casa locuitorului Constantin Răducanu din comuna Padina, judeţul Buzău, dimpreună cu un viţel şi mai multe obiecte. Fiind bănuială că focul a fost pus de către un alt locuitor tot din acea comună numit Răducanu Ion Mihăilă, s’a dresat actele cuvenite şi s’au înaintat parchetului. Trăsnet. — In zioa de 25 aprilie 1883 a căzut o ploaie torenţială asupra comunelor Spria şi Buda din judeţul Tecuciu, in care ocasiune trăsnetul a incendiat casa unui locuitor din cea d’ăntâiu comună, care a ars cu desăvârşire impreună cu mai multe obiecte şi a omorit pe fata unui alt locuitor din cea-altă comună. Grindină. — In ziua de 8 maiu 1883 a căzut grindină pâ jumătate plaiu de vii al comunei Orodeiu din judeţul Dolj, dis-trugăndu-le cu desăvârşire. Înecat.—Locuitorul Georghe Mihai Bar-bu din comuna Răcari, judeţul Dolj, du-eându-se in zioa de 6 Maiu curent casă ia apă pin rîul Jiu, s’a ineeat. Omor.—Muncitorul Nicolae Ion din oraşul Brăila, afiăndu-se in baltă cu alţi muncitori şi iscăndu-se cearta intre dinşii, unul din ei lovindu’l cu o lopată in cap, a căzut in apă şi a rămas mort. Culpabilul s’a inaintat justiţiei. Crimă —Marinarul turc Onos Ceauş, a rănit cu cuţitul in bastimentul aflat in portul Brăila pe un alt camarad al său, care fiind dus la spital a incetat din viaţă. Culpabilul s’a inaintat justiţiei. Moarte prin beţie. -Femeia Maria zisă şi Masca s’a găsit moartă in locuinţa sa din oraşul Brăila, constatăndu-se provenită moartea din causa băuturilor spirtoase. Grindină. — In ziua de de 25 Aprilie 3883, a căzut asupra comunei Căiţi din ju- leţul Buzău, o ploaie tor-nţialâ cu griudi nă in timp de 4 ore, din care causă apele au eşit din matca lor distrugând mai multe semănături şi inecănd 3 boi. copii do acolo chir Nifon, primind arătarea d-voastră către noi precum şi osebita jalbă către înalt Excelenţia Sa domnul deplin inputernicitul prezident al amăndorora principatelor rugătoare amândouă din partea obştei acelui judeţ spre a rămânea judeţul întreg şi intru fiinţa lui, precum s’a aflat pănă acum ; din pricină că înalt Excelenţia Sa se afla pe acea vreme dus de aici, cu întoarcerea icono-mului înapoi, am trămis prin cuvioşia sa respunsul ce s’a cuvenit atunci. Acum după venirea aici i domnului Stolnic Iancu Lahovari, deputatul acelui judeţ, însoţit cu cartea de .... ce i s’au dat de către obştea orăşenilor de acolo, făcăndu-se mai inteiu rugăciunea ce s'au cuvenit către înalt Excelenţia Sa prin jalba obştei dată de către dumnealui Stolnic Lahovari cu noima de mai sus arătată apoi a doua zi mergând şi inşine noi la înalt Excelenţa Sa şi poftorendu-i rugăciunea şi din par- Moarte prin bătae.—In comuna Ur; din judeţul Argeş, a incetat din vieaţâ L< cuitorul Patru Dumitru, din causa băia suferită de la alţi doui locuitori din aci comună numiţi Ion şi Nicolae Petrosel Gasul s’a comunicat parchetului. ,0# Debordare —Din causa debordârei rî’ lui Ialomiţa, s'a făcut stricăciune la 60 o; geane grîu, 400 pogoane faneaţă ale lom itorilor comunei Acsintele din judeţul Ldi miţa, şi la 100 pegoane făneaţâ ale arend | şului moşiei. y Căzut iu puţ.—In ziua de 27 Aprijlj a. c., fiul locuitorului Neacşu Grigore li comuna Isvoru-de-Sus, judeţul Argeş, Vi cănd voia :ă scoaţă apă diutr’un puţ, i»l păndu-se lanţul de la cumpăna pup lui, a căzut in puţ, de unde a fost se mort. împuşcat diu greşală —Domnul Toii Râdulescu diu oraşul Buzău, in zioa de Maiu curent, cercând un pistol spre a vi dea dacă este incârcat, ca să impuştenişli rîmâtoii ce intrase in holda sa de orz a flătoare in apropiere de casă, a scăpat pi dica şi s’a descărcat pistolul in umărul u‘ nei drepte a lui Petre Teodorescu aflat serviciul căei ferate, care eră la domnu II dulescu. Caşul s’a comunicat parchetul' iar pacientul s’a transportat in cura spill lului; împuşcătura fiind numai cu alice, este peiiculoasă. M Tră uită. — In ziua de 5 mai cinei femeea Pachiţa Popa Ion din comuna Mi roslava judeţul Iaşi a fost lovită de trăsnet Fiind grav lovită, ea a fost condusă la spitalul Sf. Spiridon. uN Ins ■!