jJMBATA 14 MAIU 1883 Administraţia, Calea A^ictxxriei Nr. 33. abonamentele Ijta ţara. pp an . . . . , pp 6 Innl. . . , pe 8 luni . ||„ itreinitate pe an . . 40 lei 22 !oi 12 W 60 lei „jpnUle «p priimsec la idininint.ruţie- |j| Capitală 10 bani nnmărn « Districte 15 bani nninărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. pa urină numeroaselor cereri din par publicului,—cu toată marea sumă fehîOOO exemplare ce am tras ieri,— lîoducem azi din nou Manifestul 0-Iţiunii-Unită. J’ublicăm următorul act. Mem-Oposiţiuuii din Senat ,şi din aeră, aleşi ca prin minune in jtra unor presiuni guverna-latale oare nu s’au mai vezut căiul se fac alegeri in această îi,şi cari numai timpii Căimă-aiului Vogoiidis ]>ot să aducă linte, se retrag din aceste A-liări de revisiune, păngărite prin i leliţele şi influenţele guverna-întale cele mai imorale. ^.cest act corect, demn, energic me ’u fine capăt compromise-j, transacţiunilor cari, in şapte ă de tiranie, au lăsat ţării să fcază că mai are un regim de ntrol şi de deliberaţiune. Constituţiunea e: te sfâşiată, lovi'u> a Stal des£v8' şi:ă. Membrii Oposiţiunii nu puteau asiste neputincioşi la acest o-or cu precugetare şi cu păn-ire. Acum situaţiunea este netei : regimul are ce vrea, adică |berea absolută, sub forma deriso-fi. a unor corpuri legiuitoare in Lye toţi m -mhrii poartă stampila remanierii ală. Ceia ce ar fi resultat nelipsit lupă reforma legii electorale, I un o plămădesc roşii, este, gra-bărbătescului act al Oposi-■unii, implinit de astăzi, astfel ţara este pusă in măsură de gusta de acum acest regim, şi -1 experimenta dinainte chiar de fi legal infiinţat. Cugetul secret al regimului, urlat de mulţi ani cu stăruinţă, ifcăzi trece in domenul faptelor. Nota din Journal des Debats, a nrui origină oficioasă nu lasă ici o îndoială, o spune in mod imurit. In'rigile deputaţilor şi se-j orilor, adică fircştele lupte ale mii sistem de control şi de flirtate, impedicau singure pe Regim ", a face fericirea Naţiunii. Aceste ntrigi, după nota oficială, aceste iberi desbateri după noi, contenesc de astăzi. Tăcerea inlocucştc igomotul tribunei, o servilă a-irobare controlul şi votul. Mino-itaţile, oricăt de mici, supărau vederile şi proiectele Regimului IJnanimitătile au poate să’l satisfacă pe deplin. Constituţiunea i trăit; cu dănsa piere şi liber itatea parlamentară, şi sperăm că nu se va mai invoca şi o deri scrie neresponsabilitate. A tot puternicia atrage a tot respun derea. Fericirea tării de astăzi j este încredinţată unei voinţe su-) > verane si absolute. Fa dănsa va J merge toată lauda pentru faptele bune ce ar face, la dănsa oprobriul şi ruşinea pentru abusurile, jafurile şi periclitarea drepturilor ţării, dacă ele s’ar intămpla ori sar perpetua. Scumpi şi demni alege!ori. Cănd ani solicitat ele, la d-v. mandatai ca caro ne-nţi onorat, ştiam bine supt ce guvern indrăsnet (ara este cliiemată să-şi manifeste voinţa ; totuşi, o mărturisim, nu ne făceam incă ideea, fiind in cestiune re-visiunea pactului fundamental, a cărui pază este direct incredinţată Oo roanii, pănă unde va merge de astă dată cutezarea şi lipsa de scrupiiluri a depozitarilor puterii. Credeam că e vorba de o luptă pe terenul ideilor in condiţiuni mai mult sau mai puţin egale ; nu ne închipuiam că este vorba numai de inre gistrarea unei voinţe arbitrare, hotă-rîtă şi 'mpusă mai dinainte şi care nu este a ţării. Voiam, cunoscănd sentimentele şi ubirea de adevăr ce vă caracteriza, să impedicăm o revisuire pe care nimic nu o impunea, care, in ideea promotorilor ei, nu tinde la altceva de căt la desfiinţarea indirectă a regimului parlamentar, şi să oprim des-răul unui guvern care paro că ; urat perderea acestei nenorocite ţări Zadarnică speranţă! Ceea ce in crederea cetăţenilor i-a refusat, guvernul n’a pregetat s’o smulgă prin fraudă, corupţie şi violinţă. Cunoaşteţi modul in care s a tăcut a-egerile din urmă. Ştiţi cum, in ajunul lor, toate func-liunile publice, instituţiunile de credit, precum şi decoraţiunile statului romăn au fost intrebuinţatc ca mijloc de corupţiune şi de intimidare ; toţ depositarii puterii publice au fost tran sformaţi in agenţi electorali cari, pro ameninţau, făgăduiau şi loviau pre cetăţeni in interesele lor şi nu cruţau nici un mijloc pentru a su gruma voinţa Naţiunii. Ştiţi că preste tot candidaţii Opo siţiunii nu au găsit in faţa lor pr candidaţii altei partide, ci pre prefecţii judeţelor, investiţi cu cea mai nemărginită autoritate; aşa in căt ei , ci nu au luptat cu adversari politici cu toate forţele statului şi cu toţi lepozitarii puterii publice. Şi, chiar autorităţile, instituite de lege pentru a protege cspresiunca liberă a vo iuţii cetăţenilor, s’au transforma in unelte de presiune electorale Mai mult ; armata a fost utilisat in alegeri; militarii au primit ordine formale, unii de a se. duce la vot alţii de a se abţine. Toate acestea nefiind de ajuns, a văzut cum guvernul nu s a sfiit de a alerga la ilegalităţi făţişe in ope raţiunile electorale. Peste tot agenţ puterii publice au rămas in sala dea legeri in tot timpul votării biuroului definitiv, şi cănd nu puteau isbuti prin rugăciuni şi ameninţări, smulgeau prin forţă buletinele de vot in măna