A dminiwtraţia. Calek Vi ANUL AL VITT—No. 106 40 UI 22 UI 12 UI 60 lei bimţnUU se priimesc It Administraţie. i Capitală IO bani num&rn Districte 15 bani nnin&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » » II .... 2 50 [Publicăm următorul act. Meniţi Oposiţiunii din Senat şi din aleşi ca prin minune in tra unor presiuni guverna-itale care nu sau mai văzut cănd se fac alegeri in această b Şi cari numai timpii Căimă-uului Vogoridis pot să aducă nte, se retrag din aceste A-iări de revisiune, pângărite prin enţele şi influenţele guverna-ntale cele mai imorale. \cest act corect, demn, energic Ananţurile ji inserţiile se primesc ncnreştl, la Administraţia ziarnlnî i> Vlena, la binronrile de anunţuri Beinrit Schalelt. Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubek. stern 2;—Parlg, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate nn se primet Manuscrisele ncimprlmate ge ard. ae in fine capet compromise-transacţiunilor cari, in şapte de tiranie, au lăsat ţării să t;ză că mai are un regim de trol şi de deliberaţiune. Vonstituţiunea este sfâşiată, lovitura Stat desăvârşită. Membrii Oposiţiunii nu puteau sisiste neputincioşi la acest or cu precugetare şi cu păn- ^cmn situaţiunea este nete: regimul are ce vrea, adică •rea absolută, sub forma deriso-.a unor corpuri legiuitoare in e toţi membrii poartă stampila trnamentală. ’eia ce ar fi resultat nelipsit Aă reforma legii electorale, P o plămădesc roşii, este, grafi bărbătescului act al Oposi-ii, implinit de astăzi, astfel ţara este pusă in măsură de ista de acum acest regim, si experimenta dinainte chiar de legal Înfiinţat, ugetul secret al regimului, ur-riMj de mulţi ani cu stăruinţă, tlizi trece in domenul faptelor, •iota din Journal des JDebats, a ni origină oficioasă nu lasă . o indoială,’ o spune in mod plint. Intrigile deputaţilor şi şefilor, adică fireştele lupte ale J sistem de control şi de li-;ate, impedicau singure pe Regim face fericirea Naţiunii. Aceste jigi, după nota oficială, aceste :i desbateri după noi, conte-de astăzi. Tăcerea inlocueşte i moţul tribunei, o servilă a-oare controlul şi votul. Mino-de, oricât de mici, supărau •rile şi proiectele Regimului. Diimitâţile au poate să’l sapa pe deplin. (■onstituţiunea ăit; cu densa piere şi liberi parlamentară, şi sperăm că ;e va mai invoca şi o deri-pl neresponsabilitate. A tot. rnicia atrage a tot respun-n. Fericirea ţării de astăzi incredinţată unei voinţe suie şi absolute. La dănsa va *• je toată lauda pentru faptele u ce ar face, la densa oprobriul şi ruşinea pentru abusurile, jafurile şi periclitarea drepturilor ţerii, dacă ele sar intempla ori s ar perpetua. Scumpi şi demni aleget ori, Cănd am solicitat do la d-v. mandatul cu care ne-aţi onorat, ştiam bine supt ce guvern indrăsneţ ţara este chiemată să-şi manifeste voinţa ; totuşi, o mărturisim, nu ne făceam inca idcca, fiind in ccstiune re-visiunea pactului (undamental, a cărui paza este direct incredinţată Co-roanii, pănă unde va merge de astă data cutezarea şi lipsa de scrupuluri a depozitarilor puterii. Credeam că e vorba de o luptă pe terenul ideilor in condiţiuni mai mult sau mai puţin egale ; nu no închipuiam că este vorba numai de înregistrarea unei voinţe arbitrare, hotărî tă şi impusă mai dinainte şi care nu este a ţării. Voiam, cunoscend sentimentele şi iubirea de adevăr ce vă caracteriză, să impedicăm o revisuirc pe care nimic nu o impunea, care, in ideea promotorilor ei, nu tinde la altceva de căt Ia desfiinţarea indirectă a regimului parlamentar, şi să oprim desfrâul unui guvern care pare că a jurat perderea acestei nenorocite ţări. Zadarnică speranţă ! Ceea ce încrederea cetăţenilor i-a refusat, guvernul n’a pregetat s'o smulgă prin fraudă, corupţie şi violinţă. Cunoaşteţi modul in care s’a făcut alegerile din urmă. s a făcut pe faţă, contra prescrierii celei mai positive a legii. In faţa acestor fapte, noi, senato i i şi deputaţi din Oposiţiuno, cari. numai mulţămită eroismului D-voas-i’ă, am reuşit a ne strecura in să-nul Representaţiunii naţionale, am fi neputincioşi da pune o stavilă arbitrarului şi tendinţelor absolutiste ale guvernanţilor. Prin pre-senţa noastra am legitima oarecum acest simulacru de Parlament, şi am da ţerii ilusiunea premejdioasă a unor desbateri numai in aparenţă libere. 11 i i ) i Ic :s Ştiţi cum, in ajunul lor, toate func ţiunile publice, instituţiunile de credit, precum şi decoraţiunile statului romăn au fost întrebuinţate ca mijloc de corupţiune şi de intimidare ; toţi depositarii puterii publice au fost transformaţi in agenţi electorali cari, pre faţă, ameninţau, făgăduiau şi loviau pre cetăţeni in interesele lor şi nu cruţau nici un mijloc pentru a sugruma voinţa Naţiunii. Ştiţi că preste tot candidaţii Oposiţiunii nu au găsit in faţa lor pre candidaţii altei partide, ci pre prefecţii judeţelor, investiţi cu cea mai nemărginită autoritate; aşa in căt ei nu au luptat cu adversari politici, ci cu toate forţele statului şi cu toţi depozitarii puterii publice. Şi, chiar autorităţile, instituite de lege pentru a protege espresiunea liberă a voinţă cetăţenilor, s’au transformat in unelte de presiune electorale. Mai mult; armata a fost utilisată in alegeri; militarii au primit ordine formale, unii de a se duce la vot, alţii de a se abţine. Toate acestea nefiind de ajuns, aţi văzut cum guvernul nu sa sfiit dea alerga la ilegalităţi făţişe in operaţiunile electorale. Peste tot agenţii puterii publice au rămas in sala dea-legeri in tot timpul votării biuroului definitiv, şi cănd nu puteau isbuti prin rugăciuni şi ameninţări, smulgeau prin forţă buletinele de vot din măna alegătorilor ca să le scrie ei. Afară de rare escepţiuni, votarea Sunt 17 ani de cănd naţiunea ăşi vota o constituţiune care a fost primita (le ţara întreagă şi care, după frumoasa expresiune de atunci a Maj. Sale Regelui, era pactul care lega Dinastia cu România in mod definitiv. Oare n a fost dar dureroasa mirare a Ţării când află că această Constituţiune, care na inchis calea la nici un progres, pentru care in multe privinţe, putea să cate la noi cu jind popoare mai îmbătrânite in practica regimului ropresintativ şi mai iuăintate in civilisaţiune, că această Constituţiune era deodată şi ca din senin pusă in cestiune de acei chiar caii conlucraseră la facerea ei, şi cari de şi aveau mandat de a o apăra, se preschimbaseră deodată in detractori ai propriei lor opere, in acusato-ri chiar ai lor inşile. Nu este nevoe d’a ne opri asupra neregularităţilor cari in Parlamentul trecut au prezidat la discuţiunile şi voturile ce s au făcut in chestiunea revizuirii cu a cărei ocasiune cuvăn-tul membrilor Oposiţiunii fu cu brutalitate năbuşit, căci toate acestea sunt’ deja aşternute in dările noastre de seamă precedente şi in parte chiar in Monitor. Cunoscănd antecedentele consilia-rilor actuali ai Tronului cari, ăncă dela 1807, şi 1868, inaugurară in alegeri faimoasa influenţă morală, am solicitat