KjniNECA 8 MAIU 1883 ABONAMENTELE J- t««tS î»ra' Pe an ■ • y pe 6 luni. | , pe S Innî, Citrein&tate pe an . 40 Iei 22 lei 12 le! 60 leî ttintale ee priimeee la Administraţie. : 4&pitalfi 10 bani nnm&rn districte 15 bani nnm&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII liiuia 30 litc-re pi- pi IV. 80 I(lena pag. III. I 20 Keclpme pa* [II . . .1 50 » » II .... 2 50 iHBnţnrile ţi inserţiile se primeso Bucureşti, la Administraţia ziarnlni i> Tlenn, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate na se primei Manuscrisele neimprimate se ard. ] Bucureşti, 7 Maiu 1883 iţi proverbul „până să geamă scărţăie carul. “ aşilor, cari fac toate neomeniele, bat şi ucid in alegeri, cari au fâ- i curgă săngele la Galaţi, cari au cimol de păcate şi de crime, le uiv abus din partea oposiţiunii iitele ei şi calificarea ce dă fap-lor. vrea dumnealor să sugrume fă-auzi ţipetele victimei in secunda ea poate resufla ; ar vrea să de moarte şi Naţiunea să tacă jidat ; ar vrea să predeze ţara şi i-i aprinză şi lumănarc la bise-; ar vrea să fim nesimţitori in şi de urgia birurilor, pe cari le porit şi le sporesc pe tot moţul, şi de umilinţele şi trădările eselor Statului, ce le sevîrşesc nea mai de spăimăntat perverti «vestea turcului: „ţi-am măncat acum să dai ceva pentru osto-îi dinţilor!“ sta e tesa Românului de astăzi. 1 calitatea lui de impostor, luănd pasaj dintr’un articul al Ti»i-n de la 23 martie trecut, si nbinăndu-1 cu unele cuvinte de baţi cari umblă fără căpătăiu din ră ’n tabără, vrănd poate să-şi oeze ast-fel nestatornicia lor in cipie,-ne acusă el de calomniă iea-credinţă. 'fu vom căuta aproposito de care lune, principele Grigorie Sturdza de pcratică memoriă, a pronunţat nte in Senat cari atribue Oposi- ii intenţiuni calomniatoare ; dar, ţnd socoteală numai de condiţiu- alegerii domniei-sale Ia colegiul jenatorial din Iaşi; ţinănd soco-5 că de astă-dată, declarat revi-ist, n’a putut fi ales de căt sub urirea violentă a guvernului, de lealitatea domniei-sale nu s’a zat, pe cănd d. Dumitru Brătia-fratele primului-ministru, a asii t cu oroare un mandat dat lui asemenea umilitoare condiţiuni ; ind zicem, socoteală de această a-rre, ne explicăm spiritul care a jat principelui asemenea cuvinte, ui situaţiunea nenorocită in care pus principele Grigorie Sturdza, î o cruzime din partea d-lor Ro-* 5 -Brătianu a-1 cita spre a pune î videnţă ast-fel cum cuvintele prin-flui erau preludiul capitulării sale intea atot-potentului regim. 5ău la inimă este capul Roşiilor î felul acesta şi fără să poată nge la resultatul dorit, acela a-(t de a ne pune pe noi Conservai in contradicţie cu noi inşi-ne, incorecţi in procedările noastre, pâ nu vină Romanul, după ce a itit să incovoae la sacul său cu fiinţe căte un grumaz mai slab; •e ce, prin urmare, a smuls parii lui Conservator câte un individ, i să ne intoarcă noă cuvintele a-ua. Am declarat’o şi o repetăm : suntem solidari de căt de noi in-tflie. Căt pentru renegaţi, zănatici, sau vagabonzi, cari caută din loe in loc oazis fantasiei lor politice, nu avem nici o răspundere. Pretinde organul Roşilor să probeze nelealitatea Oposiţiunii, şi in special a Conservatorilor ; pretinde incă a ne confunda pe noi cu mărturiri ale noastre proprii? Să ne citeze