alegătorilor ca să le scrie ei. Afară de rare esccptiuni, votarea a făcut pe faţă, contra prescrierii celei mai positive a legii. In faţa acestor fapte, noi, senato-i şi deputaţi' din Oposiţiune, cari, numai mulţămită eroismului D-voas-ă, am reuşit a ne strecura in senul Represcutaţiunii naţionale, ani li nopi11incioşi da pune o stavilă arbitrarului şi tendinţelor absolutiste ale guvernanţilor. Prin pre-senţa noastră am legitima oarecum acest simulacru de Parlament, şi am da ţării ilusiunea premejdioasă a unor desbateri numai in aparenţă libere. Sunt 17 ani de cănd naţiunea eşi i’otă o constituţiune care a fost primită de ţara întreagă şi care, după rumoasa expresiune de atunci aMaj. vile Regelui, era pactul care lega Dinastia cu Romănia in mod definitiv. Caro n’a fost dar dureroasa mirare a ferii cănd afla că această Con-stituţiunc, care n’a inclus calea la nici un progres, pentru care in multe privinţe putea să cate la noi cu jind popoare mai imbătrănite in practica regimului represintativ şi mai inăintate in civilisaţiune, că această Constituţiune era deodată şi ca din senin pusă in cestiune de acei chiar cari conlucraseră fa facerea ei, şi cari de şi aveau mandat de a o apăra, se preschimbaseră deodată in detractori ai propriei lor opere, in acusato-ri chiar ai lor inşile. Nu este nevoe d’a ne opri asupra neregularităţilor cari in Parlamentul trecut au prezidat la discuţiunile şi voturile ce s’au făcut in chestiunea revizuirii cu a cărei ocasiunc cuvăn-tul membrilor Oposiţiunii fu cu brutalitate 'năbuşit, căci toate acestea sunt deja aşternute, in dările noastre de scamă precedente şi in parte chiar in Monitor. Cunoscănd antecedentele consilia-rilor actuali ai Tronului cari, ăncă dela 1807, şi 1868, inaugurară in alegeri faimoasa influenţă morală, am solicitat dela Maj. Sa, in lipsa unui cabinet care să ne dea, prin chiar compunerea sa, garanţii de lealitate si de nepărtinire, in încercarea la care era să (iă supus pactul nostru fundamental, cel puţin unul din acele auguste cuvinte care să liniştească conştiinţa publică, cu drept cuvănt îngrijită, dăndu-i o probă manifestă că Coroana rămânea neutră iu lupta supremă ce se pregă-tia. Eram cu atăt mai mult in drept de a spera că nu no va fi refuzat acest act de dreptate, cu căt Maj. Sa a avut grija de a accentua singur misiunea sa de suprem regulator, de arbitru nepărtinitor in funcţionarea sinceră a regimului nostru parlamentar in două ocasiuni memorabile : in 1866 şi 1876. Ei bine ! tocmai acei cari de două ori nu numai că sau folosit de a- cest control legitim şi suprem, de această supraveghiare vigilentă din partea Regelui, dar incă au exploatat-o ca o probă particulară de simpatie şi interes, ne-au refuzat de răndul acesta chiar putinţa de a pătrunde pănă la Tron, cănd am voit să ’mpărtăşim Majestăţii Sale dreptele noastre temeri; Au mers mai departe ăncă. Denşii au ales tocmai timpul cănd M. S. a lipsit din ţară pentru a fixa la acea epocă convocarea colegielor electorale, aşa in căt Maj. Sa nu fu faţă in tot timpul manoperilor lor electoralo. Cu toate acestea, prin Mesajul Tronului ei nu s’au sfiit a aduce mărturia Suveranului şi chiar aprobarea Sa inaltă pentru acte sevărşite in mare parte in absenţa sa. In fine, astăzi ţara este luminată despre caracterul acestui apel la Naţiune. Tronul n’are, pentru a se convinge de acest fapt, decăt de a consulta şi demisiunea a ănsuşi fratelui mai mare al Primului ministru, care a crezut de datoria sa, ca om onest, de-a respinge cu indignare darul cu care voia să’l gratifice guvernul, crezănd că poate dispune de locurile din Parlament ca de insuşi funcţiunile publice. Această mărturie, ce nu poate fi bănuită, adăugată la protestaţiunile ce au plecat dela un capăt la altul al ţării, la strigătul do indignare ce a isbucnit din toate inimile oneste, nu poate lăsa Tronului nici o îndoială despre origina Camerelor celor noui. In faţa dar a acestui indrăsneţ atentat in contra suveranităţii naţionale ; in faţa atentatului ce se plă-nueşte contra Pactului fundamental, ce este in acelaş timp şi actul stării civile al Dinastiei,—noi. singuri re-presintanţi a unei voinţe, alta decăt a puterii executive, nevrCmd, prin participarea noastră sau măcar pre-sinţa noastră, sa dăm o aparinţă de legalitate acestei lovituri (le Stat abia deghizată, credem de a noastră datorie să protestăm formal iu faţa ţării contra fraudei ce se face drepturilor Naţiunii. Totodată depunem intact mandatul cu care nc-aţi onorat, de oarece restul ţării a fost in neputinţă de-a'şi exprima voinţa, şi lăsăm respunderea situaţiunii acelor cari au creat-o. Mulţumindu-va incă odată din inimă,, scumpi şi demni concetăţeni, pentru onoarea ce ne-a-ţi făcut de a ne alege, vă rugăm se nu vă îndoiţi că. şi afară din Parlament, noi vom rămănea sfrănşi muţi împreună şi devotaţi ca tot dauna ţării şi sfintei cause a cărei apărare nc-a fost încredinţată. bucureşti. I I Maiu. SENATORI DD. Lascar Catargiu—Senator al colegiului I de Galaţi. — Deputat al coleg. I Iaşi. (Fost preşedinte al Consiliului de miniştri ; Loeotonent-domnesc, cu ocazia suirii pe tron a M. S. Oarol I.) General Teii. — Senator al coleg. II liră ANUL AL VIII—No. 107 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 li ten* petit pas?. iV. 80 Reclame pa$j. III . . .1 î>0 » , II .... 