fjoi 12 MAIU 1883 Administraţia, Oalea Victoriei Nr. 33. ANUL AL VIII—No. 105 \ abonamentele r(I) * *n ţar», pe an . . . . 40 lei . p« 6 luni . . 22 lei , pe 3 Inul. . . 12 lei itrein&tate pe an . . . 60 lei ţtele te priimesc la Administraţie. ipitnlfi 10 bani număra slricte 15 bani nnmărn 'Pi ULi ANUNŢURI ŞI INSERŢII (■inia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . . 1 50 > , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Ijiucuresti, 11 Maiu 1883 acrele, ce le produse frauda şi fet guvernului roşu, se doschi-§ri, printr un mesaj care con-hniştea ce a domnit in alegeri Murawicw ordinea care dom-îb dînsul in Warşovia, dupo te-ea ei. «firile au acum fisionomia unei juni, in care tot ce apare sub legală este o parodia, o deri-icu atăta mai nesocotitoare de ne, cu căt Monarcliul constitu-' de pănă ieri, transformat asii Dictator, califică actele pro-ile guvernului său drept expre-a voinţii naţionale, îbue să o mărturim, că dispre-naţiune este intr’o liniă cu de-ra in care a ajuns spiritul i şi că, pe căt se va lăsa mai i nepăsare aceia cari constitue nea, pe atăt va fi mai impie in-a numelui Naţiunii in actele iii ale Regimului. Şăzi s’a încheiat cu lupta parla-tră, pentru că guvernul, prin iţele sale, a tras Naţiunea pe ni forţii brutale ; de astăzi dar să înceapă, ca o consecinţă lo-lupta de corp la corp, in care •ooiite fi speranţă de mântuire, yernul acesta nu mai este sin-şpre a imbrănci Naţiunea de la (urile ei sacre de a controla (ea executivă, ci are de partea jje insuşi Regele, cu toată auto-ia ce ’i-o promite inaltul cu-al Majestăţii Sale. jcl nici speranţă de îndreptare nu poate fi de căt in activitatea ( :ră propriă, in devotamentul in-îal, pentru ca să se poată ala restabilirea Naţiunii in drep-i sale. această credinţă, urmează să o g' aci că nici nu mai e locul nt umere acelor căţi-va bărbaţi ai kt nţiunii, cari s au putut strecura ae varietatea de mijloace infame iri a avut să lupte in alegerile s ite. esenţa acestora in mijlocul polcilor guvernului, botezaţi repre-E^anţi ai Naţiunii pentru modifica-lonstituţiunii, ar fi o recunoaş-a stării ilegale ce domneşte ac-nente şi prin urmare o negaţiu-lovirilor de moarte ce s’au de către guvern regimului par-L'itar. voit acest guvern să domnească I ut preste ţară, ei bine, pentru . isbutit d'o-cam-dată, nu trebue se dea ocasiunea să şi insulte inţele Naţiunii in persiflarea ce • r face poslujnicii representanţi ei, protestărilor adevăraţilor re-entanţi ai Naţiunii, eeştia cată să se desbrace de datul lor, să vină inaintea Na-ii, să-i expună batjocura ce s’a t de dănsa, şi să reintre intr’ăn-sdspre a lua puteri de luptă. ŞTIRI TELEGRAFICE Petersburg, 20 Maiu. — lmpferatul Alexandru III şi imperăteasa au sosit la Moseva. Faris, 20 Maiu. — In scrutinul de balo-lagiu ce a avut loc azi in al 1 (3-lea aron-disinent al Parisului (Passy), d. Cada, candidatul monarhist, a fost ales deputat cu o majoritate de 37 voturi, din cauza impâr-tîrei republicanilor; la inteiu scrutin de la 6 Maiu d. Calla obţinuse numai 2309 voturi şi coi doi candiaţi republicani împreună 4886. Roma, 20 Maiu. — „Camera deputaţilor". In şedinţa de ieri seară, d. Zanardelli, ministru al Justiţiei, a declarat că insinuările care tind a face să se crează că guvernul ar fi cunoscut mai din-nainte in-treptinderea Iui Oberdank, era o invenţiu-ne calaranioasă; a cerut camerei un vot explicit d’aprobare a politicei Cabinetului. D. Depretis, Preşedinte al consiliului, a declarat că nu primeşte ordinea zilei, prezentata de d. Ercole, conţinând : „Camera aprobă linia politică a guvernului şi trece la ordinea zilei." D-nu Miceli propune amendamentul următor la ordinea de zi Ercole; „Camera, tare in programa stăngei parlamentare, a-probă....etc. „Acest amendament e respins de d. Depretis şi neprmit de cameră, cu 301 voturi contra 54. Ordinea de zi Ercole a fost aprobată cu 248 voturi contra 29 şi cinci abţineri; cele 29 care au votat contra aparţin toate extremei stânge. Roma. 20 Mai (4 ore seara). — Contrariu ştirei ziarelor, miniştri Zanardelli şi Baccarini nu ’şi-au dat dimisia nici eri seară, nici azi dimineaţă. Yiena, 21 Maiu. — Arhiducele Carol-Ludovic, fratele împăratului, insăicinat să reprezinte pe M. Sa la încoronarea Tarului, a plecat asuoapte Ia Moseva, insoţit de arhiducesa Maria-Tereza, soţia sa, şi d’o suită numeroasă. Prinţul Amedeu, duce d’Aosta, impreu-nâ cu cei-l’alţi membri ai misiuni italiane a sosit asnoapte, şi măine pleacă la Moseva. Contele de Chambord, mergând mai bine, a putut fi transportat ieri de la Goritz la castelul Frohsdorf. Berlin, 21 Mai. — împăratul Wilhelm pi imit invitarea baronului de Courcel da asista Luni la pranzu ambasadei franceze. M. Sa a făcut ieri o vizita prinţului de Bismark. Paris, 21 Maiu. — Ziarele legitimiste a-nuută că contele de Chambord a sosit azi la Frohsdorf sănătos. Se telegrafiază din Londra ziarului „Le Temps" ca d-nu Baring, acum secretar al (mancelor la ministeru Indiilor, va fi numit ministru reşedinţe permanent in Egipt. Yiena, 21 Maiu. — Ducele d’Aosta a plecat la Moseva azi dimineaţa la il ore cu toţi membri ambasadei extraordinare italiene. ■I U DESCHIDEREA CAMERELOR Ieri Marţi, 10 Maiu, sa deschis sesiunea Corpurilor legiuitoare, conform programei publicate. M. S. Regele a dat cetire mesajului următor : Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Sunt fericit a MC afla astăzi in mijlocul nouilor aleşi ai naţiunei. Salutăndu-ve de buna venire sunt dator, înainte de toate, să mulţumesc ţârei pentru liniştea şi ordinea (?) ce au domnit pretutindeni in tot timpul perioadei electorale. (I) De şi cestiu-nilc cele mai arzătoare erau puse la ordinea zilei, ţara nu s'a abătut un singur moment de la manifestarea pacinică şi legală a voinţei sale. Revisiunea legii electorale propusă de Adunările precedente, Îngrijirile generale ce înconjurau Gestiunea Dunării in noua situaţiune in care a intrat prin Conferinţa de la Londra, şi bănuielile ce se aruncau că s’ar medita noui şi mari reforme sociale, toate aceste erau de natură a preocupa spiritele, a fremînta întreaga noastră societate şi a pune in luptă opiniunile şi interesele cele mai opuse. Cu toate acestea bunul simţ al naţiunei s’a ridicat mai presus de toate încercările şi ţara a răspuns la apelul ce i s’a făcut cu acea prudenţă şi linişte care a carac-terisat tot-d a-una lucrările poporului romăn. Această nouă manifestaţiune a in-ţelepciunei şi a spiritului .politic, cu care România s'a condus in toate fa-sele grele ale desvoltării sale naţionale, este o nouă dovadă că ea ştie a se feri de sguduirilg prin cari au trecut asemenea reforme in alte ţări şi că ea nu va deveni nici o dată un focar de agitaţiuni şi do turburări care să inspire îngrijiri celor-l’alte State. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Raporturile noastre cu Puterile streine sunt din cele mai satisfăcătoare, căci România a căutat tot-d’a-una cu stăruinţă să ’şi atragă simpatiile lor. Ea nu a cruţat nimic pentru a in-deplini angajamentele, isvorănd pentru densa din tratate, şi a esecuta toate obligaţiunile ce a luat asu-pră’şi. După ce prin silinţele sale îşi a redobândit independinţa, prin silinţele sale ea a îndeplinit cu hotărâre toate condiţiunile, ce Europa pusese la recunoaşterea acestei independinţi, a făcut tot ce i-a stat prin putinţă spre a se pune in acord cu noua stare de lucruri, creeată de tratatul de Berlin şi a fi ast-fel admisă in concertul statelor europeane. Proclamând regalitatea şi constitu-indu-se definitiv pe naşele monar-ebiei ereditare intemeiată la 186b, pe lângă realisarea vechilor aspira-ţiuni naţionale ea a voit tot de o dată să dea Europei o probă şi mai invederată de spiritul seu de ordine şi de conservaţiune şi a căutat sub această formă o garanţie mai mult pentru independinţa sa naţională. Toate aceste fapte ne dau dreptul, domnilor Senatori şi domnilor Deputaţi, să fim neclintiţi in credinţa că Europa nu va voi sa aducă o atingere drepturilor noastre de Stat independente şi că nu va cere de la noi să csecutăm decisiuni, la cari nu (I) Proba ; Alegerile (lin Galaţi, Iaşi, Craiova etc. (N- R.) am participat şi la cari nu am consimţit. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Trimişi de încrederea naţiunei, pe lângă altele şi cu misiunea de a re-visui legea electorală, nu Mă indoesc că veţi şti a resolva toate greutăţile ne-deslipite de o cestiune atăt de delicată şi de importantă. Insuflăndu-vă de principiele cari au preşezut la constituirea Statului romăn, ţinând seamă de esperienţa făcută in timp de şeapte-spre-zece ani şi de împrejurările particulare ale ţării noastre, veţi reuşi, in înţelegere cu guvernul Meu, să găsiţi pentru esercitarea dreptului electoral soluţiunca cea mai ne-merită, care, ocrotind si mai bine interesele generale, va asigura din ce in ce mai mult independinţa şi moralitatea votului. Să lucrăm toţi in unire spre a completa opera începută a organisă-rii noastre interioare. Să ne îndreptăm toate silinţele la intărirea Statului şi la realisarea progreselor pa-cinice ale civilisaţiunii. Ast-fel vom putea privi viitorul cu ineredere şi ţara va bine cuvănta lucrările noastre. Găt pentru Mine, la lucru ca şi la datorie, voiu fi tot-d’a-una mândru de a Mă afla in fruntea naţiunii. Sesiunea Corpurilor legiuitoare este deschisă. Carol. 8 ii formaţi uni Sesiunea comisiunii europene a Dunării s-a deschis la 5 ale curentei. Toţi representanţii puterilor in a-ceastâ comisie se află la postul lor. Cetim in „ Ortodoxul: Le Moniteur de Rome, “ organul oficial al Vaticanului, anunţă desfiinţarea vicariatului din Bucureşti, şi numirea Em. S. Paoli cu titlu de arhiepescop catolic de Bucureşti. Am dori să ştim cum se poate ca şeful bisericei catolice din România, căreea aparţine insuşi M. S. Regelui, să fl un supus strein. Printr’un decret apărut in foia oficială, sf. Sinod este convocat iu sesiune de primăvară pentru zioa de 14 Mai curent. Convenţia de extrădare, incheiată intre România şi Olanda, s'a aprobat şi de M. S. Regele. CRONICA Bursa şi camera de comerţ din Bucureşti s’au mutat in locul cel nou diu strada Doamnei No. 7. ❖ Procesul Arghiropolu s’a judecat luni la trib. Ilfov secţia 1, compus din d. Maca, prim-prezident, şi d. Carp supleant. După desbateri, care au fost scurte, tribunalul a condamnat pe prevenit la un an inehi-soare. * O colecţie de preparate flloxerice, se afla la şcoala de agricultură de la Herăstrău. Persoanele, care se interesează să cunoască aceaslâ insectă vătămătoare viilor, pot exa- AnaDţnrile ji inserţiile se primesc Uncureştî , la Administraţia ziarnlnt i> VIena, la binronrile ds annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmeno 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele d.Imprimate se ard. mina zisa colecţie in toate zilele de Ia 8 — 11 dimineaţa la direcţiunea şcolii. * O co'ecţiune de insecte, in număr de 562 bucăţi, s’a oferit muzăului nostru de către d. baron de Hopfgarten, bărbat de ştiinţă din Mulverstadt, Germania. * Un cadavru de copil in putrefacţiune s’a găsit ieri in balta Cişmigiului Se fac cercetări. * Circula ştirea că d. „Toma Constanţid,“ supra numit Tomcin, arendaşul moşiei d-Iui Vasile Boerescu, ar fi fost omorât de către ţărani, din cauză câ n’a voit să dea drumu la nişte vite inchise in obor. M. S. Regele a bine voit a acorda diferite graţieri şi reduceri de pedeapsă la uu mare număr de condamnaţi militari. * Semnul onorific de aur, pentru serviciu militar de 25 ani, s’a acordat ofiţerilor ce urmează : Medicului inspector-general al circum-scripţiunei corpului 3 şi 4 de armată Teodori Iulius. Sub-intendentului Bengescu George diu administraţia centrala a resbelului. Maiorului Bengescu Dimitrie din regimentul 1 linie. Maiorului Papasoglu Dimitrie din reg. 3 de linie. Căpitan Papasoglu Constantin din regimente 5 călăraşi. * „Gaz. de Roumanie" spune că d. ministru al instrucţiunii publice a decis sâ se înscrie in „Cartea de aur, înfiinţată la 1859, numele tutulor donatorilor care au contribuit Ia fondaţiuni de şcoale. Estracte din actele de danie vor figura asemenea in Cartea de aur. * Consiliul comunal al capitalei a hotărât ca funţiunea de ofiţeri ai stării civile sâ fie îndeplinită de ajutorii de primar şi de consilieri, dandu-li-se pentru aceasta o diurna deosebita. Se ’nţelege !... Au dreptate ! Ce ? numai unii din consilieri sa aiba leafă ca ajutoare, iar cei lalţi să n’aibe Dimie ?... Ideea este bună, ba chiar patriotică. UN ATENTAT IMAGINAR Citim in Resboiul Weis următoarele şiruri ; D. prefect din Iaşi a telegrafiat alaltă-ieri la Bucureşti, că in Moldova s’a plămădit un complot, cu scop d'a atenta la viaţa Regelui şi a primului ministru Brătianu. Bănuind că autorii acestui plan pot să se incerce a’l pune in lucrare chiar in ziua de 10 Maiu, cu ocazia serbărilor, prefectura capitalei s'a adresat la un numer mare de comercianţi din piaţă, rugăndu-i să fiică ei en-sişi poliţie, de oare-ce prefectura nare destul mijloace. &e vede că d. prefect de la laşi, avend trebuinţă de parale, a inventat acest moft spre a pune măna pe ceva fonduri secrete noi. Kaveţi teamă d-lor; in toată ţara n a mai remas nici v.n resvrătitor fără căpălfm : toţi simt in slujbe Deci n are cine să comploteze. Bătăi electoralo La R.