ţ\[ARŢI 10 MAIU 1883 Administraţia, Oalea Victoriei IVr. 32. ANUL AL Vm—No. 104 ABONAMENTELE »toitk ţara, ţ>P an . . . , pe 6 Innî. . . , pe 8 luni. . , , ureinâtate pe an . , . 40 le! 22 le! 12 le! 60 le! mentale «e priimeac la Adminiatraţie. r i \i UL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. 1 20 declame pai;. III .... 1 r>0 a > II .... 2 50 ;Capitală 10 bani nnniărn 'Districte 15 bani nnniărn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. leanţnrile ţi inserţiile ee primeec “Ocăreşti, la Administraţia ziam laT ie Vieoa, la binronrile de anonţnri Heinrii Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8tnbnb-eteiD 2;—Tarla, C. Adam, rne CIdmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. r u ştim daca ploaea care cade toată puterea, va inceta pănă i pentru că soarele să lumineze Jjra numiţilor reprezentanţi ai na-ce se vor introluca pentru Via dată. lupă cele petrecute in alegeri. c un ziar din judeţul Sucevei : jorităţile in viitoarele camere de izuire sunt reprezentantelej artei formidabile de aproape 40.000 funcţionari de toate treptele, ■■ decum inse reprezentantele . •) ionului de contribuabili cari c.011-. :ue poporul din tara aceasta, iernat a-şi exercita controlul asu-guvernului. " Românul-1 ensuşi spune curat că. 1" ire cea mai mică intenţiune de-a ţţ ine că adniinistraţiune a nu sa veslecat ire alegeri. 0 altă foae, Regalitatea din BSr-n . judecă resultatul alegerilor in «titlul următor : ÎBSuvernul regelui, prin tot felul de isiuni şi ilegalităţi, a format niş-Biiajorităţi servile, ce sunt chele a revizui contractul încheiat naţiune cu Alesul seu din 1866, icesta, pentru a atinge scopuri-ale. primeşte a contracta acum . nişte mandatari, a căror procu-iunc este pătată de falsul celei mai cete corupţiuni şi escamotată cu mai sfruntată şi făţişă ilegalii» ţ.... Nu mai este un secret pentru uimi, că cei mai puternici revizio-li sunt Regele şi D nu 0. A, Rodi. CVI de'ntăiu voeşte să asigure rogntive mai puternice regalităţii isă fixeze apanaje noue coroanei ; de-al doilea cunoscCiid aceasta, meşte a satisface pretenţiunile paiului cu condiţiune, de a realiza ’ormele sale socialiste-cosmopolite, •epănd prin modificai ea legei elec--ale, prin care voeşte a perpetua putere regimul demagogiei. Asistăm prin urmare, iarăşi la o ţelegere bilaterală iu tocmai eu a de la 1867, cănd D-nii Rosetti-ătianu, s au aruncat asupra ţerii resvrătind naţiunea, au format a-e camere, de c'mpiş:i, ce-au votat ncesia Stroussberg, dăiul ţara jaf ■1 cari lor prusian i. Atunci ea şi un ilustraţiunile si capacităţile ţe-au fost prigonite, insultate şi a-ngate din representaţiuuea nafio-ilă ; tara a putut fi dată in prada mţişorilor germani. După se insă, lioanele terii au fost sustrase din la cu dou6 ehei de vestitul Anini, D. I. 0. Brătiauu ’şi-a spe-măinele ca Pilat şi a mărturisit umilinţa in sala &iâiineanu, că a U amăgit şi inşeiat de ...pionul d-lni Bismarck. Tovărăşia de astăzi parc a li mai ic chibzuită; ambele părţi, după es-rienţa din trecut, 'şi au luat me-rile, spre a nu se mai trage pe >ară una pe alta. De astă-dată in. ţara va fi zugrumată pentru tot-mna ; căci cine va fi temerarul, e ar mai putea pfitrunde in par-icnt după desfiinţarea actualei legi "Ctorale ? Regele cu miniştrii sei, vor mişca masele inconsciente cu bagheta magică a puterei absolute ; iar poporul ametit va striga : pannn el circenses şi regimul co-rupţiunii va arunca cu imbelşugare grăuntele, pentru ca să intreţie orgia destrăbălată şi să domnească fără teamă, de control. îl Huruie,sli, 9 Maiu 1883 Lipsa unei orginizaţiuni bisericeşti potrivite eu greutăţile ce intimpină propagarea ideilor religioase in timpul nostru, o fără îndoială unul din cele mai mari rele, de oare sufere societatea. Stabilit odată principiul libertăţii conştiinţei ca una dintre bazele convieţuirii noastre sociale, ori-cinc arc dreptul de-a crede coca ce se potriveşte cu înclinările lui şi de a-şi mărturisi credinţa ori necredinţa. Acest principiu este evangelic, şi de aceea mai ales noi nu ’l vom combate nici o dată: cu toate aceste nu e mai puţin adevărat, că el face lupta pentru credinţă mai grea. Punctul de plecare al religiei sunt credinţe privitoare la lucruri pe cari omul nu se simte in stare a le înţelege; indată inse ce se iucumetă ale pătrunde, el işi pierde credinţa, fără ca să-i fie dat a o putea înlocui prin o convingere. Omul inse treime să fie un înţelept pentru-ca să poată pricepe, că există o margine pururea netrecută a chiar sferei sale de înţelegere şi fiind-că puţini oameni sunt înţelepţi, foarte mulţi înclină a nu crede nimic. Şi ’n genere aceia cari sunt incapabili de-a inţclege ecva, cei cari nici nu ştiu măcar ce va să zică a inţclege, se simt predispuşi a tăgădui şi a esplica