*1 Cadavru. — O femee din comuna Ri cânii plasa Tiu ia judeţul Iaşi mergând pescuiască in riul Jijia au zărit plutind apă un cadavru de om; care fiind prea d figurat nu i s’a putut constata identitai Parchetul au fost sezisat de acest caz. Mişcarea populaţiuni din Iaşi de 1 Mai până la 8 Mai 1883. S’au născut 50 prunci vii, ceia ce rej presintă pe anul intreg 33,3 la miea f locuitori ; din aceşti 50 prunci, 41 au fi h gitimi şi 9 nelegitimi. 18 au fost t şi 32 fete, 16 au tost din părinţi creşti) şi 34 din părinţi israeliţi. Naşteri de prunci morţt s’au inregbtrat 3 băeţi şi 1 fată. Numărul deceselor se suie la 46 aditw 30,6 la una mie locuitori socotit pe anin ţreg, din care scoţiudu-să 5 decese H 10 cor kiiii Ulm: in persoane venite din afară şi decedate oraş. rcsultă numai 49 decese sau 26.6 la una mie locuitori, 29 au murit pe la locuinţele lor, 14 in diferite spitale eivile.| (copii găsiţi) in Institutul Gregorian, 30aujs fost de sex bărbătesc şi 16 de sex femees 34 au fost creştini şi 12 israeliţi. Căuşele principale ale deceselor au fostj Catarh intestinal 3 cazuri, Meningita! te-ne şi din partea obştei acelui jud™ am primit respunsul cel dorit din rostul Excelenţii Sale ci să ve ie* tina dv. să rămâneţi odihniţi, că ju^ deţul acela al Vălcii va rămânea in tru întregimea sa nebăntuit, care ceastă veste de bucurie cu intocn rea domnului Stolnic Lahovari inc noştiinţândo dv. nu lipsim tot odaj prin această părintească şi arhierea: scrisoare respunzăndu-ne a vă uf? toate cele dorite şi fericite, fiind al dv. duhovnicesc părinte şi către D-zeu rugător. Neofit, mitropolit. 1833, august 29. Mi * * * i * A TIMPUL jDhtysia pulmonală 9 cazuri şi Pne-i3 cazuri. pliRre boalele de iiit' rţiuni s'au ivit: ia dyphterkâ 3 cazuri, Morbili 1 La convulsiva 1 caz, Febra Typhoi-jjjuii şi Variola 1 caz. |jt — La 8 curent, a evadat din paiul Mărgineai Angliei Cloşca, con-aa 10 ani de recluziune. D. Fur-•iprefectul judeţului Prahova, va mer-| Ai gineai pentru a ancheta faptul şi eri din a cărui neglijenţă s'a eva-humitul condamnat. D ALE Alt M ATEI ,ntat la gradul de administrator sub-oticerii al căror nume uree zioa de 10 Maiu 1883 ; u Marin din serviciul intendenţei tor şi stabilimentelor centrale, sub-I la 1875 Octombre 10, in regi-ţ dorobanţi Prahova, ajutor de com- ;iu Michail din serviciul spitalului lalaţi, sub-oficer de la 1878 Maiu lîgimentul 11 dorobanţi Covurluiu, 8 comptabil. mtinescu Ioan din serviciul ini corpului 2 de armată, sub-o-la 1879 Maiu 23, in regimentul ianţi Dămboviţa, ajutor de comp- «scu Ioan din serviciul divisiei 5 nb-oficer de la 1879 Ianuarie 14, tentul 10 dorobanţi Putna, ajutor de iile Georghe din serviciul arsena-fei, sub-oficer de la 1878 Iulie 16, Lentul 19 dorobanţi Romanaţi, aju- iiomptabil. oiirescu Dragomir din serviciul de-de arme al corpului 4 de armată, I ;r prin deducţie de la 1877 Iulie I momentul 13 dorobanţi Iaşi, ajutor " tabil. eu Dimitrie din serviciul divisiei sub oficer prin deducţie de la Muie 18, in regimentul 31 dorobanţi ^ajutor de comptabil. i Georghe din serviciul consiliului *1 aJ corpului 1 de aiurată sub-ofi-1880 Martie 20, in regimentul nţi Rămnicu-Vălcea ajutor de comp- scu Eugeniu din serviciul inii corpului 3 de armâtă, sub-o-la 1877 Aprilie 1, in regimen-lorobanţi Brăila, ajutor de comp- •ghiu Ioan din serviciul iutenden-nlui 3 de armată, sub-oficer de Iunie 16, in regimentul 2 do-Râmnicu-Vălcea, ajutor de eomp- mimicat al ministerului •ficţiunii in privinţa arii and ritului călugăr Enă-u. G vilele trecute o anchetă trimisă de i Aii instrucţiunii publice avu ocasiu ronstate, că acusaţiile aduse de ar- ai fii ritul călugăr Enăceanu