dela Maj. Sa, in lipsa unui cabinet care să ne dea, prin chiar compunerea sa, garanţii de lealitate şi de nepărtinire, in încercarea la care era să lîă supus pactul nostru fundamental, cel puţin unul din acele auguste cuvinte care să liniştească conştiinţa publică, cu drept cuvănt îngrijită, dându-i o probă manifestă că Ooroana rămânea neutră in lupta supremă ce se pregă-tia. Eram cu atăt mai mult in drept de a spera că nu ne va fi refuzat acest act de dreptate, cu căt Maj. Sa a avut grija de a accentua singur misiunea sa de. suprem regulator, de arbitru nepărtinitor in funcţionarea ti unde pănă la Tron, cănd am voit să ’mpărtăşim Majestăţii Sale dreptele noastre temeri. Au mers mai departe ăncă. Dănşii au ales tocmai timpul cănd M. S. lipsit din ţară pentru a fixa la acea epocă convocarea colegielor electorale, aşa in căt Maj. Sa nu fu faţă in tot timpul manoperilor lor electorale. Cu toate acestea, prin Mesajul Tronului ei nu s’au sfiit a aduce mărturia Suveranului şi chiar aprobarea Sa înaltă pentru acte sevărşite in mare parte in absenţa sa. In fine, astăzi ţara este luminată despre caracterul acestui apel la Naţiune. Tronul nare, pentru a se convinge de acest fapt, decăt de a consulta şi demisiunea a ănsuşi fratelui mai mare al Primului ministru, care a ciezut de datoria sa, ca om onest, de-a respinge cu indignare darul cu caie voia săi gratifice guvernul, crezănd că poate dispune de locurile din I ailamcnt ca de insuşi funcţiunile publice. Lascar Rosetli, Senator colegiul I Fălciu. George Vernescu, Senator colegiul I Ilfov. Christian Teii, Senator colegiul II Brăila. M. Kogălniceanu, Deputat colegiul 1 Vlaşca şi colegiul I de Botoşani. D. S. Cesianu, Deputat colegiul I Romanaţi. Gr. Peucescu, Deputat colegiul I Teleorman. ŞTIRI TELEGRAFICE .sinceră a regimului nostru parla- mentar in două ocasiuni memorabile : in 1800 şi 1870. Ei bine ! tocmai acei cari de două ori nu numai că s au folosit de a-cost control legitim şi suprem, de această supraveghiaro vigilentă din partea Regelui, dar incă au exploatat-o ca o probă particulară de simpatie şi interes, ne-au refuzat de răndul acesta chiar putinţa de a pă- Această mărturie, ce nu poate fî bănuită, adăugată la protestaţiunile ce au plecat dela un capăt la altul al ţării, la strigătul de indignare ce a isbucnit din toate inimile oneste, nu poate laşa Tronului nici o indoială despre origina Camerelor celor noui. In faţa dar a acestui indrăsneţ atentat in contra suveranităţii naţionale ; in faţa atentatului ce se plă-nueşte contra Pactului fundamental, ce este in acelaş timp şi actul stării civile al Dinastiei,—noi, singuri re-presintanţi a unei voinţe, alta decăt a puterii executive, nevrănd, prin participarea noastră sau măcar pre-sinţa noastră, să dăm o aparinţă de legalitate acestei lovituri de stat abia deghizată, credem de a noastră datorie să protestăm formal pn faţa ţării contra fraudei ce se face drepturilor Naţiunii. Totodată depunem intact mandatul cu care ne-aţi onorat, de oarece restul ţării a fost in neputinţă de-a şi exprima voinţa, şi lăsăm respunderea situaţiunii acelor cari au creat-o. Mulţumindu-va incă odată din inima, scumpi şi demni concetăţeni, pentru onoarea ce ne-a-ţi făcut de a ne alege, vă rugăm se nu vă îndoiţi ca, şi afară din Parlament, noi vom îămanea strânşi uniţi împreună şi devotaţi ca tot dauna ţării şi sfintei cause a cărei apărare ne-a fost in cred in ţaţă. Bucureşti, 1 I Maiu. Nicolae Rlaramberg, Senator colegiul 1 Brăila. Lascar CatargSenator colegiul I Oovurlui, şi deputat ales in colegiul I laşi. Nicolae Drosu, Senator colegiul I Roma, 22 Maiu. — In urma consiliului de miniştri ţinut ieri, eşirea d lui Bac-carini din minister e privita ca sigura, bacă d. Zanardelli, ministrul justiţiei, consimte să şi păstreze portofoliul criza se va mărgini la înlocuirea ministrului de lucrări publice. Paris, 22 Maiu. — Ziarul oficial publică decretul imperial prin care se di-solvă Dieta Boemiei şi se convoacă noua Dietă pentru 5 Iulie viitor st. nou. Moscva, 22 Mai. - Azi la 5 ore seara împăratul Alexandru al HI a făcut intrarea sa solemnă in oraş in mijlocul aclamă-rilor entuziaste ale unei mulţimi peste me-sură. Ceremonia incoronărei e fixată Duminecă. Roma, 22 Mai — D. Depretis, preşedintele consiliului, a comunicai Camerei deputaţilor că, in urma neînţelegerilor din sinul cabinetului, a presintat Regelui demisiunea sa şi aceea a colegilor sei. Majestatea Sa 1 a însărcinat a compune un nou minister; pănă atunci miniştrii dimi-sionaţi rămân pentru expediarea' lucrărilor curente In urma acestei declaraţiuni, Camera s’a amănat pănă la 18 Mai. Asemenea comunicări au fost făcute şi la Senat. Berlin, 23 Mai.—Reichstag. — D. Scholz ministrul finanţelor, refuză d'a respunde la interpelarea deputatului danez Johannsen, privitoare la executarea ordonanţelor prusiene atingend cestiunea opţiunei Slesvige-silor de Nord, ca cetăţeni ai imperiului. Declară că membrii consiliului federal nu vor lua parte la discutarea interpelării, de va avea loc. Cu toate astea, d-nu Iohann-seu ia cuvântul spre a’şi desvolta interpelarea ; indată toţi membri consiliului federal prezenţi părăsesc sala şedinţelor. După J3 scurta dinaţlo ena ■ urmai dt» arestai d-lui Iohannsen, Reishstagul a trecut la ordinea zilei, fără moţiune, nici vot. s. In formaţi uni Vara M. S. Regelui Ba variei A. Gheorghiu, Senator colegiul lini verşi lăţii Iaşi. A. Lahocari, Senator colegiu I Botoşani. George Mânu, Senator colegiu Teleorman. A. principesa Maria Teresa de Ba- va,ria. născută archidueesă de Aus-tria-Este, soţia A. S. R. principelui Ludovic al Ba vâri ei, a dat naştere unei principese. A. S. R. principele Ludovic Fer-dinand al Bavariei, verul M. S. Regelui Bavariei, s a căsătorit cu A, S. R. principesa .Maria de Ia Raz' de Bourbon, infanta de Spania, lica M. S. regina Isabela II. A. S. R. principele Toma do Sa-voia, duce de Genova, vărul şi cumnatul M. S. Regelui Italiei s'a căsătorit cu A. S. R. principosa Isabela, fica A. S. R. defunctului Adalbert de Bavaria. principe I TIMPUL PROCESUL ORNESCU Apolul făcut de catră cetăţenii acuzatori in contra sentinţei prin careJTribunalul Iaşi işi declinase competinţa de a judeca procesut de falş in alegeri pe motiv că era de natură politică,—se va judeca înaintea Cur-ţei, Vineri 13 ale curentei. PROTESTUL ALEGĂTORILOR diu Galaţi adresată Camerei. D-le preşedinte al Camerei deputaţilor, Nici d-voastre, nici onorab. Adunări, precum nici ţârei intregi, nu sunt de sigur necunoscute revoltătoarele violenţe ce s’au întrebuinţat de admiustraţiuue pentru a înăbuşi voinţa alegătorilor colegiului III de deputaţi din oraşul Galaţi. Ceea ce s’a făcut in zilele de 24 şi 27 Aprilie in Galaţi nu pot fi numite alegeri, căci alegere presupune voinţă liberă, şi aci libertatea a fost sugrumata şi insultată prin bătăi, prin teroare, prin vărsare de sănge şi prin violarea făţişă a Constituţiunii şi a legii. Deputaţii