2 50 , Anunţările 51 inserţiile ae primesc “nenreşti , la Administraţia ziarulni ii Vlfilift, la binronrile de anonţnri Ileinrk Scliaiek, WolIzeiJe 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Ol^menc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrurirato nu sr primei Manuscrisele n^Imprlmate se ard. ila. — Fost ministru, Locotenent domnesc in 1848. George Yernescu.—Senator al coleg. I Ilfov.—Fost ministru ; Decanul advocaţilor din Bucureşti. La sear Rosetti.— Senator al coleg. I Făleiu. — Fost ministru ; fost deputat. N D rossu.—Senator al coleg. I Iaşi. — (Ales in mai multe rânduri) General George Mânu.—Senator al coleg. I Teleorman.—Fost ministru de res ■ boiu ; de mai multe ori deputat şi senator. Alexandru Laiiovari — Senator al coleg. I. Botoşani.—Fost ministru, fost deputat. A. Glieorgliiu. — Senator, reprezentant al Universităţii din Iaşi. — D putat in mai multe rânduri. N. Rlareniberg. — Senator al coleg. I. Brăila.—Fost deputat şi senator, şi consilier municipal ai oraşului Bucureşti: fost avocat general pe lăngă Curtea de casaţie. DEPUTAŢI DD. M. Kogălniceanu. — Deputat al coleg. I Vlaşea şi Botoşani. — Fost preşedinte al consiliului şi vice-preşedinte al Senatului. Gr. Păucescu. — Deputat al coleg. I Teleorman.—Fost avocat general pe lăngă Curtea de casaţie. D. S. Uesianu. — Inginer. — Deputat al coleg. I Romanaţi. Bucureşti, 13 Maiu 1883 Ca foile roşii să tăgăduiască ceea ce-a zis, ca miniştri să spue azi una, măni alta, purtând lumea pe la icoane cu, neadevăruri, este un fapt atăt de comun in ţara noastră, inedit nu merită nici o atenţie deosebită. Naiv şi indolent ca toate popoarele tinere fără tradiţii naţionale de cultură, ignorând chiar puţinele iiioa-puturi cate le-au produs el ănsuşi. poporul nostru se află ăncă in stadiul acela de semibarbarie, in care aparenţele se iau drept fond, in care panglicarul trece de om de stat, plagiatorul de geniu, speculantul de financiar, veneticul de patriot, in care chiar foi redijate de venetici şi in spirit venetic se pot intitula Ro-mănul. Toate stările de transiţic sunt crize ; orice criză are caracterul de boală, iar fenomenele acestei din urmă. de şi naturale, constituc totuşi o serie de anomalii, pe cari are a Ie descrie, nu fiziologia -corpului sănătos, ci patologia corpului bolnav. Nu e dar de mirare ca n asemenea stadiu de cultură, ierarchia es-ploatatorilor noştri să fie regulată după grade de speculă şi ignoranţă şi ca neruşinarea cu care se tăgăilueste chiar cel mai elementar adevăr să fie considerată, nu ca un defect al minţii şi caracterului, ci ca o calitate. De-o asemenea calitate bolesc foile roşii, cănd cutează a afirma legitimitatea ce-ar fi avănd-o aceste adunări numite dc-a revizui constituţia. Să examinăm puţin legitimitatea acestor adunări. De la un capăt Ia altul al terii a domnit in alegeri desordinea şi im-moralitatea, desfrăul şi presiunile, încercările de ucidere chiar. Nimeni n'o contestă. llomunul ănsuşi nare cea mai mica intenţiune (le a susţine ca administraţiunea nu s‘a amestecat in alegeri. TIMPUL organul seu zice cu Fratele primului ministru, fost prezident de consiliu şi de adunare, om de-o onestitate superioară oricărei îndoieli, declară că nu primeşte a reprezenta judeţul Argeş cu preţul candidaturii oficiale; iar Naţiunea este absolut ilegitimă o modificare con stituţională ce s’ar face de o coterie ce-ar impune terii pe mandatarii ei prin presi une şi ingerenţe electorale. O asemenea reviziure e un act ilegal.. Este o datorie a adevfiraţilor liberali de-a nu se face complicii unei revizuiri, ce s'ar vota de-o Camera, care nu reprezintă de cat voinţa atotputernica a guvernului. D. Marghiloman, om cu avere mare datorită muncii sale proprii, respinge mandatul colegiului II de Argeş, obţinut prin manoperele admi nistraţiei, zicând: . . . representant al unui judeţ pe care nuli cunosc şi care, probabil, tot atăt de ţu ţin mS cunoaşte, aş fi espus ori sa nu impartaşesc sentimentele mandanţilor mei, ori sa tălmăcesc reu opiniunile lor. — Datoria mea este sa declin mandatul cu care maţi onorat, de şi nu l solicitasem. La Ilfov trei miniştri (unul fără drept de alegător; şi un samsar a cărui proprietate a fost cumpărată şi derămată de stat, i creează d-lui Căm-pineanu o pseudo-majoritate de-un vot. In colegiul al II şchioapele caricaturi ale gardei Serurie injură şi alungă pe alegători. Colegiul IV alege, pe bani număraţi peşin şi după comanda unui spion de poliţie, pe Filitis Ciungu, cel mai impopular individ din judeţ, care la 1864, a frustrat de posesiunilee ereditare pe clă-caşi prin tertipuri nedemne şi neomenoase. La Galaţi Ţepeluş, Pelin, Cealâcu, Caldararu serbează la 24 şi 25 ade-vârâte orgii. Un membru al Consiliului permanent, I. Antoniu, comunică şefului bătăuşilor, Tempeanu, ordinul prefectului; „Bătaie crâncenă !