toate. Astă-zi dar lupta pentru credinţă cată a fi susţinută prin argumente luate din chiar comoara de adevăruri, in aparenţă opuse credinţelor religioase, şi din această luptă nu vor putea să iasă biruitoare decăt bisericile, ai căror preoţi au destulă cultură spre a putea produce in inimile celor presumţioşi dar mărginiţi simţi măntul, că numai omul fără de minte se încumetă a petrunde ceea ce de a pururea necunoscut va fi şi că, pe cănd mesoară depărlările dintre lumi şi căntăroşto sorii, omul este şi romane in deplină neştiinţă asupra celui mai apropiat lucru: gândirea sa, isvorul a toată înţelegerea. Ne cuprinde frica părintelui ce-şi lasă copiii sul) îngrijirea slugilor nevrednice, cănd vedem c.ă preoţi mea noastră nici pe departe nu poate să răspunză la această chemare. Departe de noi gândul de-a o învinovăţi pe ea pentru aceasta: vinovată este partea mai bună a gene raţiilor de astâ-zi, care, vezeud cum partea mai stricată propagă necredinţa, nu s’a grăbit să-i dea clorului cultura neapărată chemării lui educative. Dacă inse nu putem cere, ca.preo- ţi mea să-i impuio mulţimii prin cultura ei, trebue să stăruim cu tot din adinsul, ca 'sâ-i impuic prin corectitudinea purtărilor sale. Adăncă e dar părerea de rea ce no cuprinde, cănd vedem, cum demoralizarea se ineuibă din ce in ce tiiai mult la preoţimoa noastră, pentru că ori-şi-ce abatere de la bunele moravuri.severşitâ fiind de vreuna dintre feţele bisericeşti, este pentrupropa-gatorii necredinţei o armă puternică. Jmpinşi de temerile noastre, am atras luarea a minte a Innalt Preaosfinţiei Sale Părintelui Metropolit Primat a-•supra sgomoteloj puse iu circulaţie relativ la relele purtări ale multora dintre feţele noastre bisericeşti. Am făout’o aceasta pentru cuventul, că in cele din urmă reaua opinie se concentrează asupra capului nostru bisericesc. ' Besi adversar politic al nostru, Me-tropolitul Primat al României ne e părinte sufletesc., şi nc-ain ferit de a-1 atinge, pentru-ca nn-cum-va să lovim chiar in scaunul priinaţial. Aceasta e atât de adevărat, incăt „Ortodoxul," organ autorizat al Mc-tropoliei, voind să respunză la cele susţinute de d-1 Kogălniceanu iu întrunirea din sala Bossel, işi ia drept răzim cuvintele noastre. „Zilele ti ecule,-zico „Ortodoxul,“-unul din cele mai serioase ziăie din capitala, „rTimpul“, scria, intr’un articol do fond, că: „este lin interes ai bisericii ca să nu se vorbească rău de feţe bisericeşti“ şi că esto bino“ să se puie capăt bărfelelor, prin cari oamenii slabi in credinţă lovesc simţimen-tnl relig:os ăl poporului nostru." Aşa este ! Aceste le-am zis noi, şi ne parc bine cănd vedem, că le admite şi organul autorizat al Met.ro-poliei. Ne pare insă ren, că organul Met-ropoliei, in loc de-a răspunde la întrebările puse de noi, admite ideile noastre numai spre a le putea lua de punct de plecare in argumentaţia sa contra unuia dintre cei mai iluştri amici politici ai noştri. Din cele zise in „Timpul" un organ bisericesc trage concluzia, că ren fac aceia, care vorbesc reu despre feţele bisericeşti. Dar in forma aceasta concluzia organului e un tertip. Reu atunci cănd cele zise sunt nea-deverate sau pe jumătate adevărate ; pe cănd adevărul e oricine dator a l propaga. Dacă este un interes al bisericii, ca să nu se vorbească reu despre feţele bisericeşti, cea mai de căpetenie datorie a preotului este de a fi atât de corect in purtările sale, incăt nici chiar vrăjmaşii bisericii să nu indrăsnească a-1 grăi de reu. Oare nu curn-va organul metropoliei voeşte să facă presiune asupra conştiinţei credincioşilor, proclamând principiul, că una dintre datoriile a tot creştinul e.-tc do-a nu spune adevărul, cănd vro-irn preot sevîr.seştc fapte neiertate ? ! Mai ortodocşi decăt „Ortodoxul," noi ascultăm cuvintele evangcliei, care pune mărturisirea adevărului mai pre sus de toate, lăudăm pro cei ce arată adevărul şi reprobăm pre feţele bisericeşti, cari prin purtările lor dau loc la presupuneri ce slăbesc autoritatea, bisericii. - Acela, care grăieşte de rău pe un preot, nu loveşte in preot, ei in omul. pe caro ’l socoteşte nevrednic de darul preoţiei ! In preoţie loveşte numai cel ce este iu adevăr nevrednic de dănsa. Nevrednic e inse a-eela. despre care răul se poate zice cu oare care probabilitate. Am zis, că mai ales la Ploeşti preoţii umblă pe Ia birturi. N’am susţinut, că, petrecem! prin birturi, ei săvirşesc fapte neiertate. Insă popă şi birt sunt noţiuni opuse, un popă la birt e un scandal, pentru-ca, văzăndu-1 pe popă in birt, eşti impins a presupune o mulţime de lucruri nepotrivite cu chemarea preotului. Ne aşteptăm dar, ca Meiro-polia să grăbească a linişti conştiinţa religioasă a credincioşilor prin publicarea măsurilor ce sau luat spre a-i opri pe preoţi de-a mai