ieşiţi din acest nămol de fapte imorale şi ilegale nu sunt deputaţii vo-inţi de alegători ci sunt expresiunea voinţei unei administraţiuni fără respect de lege şi de drepturile poporului. Ve cerem voe, D-le preşedinte, a arăta căt vom putea mai in prescurtare cele pe-recute cu ocasiunea acestor alegeri. încă de la 10 şi 11 Aprilie, cănd avu loc alegerea delegaţilor colegiului IV, prefectul local desfăşură toate mijloacele ce i le oferia puterea ce ’i era incredinţată pentru a face să triumfe candidaţii propuşi şi agreaţi de dansul: bătăi, presiune prin puterea armatei şi prin agenţii poliţiei, falsificare de bilete, furt de bilete, urne duse şi despoiate la comisii, totul in fine fu întrebuinţat spre a ajunge la scopul ce se urmâria. Acest inceput, această intrare in campania, a făcut pe ori-cine in Galaţi a prevedea ceea ce urma să se intămple in toată perioada electorală şi cu deosebire la alegerea colegiului III, de aceea nu am in-tărziat a reclama atăt prin presă cât şi direct guvernului central a ni se asigura deplina libertate a votului. Un minut păru că reclamaţiunile adre-sa te produseră efectul dorit, căci prefectul insuşi recunoscu că mersese prea departe, şi asigură pe mai multe persoane de neamestecul său in viitor, dar aceasta n’a fost de căt o manoperă spre a masca ingeren-ţele ce projecta şi cari mai urmau să se manifesteze, pe o scară cu mult mai întinsă incă. In adevăr, atât la colegiul I căt şi la colegiul II, s’au întrebuinţat şi amerinţări şi promisiuni şi corupţiuni de tot felul, şi chiar fraude pentru a se putea scoate deputaţi pa cei puşi pe lista prefectului. La colegiul III inse ingerenţa a luat nişte proporţiuni cari sunt de natură a arunca o pată neştearsâ asupra guvernului şi partidului liberal, dacă, contrar legitimelor noastre aşteptări, ea va rămânea ne reprimată. Aşa, in zioa de 24 Aprilie, deschizăn-du-se biurourile de alegere de la secţiunile I şi II, bande de bătăuşi, armaţi cu cio- mege, au făcut irupţiune iu sala de alegere, in curte şi pe stradele invecinate, au inceput a bate şi a maltrata in toate modurile alegătorii, spărgăndu-le capetele, râ-nindu’i şi schilozându'i, aşa că au pus pe fugă pe toţi cei ce credeau că nu vor vota pentru candidaţii admiuistraţiunii. Scopul ce se urmăria era de a vărâ spaima in oameni şi a’i face sau sa nu mai vie la vot, sau să vie de frică şi să voteze după comandă. La secţiunea I, mulţumită acestor violenţe, biuroul fu luat de puţinii alegători ai candidaţilor prefeetorali; la secţiunea II insă, irupţinea bătăuşilor fu puţin mai târziu, resultatul pentru biurou fu contrar acelor candidaturi. Aice ţinem a vă nota d-le preşedinte, că biuroul secţiuni II, la care candidaţii prefeetorali au căzut, de şi nu e biuroul central, totuşi, in ceea ce priveşte numărul alegătorilor ce votează aici. e mult mai important de căt cel de la secţiunea I, căci pe cănd la secţiunea I, din aproape 900 de alegători înscrişi pe liste, nu votează de cât 300, la secţiunea II votează aproape 600. Această diferenţă s’a pus in evidenţă chiar la votarea biuro-ului definitiv, cu care ocasiune la secţiunea I n’au votat de căt 100 alegători, pe cănd la a Il-a numărul votanţilor a fost aproape 200, şi totuşi, incă o dată repetăm la această din urmă secţiune candidaţii prefeetorali au căzut. Aeastă cădere inverşună şi mai mult pe cei ce comandau bătăuşii, in cât violenţele se exercitau şi se continuau pe o scară foarte mare. Biuroul definitiv de la secţiunea II fu nevoit a cere adjutorul armatei pentru a restabili ordinea şi a garanta viaţa cetăţenilor, şi doui alegători ieşiră pe ferestre pentru a putea inmăna comandantului gar-nisoanei adresa biuroului. Operaţiunile zilei intăia se isprăviseră in sfârşit, şi urna, inchisă şi sigilată, fu dusă de biurou sub escorta armatei la secţiunea I, unde fu lăsată sub paza. îndată insă ce armata pleacă, bătăuşii, beţi şi fără nici-o frică de nimene, se im-prâştiarâ in oraş, şi bătăile şi maltratările reîncepură cu aceeaşi furia pe strade şi chiar prin casele cetăţenilor. opaima era la culme, amerinţările ploau pe capul tuturor şi cu deosebire ele aveau de ţintă pe membrii biuroului secţiunii II. In faţa unor aşa ne mai pomenite violenţe, şi in faţa amerinţărilor ce se făceau tuturor, biuroul secţiunii II, a doua zi, la 25 Aprilie, nu mai indrăsni să meargă la postul său; unul din memebri, care fusese personal ameriuţat de bătăuşi, se refugia la Brăila, iar trei dresară un proces-verbal, prin care declară că suspendă operaţiunile alegerii pănă ce liniştea se va restabili, cerend in acelaşi timp telegrafic d-lui ministru de interne garantarea vieţii şi libertăţii lor precum şi a alegătorilor. Preşedintele singur putu reuşi a se strecura in sala alegerii, dar şi el, văzend neputinţa in care se gâsia de a restabili autoritatea sa, şi sub impresiunea amerinţărilor ce pri-mia, părăsi biuroul sub un pretext oarecare, şi imediat cum scăpă de acolo se refugia şi el la Brăila. Toate atrocităţile şi toate violenţele întrebuinţate s’au petrecut in faţa şi sub o- cliii agenţilor poliţiei, cari n’au oprit nimic, ba din contra, priu impasibiliatea lor, păreau a incuraja mai mult bandele ce stălceau pe alegători. Primul procuror şi un judecător de instrucţiune, cărora li s’au in-fâţişat oameni cu capetele sparte şi cu lovituri grave, nau voit nimica a face, ci au plecat, lăsăud victimele şi pe toţi cetăţenii sub groaza ce inspira sălbătăcia bandelor de bătăuşi. Plecat o dată biuroul secţiunii II. unul din membrii comisiunii interimare, căci la Galaţi consiliul s’a disolvat tot in vederea alegerilor şi chiar in ajunul lor, a reînceput procadura legii electorale din capăt fără a ţinea seamă de operaţiunea şi votarea efectuată in zioa de 24, trăgând la sorţi, pe la două ore post-merid., un nou biurou provisor, apoi s’a improvisat un nou biurou definitiv in căte-va minute numai, după care s’a inceput votarea pentru deputaţi. Zicem votarea ca un eufemism, căci ceea ce s’a făcut n’a fost de căt un simulacru de votare şi o plăsmuire fără seamă a voinţei cetăţenilor. Nimene nu poate încredinţa măcar daca alegătorii înscrişi pe lista votanţilor au luat in adevăr parte Ia vot şi daca unii dintr’inşii n’au votat a doua oară, după ce votaseră deja in ajun la biuroul legalmente constituit. După această urmare fără precedent, urna in care s’au pus aceste închipuite voturi a fost despoiată, şi resultatul trămis la secţiunea I. Urna insă cea adevărată, care a servit in ziua intăia, sigilată precum era. s’a luat de parchet, care a trirais’o primăriei, de unde apoi fu dată şi ea biuroului secţiunii I. Acest biurou a rupt si-giliele, a stricat lacătele, ale căror chei se aflau in păstrarea preşedintelui şi a unuia din secretarii biuroului care incheiase operaţiunile din ziua de 24. şi a adiţionat voturile din ea eu eele-l’alte, proclamând ca aleşi pe d-nii Constantin Malaxa, Constantin Vărlan şi V. Al. Urechiă. Iată, d-le preşedinte, in