“ D. prim-ministru primeşte de-acolo legătorii colegiului I şi-i silesc pe cei din al Il-lea să voteze pe faţă La Brăila 145 voturi ale colegiului IV se dau pe faţă. La Bacău alegătorii din colegiu I sunt ţinuţi de-a vota pe faţă. La Suceavă din 166 alegători in trei colegii, majoritatea, 98 sunt funcţionari. La 'Râmnicul Vălcii zece proprietari mari sunt scăzuţi, in contra vo inţei lor, in rolurile de contribuţie şi declasaţi la colegiul II. In locul a zece alegători veritabili şi autentici, administraţia introduce funcţionari cu 20,30 pogoane precum şi oameni condamnaţi pentru atentate la bunele moravuri. Din 34 alegători ai colegiului I 27 sunt funcţionari, cari, sub ledeapsa de-a fî destituiţi, votează oentru guvern. La Botoşani se fură biletele din urnă şi li se substitue altele false. La Dămboviţa se inscriu rudele unui fost ministru in lista colegiului I ie baza unui act fraudulos de văn-zare. La Iaşi ajutorul de primar, un d. Ornescu face exerciţii de prestigiditaţie, scoţănd bilete false din mânecă şi din urnă. Şi toate acestea nu sunt de căt eşantilioane de marfa pe care-a măcinat-o en gros acest guvern al virtuţii in alegerile din urmă. Ensuşi Maiestatea Regelui a fost pusă in cunoştinţă prin mai multe telegrame de starea de anarchie şi desfrău in care presiunea guvernamentală a adus ţara in acest timp. O telegramă adresată M. Sale din Râmnicul-Vălcii zice curat: nu acea prudenţă şi linişte care-a caracterizat tot-de una lucrările poporului romăn... cănd spitalele sunt pline de cei slăbuţi cu ghioage plumbuite de că-ti’ă bătăuşii d-lui I. Brătianu? Odată constatat că in mesaj se cuprind inexactităţi, patente inexactităţi, vom veni la unica ceşti une ce ne preoeupă şi pentru care s’au şi adunat aceste camere : cestiunea Dunării, adecă vasalitatea noastră economică şi teritorială cătră Austro Germania. Odată vasalitatea stabilită trebue ca şi legea noastră electorală să se coadapteze stării de lucruri, să fim robii agenţilor de poliţie şi lăuntru ; ei să ne dicteze legi, ei să fie instrumentele străinătăţii intru es ploatarea noastră. In privinţa Dunării mesajul zice ... să fim neclintiţi in credinţa ca Eu opa nu va voi sa aducă o atingere drep turilor noastre de stat independent şi că nu va cere de Ia noi să executăm decisiuni la cari nu am participat şi nu am consimţit Nu 1 Nu am consimţit ăncă de la 881. Cu toate astea oaie Nemţii şi Jidanii o inundează, a venit timpul să ne ducem noi din ea? ŞTIRI TELEGRAFICE Moscva, 23 Mai.—împăratul şi împărăteasa s’au dus azi la Kremlin in trăsură descoperită şi fără escortă. Satisfacţia e generală. in comisiunea a- telegrama- Bande de bătăuşi bat pe alegători pană le sânge in faţa agenţilor poliţiei cari nu se mişcă. Ne-aţi trimis un prefect care ne omoară! Alegeţi pe cine voiţi deputat, dar vă ru ■ găm in numele copiilor noştri, cruţaţi-ne viaţa ! La Giurgiu directorul prefecturii, judecătorii de ocol, primarul oraşului, înconjură de-aproape pe ori-ce alegător, şi ’1 silese să-şi scrie votul pe faţă, pe cănd bande de haimanale cu-treară stradele. La Teleorman poliţai şi subprefecţi in care votase a- inchid camera In asemenea condiţiuni alegerile sunt o deriziune ; revizuirea coustitnţiunii o lovire de stat abia deghizată. După probele aceste credem de prisos a mai insista. Nelinişte şi de-sorcline au domnit pretutindeni, in tot timpul periodei electorale. Ţara n’a putut ajunge nici un moment şi ni-căiri la manifestarea paclnică şi legală a voinţei sale. Noii aleşi ai naţiunii, salutaţi prin mesaj, nu sunt de-căt creaturile unui Ţepeluş, Pelin, Cealâcu şi Căldăraru. Remăne acum o întrebare. Permis e unui consiliu de miniştri de-a pune pe Rege să rostească e-noimităţi, patente enormităţi ? Permis e a se atribui Regelui cuvintele:... mulţumesc ţării pentru liniştea (?) şi ordinea (?) ce-au domnit pretutindeni in tot timpul perioadei electorale...? Permis e a zice despre nişte asemenea adunări, că ţara a respuns la apelul ce i s’a făcut putem recapitula precum urmează concesiunile făcute condiţional de guvernul ro mănescţl) după cererile stăruitoaie ale mat tuturor cabinetelor : I înfiinţarea unei comisiuni mixte pen tru supraveghi irea navigaţiunii şi regulamentelor de poliţie fluvială intre Galaţi şi Porţile-de-Fier: II Admiterea Austriei mixtă III Prezidenţia comisiunii mixte să parţină delegatului Austro-Ungariei. Cine ştie să facă concesiuni nimerite şi la timp, merge foarte adesea cu paşi mai siguri spre împlinirea scopului său, decât aciia cărora le place a se făli c’o impro-tivire indîrjită şi zgomotoasă. (Romăml din 5 iunie 1881). Deci iar o patentă inexactitate in mesaj! Suma acestor consideraţiuni este : avem adunări, dar ele nu sunt de slugi, alese de slugile guvernului. Avem un guvern; dar şi acesta este 0 slugă a străinătăţii, care n’are altă treabă decăt de-a executa asupră-ne spoliaţiunile economice şi politice ce 1 se dictează de dinafară. Avem o armată. Ea poate nu va mai avea altă misiune decăt de-a lovi in „Plevna internă,“ nume pe care d. 0. A. Rosetti ’l dă elementelor române din ţară. Avem şcoli. Dar acestea par a nu avea decăt menirea de-a căpătui plagiatori şi eunuci intelectuali, pentru a falsifica in sim-bure chiar cultura naţională. Avem o biserică. Dar primatul ei merge braţ de braţ cu ateiştii şi revoluţionarii. Oare ne-a mai rămas şi nouă ceva in ţara asta ? Sau in măsura in Constanţinopol, 22 Maiu.