petrece şi in viitor prin birturi. In loc de aceasta organul autorizat al Metropoliei face politică zilnică. Am zis, ca preoţia se dă adeseori pe bani, că păcatul simoniei se ineuibă in biserica noastră şi că vrăjmaşii bisericii noastre işi dau toată silinţa de a răspândi bănuiala, că pănă chiar şi capul bisericii este complice la asemenea păcate. Au trecut săptămâni de zile, şi Părintele Metropolit Primat a avut duhul ingâduitor de a nu-i da do ruşine pe cei ce’I grăesc de reu. Am zis, in sfărşit, că sunt călugări, cari au fost încurcaţi in procese scandaloase, fără ca ei să fi primit ordinul de a se duce in supunere la vre-una dintre mănăstirile mai dosite, ba că unul dintre aceştia funcţionează chiar ca profesor de morală la un seminar. Le-am zis toate aceste, pentru-ca să-i dăm Metropoliei ocazia deva frânge armele, prin care oamenii slabi in-credinţă lovesc conştiinţa religioasă a poporului nostru. Şi pe cănd noi, organ politie, ne preocupăm de interesele bisericii, capul nostru bisericesc face politică zilnică, ba chiar o j. olitică, prin care elementele anti-creştine sunt ridicate la o inrîurire hotărîtoaro in societatea noastră. Om cuprins de duhul blândeţi, capul nostru bisericesc e prea slab spre a se putea susţine faţa cu un guvern atotputernic, pentru care şi autoritatea bisericească nu este. decăt uu mijloc de măiiţinere la putere. Am dori dar să remăie iu ţară impresia., că nu liien relua noastră bisericească e vinovată dc stricăciunea intrată in biserică ; vinovaţi sunt aceia, care abusează de spiritul ingă-iluitor al capului nostru bisericesc şi fac presiune asupra episcopatului : pe aceştia trebue să-i osândim, de la aceştia trebue să ne depărtăm, dacă voim ca sfântă să remăie intre noi legea părinţilor noştri şi legătura incheiată intre denşii. Nu este eu toate astea mai puţin Scrisorile nefrancate no ge primei Manuscrisele oelmprlmate ge ard. adevărat, eă Episcopatul nu este numai cărma bisericii, ei tot odată şi apărarea ei. înaintea lui Dumnezeu şi-a generaţiilor viitoare capul nostru bisericesc este răspunzSter de soarta bisericii noastre. II rugăm dar eu toată stăruinţa să frângă armele, pe care feţele noastre bisericeşti mai slabe de fulger le-au pus in mâna vrăjmaşilor bisericii, încredinţat fiind, că sprijinul, pe care zădarnic il va căuta la amicii săi politici, il va găsi la noi şi la milioanele de Români, care tot mai ţin ăncă la legea lor strămoşească. Odinioară, cănd ţara era in primejdie, mitropoliţii noştri, păstori a-deveraţi, se identificau cu turma lor, şi mulţi au căzut jertfă zelului lor celui bun : astăzi biserica ea ănsa-şi se află in primejdie. ŞTIRI TELEGRAFICE Roma, 18 Maiu. — Ducele (lo Aosta, insărcinat d’a reprezenta pe regele Hura-bert la încoronarea Ţarului, pleacă mâine la Petersburg. Ducele, călătorind incognito, nu se va opri la Viena decăt in timp căt vor sta cele două trenuri. Constantinopol, 19 maiu.—Să asigură eă Rustem paşa va £i numit ambasador la Roma. Poarta a notificat Ambasadelor deciziu-noa sa de a insărcina un vameş in fie-ea-re biurou postai străin, care funcţionează la Constantinopol, spre a impedica plecarea sau primirea objoctelor do valoare supuse unui drept de vamă. Poaita a notificat asemenea Puterilor ale căror tarife vamale sint expirate că drepţii do vamă asupra iinportaţiimilor vor fi de aici inaite percepute „advalorem" pe cursu de 8 la 100. Paris, 19 Maiu. — Journal Des Debuts constatând strălucita isbăndă electorala a cabinetului roman, recunoaşte că rivalităţile partidelor şi disloeafia parlamentară făcuse trebuincioasă revizuirea Constituţiei. Acest ziar adaogă : Ameninţata de odata do Austria şi Turcia, izolată in nişte state slavo din Balcani, România nu poate evita numeroasele prim. jdii ce o inconjura de căt eu condiţia ca să r.-ducă la strictul minimum luptele parlamentaro şi de a da un ajutor devotat cabinetului I. Brătiauu. (Iată o a-preţiore care va unge la inimă pe patrioţi. N. R.) Taris, 19 Maiu.—Convenţia statului cu compania diumurilor de fier JParis-Lyon-Meditorana, s’a semnat azi. D. Tricou, ministru plenipotenţiar al Franţei in Japonia, este numit in aceiaşi calitate la Pe tir in locul d-lui Bouzde rechemat. Viena, 19 Maiu —Ziarul Wiener Abeml-post declara că ştirile date de unele ziare că guvernatori Galiţiei, Boemiei, şi Mora-vioi şi-au dat dimisia, sunt cu totul lipsite de temeiu. Pesta, 19 Maiu. -- Spanka a mărturisit că a omorât pe prezidentul Majlath: I n f’ornitiŢ i ii n i D. Gonişi, prezident de secţie la curtea dc casaţi»ne, se zice căşi va da deinisiuiiea. Cu aceasta ocaziunc, d. Predescu, prezident la curtea do apel, va trece membru la casaţie. TIMPUL Mai mulţi deputată şi senatorii guvernamentali s'au inteles s’aleagă pe d. C. A. Rosetti prezident al camerei şi