prescurtare, chipul cum s’au făcut alegerile in colegiul III. Faptele ce vă arătăm sunt de notorietate publică ; ţara întreagă a răsunat de barba-riele şi fără de legile comise la Galaţi. Din cele expuse resultă că al gerea colegiului III este resultatul violenţei unei administraţiuni care, pentru a’şi atiuge scopul, a intrebuinţat mijloacele cele mai culpabile, fapte cari au pus pe biuroul hgal constituit a usa de dreptul ce’i acordă Ie gea electorală prin art. 70 de a suspenda alegerea până la restabilirea ordinii. Dar independent de aceste violenţe, călcarea legii electorale in modul cel mai necontestat isbeşte de nulitate această pretinsă alegere, prin faptul constituirii unui biurou ilegal in ziua de 25 aprilie, in urma suspendării, legal pronunţată a operaţiunilor electorale de câtrâ biuroul ales la 24 aprilie. In adevăr singurul biurou legal a .fost acel costituit In ziua de 24 aprilie, şi numai acesta era in drept de a continua votarea in ziua de 25 aprilie, iar cel al doilea biurou a fost format in a doua zi de alegere, adică nu in ziua determinată prin decretul regal, şi prin urmare nu putea funcţiona. Aceasta a făcut ca votarea să nu dureze două zile, după cum prescrie legea electorală, şi a impedecat prin modul acesta continuarea operaţiunilor electorale de catră biuroul legal constituit, comiţăndu-se ¥i abusul crin autoritatea parchetului de a se viola sigiliele şi iucuiătorile urnei, cum s’a arătat mai sus. Aşa dar două biurouri constituite la aceeaşi secţiune, votarea durând o singură zi, amestecul parchetului, eliminarea biuroului legal constituit, sunt faptele cari fatalmente isbesc in mod radical această pretură alegere, resultat a călcării de lege şi a violenţei. Noi subsemnaţii alegători, siguri de sentimentele d-voastră şi a d-lor deputaţi de respectul pentru libertatea şi pentru drepturile cetăţeanului, [supunem această protestare, şi vă rugăm a o avea in vedere la verificarea titlurilor celor aşa zişi aleşi ai colegiului III de Galaţi. Nu ne indoirn ca representaţiunea legală a ţărei, văzănd insulta ce s’a făcut unui mare oraş, purure devotat Constituţiunii şi tronului, prin violentarea in mod barbar şi neomenos a voinţei sale, in inalta sa dreptate şi nepărtinire, va invalida aceste alegeri păt te de sănge şi de ilegalităţi, şi nu va permite ca şi colegiul III de Galaţi să poată fi representat in Parlamentul României de oamenii ce i s’au impus prin băte şi prin fraudă. Bine voiţi, vă rugăm, d-le preşedinte, a primi încredinţarea profundului nostru devotament. Galaţi, 1883 Maiu 2. ( Urmează iscăliturile a peste 200 alegători). Libertatea alegerilor j Sbirii poliţiei din Galaţi au arestat luni. 9 maiu pe cetăţenii V. Teodor şi Ştefan Ioan, delegaţi ai colegiului al III pentru consilierii judeţeni, fiind că au arătat resistenţă bărbătească contra poruncilor poliţiei de a vota pentru candidaţii administraţiei la alegerile ce au avut loc ieri şi alaltăieri. Vadă incă o dată guvernul şi ţara intreagă cum se violentează libertatea cetăţenească şi cum se fac alegerile in timpul cerchezeştei administraţii a prefectului actual de Oovurluiu. Curierul parlamentar Senatul Şedinţa din 11 maiu Presinţi 37 domni senatori. Se alege biuroul piovisoriu : D. Al. O-răscu, preşedinte ; Ap. Mănescu, Gr. Ca-pelleanu, N. Schina şi N. Fleva secretari. Se formează apoi secţiunile pentru verificarea titlurilor noilor aleşi. Secţiunea I. — Botoşani, Romanaţi, Bacău, Nearaţu, Vlaşca, Putna, Cuvurluiu, Suceava. Secţiunea 11. — Gorj, Iaşi, Prahova, Fălciu, Olt, Tecuci, Buzău. FOILETON HARŢI 1 VECHI (Urmare) III. Project de jalbă către Es-celeuţa Sa deplin inputernieitul Preşedinte general Kiselelf Înaltule Ilxcelenţă ! Tot publicul ce alcătueşte acest jiifloţ, p6trunzendu-.se pănă la suflet de milostivirea . Excelenţei Voastre cea nemărginită şi de încredinţările cele mai temeinice care pentru noi sunt un isvor de fericire, cu mare entusiasm indrăsnim a propovedui că astăzi nici o naţie nu este care să nu fi ajuns intru desăvârşire cu această ramură înseninătoare sau cel puţin să nu fi inceput a aduce întocmirile sfintei noastre religii ca să privească spre scoposul ei ce dintîiu, ş’ori carele nu poate acum ascunde că norocita reformare a lucrurilor obşteşti este dovada de a proniei Dumnezeeşti şi a chiar Esce-lenţii Voastre părinteşti îngrijiri, de vreme ce cu dcsvoltarea lor ne fă-gădueşto o epocă aurită dacă vom urma celor legiuite spre al nostru bine. Veacurile cele nenorocite şi învăţătura ce era vrăjmaşe fericirii omeneşti, vedem că s’au şters după acest păment şi se aduce fieş-care creştin ca să nu mai asemene cu fraţii lor cei dentăiu. Milostivul d-zeu, ca un tată ceresc căutăm! şi asupra acestei naţii au luminat pe autocratorul împărat ca prin viteaza sa putere să asigureze protecţia acestor doue provinţii şi o-rănduind pe Escelenţia Voastră îndreptătorul neregularităţilor ce ne stăpânea, îndată te-ai aprins de cel mai infocat entusiasm, neputănd negura ce ne acopleşise şi ne-o inzes-itrasc streina oblăduire, ci ca un vi- teaz luptător ai infrînat vătămătoarea putere, ai întărit guvernul pe cumpăna dreptăţii şi ai inveţat pe fieş-care cu sfătuiri părinteşti ca să socotească mai de fală numele Roman, şi să se silească ca cel simplu să’şi câştige nobilitatca şi adevăratul nobil să’şi ilustreze mai tare diadolia rangului strămoşesc. Excelenţia Voastră ai insuflat pildă prin infăcişare la toţi de obşte şi ne-ai deşteptat ca să nu păşim tot intru cea diutăiu nenorocire ce ne acoperise ochii uoştrii, făcimdu-ne să simţim că suntem datori a ne jertfi pentru Stat şi a sluji cu toată plăcerea unul altuia, fiindu-nc puse res-plătiri mari şi pricinuitoare de întrecere. Ai ingrijit de învăţătura înaltului cler şi prin aceasta s’au adus in stare a se asemăna cu sfârşitul sfintelor sale insărcinări si ne-ai propove-duit intru toate stările începuturile cele mîntuitoaro ale moralului evan-ghelicesc. Ai luat in băgare de seamă ade-veratele interesuri ale monastirilor şi ai otărît mijloacele spre ridicarea lor dintre dărăpănarc şi aducere in vederea norodului la orănduiala cea diutăiu ; ne-ai înflorit negoţul cu slobozenia lui in ocolul amăndorora provinţiilor, care facere de bine nepreţuită pururea va fi pentru noi isvor nedeşertat de recunoştinţa intăiu către prea puternica împărăţie şi al doilea către Înalt Excelenţia Voastră, carele neîncetat privighează binele soartei noastre. Ne-ai aşezat scoale naţionale in toată întinderea pământului nostru pe aceleaşi temelie precum sunt ale neamurilor luminate ; tinerii de ori ce stare găsesc intrînsele învăţături potrivit cu mijloacele lor şi se fericeşte fieş-care treaptă a tinerimei ca să şi desvolteze fireşti aplecări la ori ce învăţătură şi prilej de a ’şi a-riita vrednicia, dovadă fiind rodurile Înfiinţate de la întocmirea lor şi pănă actun. Secţiunea UI. — Vasluiu, Brăila, I hoiu, Ialomiţa, Mohediţi, Dolj, Ilfov, man. Secţiunea