-S ărat, cu ocaziunea alegerilor judeţene, s’au întâmplat părueli şi trănteli ţapene. însuşi ajutorii do primar Orvoanu comanda, se zice, TIMPUL pe bătăuşi, luănd şi el parte activă la tărnuirea alegâotrilor liberi. S'a cerut iiitervenirea oştirii. AFACEREA ORNESCU In dorinţa ce o avea guvernul de a triumfa cu ori ce preţ in aceste alegeri politice, administraţiunile locale din ţară n’au cruţat nimica, toate mijloacele de imoralitate şi corupţiune, de violenţa şi maltratări au fost întrebuinţate fara de nici jena. Intre aceste mijloace găsim şi falşul comis de Ioan Ornescu ajutorul de Primar, la tragerea sorţilor pentru biuroul provizor, din colegiul al IlI-le de Iaşi. Pentru ca opinia publica să fie luminata asupra acestui fapt de o gravitate aşa de însemnată, —pentru ca lumea să vada şi să cunoască mijloacele oneste şi morale de care s’au servit guvernul pentru a triumfa in aceste alegeri, ca martori oculari vom face o mica descriere a tuturor circumstanţelor delictului ce se imputa d-lui Ioan Ornescu. D. Ioan Ornescu, şeful Oardei civice, ajutor de Primar in Iaşi, instrument devotat al d-lui Prefect Pruncu şi candidat oficial al guvernului in colegiul al IlI-Ie de deputaţi, a fost însărcinat cu deschiderea biuroului col. III la secţiunea a Il-a şi tragerea la sorţi a biuroului provizor. In ziua de 24 Aprilie de pe la oarele 8, alegatorii au început a se aduna in localul alegerei; era linişte in sala fiind că asistau numai acei ce aveau dreptul de alegatori . pe la oarele 8 jum. soseşte şi d. ajutor de Primar Ioan Ornescu, şi odată cu apariţiu-nea sa in sala alegerei un vuet se aude, sala se umple de figuri stranii; agenţi de poliţie îmbrăcaţi jumătate civil şi jumătate in uniformă, funcţionari din toate ramurile, —gardişli din garda civică in număr de 2 companii, care aveau şi comandantul lor in cap, pe un Mircea (şef de Biurou la comună) şi fanaragii ameţiţi de beutură in frunte cu căpitanul lor Ioan Călin ; toţi aceştia au năvălit in sala alegerii, cu toate că nu aveau dreptul de a vota, vocifeiănd şi insultând pe alegătorii pacinici. Alte bande formate din gardişti şi din adunături de oameni de tot felul cuprinsese antretul şi cele-l-alte odăi din jurul salei de alegeri. Cetăţenii alegători câţi erau prezenţi, văzând acest tumult, se grămădiră in fundul sălei, unde era biuroul de alegere. D. Ioan Ornescu ocupă biuroul, tăia biletele pentru tragerea sorţilor, însărcinează pe 2 alegători, unul să scrie numele celor presenţi, şi unul să scrie numele pe bilete. La 9 ore incepe a înscrie pe alegătorii cari pre-zintau cărţile, fără de a face un apel nominal. Faţă in faţă cu d. Ornescu, se afla d. Constantin Caramfil. Biletele pe care se scria numele alegătorilor după dictatul d-lui Ornescu se indoeau de dumnealui şi se puneau in urnă. Ajungând la un număr de 95 alegători inchide arbitrai iu inscrierea, de şi in sală se aflau peste 150 alegători ; nu voeşte se anunţe măcar adunărei tragerea sorţilor. Alegătorii din jurul biuroului, cer la ajutorul de primar să amestece biletele şi apoi să tragă sorţul; el refuză pretecstănd că bi- letele sunt amestecate, şi pe când alegătorii protestau a se amesteca biletele, Ornescu cu cea mai mare repegiune, simulează că scoate un bilet din urnă, — şi citeşte numele „Constantin Caramfil". Alegătorii protestează că sorţul este simulat, că biletul 'l-a avut in mănică, insă Ornescu merge înainte, cu tragerea sorţilor: pune biletul cel scos din mânecă pe masa biuroului şi scoate un alt bilet din urnă, pe care nu’l ceteşte, ci, cu măna tremurând, voeşte să’l rupă. Atunci d. Dimitrie Tăcu, unul din alegători care era aproape de d. Ornescu — strigă la el ca să citească numele scris pe bilet şi să nu’l rupă. Ornescu cetejte in auzul tuturor — tot numele de „Constantin Caramfil ; alegătorii indignaţi de această manoperă protestează şi d. Tăcu pune măna pe amândouă aceste bilete Un tumult se produce in sală ; ce au mai făcut Ornescu nu se ştie, insă, din sala alegerii au dispărut. Biuroul provisoriu este format, prin puterea bandelor, din „Constantin Caramfil," Alexandru Fann, un agent electoral al administraţiuuei, şi un Stoenes-cu, funcţionar al guvernului. Alegerea devine atunci imposibila, fată cu un asemenea biurou, şi cu bandele electorale ale admi-nistraţiunei ; cetăţenii pacinici su protestat inscris şi s’au retras. Acele două bilete scoase la sorţi de ajutorul de primar Ornescu cu numele „Constantin Caramfil," s’au subscris de cetăţenii alegători spre neschimbare, şi s’au lăsat in păstrarea d-lui Dimitrie Tăcu. — Iată faptul ce caracterizează delictul ce se impută prevenitului Ornescu, iu calitatea sa de ajutor de primar. Prevenitul Ornescu avea un mare interes de a comite acest delict, pentru a’şi servi cauza proprie de candidat in alegeri, a servi pe patronul său Prefectul Pruncu, şi pe amicii sfii politici lângă a căror nume figura pe lista oficială a guvernului. Dacă ar fi făcut o tragere la sorţi in regulă, sorţul ar fi putut să’i fie defavorabil, era posibil să scoată din urnă nume din alegători independenţi şi probi cari ar fi paralizat planurile şi maşinaţiunele organizate de administraţiune in inţelegere cu dânsul. Ornescu avea necesitate in biuroul provizor de două momăi şi de un „Caramfil, iubitul şi intimul său amic şi devotatul administraţiunei. A găsi numele lui „Caramfil intre 95 de nume, şi a scoate alte 2 instrumente era dificil ; a falsifica insă tragerea la sorţi, pentru a scoate numele ce vroia, era un lucru sigur. Mobilul era iresistibil pentru Ornescu. Ambiţiunea de i parveni cu ori ce preţ „deputat al laşului “ un personaj cu puţină insemnâtate in societatea noastră, dorinţa de aşi servi patroni şi amicii, Tau făcut sâ’şi indepârteze conştiinţa şi să se pogoare la cele mai vile şi degradatoare acţiuni. Şi cu toate aceste prevenitul Ion Ornescu, este astăzi representantul laşului, împreună cu d-nii Ştefan Neiu, Ioan Ianov şi Grigore Buicliu, eşiţi triumfători in alegeri din urna pătată prin falfşul comis de Ornescu. Vă puteţi mândri voi colegi a lui Ornescu, şi mai cu seamă d ta d-le Neiu, vechiu magistrat şi prim-preşedinte de curte, că sub frumoase şi oneste auspicii începeţi cariera politică. Aţi avut un nume destul de bun in societatea noastră, vă bu- curaţi de oare-care stimă, insă ori care vor fi aprecierile personale, nu va rămânea ne atinsă viaţa d-v. politică de odiosul fapt ce vă pătează mandatul de deputat.— Falşul, violenta şi răpirea libertăţii noastre electorale, maltratările şi bâta poliţiei v’au dat acest mandat. Puteţi căpăta dispensa, după cum suntem siguri că o va căpăta şi colegul dv.— prevenitul Ornescu; insă patra, care inferea-lâ alegerile, va rămânea tot dea-una neş-tearsâ in memoiia concetăţenilor noştri şi a ţârei intregi. Amare şi dureroase zile a mai ajuns Ia şui, vechia capitală a Moldovei. Leagănul unirii, centrul luminii şi al int.eliginţii imagina sacrificiilor, a abnegaţiunei şi devotamentului patriotic, astăzi are un re presentant care de pe banca justiţiei crimi nale se duce pe banca adunărei legislative. Să se bucure şi să se inveseleascâ ma rele liberal, Ministrul miniştrilor, dl. Ioan Brâtianu, că a putut izbuti să umilească aşa de tare vechia capitală a Moldovii precum au umilit toată ţara. şi să aducă la un aşa grad de perfecţiune influenţa sa morală in alegeri. Ornescu va fi privit de d-sa ca eroul zilei, care a ştiut să asigure tiiumful in alegerile din Iaşi : meritele lui Ornescu sunt mari şi nediscutabile ! De aceea salve de aplause vor preintimpina apnriţiunea sa pe scaunul măreţ şi imaculat al represin-taţiunii ţârei. Cu toate aceste, cetăţenii in dependenţi şi zeloşi de apărarea drepturilor lor, işi vor face datoria,— Justiţia este pusă in mişcare. — Acţiunea criminală sub-scrisă de 5 alegători, este dusă înaintea tribunalului. Guvernul ca şi prevenitul fug de judecata faptului, fiind că aice este pentru ei pericolul. Prin urmare aleargă la toate