pe d. Dimitrie (iliica prezident al senatului, daca cumva nu refuza mandatul ce ’i-a dat stăpânirea. Procesul intentat prefectului de Co-vurlui C. Cerchez şi subalternilor sei, c.e crea să se judece s&mbătă la tribunalul din Galaţi s’a amCnat la 31 ale curentei, procedura ne tiind in- institutului „Maternitatea" in noua con-strucţiune do lângă spitalul Filantropia. bătăuşi poliţieneşti deplinită. CRONICA Delegaţii jud delor şi ai comunelor, tri ■ mişi sa ia parte la serbarea de la 10 Mai, au sosit in capitala. S'a acordat medalia „Bene-merenti clasa I d. B. C. Mainieri pentru importantele sale opere literare, şi medalia el. II d. Severino Attilli pentru lucrările sale poetice. Uu concurs general se va ţine la 1 Septemvrie viitor iutro membri sucursalelor societăţii cooperative. Camera de punere supt acuzaţiune a respins cererea de liberare pe garanţie a d- Se spune „Vocei Covurluiului" din Galaţi că din cei 6 gardişti poliţieneşti cari au fost deghisaţi şi im-brăcaţi civil şi cari bateau pe alegători in ziua de 24 Aprilie, numai la doui s'ti putut descoperi numele şi pronumele, şi aceasta cu mare greutate Unul se numeşte Costache Popovici, iar celal’alt Costache Po-pescu, cari in tot timpul de alegeri se schimbau in haine de douC sau trei ori pe zi şi s’au servit cu următoarele nume şi pronume : Gheor-ghe Ivan, Nac Simionescu, Costache Ionescu, Gheorghe Popescu, Costache Popescu. pute. Care este causa V Lipsă de îngrijire" lipsa de prevedere a tri-telor consecinţe ce Din Districte EDILII NOŞTRI căldurile ar aduce . indiferinţa absolută mai cu scamă a edililor noştri, îngropaţi in mormane de funcţiuni. Se ştie că uua din căuşele ce contribue a scurta durata vieţii, este marea popula-ţiune a oraşelor. Mortalitatea este mai întinsă in oraşele mari. La Viena. la Berlin, la Furiş, fu. Londra şi la Amsterdam, unde edilii işi fte un cult din ingrijirea a tot ce este relativ Ia curăţenia oraşului, cu toate acestea la 20 sau la 28 de individe moare unu, pe când prin sate nu moare de căt unu la 80 sau la 40. Au este numai umiditatea a rului sau greutatea lui, ceea ce i face vătămător. ci este animalisatiunea pe care aţâţi oameni restrânşi ’i-o comunică. Abia respirăm de două sau trei ori acelaşi aer şi indată acest pn tios conservator al vieţei se transformă in cea mai vătămătoare otravă. Judece acuma ori şi cine despre ceea ce se mai poate întâmpla cănd avem şi apa in starea in care se află prin absoluta lipsă de ingrijire a prudenţilor noştri edili. Dar ce le pasă d-lor edili când sunt siguri că, chiar dormind, ei pot fi realeşi ! Acei cari ! sunt mai presus, să se gândească că este noastră patrie, | un Dumnezeu in Cer care intr'o zi le va Ast-fel ca şi in muma Roma, avem şi noi edilii noştri, adică acei pere compt de modul cum au îngrijit turma magistraţi însărcinaţi cu ingrijirea a tot co ] ce p s’a incredinţat. se referă la întreţinerea editiciurilor co- lui Arghiropolu. care a tras palme d-lui | mune, la inspecţiunea şi direcţiunea tăi-M. Ferichidi in piaţa teatrului. Motivul gurilor, a drumurilor, la ingrijirea cură-respingorii este că fapta imputată prezintă teniei oraşului ete. Deosebiiea este că, osuare gravitate. ' dacă ne vom arunca privirile in istorie, Vu de mult insă aceeaşi autoritate ju- ] ™m vedea că acum două mii de ani, e-de. atorească a admis liberarea unor pra- dilii Romei aveau mai multă ingrijire de veniţi cari erau implicaţi intr’un fapt mult lucrurile acele necesare vitalităţii poporu- mai grav, ce putea să priciuuiaseă moartea. Se vede insă, că in cumpăna justiţii noastre peliţa unui patriot atârnă mai greu de c-at viaţa unui om : alt-fel uu înţelegem de ce pentru uni mumă, iar pentru alţi ciumă ! Din cauza timpului urât , serbarea Pally-Paper nu se va mai da. Persoanele care poseda bilete sânt rugate a se prezenta la d. Moceanu, peTe drum do teatru, spre a ’şi lua paralele inapoi. Inlista artiştilor, cari au fost Îngăduiţi se expuio oporile lor in Salonul de ăst an al Parisului, figursază şi numele pictorilor noştri Grigorescu, Dim. Mirea, E. Ghica şi al sculptorului Georgescu. D. V adunau, directorul conservatorului, studiază acuma cu elevele sale din azilul Elena-Doamnâ, diferite coruri din operile lui Vagner, cari vor fi esecutate mai târziu in Teatrul Naţional. * I)' -aseară de cănd ploaia continuă. Timpul osto foarte rece : pare a fi zi de toamnă. Se plâng agricultorii ca, din cauza ploilor, au rămas pământurile nelucrate. Mulţi din ei cari n’au făcut mai de loc a-râturi. * Astăsearâ va fi o retragere cu tacle, la care vor lua parte toate muzicele militare din garnizona Bucureşti. Joi, 12 inaiu curent, la orele 10 dimineaţa, se va faee Ia Bucureşti inaugurarea lui, de cât au astăzi edilii oraşului Bucureşti, edilii marei capitale a Regatului