IV. — Muscel, Vâlcea, Ţ va, R. Sărat, Teleorman, Argeş, Dăi viţa. Camera Şedinţa din 11 maiu. Aceeaşi procedare ca Ia Senat. Se aclamă preşedinte al biuroului pi zoriu d. C. A. Rosetti. Secţiunile surt astfel formate: Secţiunea 1. — Vlasca, Brăila, Cov!J iu, Iaşi Secţiunea 11. — Roman, Vasluiu, D boviţa, Botoşani. Secţiunea III. — Tecuci, Suceava, Bu Teleorman. SecţiuneaTV. — Dorohoiu. Ialomiţv hova, Olt. Secţiunea V. — Romanaţi, Vâlcea, cău, Dolj. Secţiunea VI. — Neamţu, R, Sărat, 1 cel, Mehedinţi. Secţiunea VII. — Tutova, Gorj, Ar. Secţiunea VIII. — Fălciu, Putna, Iii W CRONICA D. colonel Carp se va numi, se zice,; rector al scoalei militare, in locul d-lui Ionel Brătianu, care va trece prezideuj secţiunea ştiinţifică a marelui stat-majoi Un accident s’e intfimplat alaltăieri timpul defilării de pe bulevard. D. geni Creţeanu. care sta călare in faţa Rege) a căzut d’o-dată cu cal cu tot. Calul d-a se impedicase de trotuar. Din norocire,, ales numai cu atăt, nopăţind alt-ceva n! n Apele Dunării cresc merou, zice Ee Dobrogei; o parte a cheiului portului cea a fost ruptă de valuri. Regulamentul serviciului sanitar la ci purile de trupe din armata teritorială, decretat. S’au făcut mai multe înaintări in cd veterinarilor şi farmaciştilor de corp. \A#i torul de azi publică lista. Bugetele tutulor porturilor României, j diferite sume, s’au aprobat. , In sfârşit... dupe cinci luni, d’abia ia dimineaţă s’a găsit in apropierea podul de lângă hală cadavrul băiatului care innecat astă iarnă in Dămboviţă, dându-n pe ghiaţâ. dl REVISTA ZIARELOR Romanul, cu mesajul tronulu rnănă, carată „progresele făcute i noi intru căt priveşte practica re] mului parlamentar şi zice, că ţal in alegerile din urmă şi-a manifesti pacinic şi legal voinţa sa, căci looin Escelenţia Voastră ca să intăr pe viitorime această renaştare no-al aşezat cârmuiri şi tribunaluri povf ţuite de pravili sfinte şi monome ntjK vecinice, a căror desvoltare şi întemeiere au isvorăt numai din inâl mea sentimentelor şi din stăruitoaij silinţă a Escelenţici Vonstre. care deschis pentru noi un veac ce ne fiinţează cele mai mari fericiri şi înzestrează cu cea mai mare podoll bă istoria neamurilor noastre, soci tindu-le acestea toate ca pre un suvenir al unui bun părinte ce inpfJfl sonează naţia Romană cu patrioţi® rîvnă, şi ne indemnăm a zice că dj cănd soarta patrii noastre s au iuci’l dinţat înalt Excelenţii Voastre, puf ne ţâri s au inbogăţit cu imbelşugH re precum ţara Romănească, caro ui căerea na fost pănă acum mai f’ali decăt intr’acest pământ, pentru care nu numai noi cei care acum triui ne-am pâtruns cu adâncime de ce* mai vie mulţumire, aducondu-ne a cunoaşte in fapt zilele sfinte EvaUd | * * li: laţi fiind o escepliune vu fac iji conforma regula generală. A-:Aa oficioasă se întoarce iarăşi ut. spuind cuin se făceau o-erile numai prin ingerinţe luni guvernamentale, pe când Eternul actual îi domnit şi doin-j! libertate absolută! li “le public n a vezut nici un sm adeverat din partea po-Iin zioa de 10 Maiu. Mesajul îi a spus. «ă liniştea a predom-Slegeri. Ţara întreagă s'a pro--■tasupra modului cum s'au fă-gerile. Presa independentă din r,.ginurile t5rii a reprodus a-lotestări şi plăngeri ale cetă-) contra sbirilor guvernului. a voit mesajul prin acest J. România nu va deveni nici |i focar de agitaţiune şi de oi care să inspire îngrijiri lfe sate.“ Se ştie, că tara de ;imp e bântuită de ideile cele i bversive, patronate de dd. Brătianu. Familia, proprieta-ngia sunt puse in discuţie de nlte organe de publicitate sus-3e guvern. l.luia liberă e satisfăcută ti prin discursul tronului in priveşte cele douC cestiuni h ote: a Dunării şi revizuirii aţiunii. Guvernul pare liotărit accepte docisiunile nedrepte Caferinfei din Londra. Apoi de vedere al guvernului, in i electorală, este acelaş cu al iui independinţilor : căutai ea sigura tot mai mult indepen- ii moralitatea votului. Căt des-alitatea alegerilor trecute, sunt tari vorbesc altfel decum spune «j' joiul W •itică mesajul tropare numeşte pe aleşii guver-i trimişi de încrederea naţiu-ar in cestiunea Dunării nu (nimic lămurit. Guvernul cu ti va face tot posibilul spre i de ori-ce opoziţie si con- itul alegătorilor din Gorj Domnule Preşedinte, ncipiele liberale, in vederile sânfi-adevfirat constituţionale, mandatul lat nu are preţ de cât atunci când ■esultatul voinţii libere şi spontanee i înilor alegatori. Aceasta credem, ar esenţa regimului representativ. ne vom permite, Domnule Preşe-pune in vederea onorabilii Camere faptele cari au sdruncinat voinţa alegatori-or diu colegiul II-lea pentru alegerea deputatului seu, pentru ca tara sâ vadă tabloul ce represintâ alegerea de la acest colegiu avend convicţiunea că el nu va inspira de cât indignatiune şi desgust pentru ori ce eonsciinta onesta, pentru ori ce spirit care ciede ca principiul liberilor alegeri este garanţia viitorului acestoi ţCri. Pentru noi, fii ai acestui colt al ferii, copii acestei Vandee române, libertatea electorala este aerul vieţii noastre politice, este arma cu care putem apăra patiimo niul cel mare, acela al libertăţii in general, patrimoniu pe care ui la legat' Pandu rul de la 1821. Presiunile intrebuinţate cu ocasia acestei alegeri pe lângă ca păţea a stindardul priuoipielor liberale, mai fac pe cetatean să nu mai aibâ confienţâ nici chiar in aceia pe cari societatea ’i însărcinează cu adapostirea drepturilor şi libertăţilor .ei. Acestea zise, permiteţine, Domnule Preşedinte, a amănunţi presiunile cari credem ea au denaturat şi au viciat alegerea deputatului colegiului 11-1 ea. In ziua de 22 Aprilie, când incepeau o-peratiunile acestui colegiu, d-nu Floroa A-luneanu, onorabilul Preşedinte al Tribunalului local şi alegător in colegiul II-lea, foarte de dimineaţa era in strade, adunând la alegatori şi fâceudn’i cerc, pe langâ densul le impunea alegerea d-lm V. Lascar. Pe la ora 9, d-nul Preşedinte al Tribunalului pleca la Primărie in fruntea alegătorilor, satisfăcut de sigur ca a convins pi cetăţeni de teoria libertăţii votului ! — Ajuns la Primărie, formandu-se biuroul pro-visoriu, toata lumea credea că preşedintele tribunalului va vota biuroul definitiv şi se va retrage din sala, precum legea şi posi-tiunea sea de magistrat il obliga. Speranţa deşartâ ! Când lumea credea că preşedintele tribunalului a terminat, d-sa atunci işi incepea opera. Opera tristă şi scandaloasa pentru un magistrat transformat in agent electoral. Spre sfidarea legii şi a opiniei publice, preşedintele tribunalului a stat in sala pena lă ora patru, şi, fârâ nici un scrupul da singur bilete la alegători, obligându’i cu aerul sever al justiţiei sâ voteze ce este scris a colo.