subtilităţile şi sofismele juridice, ca să poată inchidi- acţiunea. Asupra acestui punct ne rezervăm a reveni la timp. Pentru respectul ce datorim Justiţiei, nu vom antici pa asupra argumentaţiunilor sofistice ale apărătorilor lui Ornescu şi ale ministerului public. Ştim că sunt mari şi puternice mijloacele guvernului, de a oprima conştiinţa judecătorilor, precum a opriraat’o pe aceea a alegătorilor. Avem insă de o parte de-asu-pra tuturor tribunalelor şi Curţilor Opinia publică, acea luminată şi ne părtinitoare , avem de sită parte caracterul independent şi onest al magistraţilor ţării care ne inspiră încrederea eâ vor fi la înălţimea misiunii lor, cu toate manoperile celor puternici şi influenţi. {Un alegetor) Alegerile judeţene la Slatina Oamenii din popor au ajuns astăzi, a cunoaşte ce va să zică un consiliu judeţean, şi care ’i sunt atribuţiile sale; ca cameră mixtă, dânsa nu este chemată câtuşi de puţin, nici in arena luptelor politice, nici a interpela pe guvern, fie in cestiuni interne, sau externe, nici membri săi a solicita eui-va grase ciolane, nici a işi procopsi nepoţii şi ori ce alte neamuri nici in fine a putea avea vre-o altă inrău- rire, de cât pur şi simplu strictul interes judeţean iutr’o onestă administraţie locală ; — prin urmare ori cât de păcătos ar fi un guvern totuşi am avea dreptul dar a crede că, ar fi bine să lase cel puţin acestei frumoase şi salutare instituţiuni, toată libertatea conştiinţei in alegerea membrilor săi care sunt chemaţi a administra averea judeţenilor şi a copiilor lor; — iată dar pentru un guvern adevărat liberal onest şi legal, ce ar trebui să fie. Din nefericire insă, constatam, cu multă mâhnire in inimile noastre, că actualul guvern. a trebuit să işi bage şi aici liberalul său nas, asmuţăndu-şi ast-fel gonaci săi, pentru a nu se lăsa mai prejos de libertăţile ce le au asigurat şi in camerile de revizuire. — Câte-vanotiţe in privinţa modului cum s’au făcut alegerile consiliului judeţean, sunt de mare interes, a se cunoaşte ; nu de liberalul nostru guvern, care singur le au ordonat a fi, precum au fost, dar de bieţi contribuabili, care plătesc totul şi necontenit, fără speranţă chiar de a primi ceva in schimb — zioa de 4 Maiu, este şi dânsa merita a face parte integrantă, din mizeria, umilinţa şi corupţiunea generală, şi a se inscri tot in acel registru unde sunt notate toate faptele demagogilor marelui partid. In prezioa alegerilor, zapcii cu ajutoarele lor şi primari au adus de cu seară turma din colegiul al 2-lea care pentru prima oară, fiind chemaţi de noua lege electorala a se amesteca cu liberii şi independenţii votători ai colegiului I-iu să se pronunţe pentru candidaţi lor; dar pentru ca reuşita să fie mai sigură, sgomotul mai puţin, şi treaba să meargă mai repede, s’au găsit de cuviinţă a li se împărţi din vreme, fiecăruia câte un bilet de candidaţi oficiali , catihisăndu’i şi dăndu-le sfaturi pârinţeşti, de către d. Nae Protopopescu, adevăratul ispravnic »I acestui nefericit judeţ, de cum trebue să urmeze fie-care adoua zi.—Onor. primar d-nu Toma Dumitrescu, procedând la lucrare, după ce au băgat in urnă un număr oare care de înscrişi alegători prezenţi ; scoate cu norocoasa sa mănă din urnă, biuroul provizoriu, care, pentru marea mirare a alegătorilor, se pomeni cu un domn Iancu Persiceauu, ca preşedinte; om de toate principiile, de toate colorile, inteligent funcţionar fie ad-tiv fie financiar revizionist in toate părţile şi fără nici o discuţie, merite incontestabile şi pentru certificarea lor, onor. casierie geneialâ a judeţului, ’i ar putea libera un bogat brevet de capacitate şi onestitate. — Sub garanţia acestui personaj, alegătorii veneau pe rând, şi depunea biletul in urnă, pentru membri biuroului definitiv, fără a se mai pune, nici marea majoritate a se mai ostenii a trece in camera zisă secretă, de şi protestaţiile curgeau din partea câtor-va naivi alegători care incă se inşelau a crede că mai esista vre-o dreptate s’au lege ; terminăndu-se această primă votare, cinstitul preşedinte sună clc ţelul, şi atrage atenţiunea alegă lorilor oficiali ce se gaseau in sală decla-ând următoarele : „Tăcere d-lor alegători (de şi era destulă linişte) d-schizăndu-se urna şi dându-se citire fie-cărui bilet in parte (fără insă să citească nici un bilet) ; se proclamă cu majoritate de voturi (fără să arate numărul li pretinsei majorităţi). Ca preşedint roului definitiv onor. d-nu Tache Pi având de secretariu şi scrutatoiu , Intr'adevăr o asemenea sfruntai 1 f ruşinare şi un dispreţ mai mare, putut vedea nicâiri, a se arunca iî gilor şi a oamenilor ; pe viul D in ţara asta numai este nimic sfâi de respectat, ziceau unii ; iar alţi deau, ba este, guvernul marelui pgi d. I. C. Brâtianu. Acum vine rolul de jucat al d-li Polihronie ; pentru a nu face vre-* şi a fi naai esacţi in biografia a-s mai onor. parchet din Olt, ar pul in această privinţă, cu mai multă e: de cât ori cine altul. — Operaţia votului pentru candidaţi oficiali, îndată şi cu o regularitate admirai fel că, asemenea fie-care alegător de biurou, i se punea in mână IdJ i se recomanda de preşedinte, cl scrie pe dânsul opt persoane, şi al intrând in zisa cameră secretă, pa intorcea la urnă, eu un altul, scos zunar, tot pe formatul hârtii biuroţi care il prezenta preşedintelui, şi in urna păcatului de unde trebuia liberi şi independenţi consilieri jl — Cu această procedură s’au termr legerile coleg. I-iu şi al II-lea dănd • majoritate candidaţilor guvernament i Iată in puţine şi coprinzătoare | cum sau procedat şi cu alegerile co| judeţean, pentru care nu are dreptţ plângă că, au fost mai pre jos de ( ale camerilor de revizuire ; nici cej districte nu pot iarăşi fi geloase d] bună reuşită. Daca coleg. I-iu şi al II-lea au d menea resultate jastăzi, rezultate dil mai desgustâtoare, daca marca ini a acestor colegiuri, s au adus cu d« vota siliţi şi strânşi de gât de liboig ţionali, contra conştiinţi lor; ce t# mai facem pentru cele lalte colegitfr iluziuni triste şi disperate trebueT facem de rezultatul acestor procei fierate astăzi de tot omul onest şi ce mai are nenorocita Românie, o zice şi Regat!! FOILETON HARŢII VECHI (Urmare) II ’Jalbaobştei către înaltul Prea-Osftnţiei să Mitropolitul Neofit Prea sfinte Stăpâne şi al nostru milostiv Protector şi stăpân ! Zvonul desfiinţării judeţului Vâlcea ne-au pricinuit o nespus? mâhnire şi uimire, asemănendu-se întocmai ca unul lovit de trăsnet; simţirile noastre au amuţit eu totul, iiicîlt nu ştim unde ne aflăm, obştea toată cruntată de această tristă întâmplare se pătrunde de tainică tânguire. Alta măn-ghâiere nu ni se infăţişeazădecăt numai alergând la nemărginita milă, a Prea Osfîinţii Voastre, că suntem prea încredinţaţi despre căt numai vrând a compătimi de aceasta ticăloasă soartă a noastră. Şi năzuind că nici chiar voinţa Prea Osfinţii Voastre nu v’a arătat puţină osârdie spre întâmpinarea acestei otărâri, pe temeiul drepturilor ce ne cunoaştem că avem. Un judeţ aşa de mare înfrumuseţat ceva mai bine de căt vecinatele, inlustrat ca cu o mărturie