atunci cuvinte, nu de ale celor ce au capitulat înaintea d-lor Rosetti şi Brătianu, ci de ale acelor stâlpi tari, cari compun edificiul principielor conservatoare, ne clătiţi de nici-o intemperia politică, şi cari dau pept cu statornicie adversarilor credinţelor lor. Cuvintele acestora sunt obligatoare pentru noi. Iar intr’alt-fel, că Prinţul Grigorie Sturza a luat iniţiativa şi a semnat faimoasa petiţiune de la Iaşi, că apoi a înfiinţat Democraţia Naţională pe care a sfârşit ’o, cum zicea nemuritorul Heliade ca ţiganul pe fu... \i\...ga ; că acum in fine este revisionist ales din graţia guvernului ; toate acestea sunt numai schimbări la faţă individuali. Dar zice Romanul: iată-vă şi mărturiri făcute prin chiar organul conservator Timpui, şi reproduce următoarele pasagie din numărul nostru de la 24 martie 1883 : » Vne ori, oameni de o esemplară hună credinţă şi patrioţi cum se cuvine ne zic din convingere : ,Ce folos au luptele aceste intre partitei „De ce nu incetează o datai „De ce Romanii nu-şi dau mana spre a asicura prosperitatea ţerii lor ? „Altora, le vine a ne zice se moderăm expresiunile pe care le adresăm acestor oameni ; ni s’arceresă fim mai inmănuşaţi...,, Şi aci se opreşte impostorul spre a profita cu succes de cuvintele diplomatului frances': „dă-mi două ren-duri din scrierea ori-cui şi ţi ’l tră-mit la spânzurătoare." De ce aţi lăsat insă urmarea ? De ce nu bine-voeşte a explica Romanul cum au intrat frasele de mai sus in cadrul articolului nostru din 23 martie ? Pentru că este, precum ăl cunoaştem toţi, neleal, neconsciinţios, sfruntat. Ou toate că, remarcăm in treacăt, nici chiar din această reproducere simplă nu resultă ceea ce pretinde organul imposturei a proba, că adică ar fi cineva in partidul conservator, in ideea că se calomniază roşii, ci numai aceea că ar dori unii un limbaj mai moderat, dupe temperamentul lor; să implinim insă golul cu ceea ce urmează in zisul număr al Timpului, ca să poată pricepe lectorul că noi am pus obiecţiu-nile numai a doi-trei visători de bună-credinţă, spre a le combate, şi a le combate cu realitatea văzută şi simţită a lucrurilor. Iată dar împlinite frasele de mai sus cu ceea ce nu-i da măna să reproducă sprijinitorul lor: Une-ori oameni de-o exemplarii bună-credinţă şi patrioţi cum se cuvine ne zic din convingere : „Ce folos au luptele aces-„te politice intre partide ? De ce nu ’nce-„teaza o data '? De ce Romanii nu-şi dau „mâna pentru a asigura prosperitatoa ţerii „lor ?“ Sinceri or fi asemenea oameni, pătrunzători nu sunt. Apoi oare cu oameni politici avem noi a face ? Stupidul de Serurie, gheşeftarul Carada, pai alitieul şi ramolitul Cariagdis, Gamardinorul Cliiriţopol sunt oameni politici ? Apoi oare -lupte politice sunt cele de la noi ? Politică e ca o cioclovina ea actualul redactor de la Romanul, comun, ignorant şi impertinent, cu patru clase primare, din nimic, adeca din coatQrgoale a poliţiei din Iaşi şi din vivandierâ a regimentului de muşchetari, ajunge rescumpârător de drumuri de fier şi milionar ? Politică e cu linia Cernavoda-Ghiustenge, care -s’a plătit bob-numărat c’un preţ intreit de ceea ce făcea, de s’au inţolit o sumă de golani roşii ? Politica este spoRarea sistematică pe care-o practică această plebe nesăţioasă