in contra t Barou Constantinescu sunt nein-■si şi chiar tăcute cu rea intenţiune. Iiul permanent al instrucţiunii a s a archimandritului Enăceanu să se pedeapsă un avertisment ; o pe-oarte blândă pentru ceea ce tăcuse archimandrit, adică că a calomniat . Barbu Constantinescu, şi a ra-eadevâruri mitropolitului primat, terul instrucţiunii publică un co-prin care se spune, că d'n parte i dat archimandritului Enăceanu nici lisineut, după cum ar fi pretins u-ne. Pe cât cunoaştem, atăt ziarul :ât şi alte ziare din capitală nu au că ministerul a dat un avertisment, nsiliul permanent al instrucţiunii ca să se dea archimandritului că-inăceanu un avertisment. ne pare râu că consiliul permanent icţiunii a fost aşa de indulgent şi inistru al instrucţiunii a iertat pe hiţndritul Enăceanu, fiind-câ cu a-ie incurajeazâ scandalurile in cler şi ;Ste disciplina in şcoala, armând principiul, că in ceea ce se He feţele bisericeşti şi de scandalu-luse de acestea, trebue procedat in <>a lor cu multă inţelepciune spre a < o ui a. nu se ataca simţul religios al poporului, “m eviut tot'd’auna de a le spune pe faţă. (4nd Vedera msâ, ca scandalul merge până acolo iu cat un archimandrit, candidat de archiereu, calomniază pe un profesor coleg al seu şi raportează ueadevâruri păr. mi-tiopolit primat, cum a făcut archimandritul Enăceanu, şi nu primeşte nici un avertisment, nu suntem noi oare in drept a ataca pe faţă abusurile ce se fac in biserică, precum şi pe feţele ce le comit '! In ceea ce se atinge de archimandritul Enăceanu noi nu ne ocupăm pentru astă dată, cum s a introdus ca profesor Ia seminarul Central şi de este in stare să-şi predea cursurile, ci numai ne mărginim de o cam dată a face următoarele introbări : a) Adevărat este că din causaarchimandritului Enăceanu, a lui Teoctist Scriban şi G. Ionescu (acum archimandrit Gelasie) s'au dat afară mai acum 10 ani toţi elevii cursului superior din semiuarul central ? b) Adevărat este că archimandritul Euă-ceanu a avut proces înaintea tribunalelor cu o nenorocită (Al......... a), care având trei copii cu dănsul şi ne putănd după lege să-l constrângă ca să-i hrănească a trebuit să alerge la un mijloc foarte dibaciu de a se da că i-a fost servitoare in timp de mai mulţi ani şi aşa archimandritul Enăceanu să fie silit ai plăti mai multe sute de napoleoni pentru ca să poată întreţine pe acei copii naturali ? Vom reveni. OMOR Un omor s’a comis, in seara de 8 spre 9 curent, in oraşul Ploeşti in următoarele circumstanţe, spune V. Prahovei. O fată. a nume Catrina Ioan muncitoare din Ploeşti, suburbia sf- Nicolae-nou, Dumineca trecută s’a dus la Hanu numit Ioan Romanu, ce este afară din Bariera Bucovu ca să privească şi ea la horă, ce de obicei se face acolo in toate Duminece-le şi sărbătorile. Privind ast-fel se văzu inconjuratâ de trei indivizi a nume: Iaman di Dumitru, Ştefan Năstase şi Constantin Ioan, toţi de profesiune lucrători de sinii gerie, cari voia s’o ducă eu sila pe câmp. Pata presimţind gândurile lor neoneste, a inceput a chema in ajutor; indatâ ’i şi veni fratele său Stan Şi un cumnat anume Constantin Niţâ. Indivizii de mai sus, vâzân-du-se surprinşi, au dat cu cuţitele intr’inşi şi ’i-au asasinat ; fratele fetii a murit la moment, iar Constantin Niţa, fiind grav rănit, a fost transportat la spitalul comunal de agenţii poliţieneşti. Asasinii se află arestaţi, iar caşul s’a luat in cercetare chiar de d-nu prim-procuror local. V arietăti Două crime îngrozitoare. — Ziarul Iluski Curier ne aduce următoarea ştire din guvernământul Arhanghel : Zilele din urmă două omoruri s’au comis in acest guvernământ ; arabeie sunt de o cruzime barbară: o femne a măcelărit pe o femeie şi un frate a ucis pe un frate. Omorul cel dintâi a fost comis in satul Chechotsk, unde trăia o ţărancă, vestită prin avuţia sa, Fedora Terentieva. In seara spre 27 