României !... Fără ânsă a ne depărta in umbra secolelor şi fără a ne da osteneala să resfoim istoria, să ne aruncăm privirile numai in timpii mai recenţi, adecă aceia de la promulgarea Regulamentului organic, şi vom vedea fără multă greutate, că chiar sub domnia Regulamentului] organic, membrii comunii sau ai sfatului, precum se zicea atunci, aveau mai multă ingrijire de tot ce era necesar binelui obştesc de căt este astăzi, când la comună se varsă aţâţi bani pentru a se plăti ostenelile edililor, iară nu ca atunci câDd cu un mic budget se afla mijloace spre a evita râul, mai cu seamă despre tot ce este relativ la igiena publică. Luând la o parte proasta stare a pavajelor de prin suburbii, chiar şi de prin stradele mai principale, precum este calea Şerban-Vodă, unde edilii noştri nu s’au ocupat de a pune cel puţin petrişi pentru astuparea bortelor, să ne ocupăm pentru mo-msnt de unul din articolii principali vitalităţii : de apă. Fapt vâzut şi pipăit, fapt expus la lumina zilei, şi care nu se poate tăgădui, este că pe toată matca vechii albii a Dăm-boviţii, cât şi pe acea nouă, se aruncă tot felul de murdarii, de necurăţenii, se taie chiar oile in mijlocul oraşului, iar sângele lor se varsă in apa unde sacagii Fi umple sacalele pentru a le vinde publicului.— Ce resultâ din aceasta ? Resultă că acea apă indată ce o pui in putină, se im- FOILETON HARŢII VECHI 1. Desfiinţarea judeţului „Vâlcea“ proiectată la a. 1 Silii. Brătoşanca, Martie, 1883. Scumpul meu prieten ! Intern pitirea a lacul ca, căutând mai zilele trecute prin nişte hărţii vechi, să dau peste un plic, purtând următoarea Însemnare: „Hărţii pentru desfiinţarea judeţului Vâlcea, la leatul 1833.“ Drept vorbind, această notiţă me intrigii foarte mult; eu care m6 măgulesc a cunoaşte mai mult sau mai puţin istoria ţerii mele, ignoram cu totul această imprejurare, care acum cinci-zeci de ani a amerinţat exis-icnţii judeţului meu de predilecţiune Pricepi lesne cu ce grăbire dcsfăcuiu acest venerabil plic şi citind hârtiile ce coprindea, ailaiu că in adevăr acest desmoştenit judeţ a fost un moment amerinţat a avea aceeaşi soartă ca vechiul judeţ „Saac sau „Să-cueni“. Crezmid că nu sunt poate singurul care să nu cunosc această faşă istorică a numitului judeţ, me otă-rîiu a 'ţi comunica actele privitoare a această afacere, cu atât mai mult cu căt ele prezintă, pe lângă interesul istoric, un interes totatăt de puternic in privinţa istoriei literaturii noastre. Urăndu-ţi dar răbdare să citeşti proza oficială a părinţilor noştrii acum cinci-zeci de ani, remăn al teu prieten Gil. I. Vochilimea dată de locuitorii o-raşulni Râmnic şi judeţul Vâlcea domnului Stolnicului lancR Eahovari, deputatul judeţului, spre a merge la Bucureşti şi a stărui să nu se des-liiuţezo judeţul Vâlcea.“ Stricăciuni prin ploi.—Ploile căzute la ju- deţul Vaslui, in cursul lunei Aprilie espi-rat, au eausat următoarele stricăciuni : au mişcat din loc ca 320 fălci pământ al locuitorilor din cătunul Rafaila şi Bnda, ne mai putându-se face pe el semănături, şi au distrus 45 de case ale locuitorilor diu vatra satului Raf.iila şi Buda, dinpreuiiâ cu 70 fălci pământ arabil. In cătunul Răcea, pendinte de comuna Tungujei, s'a scufundat pământul pe care se aflau 7 vii ale locuitorilor, unele in mărime de un pogon şi altele de câtâ unu şi jumătate pogoane osebit de 10 falei loc semănat şi au distrus 10 case cu grădinile şi livedele lor. In cătunul Jigoreni, pendinte de comuna Ţibâ-reşti, sau distrus 4o fălci imaş locuitorilor. La cătunul Glodeni, s au distrus 14 fălci imaş al domnului Petre Carp şi 3 case ale locuitorilor. Drumul mare ce merge spre Glodeni s'a distrus cu totul, şi ne mai putând li practicabil, s’a luat măsuri pentru facerea unui alt drum de comunicaţie prin satul Jigoreni. ACTE OFICIALE ~ Consiliul judeţului Covurluiu estâ autori-sat ca in actuala sesiune extraordinară să se ocupe şi cu obiectele următoare : aj Să destineze fondurile din cari să se plătească chiria localurilor companiilor do dorobanţi inJiinţaie din nou ; b) Să numească pe directorul şcoalei de mesene din acel judeţ. Sunt numiţi : Domnu Teodor Papastinopolu, ajutor interpret la administraţia plăşei Silist.ra-Nouă din judeţul Constanţa, in locul vacant. Domnu Alexandru Iacovescu comisar clasa II pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, in locul vacant. Domnu Vasile Teodoriui, actualul regis-trator-arhivar de la poliţia oraşului Tul cea, judeţul Tuleea, comisar poliţienesc la oraşul Sulina din acelaşi judeţ, in locul domnului Georgescu. Domnu M. Vasiliu comisar poliţienosc la gara Târgu-Adjud, judeţul Putna, in locul domnului A. Popa demisionat. Domnii G. I. Zlatcscu şi C. Davideseu, foşti stipendişti ai acestui minister şi absolvenţi ai şcoalei politechnice din Ziirich, se admit in corpul de ingineri-civili ai ministerului la gradul de ingineri ordinari clasa III, cu plata din funcţiunile in cari sunt numiţi la personalul studiilor şi construc-ţiunilor de căi ferate. Domnu Aurelian Mănescu, absolvent al facultâţei de ştiinţe din Bucureşti etc., s’a numit la şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti, in postul vacant de repetitor de cursuri. Ploi.