— Iudoce acum ţara dacă alegătorii au mai putut fi stâpăni pe voinţa lor ; judece opinia publică, in care mai avem confienţâ, dacă conştiinţa lor n’a fost innăbuşitâ de representantul jusitiţiei, transformat in vatâşel electoral. Sub-prefectul Ion Slăvescu, vărul preşedintelui tribunalului, contra legii, a stat in sala alegerii ameninţănd direct pe alegatori dacâ nu vor vota după placul seu. Art. 23 din legea electorala interpretativa, nu avea nici o influenţă asupra acestui Zapciu, destituit pentru motive grave şi inavuabile şi pus in funcţie de o dată cu vărul său, de vreme ce acest din urma, preşedinte al tribunalului ’i spunea de sigur, că a fost numit preşedinte numai ca sâ arete opinie-publice că legile cari garantează libertatea ei lectorâlâ sunt un adevărat caraghioslâc. Erea ceva trist şi desgustator pentru o-xercitiul drepturilor noastre politice, spectacolul ce presenta un cetatean care intra in sala alegerii. — Alegatorul de indatâ ce a- părea in sala, erea o victima aruncata m-tr'o menagerie. Preşedintele tribunalului, sub-prefectii. preşedintele comitetului permanent, solul de portărei, plus aceia cari erau aduşi in sala fără a fi alegatori, se aruncau pe dănsul tarăndu'l la biurou şi de aci pentru formă in aşa zisa cameră secreta a votului, unde i se da rutul scris. Acei alegatori cari imlrusneau se intre singuri in camei a destinata pentru scrierea votului, indatâ se vedeau asediaţi de cinstita clica ca să ’i controleze votul. Secretul votului, aceasta înăsură de libertate şi de independenta erea dar o derisiune ! In ţaţa acestor fapte revoltătoare şi ruşinoase, un alegător trebuia sâ recurgă la forciâ sau la legalitate. Cea din urma no a părut preferabila, ceea ce no a făcut să facem uu protest biuroiilui definitiv, pe lângă altul ce dedesem biuroiilui provisoriu prin care am protestat contra ingerinţelor făţişe. Eesnltatul celui diu urma protest a fost brutal şi noomenos. îndată ain fost bătuţi do d-nu A. Negreanii ruda preşedintelui tribunalului şi de d-nu 0. Lascar, fratele zisului ales colegiului II-lea, d-nu Vasile Lascar. Notaţi vă rugăm Dâmnule Preşedinte, că atât d-nu A, Negreanu căt. şi d-nu P. Lascir nu lac parte dintre alegatorii colegiului II-lea, d-loi după cum sa vede sta in sală conţi a legii, aduşi ca bătăuşi in sala alegerii. Eata dar iu ce condiţiuui de libertate ne aflam noi cănd mergeam se dispunem do soarta pactului nostru fundamenta]. — Sa vede că ne au fost dat ca şi sub guvernul liberal să vedem imitându se tristele scene ale sergenţilor deghisaţi, cari năpădeau alegerile sub regimele trecute. Asta-zi, după cele petrecute in nenorocita noastră localitate, nu mai putem deosebi un regim din altul. Cetăţenii onorabili imbatraniţi in lupta pentru libertate ne zicea : Am luptat in timpul Caimacamii, cănd căruciorul de poştă te aştepta la uşa alegerii, cănd trebuia se treci printre sa biile dorobanţilor p&nă se ajungi la urmă şi cu toate acestea ilegalităţi şi terorism ca la aceasta alegere n’am văzut. Sa vede că aici suntem tot in timpul Caimacamii Atunci Ispravnicul judeţului era in sala alegerii incongiurat de fuştaşi înarmaţi ; Asta-zi Zapciii şi representantul justiţiei i an luat locul. Nenorocita ţară, trista libertate 1 Ce coufienţâ mai poate avea cetăţeanul câ libertatea sa nu va fi sacrificata inain tea justiţiei represive cănd acela care este menit a o garanta, violează farâ eonsciiuţă libertatea libertăţilor, libertatea votulu ? Alegătorul care ştie că măine va fi ina-intea tribunalului ca să’şi apere averea sau onoarea, ce resistenta poate el opune inaintea aceluia de la care depinde ruina sau salvarea lui ? Pe lângă toate acestea, in urnă s’au găsit mai multe bilete de căt votatori. Am protestat in scris la biurou, cerănd sâ se constate prin proces-verbal această noregu-laritate ataşându-se la dosarul alegerii protestul nostru impreuna cu biletele găsite in plus. Biuroul insă, dupe cum suntem informaţi, a rupt acel protest impreuna cu biletele in cestiune, ne făcând niei’o menţiune in actele alegerii despre acest protest ; . -fără de mine nu puteai folie şi de n’ar păzi Domnul in deşert s ar trudi cei ce sc“ ; dar şi urmaşii noştrii că-♦ m lăsa in istorie nemuritoriul i< il Escelenţii Voastre, nu nu-’l vor păstră in gurile lor ca miori nepreţuite, părendu-li-se ;c pe Escelcnţia \ oastră chiar; sferşituljţlor vor (i impreună veciniei martori şi vom stri-jimenturilc Escelenţii Voastre eştineşti şi inaintea Tribuna-dui infricoşat al judecăţii do unea. de unde îţi va trimite resplâtire chiar slava raiu-i ce se doreşte din sufiet de mea şi atunci se va proslăvi e numele Escelenu. Voastre ui I ce ai iubit dreptatea şi se lini şi pildele acelea că toa-ile de bine sunt legate una şt iarăş cu bine resplătitor. u e ne aflăm străduitori fieş-ea-tă intru îndeletnicirile sale 1 pururea nepreţuita adminis- fo< a traţie a Escelenţii Voastre, cu mare mâhnire a sufletului indrăsnim a pune in cunoştinţa Excelenţii Voastre că inpotrivă o fioroasă înţelegere ce am luat cu toţii intr'accste zile pentru precugetarea desfiinţării a cârmuirilor acestui judeţ şi împărţirea Ini la două judeţe, Doljul şi Gorjul, foarte adenc ne-au petruns foeendu-nc vrednici de tenguire nenorocirea şi nenorociţi până in sferşit procum şi toţi cu nădejdele împrăştiate. 1 -iu. I’uind in cuget că vom a-jnngc ca sa privim cu toţii scaunul arhieresc al noului Severin ce alca-tueşte in oraşul Râmnicului, instrei-nat de comunicaţia acestor doue dregătorii şi averea fieş-căruia in parte aruncată prin alte judeţe: al 2-lea. Cei ce ne aflăm in slujbe publice pe lângă aceste, dregătorii, in posturi miri şi mici şi eram im-părtăşiţi de milele Statului după chib-zuirea Ex. V. ne vom vedea depărtaţi de aceste chiverniseli in care nc răzemum cci mai mulţi, decăt in pai- nieşteşiigiiri ticulare folosuri şi nădăjduiam a nu se rătăci de la noi acest merit, ci să se prefire intre noi şi la cei deopotrivă fraţi, fiindu-ne creşterea şi nădejdea la cei mai mulţi pănă acum numai intru sprijineala condeiului, iar nu şi in alte hrănitoare; al 3-lea. Lei co complectăm negoţul, iarăşi vezcmlu-iie cei mai mulţi scăzuţi care ne chiverniseam pănă acum unii eu prăvălii şi alţii cu feluri de meserii scăpate de isnofuri diu pricina lipsirii comunicaţiei locuitorilor judeţului cu aiuămiouc dre-găloriilc adică tribunalul şi ocăr-muirca; al 4-lea. Şi toţi de-o potrivă ve-zend că nu ne este indestul numai însuşirea acustui luciu nenorocit, ei să ajungem la intcmplătoarele trebuinţe administrativo şi judecătoreşti ea să mergem spre îndestulare c*i atâta depărtare la judeţele ce se împarte nenorocitul nostru judeţ. De aceea ne rugăm fierbinte Exec- era naturala această violare a legii din par tea biuroului, pentru că şi el ca şi alesul acestui colegiu n’a fost de cat. fructul presiunilor mai sus arâtate. Ce dreptate inai puteam cere de la acest Tribunal Oriental când chiar Preşedintele scria biletele pe masa biuroiilui ? In faţa acestor presiuni şi ingerinţe grave pe care legea electorală le numeşte delicte şi !o pedepseşte, credem Domnule Preşedinte, ca onorabila Cameră nu va permite in interesul demnităţii ei şi ai libertăţii ca un deputat care nu este de cât produsul