—Vre-o cinci spre-zece persoane, printre care se aflau mai mulţi streini şi funcţionali, au fost prinşi imprejurul Smirnei de tâlhari, cari cer o rescumpfirare foarte mare spro a le da drumul. îndată ce’ această veste a sosit la Constantinopol, Poarta a revocat pe Alipea din funcţiunile de guvernor al Smirnei şi a trimis pe Kiamil-paşa, ministrul Vacufelor, spre a ’l înlocui provisoriu şi a lua indatâ măsuri contra tâlharilor. suptscrisă cel puţin de opt-zeoi de iscălituri." Azi se procedează la Senat 1- $ gerea biroului definitiv. Se Y! lege preşedinte tot prinţul Din Ghica. La Cameră, raportorii sectiu vor depune azi raporturile lor as alegerilor, proclamând pe dei ţi a căror alegere n’a fost co tatfi. D. Th. Rosetti se va numi s ce m locul d-lui Gherassi, prea te de secţiune la curtea de ca* Constantinopol, 22 Maiu—Toate Pute-ile interesate protestă contra aplicârei ta-i'ifei ad valorem pe cursul de 8 la sută pentru importurile stiăine. Se asigură că sultanul a propus lui Ah-met-Vefik paşa d a se duce ca inalt corni-sai imperial in Armenia. Ahmet-Vefik ar fi pus condiţiuni tinzând a avea o omnipo tenţă complectă asupra acestei provincii in urma acestei pretenţii Sultanul s’ar fi adresat lui Abeddin paşa, fost ministru al afacerilor streine, care deja a îndeplinit o misiune analoagâ in aceeaşi ţară; se crede că acesta din urmă va primi. Toţi eliirurghii, medecii şi spiţierii militari de religie creştină care se găseau in garnisoauele Armeniei, au fost inlocuiţi cu musulmani. Se asigură, că promotorul « mei lega electorale, d. C A R ti, şeful ocult al partidului, nu meşte presidenţia Adunării „e& °i , aceasta in anume scop. jontatea guvernamentală stărueştf să al face să primiaseă. f CRONICA Sevastopol, 24 Maiu.— Magazinele de constructiuni ale compiniei ruseşti de na vigaţie cu vapoare au ars asnoapte ; ateli-erile de maşini şi multe clădiri cari co-prindeau cuirasate in lucru au fost cu totul distruse. In formaţi uni Se vorbeşte că, după verificarea itlurilor şi după votarea adresei de ăspuns la discursul tronului, came-rile vor alege o comisiune care să jregătească un proect de revizuire spre a servi de bază discuţiunilor. n timpul acestei lucrări, Adunările vor lua vacanţă şi se vor întruni ocmai la toamnă. „Deşteptarea" este informată că in toate oraşele din ţară şi judeţele 'or se iscăleşte o petiţie de către ireoţi şi civili, adevăraţi Români şi juni creştini, prin care se cere de la const 'uantă reformarea Sinodului pe baze canonice constituţionale. Această petiţie va fi dusă la Bucureşti in luna viitoare Iunie de delegaţi din partea fie-cărui judeţ, cu care oca-ziune se va ţine un nou congres. Se speră că petiţia generală va fi Miercuri, 11 maiu pe la oarele 4 stă intristare ce ne-a coprins de e udite auziri. •ea milostive stăpâne! Milosti--te şi asupră-ne şi mijloceşte Prea înalt Ex. Sa d. deplin ernicitul Prezident, cel asemenea milostivire cu d-voastră, şi biţi a ne mântui de această pri-ie, căci de nu veţi versa această tivire, suntem cu totul şterşi nţa pământului toţi orăşenii, pre-şi fraţilor noştri locuitorilor mare oănare cu zmăcinările şi chelie ce 'i aşteapta. cotească inalta înţelepciune a stră căt de amar ne vine a rea impârţiţi ca nişte robi şi res-ăliţi prin aceste judeţe ; indrăsnim o că mulţi mai bine vom părăsi ne mai căuta dreptăţile noastre să facem o călătorie indelun-peste 20 de ceasuri ca să a-■m dregătoriile, şi pe lăngă a-l'el de părăsire din zi in zi se u mulţi răutatea peste noi. a e ui I le le< fal jur •. va N'am indrăznit a veni mai mulţi ca să nu aducem supărare Înaltei Stăpâniri, ci din partea a toatei obşti trimitem pe d lui Stolnicul loan La-hovari, deputatul nostru, oarele să se socotească ca o gură a tutulor. Ne rugăm cu umilinţă şi cu la-crărni să fie ascultat şi dela milostivul D-zeu veţi primi resplătire după glasul rugăc-iunelor a toatei obştei din acest judeţ. (Urmează aceleaşi semnături.) (Va urma.) tă aeţiuuea contra bătăuşilor, vorbiră numai d-nii Robescu şi Şerbescu, şi amândoi reîmprospătară in memoria celor de faţă, scenele tâlhăreşti, ce avură loc cu oeasiu-nea alegerilor şi înfierară precum se cuvine, această bandă de ciomăgari, care, fără a avea măcar drept de vot, scoaseră deputaţi trei oameni de porunceală. Iu line procesul se amână pentru 31 Mai, când nădăjduim că i se va da solu-ţiuue. Iuaiute de a sfârşi avem datoria a constata tactul cu care fură conduse desbate-rile de cătră presidentul tribunalului secţii II d. G. Nicorescu, şi nepărtinirea şi inteligenţa ce şi d sa şi colegii d-sale d-nii Vărzaru şi Christu au pus in resolvirea chestiunilor ridicate. E o măngăere in adevăr pentru cei apăsaţi de a constata, că pot să conteze pe sprijinul justiţiei, care are priviri de o potrivă bine voitoare şi drepte pentru toţi. ECOURI STREINE încoronarea Ţarului Corespondentul unei foi vieneze nu’şi poate exprima îndestul mulţu mirea, că a reuşit a face parte dintre cei admişi a lua parte la toate festivităţile de încoronare din Moscova. Cocarda, ce vor purta toţi corespondenţii admişi, le deşchide drumul pretutindeni. Ei vor avea locuinţe gratis şi trăsuri la dispozi ţie, ceace nu e lucru puţin. Pentru o cameră se plăteşte in Moscova 25—30 ruble pe zi şi o birjă cu un cal-deşi sunt 25,000 in oraş—costă 2-21/2 ruble