— In ziua de 25 Aprilie 1883, a căzut pe întinderea comunei Doagele din judeţul Vaslui, o ploae torenţială amestecată cu piatră, timp de 2 ore şi jumătate in care interval un bou a fost lovit do trăsnet rămăind mort pe loc şi s’a aprins uu şopron al locuitorului Vasile Bunducu din a-coa comună. Miserii provinciale.—Multe lipsesc oraşului Fălticeni, cum arată „Gaz ta de Fălticeni". Reproducem pomelnicul lor, doară cei in dropt vor simţi milă de contribuabili şi ’şi vor repara uitarea de până acum. „Ne lipsesc, spune numita foaie, strade bine pavate, ceea ce se simte mai mult de cât ori ce. Intr’o ţară care se pretinde ci-vilisată, un oraş ca Fălticeni nu poate să se numească oraş. Să fi expus a rămânea in mijţocul stradei in glod, a ’şi frânge caii picioarele pe la podeţele sparte, să intre apa in casele oamenilor din cauza lipsei de şanţuri, nu este ertat. „Nu mai vorbim de localuri, căci primăria are nevoie de uu local; politia, şcoa-lele reclamă imperios localuri spaţioase şi sănătoase. „Corpul pompierilor are nevoe afară de murirea numărului de oameni şi de instrumente, căci cele de astăzi au ajuns intr'o stare deplorabilă. „Avem câte-va cişmele, dar diu cauză că oalele priu cari se aduce apa sunt stricate, căci la noi apa se aduce prin oale de lut ca in timpurile primitive, de aceea de multe ori lipsa apei se simţeşte, căci devine un licuid glodoros; şi dacă nu ar fi fântânile particularilor, poate am fi nevoiţi să aducem apa ciue ştie de pe unde. „Iluminatul oraşului de asemenea lasă multe de dorit. „Trebuinţa unei hale şi a unei pieţe am discutat’o prin această ioae. „Să nu uităm că miserniţa a ajuns un adevărat local de in facţiune, şi ar trebui să se ieie grabnice măsuri spre a nu fi expuşi la cine ştie ce boale. „Am dori ca consiliul nostru de higiena să se ocupe de aceste chestiuni, căci alt-fel exis'euta lui nu mai are nici ţiune. Cadavre pe apă —Vineri s’d prjD vadul sacalelor din Galaţi cadavrul individ inecat ; el era deja descoi După haine r-'a putut constata că era nui individ din Serdaru. care s’a înec cum câte-va zile. In zioa de 24 Aprilie, in un lac ci din cărămidâria Badalanului, de lân^ă la(i s’a găsit plutind pe apă cadavrul mărului Autou Grăiţi. Caşul a fost i nicat de d-nii Sotroneo Ionescu şi Aai covici sub-comisanilui Costachi Fukţ comisarului comunal N. Balaban. La a ta numiţii funcţionari au râşpune că c nu se ocupă de cei inecaţi, ci cu cei mai ales la alegere. I Accident.—La gara No. 8 in spre O uu om a fost prins Vineri intre doiA goane ce v-neau unul asupra altuia 1 fost strivit. Grimă ? ?—In despărţirea III din laţi in o grădină, s a desgropat de i| căni cadavrul unui copil mic. Faptul a denunţat sub-comisirului Corvin ! nu ţ-dacă s'a luat veri o măsură. II Bal, Bugetul districtului Iaşi. _ darea de seamă a prefecturei le, budgetul comunelor urbane şi le din districtul Iaşi, dă următorul sultat: Pentru 15 comune din plasa inclusiv Tărgul-friimos 414,827 lei 32, la venituri, şi 406,994 lei 27, la cheltueli. Pentru 8 comune din plasa Bramşi 99,250 lei 53, la venituri şi 96,946 lei 07, la cheltueli. Pentru 10 comuni din plasa Turia 147,933 lei 30, la venituri, şi 144,931 lei 70, la cheltueli. Pentru 5 comuni din Plasa 79,864 lei 95, la venituri, şi: 78,649 lei 25, la cheltueli. Pentru 5 comuni din plasa Codru 81,673 lei 61, la venituri ; şi 80,734 lei 12, la cheltueli. Urba Iaşi are : 1,287,907 lei 20, Ia venituri şi 2,369,530 lei 25, la clieltuoli. Total general : 2,111,056 lei 81, venituri şi 3,177,786 lei 26, bani cheltueli. llillH itişţ Stavr. Şcoala de telegrafie caro soinfiinţaje Iaşi, după ce a funcţionat un singur an,J fost desliiinţatâ spune „Curierul B.,“ râmi numai şcoalajdin Bucureşti. Nui nţelegeiu za acestei desfiinţări, mai ules că şcu a dat resultate mai frumoase de cât ar putut aştepta cineva, pregătind, in iuti an, 12 eleve telegrafiste care funeţones foarte regulat pe la diferite birouri. Ruj pe onor. direcţiune generală a telegrafe] si poştelor să reînfiinţeze şcoala de teh fie din Iaşi, asigurând prin asta o ex1: ţa onorabilă la un mare uurnâr de fetS mâne cărora mijloacele şi împrejurărilor le permit a urma cursurile şcoalei de t^ grafie ind Bucureşti. Chiar in numeral | cut am dat o listă de numele elevelcr din şcoala do telegrafie din Bucureşti. iltnti jii Cu mare obidă, inţclegend că i-nalta stăpânire