de şapte ani de zile, fără ca sa se afle in ţara asta un procuror, un judecător de instrucţie care să pue măna in piept acestor oameni de nimic, să-i intrebe de unde s’au îmbogăţit ? Aceasta nu mai e politică , e pur şi simplu lupta a o mănă de oameni in contra unor bande fără trecut, şi pudoare, fără scrupul, cari s’au constituit in guvern şi parlament. Altora iar le vino a ne zice să moderăm espresiuniie pe cari le adresăm acestor ea-meni ; ni s’ar cere să fim mai immănuşaţi faţă cu cefele groase de sceleraţi, bune numai să le pipăe măna călăului. Pare că această tagmă de oameni pricepe cuvânt bun şi creştinesc, pare c’ar fi capabilă a înţelege exact un adevăr căt de simplu. Incapabilă de adevăr, incapabilă de-o scăntee de onestitate şi de desinteresare, numai dăndu-i cu boldul ca bivolilor, această carne cu ochi, neruşinata şi nesimţitoare, mai e in stare a da urme de pricepere ? Acest exordiu ni s’a părut necesar pentru a indica cititorilor noua tentativă de spoliare a acestor oameni. Aci se vede este un exordiu, o pregătire a lectorului in privinţa caracterului indivizilor ce avem a-i combate. Căt pentru obiecţiunea că sunt calomniaţi, aceasta, ca să o probeze, cată să vină organul Roşiilor să pre-ciseze caşul anume şi cu propriele noastre cuvinte, insă despre aceasta ii sfidăm să o poată face vre-odată. Consecinţele alegerilor Guvernul a triumfat, ori mai bine, precum s’a zis intrebuinţăndu-se o formulă care resurna admirabil resultatul alegerilor, succesul material e al guvernului, succesul moral al opoziţiei. Cum s’a dobândit <5nsS acest pretins succes? Guvernul a obţinut majorităţile de care dispune astăzi prin mijloacele colo mai murdare, prin influenţe pe cari singur acest guvern era destul de indrăsneţ ca să le pue in joc, prin infamii nemaipomenite, prin nişte alegeri cari sunt o adevărată lovitură de stat. In adevăr iacă cczico „Naţiunea", ziarul prea stimabilului d. Di mi trie Brătianu despre o revisuire ce s’ar face de asemenea camere „cari nu sunt oxpresiunea liberă a ţării : „O asemenea revisuire, zice Naţiunea, devine o lovitură de stat acoperită prin forme constituţionale, o violentare o conştiinţei naţionale care ^poate provoca o rcacţiune. periculoasă „contra liberalismului adevtral, “ Astăzi, cănd guvernul a ajuns la ast-fel de mijloace, noi privim ea o datorie de-a ne adresa puternicilor zilei şi de-a le spune: „Luaţi istoria in mănă şi veţi vedea unde au ajuns in toate ţările şi in toate timpurile guvernele cari au recurs la asemenea mijloace, guvernele cari au violentat conştiinţa naţională. Vom avea tot odată indrăsneala de-a pune sub ochii Regelui un pasaj extras dintr’un mare istoric francez şi ne vom permite a atrage a-supră’i atenţiunea Maiestăţii Sale. ^Iacă ce spune Duvergier d'Haurannc in admirabila sa operă asupra regimului parlamentar : „Ce nu pricep este ideea ciudată „de-a se da unui popor libertatea a-„Iegerilor, libertatea tribunei, libertatea „presei, cu condiţia ănsă că el nu se va „servi de dănsa ; ce nu pricep este ca „să se dea forma şi atributele guvernului parlamentar fără a se da „substanţa . . . Nobilelor agitaţiuni „ale guvernelor libere se poate prefera „regularitatea mecanică şi liniştea „exterioară a guvernelor absolute şi se „poate crede că luptele electorale, „desbaterile parlamentare, discuţiunea „prin presă au mai multe neajunsuri „ de căt foloase şi că popoarele „nu pot face mai bine de căt de-a „incredinţa unui singur om destine-„le lor. Dar a spune unui popor că „işi va numi representanţi; că aceştia „vor discuta liber afacerile sale, că „ei se vor rosti asupra oamenilor şi „asupra lucrurilor, dar că in sferşit „părerea lor nu va putea triumfa, „aceasta este a da fără, nici o , îndoială semnalul revoluţiuni-„lor. — Pentru moment ănsă guvernul işi are majorităţile asigurate in ambele corpuri legiuitoare. Cu aceste camere servile, născute din nişte alegeri cari au fost o lovitură de stat abia deghizată, d. Brătianu are ăncă două crime de comis, două cri me cari vor încorona opera sa şi cari vor fi ultimele acte ale domniei sale. Aceste două infamii sunt: I. cedarea Dunării de către nişte camere sex’vile cari nu sunt espresi-unea fidelă a ţării ; II. revisuirea Constituţiei, făcută de nişte corpuri legiuitoare numite, iar nu alese : adecă sfărâmarea legei celei mai sfinte care-o avem, de cătră nişte mâini nelegiuite. Şi guvernul acesta mai are ăncă pretenţiunea ca, după lovitura de stat din alegeri, după ce va fi comis cu camerele sale servile şi acele două crime, guvernul are pretenţiunea de-a mai păstra in măna sa destinele acestei ţeri; are neruşinarea de-a crede eă in ţara aceasta poate un guvern să comită toate infamiile, poate da Dunărea şi Basarabia, poate să facă lovituri de Stat şi să impă-măntenească pe Ovrei şi să mai ră-măe la cărma ţări. Şi oamenii de la putere, imbătaţi de succesul lor, vor arunca ca o desfidere naţiunii această eternă formulă a guvernelor absolute ce zic : „Popor fă ce voeşti, spune ce-ţi place ; or ce-ai zice şi or ce-ai face, noi dela putere nu no vom duce. “ Dar noi vom răspunde d-Iui Bră-tianu cu cuvintele ce le adresa John Lemoine Mareşalului de Mac-Mahon a doua zi după lovitura de stat de la 16 mai, zicăndu-i : „Ludovic al XVI nu voia să se ducă de la putere, nici Napoleon I nu voia să se ducă, nici Carol X, nici Ludovic Filip, nici Napoleon III." „Nu voiau să se ducă şi cu toate astea toti s’au dus !“ N. F. vŞTIRI TELEGRAFICE Roma, 19 maiu. — Camera a pronunţat eri seara inchiderea discuţiunii generale asupra moţiunii de neincredere in politiea exterioară a cabinetului, moţiune presen-tată de d. Nicotera in cursul discuţiunii. D. Depretis. preşedintele consiliului, vorbind de irredentistul Ragosa, a revendicat pentru stat dreptul de a impodica pe cetăţenii de naţionalitate străină de a turbura ordinea in Italia ; dânsul a adăogat că dacă va fi trebuinţă, va ordona ca să dea pe Ragosa peste graniţă. D. Depretis exprimă speranţa că nu va fi trebuinţă de a face o lege specială contra abusuriior de dreptul de asociaţie şi de reuniune ; el sfârşeşte zicând că nu va mai sta Ia postul sâu dacă va căpâta Im vot larg, desluşit şi care să aprobe politica sa. Berlin, 18 maiu.—Ziarul Balcanul, organ oficios al guvernului din Sofia, a publicat un articol invitând pe Grecia şi Serbia d’a se uni cu Bulgaria spre a opri mersul Austriei spre Salonic şi Constanti-nopol şi chiar pentru a apâra pe Turcia contra năvâlirei Puterilor Germanice. Gazeta Germaniei de Nord răspunde azi la acel articol invitând Principatele Balcanilor a se ocupa mai bine de afacerile lor din. năuntru. Roma, J7 maiu. Camera deputaţilor.