netăgăduită cu tronul arhieresc, inpresurat cu atătea sfinte locaşuri, având in preajmă’i ocnă care a pururea este întrebuinţată de ocărmuire, care aceste doue mai de căpetenie^dovedesc că cu drept cuvânt s’au aşezat capitala aici, unde şi răz— întâmpina cu înlesnire păsurile şi plângerile fieşcăruia şi fireşte judccănd un trup mai mare trage pe cel mai mic cum am zice mai potrivit este a i se mai alătura, de-căt a se rupe in două. Noi nu puturăm a afla mai desvoltă arătare decăt aceasta, dar adânca inţelepciu-oo a Prea Osfinţii tale poate a’i a-daoga şi alic propteli spre niinerirea plângerilor noastre. Prea sfinte stăpâne 1 Noi toţi con- glăsuind facem rugă cu bătaie de I propunere, statornicită şi pe oare-ca- inimă a nu primi după atâtea veacuri tocmai in zilele Prea Osfinţii Voastre să se şteargă acest nume de judeţ şi să ajungă oraşul nostru sat, care aceasta surpă şi deslustrea-ză şi chiar tronul arhieresc. Noi acuma având aici lucrurile stăpânirei şi abia ne înlesnim cu tragere de inimă la căte pot înfrumuseţa pe viitoarea vreme oraşul acesta, dar dacă vom pierde acest drept, este netăgăduită pustierea, fiind siliţi fieşcare a’şi lua rnâsuri dupe starea şi chiverniseala sa. Pe lângă cele-alte mili ce s’au re- vărsat asupră-ne de când pronia dumnezeiască au incredinţat Prea Osfinţii Voastre păstorirea turmei chri-steane spre dovada destoinicii, ser-vindu-ne şi această facere de bine va domni pomenirea aceasta in inima urmaşilor sub pecetea recunos-cinţii. Noi rezimăndu-ne pe părinteasca iubire, nu ne indoim că nu va fi băgată in seamă aceasta învăpăiată bună re temeiuri adevârate, şi pe voinţa a Prea Osfinţii Tale. Iată alăturăm şi deosebită copie de jalbă către chiar, înaltul Escelen-ţă, pe care fierbinte ne rugăm ca cercetăndu-o şi indreptăndu-o după cuviinţă se va inapoia a se iscăli de obşte şi aşa se va indrepta de către "Prea Osfinţie Voastră şi prin rostirea graiului cu cele mai delicate mijloace spre induplecarea a se arate milosârdia asupra ticăloşiei noastre. Nu ne mai pricepem ca se invităm milostivirea Prea-Osfinţii Voastre adevârata protecţie decăt numai cu rugăciune către Dumnezeu a Vâ insufla cuget măntuitoar alergării noastre. 1833 Iunie 27 (urmează aceleaşi iscălituri) (Va urma) Protestul Alegătorilor Col. I-iu * D-le Preşedinte „Cu toată protestaţia ce am făcu la fie-care pas de iregularităţile ini ţaţe in privinţa alegeri de astâ-zi tea agenţilor electorali guvernamenti refuzând totul aţi admis ca, d-nu Toi initreseu primarul Urbei Slatina ş] Nae Protopopescu, funcţionar, să se i in Cameră, unde s’au dispus a se d tul secret, şi asţ-fel dispaindu-se libertatea şi secretul votului nu râu cât o parodie.—Aţi admis asemenea nu Grigore Vulturescu, sa scrie pe ifa| masa biuroului, o sumă de voturi ■ ale d-lor Deleni şi a d-lui Berendei. Pentru că, înaintea d-tră nu este loi să avem dreptate, in asemenea im —Vă rugăm ca să regulaţi asupra protest, şi să ’l ataşaţi la dosar, spr| avea in vedere la onor. Cameră. Mai muiţi alegătorii Protestul dat biuroului coleg. 3-j deputaţi D-le Preşedinte, „Cât suntem de mâhniţi, când vedeih jloacele ilegate prin care se face şi rile Colegiului al 3-lea din acest op Ingerinţe adică, de tot ce este funca intimidări de tot telul, şi alte manj care fac o decidere a sistemului elej —Când cetăţeanul se duce la vot dnj ţionari, când i se pune indatorire teze pe faţă s’au să i scrie Votul dict electoral, ceea ce s’au făcut cu abondenţă, căci apoi: Vai de el!—Iflţwj dl ■ bine că aceste alegeri, nu va să zieM bertâţi. Stăruim că nu ne veţi desminţi, Gţ d-tră aţi admis o asemenea votare. Dar pentru ca să ştie onor. Ca® şi vre o Ancheiâ, daca Dumnezeu va I dreptate. Pjotestăm şi vă rugăm, a pune *4 protest la Dosar, ca să mărturisească vărul cel puţin in viitor. Mai mulţi alegători. I TIMPUL Alergările de cai a rezultatul alergărilor de duminica : nrsa L Distanţa 2000 m. gin iul I 2500 lei, a fost luat de arii Meteor al d-lui col. C. Blarem- «xniul II de 500 lei, de Canotier al î A. Marghiloman. Au concurat 5 cai. (arsa II. Distanţa 2500 m. miul I de 1500 lei, căştigat de Fil-i al d-lui col. C. Blaremberg. ţxoin 1 II (indoita intrare) 1500 lei, căş-de Actrice a d-lui A. Marghiloman, ioucurat 4 cai. trsa III Distanţa 1000 m. rgare militară. Au luat parte 8 ser-din escadrouul I şi III de la regi. I de Roşiori. niul I de 200 lei, luat de sergentul reseu cu un cal de 11 ani. jadul II de 100 lei, câştigat de aghi-1 Fior ea Nicolae, şi. miul III de 50 lei, luat de sergentul Diogen (Buzfiu). ursa IV. Distanţa 3000 m. jimiul I 5000 lei, câştigat de armâsa-■n- C al d-lcr Isvoranu şi Liptev. d firniul II de 500 lei, luat de Quten 9 a d-lui Col. C. Blaramberg. Au con-Vs s B cai. Sursa V. Distanţa 3000 in. ţi luat parte d-ni Maior Vladoyanu şi '.aptew. Premiul de 3000 lei căştigat llharbonnier al d-lui Vladoyanu. li Voluntari Ioan I. C. Brâtianu in arma artileriei : Franc Alexandru şi Savulescu Ion in arma cavaleriei, şi Cozadin Nicolae in arma infanteriei. La gradul de administrator clasa I: Administratori cl. II Ioanid Ioan, din regim. 13 dorobanţi şi Branişteanu Iosif din reg. 2 dorobanţi. A dieta de la Seminarul Cen trai din Bucureşti meheta trimisa de Ministerul Instrucţi-Publice ca să cerceteze de sunt ade-,;e sau nu acusaţiile aduse de archi-i.rlritul călugăr Enăceanu in contra d. IBarbu Constantinescu a constatat că sunt levfivate şi lipsite de ori-ce temeiu şi ir cuventul de panfletar, ce l'a pronun-;;nu a fost zis la adresa Păr. Mitropoli .i Primat ci la adresa archimandritului iceanu şi a d. dr. Zotu cari in ziarul \odoxul publică panflete in contra d. dr. u Constantinescu. • .nsiliul Permanent al Instrucţiunii care idecat afacerea a achitat pe d. dr. Barbu ^tantinescu şi a decis, ca archimandri-câlugăr Enăceanu să-i se dea un ad-nsinent ca unul ce a denaturat faptele indus in eroare pe Pâr. Mitropolit Pri- u alte cuvinte archimandritul Enăceanu ilomniat pe d. dr. Barbu Constantinescu minţit pe Pâr. Mitropolitul Primat pentru aceasta primeşte un advertis-u t. ste destul aceasta pentru arehimandri-Enâceanu, care este profesor de morală seminarul Central, redactor la ziarul Si-ului Biserica ortoxă Română, director tipografiei Sinodului şi candidat de arii reu ? daca acusaţiile se dovedeau, că sunt ai rate, oare d. dr. Barbu Constantinescu ara să fie destituit ? }Iu legile civile se prevede că calomniaţi trebue să sufere aceeaşi pedeapsă ce 11 putut suferi cel nevinovat, daca era l.ndit. . . „ Ii 'e ce in privinţa archimandritului Enă .nu nu s’a urmat cu aceeaş măsură şi ar fi scăpat Seminarul Central de un îgâr scandalos ? înaintări in armată De 10 Mai s'au făcut următoarele ina-ări. La gradul de maior in arma infanteriei: pitani Stoenescu Christache, Mihâescu orge, Lâzărescu Emanoil şi Sterian Gri-i rie. a gradul de căpitan in arma infante: Locotenenţi Grigorescu Ioan, Teodo-*eu Const., Brâtaşanu Const., Veleanu «dor, Turnavitu Const., Viisoreanu Di-trie, Purcărescu Florea, Stamatopolul Pe-i — La acelaşi grad in arma cavale-i ; Locotenenţi Polizu Anton, Corlătescu a