după chibzuirca ce au făcut, au otărăt a desfiinţa judeţul acesta Vâlcea şi a ne alătura cu împărţirea de alte invecinate judeţe, pentru care vezcml că eu aceasta ni se aduce o marc dcagliinare şi smăcinarc de a ne trepăda. prin locuri depărtate de judeţul acesta, la intemplări de veri-ce prigoniri, atât, nouă orăşenilor Kâmniceni, căt şi tu-t.ulor celor-alţi locuitori, am rugat pe D. Stolnicii Ioan Lahovari, ca un deputat ce este al judeţului acesta, in-suşi Domnia Sa să meargă la Bucureşti a se arăta către inalta, -stăpânire cu rugăciune diu parte-no de a mijloci ca cu milostivire privind stăpânirea asupra plângerilor noastre să ’şi întoarcă această otărăre şi pentru că poate să tacă trebuinţa ori de vre-o jalbă către Escelcnţia Sa D. deplin împuternicitul prezident al divanurilor principaturi-lor Moldovii şi Valahii, ori către cinstitul Sfat administrativ, sau şi vr'o scrisoare particulară către vre-un bocr de ai ţerii noastre, tot cu asemenea rugăciuni prin acest al nostru înscris el împuternicim că este slobod din pavte-ne la această lucrare a ne iscăli d-sa pe lieş-carc, spre a mijloci i nlîin pi narea nedosfi i nţări i; şi spre temeiul crcdinţii inşi-no ne iscălim in josul aceslui înscris. 1883, august 10. (Semnaţi) Nifou, ieonomul sfintei Episcopii Rîmnicu—A tecii Bujoreanu. motiehiicer — Alexandru Diculcscu, sluger— Oonstandin Borăneseu, pitar—vel vistier Iordachc Olânescu— Georghe Bucşăncscu—g. logofăt Ior-da-cheGapeleaitu—Nicat Diculcscu. sin sluger—biv ceauş Gliiţă Capolcauu— biv polcovnic Ioan Bnncscu— Geor-ge sin serdaru Niea Vlădcscu —biv polcovnic Pctr.iche Olănescu— Milia-lialaclte lovipale — Nicolae Lipovcanu biv polcovnic—Teodosie Ghica—Ge vel vistier Nicolae Giulescu—Constaij din Laţcu—Nicolae Laţcu—Zisu pa State—Stegarul Mihalachc—Aloi Hriseseu —Mihalache Oromolu—'ţs ceauş Sterie—Moise Raculcscu—C/, 99 '|, 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- 5o/n , Mon ici pale .... 86'/v 871/. 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 225--- 23'- 5oto Scrisuri funciare rurale. . . 921/2 93- 7oio ., Scrisuri Rurale . 1043|t 105 '| 5o;o Scrisuri fondare urbane . . 89»!, 90ii|2 fiojo , , , 993S 100' . 10|0 . . » 103a/4 104'|2 Irnpr. cu prime line. (20 1 b.) 31V 32'|, Acţii Răncei Naţionale Române2501 H15 1425 > > Soc. cred. mul). rom. 2501. 231 --- 233- > » » llom. de construcţii 5001. 530- 532- » > » de Asig. Dauiă-Rom 300 1. 380--- 382- » » » > > Naţionale 200 l. 236- 238 Diverse Aur contra argint. . . . l?/8 2 '(8 » * Bilete de Banque . . 1VS 2 >.|R Fiorini valoare Austriacă. . 211'|5 2.12'ij Mărci germane. . . . 1 23 1.25- Bancnote francese. ... . 99’li 100'/, BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţa, Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. Subscriitorii din judeţele unde Banca ti’are sucursale sunt rugaţi a trimite banii direct administraţimiei din Bn-•eureşti, str. Colţei No. 21. Reeepisele se vor libera şi trimite in provincie imediat după primirea banilor. SRe aminteşte tot odată d-ior ac-tioiaari cari sunt in intărzicre cu primul versămSnt că sunt rugaţi a ’l efectua căt mai neintărziat; comitetul avetid necesitate d’a încheia comp-turiie sale. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind fimpul asigurărilor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori a-snpra marei importanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d’odată că ani inzestrat pe agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea şi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a, decis de a menţine ca iu anul trecut participarea asiguraţilor cu L7n/o Iu câştigul net, ce va resulta din atacurile de grindină din ţară. Aduceri i această la cunoştinţa domnilor «exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, dupe ce s au pufăit convinge in tuiul trecut de stric-iteţn şi lealitatea cu caro. iie-um împlinit obligaţiunile luate, ne vor a-eorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biuroui Di-rectiunei noastre strada Ga rol J No. J) şi la Agenţia noastră pn-inc.ip>ahl pientru Districtul Ilfov, Calea Victoriei No. 23. Direcţiun ea Generală Souiotatea Olimpică Romană GRADINA ELDORADO A VIN Toţi d-nii membrii acestei Societăţi | sunt ru’gaţi a-Şi procura biletul de 1 liberă iu.tr;irc la exerciţiile olimpice cari Cp niccrcpii av°catsa a1"' ■ U. UluuLuUU lat iu Strada Luterană No. 9. D-nu Doctor Boicescu s’a mulat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). Rotilele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ra I- BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondai1 in Viena in clinicele Iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consiiltaţiiini de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei.) DE ÎNCHIRIAT un salon frumos molii