Martie anul curent Terentieva a fost visi-tatâ de către o ţărancă, din acelaş sat, Aculina Golub, care veni ca să se impru-rnute la vecina sea cu o baniţă de făină de secară. Terentieva refusând, Aculina apucă un topor şi lovi pe femeia bogată in cap, apoi văzând că Terentieva a murit, ucigaşa măcelări corpul in mii de bucăţi şi ie aşeză intr’un sac adus pentru făină. Remâşiţele femeiei ucise, Aculina le svârli in râul Dvina, unde ele s’au şi găsit de anchetă. Ucigaşa se afla ares- & tată A doua crimă s’a comis in orăşelul Hol-mogori, unde băietul lvanov, tăind lemne penlru foc, a fost oprit in munca sa de fratele seu mai mic, care veni să se certe cu dânsul. Băietul lvanov in furia sea ridică toporul asupra fratelui său şi ’i despica dintr’o singură lovitură craniul. Incident in Teatru. — In opera din oraşul Bury (Anglia) s’a jucat acum de curând piesa Coliba Iui moş Toma. In decursul representaţiunii se petrecu pe bina o scenă foarte înfiorătoare. Scena de fugă a lui George Haris, executată de actorul lformauu, cere intre altele şi ivirea a duoi căni mari sălbatici (bul- dogi). Cânii se iviră, ce e drept, pe scenă. Dar ce să vedeţi ? Ei, fiiud-că din greşală nu li se puseseră botniţele, să răpezirâ asupra actorului Herinann, carele, cat baţi in palme, a fost trântit la pâmănt şi sângeră din mai multe rane. Publicul in timpul acesta, care n’a durat nici trei minute, do uimit şi infiorat ce era, nici că a scos un cuvânt, necum să sae cineva intr’ajutor bietului actor, care era aproape să fie sfâşiat in bucăţi de acele două bestii. Numai presenţii de spirit a unui Negru cu numele Edwards, care ineâ avea să joace un rol in acea piesa, este de a se mulţâmi daca nu s’a intâmplat o mare nenorocire. Acesta se aruncă numai de căt asupra bestiilor, şi fiind urmat şi de directorul teatrului, d. Purcel, după o scurtă, dar crâncenă luptă, cânii fură i avi uşi şi duşi de pe scenă. Cortina căzu. După o jumătate de oră cortina se trase; d. Hermann reapâiu pe scenă cu ranele le gate şi cu cea mai mare îvceală de sănge işi jueâ rolul seu până la sfârşit. Cănii au fost aduşi şi ei pe scenă, dar fireşte cu botniţe, şi ’şi jucară şi ei roiul lor d’im-preunâ cu d. Hermann in aplausele frenetice ale publicului PARTEA II : I. Cum sunt toate, comedie intr’un act jucată de d-na Ar. Roma-nescu, d-ra A. Wolner şi d-nu C. Nottura. II. II convngnio, duet pentru tenor şi mez-zo soprano c. de d-ra Al. Gavala şi d. Ga-briclescu, III. Doiuă, cuvinte de V. Alec-sandri şi muzica de d-nu M. Cohen, cântată de d. D. Popovici. IV. Cina, monolog de Corneille, esecutat de d-nu C. Nottara. V. De m’ai iubi ! Romanţă de %* şi Deu-za cântată de d-nu Gr. Gabrielescu. Partea III: Nebunii din faţă comedie intr’un act jucată de d-na Th. Pătraşcu, D-ra Al. Alexandrescu şi l.)-nu Mateescu. N unai 4 represeiitaţiuni CIRC DE 300 PURICI DRESAT! in GRADINA RAŞCA începutul la 8 ore seara. Mâine duminecă, luni, marţi şi mercuri. Sâmbătă Ia 14 Maiu, in Teatrul Dacia. se va juca pentru a doua oară piesa nouă : însurătoare or Foc\ comedie in 3 acte de d-nii Delacour şi Jaime fiul. — Traduc" ţiune. CCRSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU Observatorinl din Knba. — De curând am anunţat că admiralul Mouehez directorul observatoriului trebuia să plece cât de ingrabă din Marsilia la Alger, pentru ca să examineze proectul relativ la instalaţiu-nea unui observatoriu pe inălţimele de la Kuba. Admiralul nu va merge de cât dupâ douâ trei luni la Kuba, a câria situaţiune este in alevâr, nu se poate mai escelentâ, pen tru observaţiuni astronomice şi meteorologice. El trebue să plece mai intâi la Nizza şi la Piscul de Sud, fără insă ca voiajul acesta să aibă vr’un caracter oficial. Vizita la piscul zis are de scop a se combina pe partea ce rfimănr mai indeinănatieă din vârful extrem a lui, facerea unei plat-for-me.pe