delictelor sus arâtate să aibă un loc in senul sfiu. Nu Preşedintele Tribunalului, nu Zapcii trebue să aleaga pe Deputat, ci alegatorii lăsaţi in plina lor libertate. Daca am fi la Constantinopol, in timpul veleităţilor constituţionale ale lui Mid-hat Paşa sau in Bulgaria, poate cam zice: Aşa vrea Sultanul, aşea vrea Faşea. Suntem insa intr'o ţară liberă unde drepturile ne sunt garantate prin Censtituţiune, care ne zice să mergem la .urna liberi, iau nu se ne întoarcem de la alegere fârâ a vota. uni indignaţi alţi speriaţi cum s’a in-tămplat in localitatea noastră. Alegatorii onorabili, comersanţi oneşti ziceau : 1)acă nu vonl vota dupe cum este porunca, nc perdem interesele, căci toţi avem afaceri la tribunal : mai bine să nu mai votăm. Zică acum lumea, care respecta libertăţile acestei ţâri, dacă această alegere a fost liberă, şi ne vom inclina inaintea ve-ridictului ei. Cerem acum respectuos de la onorabila Camera ca in înleresul dreptăţii şi pentru onoarea principiului de libertate, sătrimea-ta in localitate o ancheta palamentară ca | sa constate plângerea noastră, avend con vicţiunea ca şi onorabila Camera ca şi cetăţenii de aici vor zice câ alegerea deputatului colegiului II-lea este scandaloasa ca şi faptele cari au produs’o şi in consecinţa o rugăm să o caseze. Credem că in senul onorabilii Camere se vor găsi destule spirite drepte ca să ia in mană aceasta causâ justă, cerând suspendarea funcţionarilor deliquenţi pană la facerea anchetei, iar in urmă darea lor in judecată ; ca ast-fel să se dea un exemplu salutar pentru viitor, să se scie că nu este destul ca cineva se mdrâsueaseâ prea mult, se comită acte grave pentru a se pune la adăpostul ori-cărei recriminări. Aceasta a fost teoria ian icearis in ului .- Avem insă convicţiunea că nu va fi aceia a onorabilei Camere. Primiţi v6 rugăm, D-le Preşedinte, asigurarea consideraţiunii noastre. Gh. C. Rovinaru, A. Duţescn, Gh. Gh Săvescn. Districtul Gorjiu, Tărgu-Jiu, 1883 Aprilie 24 PARTEA II : I. Cum sunt toate, comedie intr’un act jucată de d-na Vr. Roma-nescu, d-ra A. "W elner şi d-nu C. Nottara. II. II convegnio, duet pentru tonor şi mez-zo soprano c. de d-ra Al. Gavala şi d. Ga-briclescu, III. Doină, cuvinte de V. Alec-sandri şi muzica de d-nu M. Cohen, cantata de d. D. Popovici. IV. Cina. monolog de Comedie, esecutat de d-nu C. Nottara. V. De m’ai iubi ! Romanţa de *** şi Deu-za cântată de d-nu Gr. Gabrielescu. Partea III : Puiculiţa comedie intr’un act jucata de d-na Tli. Patraşcu, D-ra Al. Alexandrescu şi D-nu Mateescu. leatru Dacia. — Joi la 19 Mai repre-sentaţiune extra-ordinară dată pentru a Via aniversare a societăţii Tinerimea Romană se va juca pentru I-a oară piesele Maria de Rolian, Drama in 3 acte de d-nu Loc-kroy şi Edmond Badon. Traducţiune de d-nu Gr. Manolescu. Spectacolul se va sfârşi cu piesa ! Zodiacul din Tircliileşti ! Comedie intr’ un act prelucrata de d-nu N. D. Eliescu. In Sala Orfeu. Sâmbătă 14 Maiu re-pi esentaţiune extra ordinară in beneficiul d-lor I. Petrescu şi V. Alexandrescu. cu gra-ciosul concurs al doamnelor Fr. Sarandi, Ar. Romanescul, Al. Alecsandrescu. F. Wer-mont etc. şi al d-lor M. Mateescu, M. Di-mitriadi şi St. Iulian. Se vor juca : Vila Regală comedie intr’un act de d. V. Alec-sandreseu. Scena se petrece la VILA REGALA. Intermediu. — Chibrituri Romaneşti, comedie populară intr’un act de d. V. A-lexandrescu. ŞTIRI TEATRALE Sâmbătă viitoare 14 Maiu se va da la Teatrul Naţional o representaţiuno in beneficiul veteranului artist M. Millo. Programul este foarte atrăgător. Se vor juca piesele : Bărbatul care 'şi ucide femeea, comedie vodevilă in 2 acte. Doiti rnpicopsiţi, comed. vodev. intr -un act. MINISTERUL DE RESBEL A V I S „In ziua de ]"> August anul curent, se va ţine concurs in Bucureşti in localul Cercului militar, prentru trimiterea de căte 2 tineri in sooala Navală din Brest (Franţa). Livorno (Italia) şi Euglitera. Programul şi condiţiunile de ad-mitero sunt publicate in Monitorul Oficial N. 227, 231 şi 252 din anul curent. Institutul de Ginm. Medic, Or-thopedie etc. Convocare Duminică 8 crt. neputendu-se in-truni adunarea generală, cu onoare se face cunoscut d-lor Acţionari, că şedinţa s a amânat pentru duminică 2!) Mai Ia 2 ore p. m., cănd sunt rugaţi a lua parte. Preşedinte Dr. Marcovici Director, Constantiniu Duminecă la 15 Maiu, beneficiul d-uei Theodora Patraşcu, cu concursul bine-voi-tor al D-nelor : Am. Welner, Ar. Eoma-ncscu, Al. Gavala şi AI. Alexandrescu şi al d-nilor: M. Millo, M. Mateescu, (J. Nottara, (ir. Gabrielescu şi D. Popovici. D-J G. Stefănescu va acompania din comple-senţâ părţile do cânt. PARTEA I : I. Olteanul şi Cuconiţele da moda, scena principală din piesa Pr!i-pâ-diele Bucureştilor, compusă şi esecutala de d-nu M Millo; II. Ave-Maria, de Faure căutata de d-nu Popovici III. Serenada. I’oesia de Fleulcrescu, muzica de d-nu Gr. Ventura, cântată de d-ra AI. Gavala. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIH No. GO. Strada Lipscani No. 60. Pe ziua de 12 maiu 1883. lenţii Voastre, <■;>■ să nu treci eu vederea soarta noastră cea amantă şi nici sâ primeşli a ne inii nţa această amărăciune, ci să te milostiveşti ca să depărtezi de la noi săverşire i a-ccasta, de vreme ce tc ştim cu foarte mare înţelepciune şi bogată milostivire şi pre căte voeşti ştim că poţi severşi. (Va urma.) Utunp. Veuu 5oIo Renta AmortisîbiJa. 92- 92s/I 5"|„ Kenta Românii I’crpetnu , 91'/, 92i/., 6"l(, Obligaţiuni do stat. . . 98*/ 99‘u Gojo Obiig. Căilor f. Rom. regal» 103- 104- 5o/o » Monicipale . . 86'/, 87- 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 I 225--- 230- 5olo Scrisuri funciare rnrale. . 92'/, 93 7f>io .* Scrisuri Rurale.. I0A3!, 105 n. 5ojo Scrisnrî fonciare urbano . 8»'r, 90*/, Go|0 , . . 99',2 100'/., N[o . . . 1033/, 104iF Impr. cu primo Buc. (20 I b.) 31',., 32i|, Acţu Mancei Napomile Române 2501 1400 1415 > . Sic. cred. m„l,, rom 2:>0I. 229--- 231- » » . Rom. de construcţii 6001. 5211- 531 --- > , . de Asig. Dacia-Rom 300 1. 378--- 380- . • • > > Naţionale 200 1. 234 --- 236- Diverse Aur contra argint. . 2- 2 20 * > Bilete de Banque 2- 2 20 Fiorini valoare Austrii, t 2H’|, 2.12*1, Mlirei germano. . i 23 1.25- Bancnote francese. 99'I* 100'/, DE ÎNCHIRIATw" .... vis-avis de Episcopie. Strada Modei No. 1 TIMPUL !!^smCELE MAI BUNE DIN LUME.' A se feri de Imitaţii Garanţâ !i sigură dată jj| inscris. I|l Ori Vw SINGER C2 poar(5 marca Iapă de caşul îiew-york. de sus a » *«•* Fabricci. C. NJEIDLINGER, A£ent ^enernl MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A LUI SINGER p derront ctrccoiiflidaesconmicprepareg ţ I pari Ameurtme JesFlacaosde PUalwqidprfcsenieront I CA CHEI D’ARGfcNT BEAL71F. tnâ a laparvlelnlfcrieure fân boncriOD. et la signatureci dessons.