ist. ba gradul de locotenent in arma cavale-u : Sublocotenenţi Angheleanu Nicolae, ■fanescu Nicolae, Crăiniceanu Dimitrie rjâ Ioan. La gradul de snb-locotenent in rezerva ; Un perceptor ca mulţi alţii Contra cinstitului şi de bun neam patriot Ion Grigore Panait, actual perceptor al comunii Isvoarele, plaiul TeleajBn, judeţul Prahova, ni se trimit următoarele şiruri, cari dau măsura onestităţii numitului, susţinut de moralul şi excesiv liberalul guvern de azi : I. Cu un stat de adaus, format, alcătuit de consiliul comunii Isvoarele,—dar neaprobat de comitetul permanent de Prahova,-a incasat, de vre-o câţiva ani, sumele prevăzute intr’ănsul dela locuitorii : Badea N. Ciorobia, Ioan G. P. Ţugui, Filip Di-maclie Onea, Nicolae Stan Andrei, Ioan Chiţu, Dinu Duca, N. D. Manole. N. Marin Ursaru, Tache Stan Duca, V, Mihala-che, Gg. Andreiaş, Ghiţâ G. Dinu Poppa şi Gg. Ion Crângaş, dându-le in schimb chitanţe din condicele de ambulant. Aceste sume nu sunt ânsâ trecute nici in comptul comunii, nici in acela al Statului. II. Dela locuitorul Simion Bucuioc a incasat contribuţiunea ; acesta nu figurează ănsă nici in rolul general, nici in cel suplimentar. In aceeaşi categorie sunt locuitorii Niţă Bălan şi Mihai Vicâ Onea, cărora le tae la răboj, incasănd contribuţiunea. III. A incasat remăşiţe d ale statului dela mai mulţi locuitori prin răboaje promi-tăndu-le a’i scădea,—ceea ce n’a făcut, in-casând 480 lei pe seama sa. Martori sunt locuitorii : N. Popa Ion şi Pândele Al. Panait. IV. Dela 1876 incoaci a scăzut pe unii din rolul general şi a adăugat pe alţii fără vre-un drept. V. In anul 1875 a furat 2 boi din corn. Gura vitiori şi i-a tăiat. Martori sunt : Ghiţâ V. Cârjan şi C. N. Steria din com. Isvoarele, pl. Teleajen. VI. Azi are sase cai de furat. Unul din din ei, la păr murg, înfierat cu litera B. la piciorul drept de dindărăt şi cu litera H. pe amăndouă părţile, pe care’l are din 1881 ’a constatat a fi al judelui austriac Foris Mihail, cu care sVimpăcat lucrurile, dân-du-i 190 franci. Pentru cei lalţi cinci cai de furat sunt martori : Luţâ Stoica Ariciu, Niţa Georges cu şi C. N. Steriu. Faptele denunţate, infăţişănd destulă gravitate, credem că ministrul competinte va numi o anchetă care să constate faptele. Din Districte Societatea de economie. — Funcţionarii vamali din Galaţi au înfiinţat o societate a lor de economia şi imprumut reciproc. Statutele s’au votat in şedinţa de Duminică 1 Maiu, Consiliul de adminis traţiune se compune din D-nii I. Marines-cu Dulugea, preşedinte; N. Mihalcea, vicepreşedinte ; I. Pretorian, casier ; K. Arde-leanu, N. Georgescu, I. Crăciun, membri înecat. —Locuitorul Maieu Calomandra din oraşul Cerna-Vodâ, judeţul Constanţa, in zioa de 15 Aprilie anul curent, fiind beat s’a inecat in lacul de lângă şoseaoa ce duce la gara culei ferate. Trei copii — Femeia Voica lui Ioan Constantin Plosu din comuna Corodu. judeţul Tecuciu, a născut in zioa de 27 Aprilie anul curent trei copii, un băiat şi două fe te, din cari o fată a murit, iar cei-1-alţi doi copii re află bine dinpreunâ cu muma lor. Furtună ucigâşă. — Locuitorul Buiuni Diamant din comuna Ostrov, judeţul Constanţa, in seara dă 30 Aprilie anul curent, venind călare din Baltă spre sat, 1 a apu-eat o furtună pe când voia să treacă apa Veriga de lângă sat, şi câzănd de pe cal in apă s’a fhecat. li Cadavru.--In zioa de 3 Maiu curent, s’a găsit pe malul mârei de la Constanţa cadavru uuui om necunoscut, lipsindu’i capul şi picerele ce se bănueşto a fi mâncate de câini. ŞTIRI TEATRALE Sâmbătă viitoare 14 Maiu se va da la Teatrul Naţional o representaţiune in beneficiul veteranului artist M. Millo. Programul este foarte atrăgător. Se vor juca piesele : Bărbatul care ’şi ucide femeea, comedie vodevilă in 2 acte. Boui rnpicopsiţi, comed. vodev. intr’-un act. Duminecă la 15 Maiu, beneficiul d-nei Theodora Pâtraşcu, cu concursul bine-voi-tor al D-nelor : Am. Welner, Ar. Koma-nescu, Al. Gavala şi Al. Alexandrescu şi al d-nilor: M. Millo, M. Mateescu, C. Not-tara, Gr. Gabrielescu şi D. Popovici. D-l G. Stefânescu va acompania din comple-senţă părţile de cănt. PARTEA I : I. Olteanul şi Cuconiţele de moda, scenă principală din piesa Pră-pâstiele Bucureştilor, compusă şi esecutată de d-nu M. Millo; II. Ave-Maria, de Faure cântată de d-nu Popovici III. Serenadă, Poesia de Eleuterescu, muzica de d-nu Gr. Ventura, cântată de d-ra Al. Gavala. PARTEA II : I. Cum sunt toate, comedie intr’un act jucată de d-na Ar. Roma-nescu, d-ra A. Welner şi d-nu C. Nottara. II. II convegnio, duet pentru tenor şi mez-zo soprano c. de d-ra Al. Gavala şi d. Ga-briolescu, III. Doină, cuvinte de V. Alec-sandri şi muzica de d-nu M. Cohen, cântată de d. D. Popovici. IV. Cina, monolog de Corneille, esecutat de d-nu C. Nottara. V. De m’ai iubi ! Romanţă de *** şi Deu-za cântată de d-nu Gr. Gabrielescu. Partea III : Puiculiţa cemedie intr’un act jucată de d-na Th. Pătraşcu, D-ra Al. Alexandrescu şi D-nu Mateescu. Teatru Dacia. — Joi la 19 Mai repre-sentaţiune extra-ordinară dată pentru a Via aniversare a societăţii Tinerimea Română se va juca pentru I-a oară piesele Maria de Rohan, Dramă in 3 acte de d-nu Loc-kroy şi Edmond Badon. Traducţiune de d-nu Gr. Manolescu. Spectacolul se va sfârşi cu piesa ! Zodi-aşul din Tîrchileşti ! Comedie intr’un act prelucrată de d-nu N. D. Eliescu. In Sala Orfeu. Sâmbătă 14 Maiu representaţiune extra ordinară in beneficiul d-lor I. Petrescu şi V. Alexandrescu, cu gra-ciosul concurs al doamnelor Fr. Sarandi, Ar. Romanescu, Al. Alecsandrescu, F. Wer-mont etc. şi al d-lor M. Mateescu, M. Di-mitriadi şi St. Iulian. Se vor juca : Vila Regală comedie intr’un act de d. V. Alecsandrescu. Scena se petrece la IILA REGALA. Intermediu. — Chibrituri Romaneşti comedie populară intr’un act de d. V. A-lexaudrescu. V a rietăţi O nouă invenţiune. — Cetim iu Curierul Balasan din Iaşi : D. Natan Silber-berg, orologier din oraşul nostru strada Mare, după o muncă stăruitoare de cinci ani de zile şi cu insămnate sacrificii materiale, a isbutit să construească o pendulă motorâ perpetuă, adecă care nu are n eesi-tate a fi iutoarsâ cu cheia sau in alt mod. intorcându-se singură prin schimbarea tem-peraturei. Pe lângă această invenţiune, D. Siberberg a fost silit să inventeze un mecanism prin care să facă ca balanţa să’si urmeze mersul seu in tot timpul cât durează iutoarcerea pendulei, şi un al doui-le mecanism prin care să nimicească puterea motrice indatâ ce greutăţile ajung sus, pentru a nu se rupe lanţurile de care sunt atîrnate. D. Natan Silberberg a obţinut deja un brevet de invenţiune pentru această pendulă din partea guvernelor An-glitorei, sub No. 5661 din 28 Nouembrie 1882, a Franciei, sub No. 151,758 din 24 .Ianuarie 1883, şi a Austro-Ungariei, sub No. 35.814 din 24 Februarie 1883. Pendula, elegant construită, poate ocupa cu avantagiu un loc in cele mai luxoase saloane. Am putut vedea noi singuri modul funcţionării acestei pendule şi modul cum se intoarce singură prin schimbarea tem-peraturei. De notat esto că cea mai mare parte a pieselor maşinei acestei pendule a fost construite la şcoala technieă diu oraşul nostru, atât de inventator căt şi de elevii scoalei. Din parte-ne, felicităm pe D. Silberberg pentru frumosul resultat la care l’a adus o muncă stăruitoare. Planetă nouă. — O nouă planetă s’a descoperit la observatoriul din Marsilia de D. Borelly, in noaptea de la 11 spre 12 Maiu. Această planetă a cărei stare actuală este egală cu ceea a unei stele de a uns prezecea mărime, rădică la 233 numerul cunoscut al asteroidelor cuprinse iutre Mar-te şi Jupiter. — V. C. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Revista armaţii, redactată cu concursul ofiţeresc, in N. 2 de la 1 Maiu, coprinde următoarele materii : Revista interioară : Instrucţiunea in armată, de colonel I. Argetoyanu ; Scoalele de tragere ale artileriei noastre de lt. colonel Teii ; Chestiunea fortificării României de cepitan Gr. Crăiniceanu ; Administra-ţiunea in urma aplicării comandamentelor de intendent Corănescu. Revista Bxterioară :■ Câteva cuvinte asupra poligonului de la Satory de căpitan M. Boteanu. Sciinţe militare : Fabricarea şi încărcarea stupilelor (urmare) de maior Uepites ; Studiul metalelor întrebuinţate in labricarea tunurilor de căpitan I. Berişteanu ; Note asupra cavaleriei de căpitan N. Mavrodin. Noutăţi militare. Bibliografie. LYCEUL SF. GHEORGHE Se aduce la cunoştinţa d-lor sub-scriitori la acţiunile lyceului Sf. Gheor-ghe că ultimul termen pentru efectuarea celui d’al 11-a versămCnt s’a fixat la 30 Maiu. — Vcrsămentele se vor tace, ca şi in trecut, la Banca Naţională a României, in Bucureşti şi la sucursalele sale, in provincie, din oraşele Galaţi, Brăila, Iaşi şi Crai ova. Subscriitorii din judeţele unde Banca n’are sucursale sunt rugaţi a trimite banii direct administraţiunci din Bucureşti, str. Colţei No. 21. Recepisele se vor libera şi trimite in provincie imediat după primirea banilor. Se aminteşte tot odată d-lor acţionari cari sunt in intărziere cu primul vSrsăment că sunt rugaţi a ’l efectua căt mai neîntârziat; comitetul avend necesitate d’a încheia corupturile sale. „ NAŢIONALA “ SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra rnarei importanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d’odată că am înzestrat pe agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea şi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a menţine ca in anul trecut participarea asiguraţilor cu 15°/o la câştigul net, ce va resulta din afacerile de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, dupe ce s'au putut convinge in anul trecut de stric-teţa şi lealitatea cu care ne-am im-plinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biuroul Di-recţiunei noastre strada Carol 1 No. 9 şi la Agenţia noastră principală pentru Districtul Ilfov, Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală UN PROFESOR ză, fost profesor la liceul S-to Karbe (Paris), avend câte-va ore disponibile pe fie-care zi, ar dori să le intrebuinţeze pentru instruirea unuia sau mai multor elevi, in Bucureşti. — Are cele mai bune recomandaţiuni. A se adresa, prin scrisoare, cu iniţialele II. L., la administraţia acestui ziar. Institutul de Gimn. Medic, Cr-thopedie etc. Couvocare Duminică 8 crt. neputendu-se întruni adunarea generală, cu onoare se face cunoscut d-lor Acţionari, că şedinţa s’a amânat pentru duminică 29 Mai la 2 ore p. m., cănd sunt rugaţi a lua parte. Preşedinte Dr. Marcovici Director, Constantiniu CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU t No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 11 maiu 1883. Cump. Vând. 5olo Renta Amortisibilă. 92! ^ 923/, 5°|0 Renta Română Perpetuă . 91®U 92i/2 6"j„ Obligaţiuni de stat. . , 98>/2 99*1, 6o[0 Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- 5o/o , Monicipale .... 86i/2 87*/, 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 225--- 230--- 5olo Scrisuri funciarii rurale. . 92112 93- 7ojo .» Scrisuri Rurale.. 1043[i 105 '[v 5o[0 Scrisuri fondam urbane . . 898|i 90i[2 6010 , , , 993i‘ lOO'/î 7o[o , , , 1033/. 104i[2 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 31*12 32 ii. Acţii Băncei Naţionale Române 2501 1415 1425 > > Soc. cred. m0b. rom. 2501. 231 --- 233--- > * > Rom. de construcţii 5001. 530- 532- » > > de Asig. Dacia-Rom 3001. 380--- 382- > » » » > Naţionale 200 1. 23G- 238- ----------------------------------------------------- Diverse Aur contra argint. . V/s 2 '18 » * Bilete de Banqoe Vis 2 ife Fiorini valoare Austriacă. . 211'ij 2.12 ii2 Mărci germane. . . . 1 23 1.25- Bancnote francese. ... , 99*12 100 ’/, BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. CP niQCrCPII avoeat s’a niu-■ U. UIOOLOUU tat in Strada Luterană No. 9. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). Boalele de găt, gară. nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a Iui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) nr impuidiai uu sai°n frumos UL lllUninlMI mobilat cu came- domiit Strada Pietii Amzei No. 6. ESPOSITIUNEA AMAN este deschisă in toate zilele de la 10—4 ore in Cartea Bisericei Sta-vropoleos. Devenzare sau de In- /\11*1 of uâ livadă f neaţă pe moşia L»UH lai Fundeni (Colentina) vis-a-vis de ZahaDaoa cu uâ întindere de 100 stăn-geni iaţadâ şi uâ casă; se poate face şi o fabrică. Doritorii so pot adresa la D nu A. Iehalsky iu strada Inocenţii No. 5 biss. nr IMPUIDI ATdoue odai mobilate UL II il/nlnln I Strada Modei No. 1 vis-avis de Episcopie. Vechiul magazin de bijuterie D. HERDAN Pe care l’a avut peste drum de consulatul rusesc, s’a mutat tot pe calea Victoriei palatu Dacaia No. 2, vis-a-vis de prefectura capitalei. TIMPUL Q •< O "ii#).- o ........O «<<#»)» Adevărata EAU ALLEMANDE oo ■*3! CJ3 -cC oo co O c75 t r o ţo o o co ’”5 CL 2. ®co CD &> O o < DJ O O ■ NO Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit din propria noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine pentru Bărbaţi şi Băeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu si Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveor, Camgarn şi reflot gro- vert. Redingot şi Gilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. PETEACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A f-osit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente: brânzeturi străine şi indigene, precum : Roqnefort. Brie, Camenibert Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial. Limburg, Liptauer, Chester, Creme de Holande. Stilton. Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch. Aal-Fiscli cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostanda si ConsWmtinopo). Icre proaspete moi si tescuite de morun; Icre de chefal, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. ’ Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmet! din cele mai renumite fabrici străine. In curănd sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de v&nzare cu ocaua vin roşu si alb de cualitate superioară. Preţuri'foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,fva’rSmăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitatea mărfei dar şi de un serviciu prompt şi onest. maoasin fondat in 1879 LC.A.C3--A.SX:tTTTL DE I vij-a-via de Tetrn) Naţionalj Bncnreşti COLONIALE SI DELICATESE a g. mm VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL col£lTJrLma\tei ^ onor■ public că pe lungă arii- lune mcp ' f mefncia. Desparlămentul Allier) PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ AdraioislratianA t Parii, 22, boulev. Mcnlsarlrt STAGILUEA BĂILOR Le Stabilimentul din Vichy, unul din cele mai bine instalate din Europa, se găsesc Băi si Duse de tote felurile pentru tratamentul ma-ladielor de stomach, ale ficatului, ale bâ9icei, gravelei, diabetului, podagrei, petrelor uri nare, etc. In t<5te filele de la 15 mai Ia 15 aeptembre Theatru şi Concerte !a Casino, — Musica îni Parc. — Cabinet de lectură. — 6aJoxr r^sarvat demnelor. — Salone pentru joc, conversiune şi billiardo. • Toto drumurile de fer eonduola Vichj. Pentru renseignemente ase adressa la Com-paniă, 22, Boulcvard Montmartre, Paris. I l SAR A CIA SÂNGELUI FRIGURI. BUALE NERVOASE VIN DE BELLINI CU QUINQU1NA ŞI CQLOMBO diplomă de merit de la expos, din Viena Atest vin întăritor, febrifugiu, antinervos vindecă afecţinnile scrofu'oase, friguri nevrose, diare. erenice, colori palide, neregularităţi a sângelui; ee convine specialmente copiilor, femeilor delicatei,1 persoanelor in verstă şi acelor slăbite de boală san de excese. Adh. DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis, 90 Paris fi principalele farmacii din românia şi străinătate A se cere pe etichete Timbrul guvernului fran sez ţji semnătura J. Fayard. Preţnl 4 fr. Tablouri in rileiu PERVAZURI Şi OGLINZI se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTAV KERSTAN Viena, II. Kdrnergasse I Cataloage şi liste de preţuri gra- jj tis şi francs. Pipermint veni o ’ m ?<îrd,e V oran?e sec de la VimamlFockin Cognac vieux a 7.*’ M '?lh de la ^et Freres din Francia, tot felul do “ cbampagne, din Cognac. Liquernri Bordeaux, lteim- l'ate din ,Hnniu...4*.JllUî*8 D G MO^IANU. INSTITUTUL MEDICAL jj BUOURESCI 6 : strada vestei 6. (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE [S 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3.S Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5B Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-j viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-[| 'cale. SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur...............3,_I 1 bae de putină eu şi fără duşi lei 2,50,ţ 1 - * n n „ n ciment pentrul medicamente .... 2. —I 1 duşă rece sistematică . . n 1,50| BAI DE ABUR! ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschisei in toate zilele de la 7 ore dimineatal pănă la 7 seara. H 2. Pentru Dame, insă băile de abur of dată pe săptămână Vinerea, la 6 ore di-f uiineaţa pănă la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conforn prospectului. Direcţia. A SOSIT L-A. JVLZNG-ANSI^TTTJL DE Delicatese & Coloniale D. G, MOCIANIJ Vis-a-vis dc Teatrul Naţional Ape minerale Proaspete, Franceze şi Germane. Asemenea tot felul de brânzeturi noi. Ou toată stima D. G. MOCIANU. IM X X X X X ' »r*le «ulfui ilbftIo<«sImîoa celebre TtS&Z '* ţ™-»«»«***i.rS< m urma cărora sunt bune pentru băi in stare naturală - fi mcalzi'e sau răcire artificială a apei termale-pentru orice indivizi şi stări Ele curează de reumatism, podagră, scrofule, catarc, nevralgii de tot soiul fecţn şi contracţii in articulaţie, dureri de oase, slăbiciuni după ori-ce boii" sufennţe de piele şi specifice, intoxicări metalice şi mai ales de mercuriali] Vizite anuale 12,000 persone. (12.000) Băi date in anul 1885 170,000 (170,000 Aranjarea băilor e conformă timpului, şi sunt băi termale comuDe şi set late, de apa, duş: putină, fer şi de ierburi, stabilimente de apă minerală P, iu°drumnÎad'J‘f "V'i ° v* d® lapte de strDguri- ~ băile sunt numai o’l cu drumn1 de fi-i de la Viena, prea frumos situate cu păduri bogate in J jau şi brazi, cu promenade şi escursiuni minunate, cu drumul de fer si cu t* sura in toate direcţiunile pănă in Alpi, care toate oferă ospeţilor orice con! di ta te posibilă şi distracţiune, muzica căută de trei ori pe zi in parcul cel al mirabil, in fie-care zi teatru excelent, concerte, bnluri curse etc, vizitat! găsesc oteluri magnifice, cafenele şi restaurante eleganţe, vile confortab'D locuinţe private^ mobilate cu grădini şi in legătură cu toată lumea prin poştţ" telegraf şi căi furate. .xx: Infonnaţiuni dă Comisiunea Băilor. IDcsZZZkîc_________ . Ferul Leras De la comunicarea lucrărilor sciinciflce la Academia de sciinte în 1849 şi a Academia de Medicină în 1888, Ferul Leras a obţinut din partea corpului medical, un f&rte frumos şi repede succes care creşte din an în an racând să cajă în uitare diferitele şi numerSsele preparaţiuni feruginăse noi. Acest succes continuu nu depinde de cât de la calităţile medicamentului care conţine : 1° Ferul, unul din elementele sângelui nostru - 2° Phospha-tele care intrâ în composiţia ăselor nbstre ; 3» Că el este suportat chiar de acei bolnavi al căror stomac nu pote să tolerese nici uă preparaţiune feru-ginosâ; 4° Că n are nici uă acţiune asupra dinţelor; 5° Că nu provbcă constipaţia ; 6° Este limpede ca şi uă apă minerală ; 7® Se asimilâă adică se mistueşte şi intră în economie, mult mai repede de cât prafurile, dra-geurile şi hapurit fer. Se p6te recomanda în mod folositor, în caşurile de saracia sângelui, anemia, limfatismul, slăbiciunea, crampele stomacului; acest medicament mai are proprietatea a escita porta de mânoare, a înlesni creşterea si desvoltarea fetelor atinse de culori palide, rechâmă şi regulează luna sau regulele la leniei, opreşte pola alba, şi dă sângelui, frumosa culore roşie strălucită ce el perde adesea în timpul bolelor. Deposit, 8, Strada Viviena §i în tote pharmaciile la Paris şi In Strâinetate. ©************** a************ n x * * CEASOARNICE 10,000 CEASOARNICE §• Argint? _ _ r» * Graranţie Primirea escesiv de favorabilă ce s’a făcut Ceasornicelor Ilcmon-, toare de argint, ce am oferit abonaţilor noştri, ne-a încurajat de ai "Q încheia o nouă afacere de 10,000 Ceasornice cu una din cele nu 7^ bune fabrice din lume care ni le garantează pentru cinci ani. AL “K coste ceasornice sunt de o fabricaţiune îngrijită şi ornată cu dese A nuri prea frumoase. Suntem fericiţi de a putea oferţ aceste ceasornice de o valoarea reală de 55 franci clienţilor noştri şi publicului in general, cu pre J ţul unic de 30 franci. Deasemenea am tratat o afacere de 2000 cea sornice remontoare de NickeI, al căror mers regulat e pe deplin 7S garantat şi pe cari le oferim cu preţul de 20 franci, franco de por 7S Io pentru toate ţerile lumii. Cererile însoţite de preţ, in bilete de bancă sau mandate să se adreseze la : ^ BANKIIAUS I PAGES, BARTENSTEIGASSE, VIENNE (Autriche) ^ Orice ceasornic ce n’ar conveni, ni se poate ina ^ poia. cel mai târziu o lună după primire ******************** IPSOS DE CAM PIN A UEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU Câ SE Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 Tipografa N. Mwlescu, sala Theâtruhil Bossd.