care ar urma a se clădi apoi un observatoriu. Vechiul observatoriu ce este cu 500 metri mai jos de cât acesta ce se proectează s’a recunoscut insuficient pentru serviciu. Noul observatoriu ce se va înfiinţa, pe jumătate cu cheltuiala proprie a generalului Nasnouty şi pe jumătate cu spese din buci getul anual al observatoriului, va avea o situaţiune excepţională şi va aduce ştiinţei servicii însemnate. Prima Societate Romană pen tril fabricarea hârtiei Domnii acţionari ai primei Societăţi Romăne pentru fabricarea hârtiei, sunt rugaţi a efectua al 111-lea versămănt al acţiunilor ce posedă la Banca Naţională sau la snccursa-lele ci, pănă la 10 Iunie anul co-rent 1883. conform art. 7 din sta-ti te. Consiliul ele admini traţie. ŞTIRI TEATRALE Sâmbătă viitoare 14 Maiu se va da la Teatrul Naţional o ropresentaţiune in beneficiul veteranului artist M. Millo. Programul este foarte atrăgător. Se vor juca piesele : Hărbatul care 'şi ucide femeca, comedie vodevilă in 2 acte. Do?» nepricopsiţi, comed. vodev. intr’un act. Duminecă la 15 Maiu, beneficiul d-nei Theodora Pătraşcu, cu concursul bine-voi-tor al D-nelor : Am. Welner, Ar. Roma-nescu, Al. Gavala şi Al. Alexandrescu şi al d-nilor: M. Millo, M. Mateescu, C. Nottara, Gr. Gabriolescu şi D. Popovici. D-! G. Stefânescu va acompania din comple-senţă părţile de cant. PARTEA I : I. Olteanul şi Cuconiţele de moda, scena principală din piesa Pră-păstielc Bucureştilor, compusă şi esecutată de d-nu M. Miilo; II. Ave-Maria, de Faure cantată de d-nu Popovici III. Serenadă, l’oesia de Eleutereseu, muzica de d-nu Gr. Ventura, cântată de d-ra Al. Gavala. In Sala Orfeu. Sâmbătă 14 Maiu re-presentaţiune extra ordinară in beneficiul d-lor I. Petrescu şi V. Alexandrescu, cu gra-ciosul concurs al doamnelor Fr. Sarandi, Ar. Romanescu, Al. Alecsandrescu, F. Wur-mont etc. şi al d-lor M. Mateescu, M. Di-mitriadi şi St. Iulian. Se vor juca : Vila Regală comedie intr’un act de d. V. Alecsandrescu. Scena se petrece la VILA REGALA. Intermediu. — Chibrituri Româneşti, comedie populară intr’un act de d. V. A-lexandrescu. Societatea „Corpului didactic“ Conform Art. 22 din Statute, domnii membri ai acestei Societăţi, sunt invitaţi a se intruni in Adunare Generală, pentru ziua de 25 Maiu orele 7 jum. p. m. in localul liceului St. Sava. La ordina zile* vor fi : 1. Alegerea de noui membri in consiliul de Administraţiune ; 2. Modificarea mai multor articole din Statute ; 3. Chestiunea localului Societăţii. Preşedinte B. Boerescn. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „România jună", Viena, VIU Lange Gasse, 4, eu preţul de 2 florini pentru Austria şi 5 lei pentru Romănia şi streinătate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru Romănia. No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 14 maiu 1883. U’-fUip. VtJDU. 5olo Renta Amortisibilâ. 92- 923/, 5"|0 Kenta Koinâiii l’erpetuă , 9 l'h 92'/., Gl,|0 Obligaţiuni de stat. 98 l/a 99 lp 6o[o Oblig. Căilor f- Kom. regale ]03--- 104- 5o/o » Monicipale . . 80 i/t 87- 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 ] 225--- 230 --- 5olo Scrisuri funciare rurale . 921/2 93- Vuio ,» Scrisuri Rurale.. 1043(4 1051[ 5o[0 Scrisuri fondare urbane . 891|, 901/, Go[o , , , 99’ la lOO'/2 70[0 , , , 103^(4 104H1 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 311 [ 2 32i |2 Acţii Bincei Naţionale Române 2501 1400 1415 > > Soc. cred. m.,1, rom. 2501. 229--- 231- » » > Rom. de c011strucţii 5001. 529- 53>- , , , de Asig. Dacja_Rom 300 I. 378--- 38u- > * > * * Naţiona’e 200 1. 234- 230- .....................................-...................................... Diverse Aur contra argint. . ... 2--- 2 2i * * Bilete de Banque . . 2- 2 20 Fiorini valoare Austriacă. , 2111 [ij 2.12'|, Mărci germane. . . 1 23 1.25- Bancnote franceee . 