________________I ISACJMc I’entni sesonul .le P-imă-vară şi vară am primit din prol noastră fahricuţiune din Europa un imens asortiment de Haine perl Bărbaţi şi Baeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dl noile Journale. * r* cu deosebire recomandăm «'ele mai moderne Pardesiuri de Oocimiu şi JIaras gros-vlj ^ f'stume cu şi fără talie de Diagonal. Şeveot, Camgarn şi reflot ţi Redingot şi Puiet după noul Journal. Pantaloni nouveaute, etc. el Preturi recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. JUGASIN fondat BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI Sj-'X'TTJLTXTJ JSTIE-A. STJ3VC-A-IRja.. 30 Aprilie 1883 8 maiu 1882. 2374462* ^ (Monedă metalică 2978220C 29686052 21193001 a>,i (Bilete hypotecare 25006515 25032410 6732112 r, , t (Efecte rimiâncsti 8881424 8749667 26553 (Efecte streine 4931397 2132722 19073156 Impr. garant cu Pfec. de Stal. 23463697 25014816 7148802 Fonduri publice 11973096 11973096 Rentă Fond de reservă 514702 514702 805000 Imobil 824700 824700 228774 Mobilier & maşini de imprim, 228596 228850 205826 Cheltueli de Administraţie. 1576<99 183180 3799370 Deposite Libere 13148886 13319090 35086724 Diverse 52095886 53315761 118043950 171 (108788 170975046 I* a s i v 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 65035870 Bilete de bancă în circulaţie, 93480760 95144660 Profit & Pierdere I semestru. 386555 Dobân. şi Benefici div. II semes. 435169 460822 3799370 Deposite de Retras 13148886 13319090 36533222 Diverse 51429271 49535772 118043950 171008788 170975046 55 Z < o - 2 » ^ „ < XL55 '■? M — > ■< rz -*i •< ai C co b 55 o _ _■ O • _ _ _Şj £ n AL & Rl «3 5 ZT O 3 co v: a -c o n & > © «8 ac- U PITiIITi DL BLANCARD Ai 1' Ia dure ferreux Inaltdrable -z^ans odtnr ni'sSenr drferou diode= StitiuDc «rtDECSă: A z' \ Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile serofuldse, Gu^a, Raeliitismn, Anaemie, Conatitutiunile lymphntioe, etc., etc N. B. — Trebui observat Semnătura nâstră alaturaţa aci pusă in josul etichetei. , A SE PERI DE CONTRAFACERI. N 206 / PRODUCTE SPECIALE PARFUM ERIE SCS VIOLETTES DE Ptiliif. l'IWIii VIN ET SIROP DE DUSART CU LACTOPHOSPHAT DE CALCE ^ ,* mai celebri modici din Întregul Univers au restabili In u; yactoPho8Pt]®*uI de Calce in stare solubili, ast-fel cum el ecsistă in i „■ r ouiuvi/B, a»t- iw cum ei ecaista Dusart' este <“ Wle periădolo viuţei, cal mai bun recooslituant al viefei omeneşti. to'li-cin't', el Inlesmyte desvoltarea micei ecsistenţe ca ae 2t£,f*XS-J*Sî asOT*-**».*? .**»». •’« «Aprino! nnee jv r-— -IWU.W «jucruuio u i mj accidente a ie comlfl!! aJ1DnT “ , ,mnce!°r' «1 Inbogătegta laptele 5i face astfel ca patrece ™ ZrJVJ.lZl fiîi dJÎ. S^iaJL“S1 de uiXare, dentitii.nen se natror’a __ r . 7*1 7 uc uiuujdjc, uenuimnea se conlînf I,nlfn;re/Iilrii dwer6, fără oonvulssuni. Mai târ.J.u când (timidele\ im!ailC’ Cînd tarnea lul esle m6,e î‘ fofcliia, când îăiv.fsissXî"0’,o'"gl"10 * pors6rieL?°a!U.'/ireţ)aratr’ce ?' reconstituantâ nu este mai puţin sigură la Si, SC- de sCn3e <•««*«), ce sufer de stricarea alo- exMse luirSr?^ “8emen«. «ri se allă slăbite din causn diferitelor c«6e luerari 06tenitore, versta Înaintată etc. (ciMthsareifrmKIUi f6rle Pfoc«6.săla ofticoşi, căci el aduce vindecarea Lăn r-a h^dLlm * °.°rJCe rSe află ,n Plim5m' V favonseaţ)S lorţulo rănirea bolnavului sustnndui forţele de cori au trebuinţă mânMreTeVtahiHnd0/ 5,‘ vT' PUSBrt' st,muleiW5 5' b'lMneste pofta de regulată’a tiselor, a miw/mVor Jia^nye/uL ^eCl*,U8l^Ur*n^^Wnla^Ua** .. f11 PrinciPalel« Pharmaciişi Drogueril PARIS, laşa GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVTEVNR. ăm Săpun...........de MieSIUMELE DE P&RIA Essenia pentru batiste.........DE HICSIUHELE DE PARMI Apa de tolletU, .DE MiCSIUNELE DE PARMA Pommada.........DE MICSIUNELE DE PARMA Oliu.............DE MICSIUNELE DE PARMA Praf de orez ... .DE MICSIUNELE DE PARMA Cosmetic........DE MICSIUNELE DE P'.nMA î 17, Boulevard de Slrasbouru, 87 ^iflgurul Deppgit «UQ Aspasineî Mignot INSTITUTUL MEDICAL BUCUEESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hych-otherapia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastica, Medicale, | Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser viciul Ia domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA «IGIENICA 1 Rae abur..................3 ___ 1 bae do putina cu şi fara duşi |(>j 2 50 ^ ” n >! n n » ciment porilrit medicamente .... 2 __ 1 duşa rece sistematica . ţ r,^ şl DE PUTINA , Ni»TA, 1. Ruile de abur xiiut destbian "> toate zilele da Ia 7 ore dimin „ta mina la 7 seara. 2. Pentru Dame. insa băile de abur o data pe septeinanâ Vinerea, la 1; ore dimineaţa pana la I |><>st-meridiane I 1‘rcţunlo la secţia medicala conform prospectului. Direcţia OO C_5 LO a> 2- J 6ml. A ’-osit pentru sesonul de iarna lot. leliil de conserve, din cele mai rs.-elo' lirăn/aturi strftino şi indigene, precum : Hoquorort. Drliv Cnmemhert P du Salut, Mont «Por, Gervais imperial. Limburg, l.iptauer. Clieater Cri de llolaiKk'. Stîlton Crema Ilegala etc Cn bogat asortiment de c&nmri afninate, piepţi de g&Hcă. Diferite m« rimite de Bnrbtnii, lliel Aal-Fiach. Aal-Fiscb cu gelatinft. osesc mereu stridii proaspete de Ostanduşi Coiisluntinopol. Icre pion* pete. moi şi tescuite uo morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si t< felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din celo mai alese. Ceaiuri rbinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesuieti din cele mai renumite fabrici străine Iu cnrind sosesce peşte proaspăt de Constantiiiopol. Tot Ia acest magasin se află de vfinzare cn ocaua vin roşu si alli d cualitnte superioară. “ Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va biue-voi să visiteze acest magasin.'va’remăne pe dpp. satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitatea măifei dur şi de un servind prompt şi onest. L/XJAa-JLSXXTTTL dt , Tetrul Naţii)a»l| Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIANU VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimii, şi onor. public, că pc lâuiju arh-I'olrlr necesari la nana,jiul casei, nu importat de b, f.Ie mai lame rase turnătoarele. Hiaturi fine. liiixet dublu de Olanda. A nişei de Bordeaux. Absimt de Suiş Aiianns de Iu Martliiique Bannnede lu'Rayona. Benedictin Itltter • < unu untitebric. Biter din via Provideuzei miti Coleric (Uii 1 cu/..alb gal li in, şi Verde de la grnnd Chartreuz Kranela. ni .iso de Olanda, alb, verde şi orange sec de Iu Viniund Fockiu 1 iperniint. verde, galben, şl alb de la Get Freres din Franela ognac 'leuv, Cognac lin eliumpugne din Cognnc. Lii|ueruri 'J.11 .• dela .Mario Rrlsard, din Bordeaux. Keun- iniia Unsti. ă de llio, Maiuscbino Ţuică Naturală Romuri adevă-u e < m .lamnique. Ananas Arac de Mandarin. Piineb in Cognac Kl.um ş. |„ Klrscb. Şliboviţă de Banat. VINERI STREINE .ŞI INDIGENE, importate de ia primele euse din Franţa, Germania, 1 îlRll,'a' Transilvania. Indigene de la Cotnari. v»o« ; •*, •ăiţaşiuii şi de Dealu mare. Preţuri moderate, servi 'onşt"iioios. stimă, D G MOCIANU. Italia, Mo* Tipografia N. Muîescu, sala ‘J'keatrulvT Bossul,