— Urmarea interpelării lui Nicotera ; d. Man-cini, ministrul afacerilor străine, demonstrează lipsa de temeiu a acuzaţiunilor că cabinetul a abandonat in politica sa prin-cipiele liberale ale stăngei şi că el, Man-cini, a contrazis prin aceasta politică tot trecutul sâu. „Era revoluţionară odată închisă, zice ministrul, agitările contrarii formei guvernului adoptat nu mai sunt tolerate. Nici o ţară nu e mai liberă de căt italia ; actele guvernului n’au fost neliberale nici nelegale, dar tot-d'auna cu totul conforme legilor noastre. Nici odată vr’o umbră de presiune n’a fost exercitată din străinătate asupra politicei noastre interne. Dacă dreapta voieşte a sprijini Cabinetul să declare că ea aprobă conduita lui. Deja amicii noştri din stănga au zis că aprobă politica miuisterului ; recunoaşte că cabinetul a mărit creditul şi autoritatea ţârii şi asemenea a partidului liberal.... „D. Man-cini ’şi-a terminat discursul recomandând poporului italian d’a aproba politica guvernului sâu şi da resista Ia seducţiunile unui sentimentalism care nu va ţine socoteală de adevăratele interese naţionale. După dânsul vorbesc domnii Bongbi, Nicotera şi Fortis. Urmarea discuţiunii a fost amănată pe măine. Constnntinopol, 18 maiu.—Server-paşa,. şeful ambasadei insărcinată a reprezenta po Sultan la încoronarea Tarului, a plecat ieri la Moscva. Londra, 18 maiu. — Ziarul Standard află că România va răspunde săptâmăna viitoare la nota lordului Granville privitoare la hotăririle conlerinţii Dunării. TIMPUL RARA AVIS ministeriu şi Domnilor alegatori din colegiul al II de Senat din Argeş Domnilor alegători, Vă mulţumesc pentru onoarea ce ’mi ati fdcut numindu-mă representantul d-v. in viitorul Senat. Sunt insă nevoit a nu primi însărcinarea ce aţi bine-voit a'mi pune. Ales in districtul Buzău, acolo unde sunt născut şi crescut, părerea şi votul meu, in gravele desbateri ce se pregătesc, ar fi avut greutatea lor — representant insă al unui judeţ po care nu 1 cunosc ; caro, probabil, tot atăt de puţin mă cunoaşte, aşi fi espus ori sa nu împărtăşesc sentimentele mandan-ţilor mei, ori să tălmăcesc ren opiniunile lor. Datoria mea este deci să'declin mandatul cu care m’aţi onorat de şi nu ’l solicitasem. Nu mai puţin sunt, d-lor alegători, îndatoratul d-v. In acest sentiment vă rog să primiţi încredinţarea devotamentului meu. Ioan Marghiloman 4 Maiu 18S3 Onoare d-lui Marghiloman ! nunţa in contra actualului lăsa lucrurile cum sunt, Toţi aveam ochii ţintiţi asupra Univer sităţii şi aşteinptam decisiunea cu o vie speranţă, căci, cu drept cuvânt ne ziceam aici independenţa nu poate să fie anihilată căci aci residează caractere ferme caro tre bue să deo exemplul cum fie-care trebuo să lucreze faţă cu actele nepatriotice ale guvernanţilor noştri şi faţă cu pericolul ce ne ameninţă pe noi toţi, pe plugar ca şi pe proprietar, pe funcţionar ca şi pe cei cu profesiunile libere. Şi astăzi, avem măngăorea de a constata că nu ne am înşelat in speranţele noastre Colegiul Universitar a vroit să stigmatizeze actele guvernului Brâtianu. a vroit să dovedească că colerriul 'el luminat din Moldova nu inţelege