99 T ÎOO'L Boalele de găt. gură. nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEiN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Birâţiei.) Institutul de Gimn. Medic, Or-thopedie etc. Convocare Duminică 8 crt. neputendu-se intram adunarea generală, cu onoare se face cunoscut d-lor Acţionari, că şedinţa s’a amănat pentru duminică 29 Alai la 2 ore p. m., cănd sunt rugaţi a lua parte. Preşedinte Dr. Marcovi i Director. Consiantiniu DE ÎNCHIRIA! un salon frumos mobilat cu came- ra d Strada Pielii Amzei dormit No. 6. ESP0SITIUNEA AMAN este deschisă in toate zilele de la 10—4 ore in Curtea Bisericei Sta-vropoleos. DE ÎNCHIRIATA: vis-avis de Episcopie. Devenzare sau de In- G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 BASILE C- LIVIANU ADVOCAT uâ livadă (fâneata pe moşia Uliii lai FmKieni (Colenlina) vis-a-vls de Zahanaoa cu uă întindere de 100 stăn-geni laţadă şi uă casă; se poate face şi o fabrica Doritorii so pot adresa Ia D-nu A. Iehalsky in strada Inocenţii No. 5 biss. anunţă Onor. sa clientelă că s'a mutat in strada Principatele Unite No. 7 C- G. DISSESCU mt.erană No. 9. avocat s a mutat in Strada D-nu Doctor Boicescu fa mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In fa(a Biserici Luterane). Vechiul magazin (le bijuterie D HEltDAN Pe care l’a avut peste drum de consulatul rusesc, s’a mutat tot pe calea Victoriei palatu Dacaia No. 2, vis-â vis de prefectura caditalei. Cu plăcere atragem in particular atenţiunea cititorilor noştrii asupra anunţului pe care i publicăm pe pagina a patra a ziarului nostru casa de Banca şi de Comisiune atăt de cunoscută publicului romăn. Intr'adc-văr este de ajuns a pune ia o parte din cheltuelilc de toate zilele numai şease baui pentru a avea o Obligaţiune cu-Prime care are şi va avea in tot de-a-una o valoare şi cu care s’ar putea inbogăţi fără sărisec banul sCu. Rugăm deci pc cititorii noştrii să nu contunde aceste Obligaţiuni-cu-Prime cu simplele bilete de Lotăriă ca acele de llamburg, Braunschwcig ete. Numai aceste din urmă sunt oprite de lege. i 1 SOCIETATEA UNGARA SUB PATRONAGIUL MAJ. LOB, IMPERATUL ŞI IMPERATEASA AUSTRIEI (Iu prav Prin decret special Societatea Ungara a Crucei roşie a fost automata sa omită 800,000 obligaţiuni in lozuri rambursabile in 118 trageri. Conform planului oficial imprimat in dosul fiecărei obligaţiuni, vor li •> nageri pe au, " avea loc regulat şi irevocabil la 1 Martie, 1 Iulie si I Noemvrie din fiecare au. Cil mai multe Ionuli mau 1 50,000. 85,000, 15,000, 10,000 fiorini, etc. etc. etr. Tragerea viitoare va fi la 1 Inlio 1888 cu 823 câştiguri din cari unul dc Florini 50,000 sau 110.000 franci. etc*. etc*. etc. SIGURANŢĂ ABSOLUTĂ Credem a lî inutil s» insistam asupra siguranţei indiscutabile a acestor obligaţiuni, h destul sa adaugeiP că b»n-iile ileshujiie la amortizarea acestui împrumut sunt plasat o in valori sigure» dejuge intre casa u Statului şi *ti ‘ su avegberea unei comisiuni mixte, al cărei preşedinte va fi tot-d’a-una numit de M' format un fond de reservă care, capitalisat cu 5 la suta va produce 3 milioane lioriui iu timpul lermiuului de amortizare a iuiprumiitiilui, AVANTAJE ES(’EPŢIONALE Fiecare obligaţiune ce va eşi cu unul din câştigurile mici va fi rambursat şi va continua a lua parte la toate tragerile următoare putând anca sa câştige un los oarecare. Obligaţiunile Societăţii Ungare a Cruci i K"Şi suni scutite de orice impuşii, deci câştigurile vor fi plătite lâră nici o reţinere. CONDIŢIUNI Şl ÎNLESNIRI Noi cedăm fiecare obligaţiune originală purtând timbrul şi semnătura autorităţilor competente pe preţul de 80 frauci plătiluli in ;intru versăininte trimestriale de câte 5 franci. Cedăm un grup de 5 obligaţiuni, dilerite numere, însoţit de o poliţă de 100 IV. a Anigurărci financiare din Paris pe preţul de 100 franci număraţi sau 110 frauci (copriuzendO-se toate cheltuelîle) platibili in unsprezece