pe oră. In Moscva şi altfel e scump traiul, dar acum a ajuns la o scumpete cumplită. Ou toate acestea s'au anunţat oaspeţi avuţi din, toate părţile vastului imperiu, cari vor veni să verse in Moscova sume colosale. După cum spune corespondentul, acum se lucrează in ruptul capului la decoraţiuni, la tribune, la enorme objecte de iluminaţie, eic. Judecăm după disposiţiunile luate, iluminaţia va fî prea strălucită. Mai in faţa fiecărei case s'au şi aşezat transparente gigantice şi alte preparative de iluminai. In palatul Kreml nu se cruţă gazul şi electricitatea. In tot timpul festivităţilor de incoronare vor arde in fie care seară 300,000 lumânări in lampioane şi 3500 lămpi electrice Edison; 8 mari sori electrici, fie care cu o forţă de 40.000. luminări şi 10 sori mici cu o forţă in total de 70,000 luminări. Electromotori necesari (17 locomobile cu o putere de 190 cai) sunt aşezaţi intr o şură in faţa palatului Kreml; cele 66 sirme izolate conduse pe stîlpi peste Moscva vor transmite forţa electrodinamică intr'o depărtare de un kilometru. Din turnurile Kremlulului, reflectori uriaşi vor arunca lumina sorilor electrici, cu forţa a 40,000 luminări fiecare, asupra oraşului, luruinăndu’l ca ziua. Ultimele depeşe ale ziarelor streine vorbesc pe larg astăzi despre solemna şi splendida intrare a Ţarului in Moscva şi in palatul Kremlin. Oor-tejul s'a pus in mişcare de la palatul Petrowski la 1 oră p. m. şi a sosit in Kremlin pe la 5 ore seara. ACTE OFICIALE Domnu loan Nişulescu se numeşte in postul de secretar al comitetului porturilor din judeţul Mehedinţi, in locul domnului Baluţa Stretcu, cate se destitue din causa mai multor defecte şi incapacităţi. Domnu T. Dumbrăveanu se numeşte definitiv, pe zioa de 1 Aprilie 1883, in postul de copist desenator la serviciul idrau-lic central al porturilor. Domnu loan Tazlauanu, absolvent din anul 1881 al şcoalei de poduri şi şosele din Bucureşti, se admite in corpul de ingineri virili ai ministerului la gradul de conductor clasa I. Domnu Toma Sorescu, absolvent al scoa-lei de mine din Paris, se admite in corpul de ingineri civili ai ministerului la gradul de inginer ordinar clasa III. Se acorda domnului H. Engel, inginer civil de la şcoala specială din Gând in serviciu estraordinar la studii şi coastrucţiuni do cai ferate, gradul de elev inginer. C. I. Sâvescu, absolvent al şcoalei de poduri şi şosele din Bucureşti, se admite in corpul de ingineri civili ai ministerului la gradul de elev-inginer. Din Districte Iinprudinţă.— Debitul de băuturi spir-tuoaso din comuna Gherăesci, judeţul Roman, numit Costaclie Ivănescu, voind in zioa de 28 Aprilie 1883 să astupe cu cea râ roşie un vas cu spirt pe la locurile pe unde curgea, a apropiat de dânsul o luminare aprinsă, de la care luănd foc spirtul pe vrană, a plesnit vasul eşind focul iu casă. Numitul debitnut dimpreună cu socia sa, incercăndu-se sa stingă focul, au fost coprinşi de flăcări, arzendn-le hainele şi ranindu'i şi pe ei greu; iar o copila a lor in etate de 3 ani a murit din aceasta causă, Piatră. — In seara de 5 Maiu curent, a căzut la comuna Creţeşti din judeţul Illov ploaie cu piatră in mărimea oului de porumb, cauzând insă puţină stricăciune semănăturilor. i Societatea „Corpului didactic" Conform Art. 22 din Statute, domnii membri ai acestei Societăţi, sunt invitaţi a se intruni in Adunare Generală, pentru ziua de 25 Maiu orele 7 jum. p. m. in lo calul liceului St. Sava. La ordina zilei vor fi : 1. Alegerea de noui membri in consiliul de Administraţiune ; 2. Modificarea mai multor articole din Statute ; 3. Chestiunea localului Societăţii. Preşedinte B. Boerescn notiţe bibliografice Almanahul „României june“ din Viena a apărut şi se află de vânzare la Societatea „România jună", Viena, VIII Lange Gasse, 4, cu preţul de 2 fiorini pentru Austria şi 5 lei pentru România şi streinâtate precum şi 15 cruceri porto pentru Austria şi 70 bani pentru România. Revista armaţii, redactată cu concursul ofiţeresc, in N. 2 de la i Maiu, coprinde următoarele materii : Revista interioară : Iustrucţiunea in armată, de colonel I. Aryetoyanu ; Scoalvle de tragere ale artileriei noastre de lt. colonel Teii ; Chestiunea fortificării României de câpitan Gr. Cruinicennu ; Adininistra-ţiuuea in urma aplicării comandamentelor de intendent Corănescu. Revista Exterioară : Câteva cuvinte asupra poligonului do la Satory de căpitan M. Bot ea nu. Sctinţe militare : Fabricarea şi incârca-rea stupilelor (urmare) de maior llepites ; Studiul metalelor intrebuinţate in tabricarea tunurilor do căpitan I. Berişteanu ; Note asupra cavaleriei de câpitan N. Mavrodin. Noutăţi militare. Bibliografie. ŞTIRI TEATRALE Sâmbătă viitoare 14 Maiu se va da la Teatrul Naţional o representaţiune in beneficiul veteranului artist M. Millo. Programul este foarte atrăgător. Se vor juca piesele : Bărbatul care 'şi ucide femeea, comedie vodevilâ in 2 acte. Doui rnpicopsiţi, comed. vodev. intr’-un act. Duminecă la 15 Maiu, beneficiul d-nei Theodora Pătraşcu, cu concursul bine-voi-tor al D-nelor : Am. Welner, Ar. Roma-nescu, Al. Gavala şi xVl. Alexandrescu şi al d-nilor: M. Millo, M. Mateescu, C. Not-tara, Gr. Gabrielescu şi D. Popovici. D-l G. Stefânescu va acompania