lat cu came- dormit Strada Pielii Amzei No. 6. MEDIO SI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris' Consnltaţiuni de. la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. fi. ESP0SITIUNEA AMAN este deschisă in toate zilele de la 10 4 ore in Curtea Bisericei Sta- vropoleos. Devenzare sau de ln- uhlPIiif 11,1 hvndft (fâneatâ pe moşia UIIH ltU Fundeui (Golenlina) vis-a-vis de Zahanaoa cu uă intindero de 100 stân-geni lafadă si uă casă; se poate face şi o fabrica Doritorii so pot adresa la D nu A. Iehalsky iu stiada Inocenţii No. 5 bi Farrnt lassij, Itacnuii 10'i, firida Richelieu, in /*ari« . In ifu- **i/, f-Vieoi'itv. /fonia,- Hucumci. Rimtorfer, Zurncr, Theil; Calai:, Ta şaSC/i i. I 1 :■ i /vKf.oeie/i; R/VU 1, f*idralt «, A uifmcn't (raj, jC.l, /' Pohl; Plojealt, Bcliuller; 1 ta, Iad. trcUner, şt m tute farmaciile. MALADII Vindecare CONTAGIOSE sicurâ. şi rapide CAP81 LELE-MOTUBS Vpprobate dc Academia do Medicină sunt remediul «el mai efficace contra acestor maladii. 40 anm de successe necurmatele au dat u& immensâ reputatiunc si au dat nascerc ia uă naulpma de contrafaceri de can trebue a se pUl, I _ Adeveratelecapsule-mothesportpeetiquettătimbrul in albastru al Statului Francez ca garanţie a mareei n6stre de fabrică, şi aunt închise în cutii de uâ formă specială al căror model redus'l dăm mai rios. . ... , T . .r IVIIMHITIM . — N j irebuesepriimite dec&t r r f’larmagete. » îl MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER - sIjntcelemai BUNE DIN LUME^S premiale cu 15Q ^edaUe prifno PARIS 1 8 Medailâ de aur II li II u II II rate lunare Gar&nţâ sigură dală inscris. „ o- .. SINGER C § punrlă marco Marina de rusul new-york. de sus a • ,ut Fabncci. c. NED)LLNGER,A£enl ^enerrl !! r? * oc *< x u~ ■—> r— «s. -r * £ - = _ V. _ •J ^ S — t s « fr S C: > •< “ & D _ 7 3 < o£ j. -- .. < ^ S5 S5 - < z ■< s ~ — O CCi Li 5 r* f- £ 5^0 r- îra; ir. o te - CO ~ ® — = Su ’u *£ Lentrii fa sonul dc Pnmă-vara şi vară am primit din prnn noastră fabricatinne din Kuropa unimeus asortiment de Haine pcj Bărbaţi şi liacţi. din stofele cele mai moderne confecţionate d] noile Juiirnale. dcos birc rceomamlftiu Lele mai moderne Pardesiul i de Cooiiniu şi Marna gros-VI Costume cu şi fără, talie du Diagonal, Şcveot, Camgarn şi refiot gi vert. Redingot şi Gilct după noul Journal, Pantaloni nouvenute, etc. e, Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul dc Mode. PETIIACHE IOAIS Mitre magasin de coloniale, comestibile si delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A sosit pentru sesomil de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelei brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Itrie, Camembert. Pi du Salut, Mont «l’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Creftw de lloliinde, Stilton, Crema Ilegală ele. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găseă. Diferite mi limite, de lhurbuni, Hiel. Aal-Fiscb. Aa'-Fiscli eu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostnndaşi Constantinopol. Icre pr«| pete. moi şi tescuite ue morun; icre de chelal. păstrăvi afumaţi si t felul de pe,ci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri cliinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cij mai renumite fabrici străine In cui Sud soscsce peşte proaspăt de Conslanlinopol. Tot Ia acest magasiii se află de vănzaro cu ocaua vin roşu şi alb maniate superioară. Preţuri foarte moderate car’i desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să vishezo acest magasin,[va rămăne pe dejB satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitatea mârfei dar şi de un serviciu prompt onest. p L A JLG-A. SIZbTTJHL l)K ICOLONIALI'] SI DKLICATi'lSl£ D. fi. MOCIAK VIS-Ă-VIS DM THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilithi, şi onor. public că pc lângă articolele necesari la inenagiul casei, au importat dc Iu cele mai bune case următoarele licuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset do Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique Banane do laAiayomi Benedictin Bitter de ('bina antifebric. Bil.er din via Providenzei anti Coleric. Cliartreiiz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec. do la Timaml Foekin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vieux, Cognac fin’ cbampagno. din Cogmie. Liqueruri tot, felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Maslică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Kimni şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ţ>I INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, lspagnc, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Deal» mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. r>., w n nmnivii Cu stimă, D. G. MOCIANU. Tipografia N. Mtulescu, sala Ihcalrului Mo&scL i