versâ-minte lunare do câte 10 iranci. Deodată eu prima plată de 5 franci pentru un titlu sau de 10 franci pentru o titluri cumpărătorul primeşte numerele obligaţiunilor vendute lui şi participa singur la toate tragerile întocmai ca şi cum ar poseda titluri definitive ce i »e vor remite deodată cu ultimul vărsâmănt. Cele cinci obligaţiuni aia Societăţii Uugare a Crucei Itoşie insoţite de o poli(ft de o sulă franci a Asiguranţei lii-uanciare treime să câştige cel puţin 200 Iranci. Ptin urmare nu numai că e cu totul imposibila vre-o perdere decapitai dar chiar in caşul cel mai puţin fericit indoirea lui e sigură. CONCLUSIUNE Nu e oare de un milion de ori mai preferabil de a cumpăra cu 100 iranci 5 obligaţiuni de ale Societăţii ! nga-garo a Crucei Roşie, cu cari vei participa la 113 trageri fără a risca vreodată de a'ţi perde banii, decât a cumpăra cu tiOO sau 750 franci 5 bilete de ale loteriei de Hamlmrg, etc. ce u'au nici o valoare nici inainte şi mai puţin după tragere v — Nu e oare mai preferabil de a avea in portofoliu obligaţiuni pe cari le poţi vinile in orice moment şi asupra cărora ne angajăm chiar noi de a vă da totdauna 70° <, din valoaroa lor, decât biletele de loterii germane, ce costă exagerat de scump cari, inrealitate n’au valoare şi pe cari nimeni nu vă vaimprumnU un ban ? încetaţi deci de a cumpăra de aceste simple bilete de loterie şi plasaţi-ve economiile in obligaţiuni cari au şi vor avea totdauna o valoare. Irebue sa fie cineva preasârac ! Trebue intr’adever ca cineva să n aiba 20 Iranci in fnndu lisglielcd spre a se dispensa de a cumpăra o obligaţiune a Societăţii Ungare a Crucei Roşie. Aceste bilete sunt adevărate bilete de bancă pleutru că ele conserva totdauna o valoare şi Io poate cineva vinde când vrea ; e destul să iii se trimită, noi le vom vnde pe cursul zilei şi vom remite produsul imediat. Inutil de a spune că tragerile vor avea loc oficial iu presanta autorităţilor competente. Angajam pe toti amici, clienţi şi cetitori să ne transmită cererile lor cât mai rurend profilând de preţurile şi eondiţiunile mai sus, condiţnini pe cari nu le vom putea conserva decât până ce va fi epuizata toiilitutea obligaţie-nilor de cari putem dispune in cceste eondiţiiiui favorabile. Obligaţiunea Societatei Ungare a Crucei Roşiei fiind cava unic in felul său este fără înde aii că va obţine o pri mire prea favorabila inainten publicului serios căruia i place să joace lanx a şi perde li.un Cu 20 li.uoi participa cineva la 113 trageri tara a lisca de a perde o centimă. Ni se poate trimite hăctie unu dă din ori -i- tara. iii.uniat po-.l il, grop sau trată pentru o piaţa a Europei. Vom remite titlurile cu iu toarcerea curierului şi prin epistolă recomandata. Cererii • sâ fie adresate direct la ADMINISTRAŢIA „MONITEUR DE LA OH ANCE UNIVEKSKLLE , L A V I E N N A (A u s t r i a). Notă : Oorespondenţa se face in toate litnbele. Informaţii se dau gratis. T A B L 0 U GEN E R A L al câştigurilor ce se vor obţine prin obligaţiunile Societăţii l'ngnrc nt< iu i Unşi '. 1 loz de 120,000 fiorini 2985 de 50 „ 5 lozuri de 50 000 n 4802 de 25 „ 9 n *1® 25.000 n 409200 •1e 10 ,. 10 „ de 20,000 * r 122300 de 91(3 „ 39 - de 15.000 n 60600 de 9 . 49 . de 10,000 39400 de 81|2 . de 6I|2 „ 1070 - de 100 i» 36400 „ de 6 - P* TOTAL i 809546 CÂŞTIGURI DE 600000 OI3LK i oriti-kl n 1 . oniigaţiuniior este ele oUU.UUU, tar numărul câştigurilor, omn se vede iu tabloul de sus, este île ,. r.ui ola porla Nt||T1 jţt llGbiq jn col01 in „precum' urmeadia: Depoul in Bucureşti la Carol ticrsabck, succes, lui I. o.e Wartanovictz Herzog Ki ■ ■ m ^ | -liigienic.'i, infailibilă J ■ I C | I 1 #Y | ! 8 I i vntiv.i. Sim nr viii 1111J i m ii li Iii |'',ito'irf; om. ni a«, preparst V!