din comple senţă părţile de cânt. PARTEA I : I. Olteanul şi Cuconiţele de modă, scenă principală din piesa Pră-pâstiele Bucureştilor, compusă şi esecutatâ de d-nu M. Millo; II. Ave-Maria, de Faure cântată de d-nu Popovici III. Sorena-dâ, Poesia de Eleuterescu, muzica de d-nu Gr. Ventura, cântată de d-ra Al. Gavala. PARTEA II : I. Cura sunt toate, comedie intr’un act jucată de d-na Ar. Roma-nescu, d-ra A. VVelner şi d-nu C. Nottara. II. 11 couvegnio, duet pentru tenor şi mez-zo soprano c. de d-ra Al. Gavala şi d. Ga-brieleseu, III. Doină, cuvinte de V. Alec-sandri şi muzica do d-nu M. Cohon, cântată de d. D. Popovici. IV. Cina, monolog de Corneille, esecutat de d-nu C. Nottara. V. De m ai iubi ! Romanţă de şi Deu-za cântată do d-nu Gr. Gabrielescu. Partea III; Nebunii din faţă cemedie intr’un act jucată de d-na Th. Pătraşcu, D-ra Al. Alexandrescu şi D-nu Mateescu. In Sala Or (eu. Sâmbătă 14 Maiu re-presentaţiune extra ordinară iu beneficiul d-lor 1. Petrescu şi V. Alexandrescu, cu gra-ciosul concurs al doamnelor Fr. Sarandi, Ar. Romanescu, Al. Alecsandrcscu. F. W.r mont etc. şi al d-lor M. Mateescu, M. Di-mitriadi şi St. Iulian. Se vor juca ; Vila Regală comedie intr'un act de d. V. Alec-sandrescu. Scena se petrece la VILA REGALA. Intermediu. — Chibrituri Romaneşti, comedie populara intr’un act de d. V. A-lexandrescu. Săinbată la 14 Maiu, in Teatrul Dacia. se va juca pentru a doua oară piosa nouă : însurătoare or Foci comedie in 3 acte de d-uii Delacour şi Jaime fiul. — Traduc-,iune. + Jalnica familie, pătrunsă de durere pentru perderea prea iubitului şi regretatului lor tată, nepot şi vâr Const. A. Chrysoscoleu incetat din viaţă la 12 Maiu, in etate de 40 ani v6 roagă să bine-voiţi a asista la ceremonia funebră care va avea loc la Cimitirul Şerban-Vodă (Bellu), Sâmbătă 14 Maiu, la 2 ore dupg amiazi. Toţi amicii şi cunoscuţii cari nu vor fi primit invitaţiune din scăpare de vedere, vor considera aceasta ca invitaţie. Institutul ele Gimn. Medic, Or-thopeclie etc. Convocare Duminică 8 ert. neputCndu-se intruni adunarea generală, cu onoare se face cunoscut d-lor Acţionari, că şedinţa s’a amânat pentru duminică 29 Mai la 2 ore p. m., cănd sunt rugaţi a lua parte. Preşedinte Dr. Marco viei Direc-iOr, Constantiniu CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU No. 00. Strada Lipscani No. 60. Pe ziua de Ti maiu 1883. Onmp. Viind 5olo Renta Amortisibilă. . . . 92 --- 923/, 5:l|o Renta Română Perpetuă. , 91V- 92'/. 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 98'/. 99>U 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 103- 104- 5o/o , Monicipale .... 86i/( 87- 10 fr. » Caseî Ponsiunilnr 800 1 225--- 230- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 92'/? 93- 7oio Scrisuri Rurale . . . 1043U 105 O 5o[o Scrisuri fondare urbane . . 891,., 90i|, 6o|o i > > 99',, 100'/.. 7ojo > » » 1083). 1041,2 Impr cu prime Buc. (20 I b.) 61 jv 32i h Icţii Bancei Naţionale j{ouiân» 2501 MOD 1415 , , Soc. cred. m„h. rom. 250 1. 229--- 231- , , , Rom. de c0u,trucţii 5001. 529- 531- , , , de Asig. Dacia-Kom 300 1. 378- 380- , » » » » Naţionale 200 1. 231- 230- Diverse Aur contra argint. . . 2- 2 2( > , Bilete de Banque 2- 2 20 Fiorini valoare Aa9triacă. . . 21 l'id 2.12'iv Mărci germane..... 1 23 1.25- Bancnote francase. ..... 99‘i.l tOO'/a nr 5IDI ATfloll« 0(lai anihilato ULlINUilInlHI Striula Modei No. 1 vis-avis de Episcopie. | „Li CAVALERUL DE MOD nnp j ii oo C.D OO c/d O c/5 QC CJ> f 22 o IO r~> o co -J CJ a- 2. ^C/5 CD_ a t-C/l r"> O < O o ■ ro Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit din propria noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine pentru Bărbaţi şi Băeţi. din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. •j*3" cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. Redingot şi Gilet după noul Journal. Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. PETRACHE IO AN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente; brănz(turi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial. Lini burg, Liptauer, Cliester, Creme de Holande, Stilton. Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel. Aal-Fiscli, Aal-Fiscli cu gelatină. osesc meren stridii proaspete de Ostandasi Constantinopol. Icre proaspete, moi şi tescuite de morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană si de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine Iu curând sosesce peste proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vânzare cu ocaua vin roşu şi alb de cualitate superioară. Preţuri*foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să vis'teze acest magasin,fva'rgmăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitatea mărfei dar şi de un serviciu prompt Ş* onest. MAOASIN fondat ia 1879 ăvnjft.a-A.sxirxjij l>K vis-a-vis de Ifc.rul Naţional J Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. 10C1 VIS-A-VIS DE TIIEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lungă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la 'cele mai bune case următoarele lieuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset, de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la’.Bayona Benedictin Bitter de China antilebrie. Biter din via l’rovidenzei anti Coleric Cbartreuz. alb. galbin, şi Verde de la graiul Chart rcuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Yimaml Fockin r î porni ini,. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. 1 ognac vieux, Cognac lin cbampagne. din Cognac. Liqueruri toi telul do gusturi do la Mai le Brisard, din Bordeaux Renii -mitaMastioă de llio, Marascliino Tuioă Naturală Bomnri adovf-rato din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Piinch in Counac Itliuin şi in Kirscli. Şliboviţă de Banat. VINURI STB FI NE ŞI INDIGENE. Impoitate de la jirimele case din Franţa, Oermania, Italia, tapagne, Lngaria. 1 ransilviuiia. Indigene do la Cotnari. Odo-boşii, Drăgăşaui şi de Dealu mare. Preţuri moderato, serviciul conştiincios- Ou stimă, I). G. MtVlANU. TIMPUL I.TIKHTEH ATELIER DE PH0T0GRAPLL1E Str. Ştirbey- Vodă No. 9. i Prin aceasta am onoare a recomamla Onor. public atelierul meu artistic aranjat 1 după syst mul oel mai nou şi provezut cu | aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’aavut im a ocasiunca de a se convinge de lucrarea inea n’are de <ăt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de | er-lecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de această artă precum : Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. in. pănâ la 4 p, in. in acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. Par la presante j’ai l honneur de re-commander â l’honorable public mon ate- ’ lier artistique arrange d’apres le systeme Ie plus nouveau et pourvu d'appareils tout neufs. —Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’ă nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, coimne : reproduction, travaux k l’etat natural etc. — On peu-poser tous les jours. que le teuips soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. INSTITUTUL MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6. (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, I Orthopedia, 4. Gimnastică Medicale, _ Inhalaţii, (j. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur.............t3_ 1 bae de puună cu şi fără duşi lei‘2,50 „ ciment pentru „ rate u 1 lunare MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER SUNT CEI.E MAI BUNE DIN LUME “ Jj premiale Cu 150 U|Cţ'ni|e Pcirn0 PARIS 18 7 8 Medailă de aur Garanţâ sigură dată înscris. oh.. SINGER C 2 poorlâ marca Muşină de cusut new-york. de sus a o Ici I'abricei. \\ G. NEIDLINGER,A^ci\t general Jj ^ r / §252S Z X Lj V- - - 5 it tb. 'Mc***.***.**.****.** ************ * * * * . * î............ medicamente 1 duşă rece sistematică BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. I. Băile de abur sunt deschise Iin toate zilele de la 7 ore dimineaţa pănâ la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o Idată pe săptămână Vinerea, la 6 ore dimineaţa pănâ la 1 posf-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţia. ad No. 14852 CAILE FERATE ROMANE r*uiî>lieaţiinie Direcţiunea, Generală a Căilor fe-îate Romane aduce Iacunoştinţa generală că cu incepcre de la 1 Iuniu stil nou (20 Maiu stil vechi), mersul tuturor trenuritor in toate direcţiunile este schimbat. Afişe detailate sunt distribuite in oraşe şi prin gări. Librete indicatoare ee mersul trenurilor cu toate legăturile internaţionale, vor fi de vânzare la toate casele de bilete ale Staţiunilor. Bucureşti, 9 Maiu, 1883. Direcţiunea Generali. Judele de. in: truc. ie al Irihunahdni Ilfov. cab. JII Crima <1 > la cimitirul Sf. Troiţa !'-f - 25 Aprilie 1883) Signalmentele asasinului RADU CIIRISTEA sunt: statura mijlocie, ca de 20 ani, oacheş, slăbănog, mustaţa abia se vede. buzele deliciile, imbrăcat cu camaşă şi ismene albe zăbtmti eu vergi verzi şi negre, căciulă neagră in cap. ghete in pi-cio;ire. Semn caracteristic: vorbeşte uuc ori cu /’ iu locul do t, aşa in loc de „din partea asta- zice' „din parhia asta.“ IPSOS DE CAM PIN A CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU OASE Mare deposit U D-nii F. Bruzzeni & C-ie Calea Victoriei 55 . Masine de treerat. sistem pentru mână şi forţă. * 7 Maşine cu scripete centru 1-4 animale trăgatosre, fixe şi mobil Maşine de tăiat nutreţ do 21—32 mpn lăţime. Ţeascuri de vin. constiucţie mai nouă; mori do struguri. Fabrică specială; exoculâ excelent şi vinde cu preţuri eftine sub garanţie. Cataloage ilustrato de preţuri la dorinţă gratis şi franco. Cumpărătorii au rabat marc; su caută agenţi HP Pil. Mayfartli tfc O-ie Wienţ II- Praterslrasse FABRICA IN ERANKl’l ET PE .MAIN fin iii Peptoii Pepsic le CMpoleaiit Stsrct il fibrict Pbarmacist de prima clasS la P A hrăni pe bahiavi şi pe convalescenţi fără a le obosi . - - stomacul este u3 problemă ce n’a pulul fi, cu salisfacţiune, reso vata de cătgracie acestui aliment. Un păhărel cu acest vin conţine dece ^rame .io carne de vaca cu desăvărşine digerată, asimilabilă şi descărcată Wrl’"h‘,l’ lnso^u^'*e ce se naistuese en grentate. Acest aliment lucritjă c.i- Tipografia N. Miulescu. a. la Tleatrului Bosset. '-j .lln reParator în tote affectiunele stomacului, a le ficatului, inte-ue.or, precum şi în caşurile de digestiuni dificile, desgustul de cii,lUent6’ ansmie, diferitele slăbiciuni pricinuite, de tumori, affectiuni . C?r