ÎÎ..A*f,i,,,|?.1 8ener08 de MaUga este Întrebuinţai de prefermH l/i perad-*\ conţine phosph&tui de fer, care este cel unii stimul dintre r ii uel * iu vârsl.1 I , ,, • i «w awi , vaiu caw. '-ui unii SU i lin i 1111| • ucu a lie medica mente ferugin6ae, procuin §i quinquina galbena re (rula, care este cea mai activă dintre cele la'Ue specii de iiuinqume. cuci ea conţine uă mni mare cantitate de sulfat de chinina ş. prinoif-niri tonice. Acest V”' V' e •"t-dc-a-una prescris cu succes In fcite liotele datornic anemiei lipsei ue sânge etc. hl este Ionic, reparatoriu şi reconslituant, combate ti ta.u» «amarului ţiti„leat,oelor, provenită sau din cauv. relei aliment,tfiuni •n a din tr-uâ şedere prelungită ui fnn dldurdse şt umede, precum si din causa fcnjnnloi; intermitente, a diareei rebele ş, prelungite, a convalescente,, eon.eculivc bilelor îndelungate, ele. In iile caşurile, In fine, unde trebuo sS exc.tiw pofta de niamare, să prevenim accesele de friguri, să combatem su doi or nocturne, «A redăm corpului bolnav principiuriln alt,-rute sau oordute r putui bolnav principiuriln alterate sau por du te, lor şi copiilor slSbiti n femeilor delicate, Iu Iute »coate caşuri, repetăm, acest viu răuşeete in mod minunat. L> ftIW K« «ai«»ur i C*. I, imn v»nni, li li ,,„„,,1,11 PLimim Intui u Sirtbtun. V ALBEI BLONDU 1 SI FERUGINOSU _ MEDALIE ET DIPLOMA DE ONdRE oi FOIE ' l/RIER. ^ firanin* ti a. p. Uulllir I Ltfiaan i Oii,, UNT OE LEMNULU OE CHEVRIER •audMinfaotat prin ajulorulu gu«lr«nului, sub* ionici $i balsamica caro atigiitenteuj mult proprieteple sale. UNT OE LEMNULU OE FICATU OE NIORUN FERUGINOSU •ita unlca Iirţp.r.liung pfrm,i4nd • tdminintn feriiiă fără COItlpt|iUn> lllcl obosrHlă, vsacv sa a o* Micvnsnn lomqua, «timulamt, nuikitivu prerloiS ptntru ptrxSnelt d«lio«U, eopti debilii intrebuinlato cu aucceeîi pentru dieeellu-nlle penibele el oeromplecte, pentru durerile de alomtc, («etrlte, etc. oapuetTO aaaaaeLD: Pb" CHEVRIER, rue iu Fauiourj loDtmarin, paris SI IN ROMANII IN PRINCIARELE PHARMACII ROB BOYVEAU1AFFECTEUR Acest Sirop Depuratif şi Reconstituant de un gust plăcut, de uă compositiune eu totul vegetala, a fost approbatin 1778 de vechia Societate regală de medicină şi prin un decret dia aanul XIII. Vindeca Idto bălele pricinuite de viciurilo sângelui: Scrofule Peeingiaă, Eczema, Psoriasis, Herpes, Lichen, Impetigo, Podagrâ, Rhumatism! Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudoriflee, favorisăză desvolta-rea funcţiunilor de nutritiune, intăresce economia şi provocă espuleiunea elementelor morbide, flă ele virulente seu parasitare. ROB BOYVEAUIAFFECTEUR CU IODUR DE POTASSIUM Acesta este medicamontul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphllitice vechi seu rebele : Ulcere. Tumori, Gomme, Exostose, precum şi Limphatismul, Scrofu-losa şi Tuberculosa. La Paris, la J. FERR]£, pharmaeian. 102 rac Riehelieu.ii Sn«nnr a lui BOYVEAU LAFFECTEPR ^ ffi 5 Menţiunea o BĂILE Medalie de aur norifică GLEICHEMBERG Paris 1878. IN ŞTIRIA 0 oră de la staţia Feldbach a liniei ferate ungare de vest. Incepntul sezonului la 1 Maiu. Ape minerale de Gleichenberg şi Ioliaunisberg, precum şi produse de izvor ^ se pot eâpăta prin toate depourile do ape minerale si prin direcţia fântânei io ^ uleiclionberg, unde sa se adreseze şi eomandelo pentru locuinţe in trăsuri. iC - PAPIER WLINSI Două-deci de anni de isbânda mărtu-resc de efTicacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bblelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de sele), etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. A exige numele Iul WLIKSI. ULTIMA CREAŢIK săp»D | X 0 R Al ED. PINAUD 37, Boulbvard db Strasboueo, 37 PARIS Săpunul Izora posede pe lângă parfumul I aău delicios şi pătrunzător fericitul privile^’1 I de a face să dispară sbarciturile. 1 Albeşte şi frăgezeşte jîielca şi-i dă un ,llLl1 J de tinereţă : e regele Sapunurilur. ■ Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Jiossd.