sistemul de guvernare prin corupţie precum il practică ministe-riul actual, şi de aceea a ales de represeo-tant pe membrul Oposiţiunei-U nite din Iaşi, pe d. Alexandru Ctheorghiu. Onoare Universităţii iu decisiunea legerea sa ! — Pactul Social. şi a- In judeţul nostru mai cu deosebire falanga electorală fiind încredinţată d-lor Sâ-veanu-Voinov, aceşli doi „bugetofagi" asemănaţi in caractere şi deprinderi ca şi fraţii Siam, socondaţi de fraţii Pruncu unul Prefect şi altul Primar, au fost adevăraţii călăi ai alegătorilor Putneni, făcăndui să treacă prin furcile şi ştreangul ce le întinsese şi răpiudule voturile. Începând de la colegiul l-iu de deputaţi 111 formaţi uni Procesul intentat de mai mulţi a-legetori din Galaţi contra prefectului şi altor funcţionari pentru ingerinţe şi violenţe in alegeri, cari au impedicat liberul exerciţiu al drepturilor cetăţeneşti, se va desfăşura azi sâmbătă 7 Maiu, la Galţi. Tribunalul, conform legii, a făcut cunoscut D-lui ministru de interne darea in judeca tă a representantului guvernului din localitate. Comfnctiil din Galaţi CRONICA „Poporul" spune că e lucru positiv că gu vernul a pus la dispoziţia prefecţilor săi sume mari de bani pentru a exercita corupţia in alegeri. Se asigură că Ia prefecturile de a doua mănă nu s’a dat mai puţin de căt 30,000 franci, in vreme ce pentru cele de mana antei, precum Iaşi, Cra-iova etc., fondurile secrete sacrificate au trecut de 100 mii franci la fie care. „Gaz de Roum.“ spune că d.T. Grădiş-teanu, având a opta pentru mandatul de senator a colegiului al II de Ialomiţa, Ia colegiul IV de deputaţi a judeţului Tecuci, unde e de asemenea ales, işi va pune candidatura d. M. Cornea. S’a decretat regulamentul serviciului veterinar al armatei. Gazeta oficială el publică in numărul de azi. Cil im in , Monitor:" ' Răspăndiudu-se in public diferite vuete privitoare la un conllict ce s’ar fi intăm-plat in Galaţi cu vaporul de resbel Aus-tro-Ungar, „Taurus,* ministerul afacerilor streine crede de a sa datorie a restabili adevărul, şi anume că toate informaţiunile publicate in această privinţă nu au avut măcar o umbră de realitate. (1) Informaţiunile date de inspectorul general al navigaţiuuei pe Dunăre constată următoarele : vaporul austro-ungar, de resbel, „Taurus," a sosit in portul Galaţi la 17 Aprilie şi a ancorat in facia portului la partea dreaptă a Dunărei. Căpitanul portului indatâa mers pe bordul vaporului conform regulamentului şi a complimentat pe comandantul de buuă vi nire a domniei-sale. Comandantul a mulţumit şi a arătat căpitanului de port, că nu va sta de căt opt zile in port. şi că, dacă nu este veri-un inconvenient, ar dori să vie cu bastimentul seu la cheu. Căpitanul portului, având loc liber şi disponibil la cheu, a răspuns că bastimentul poate veni imediat la cheu, ceea-ce şi până la al 2-le de Senat, vom arăta (pn căt ne-au fost posibil să vedem şi să ştimă toate turpitudinile întrebuinţate de tovărăşia Săveanu-Voinov-Pi uncii, pentru câştigul causei lor. Din moment ce d-1. Veinov au renegat partidul independenţilor din care făcea parte, a căruea Radar au fost şi este d. Ver-nescu, ş’au trecut la partidul zis liberal, al căruea leader in localiţate este d. Săveanu; din moment ce d. Yoinov-Săveanu sau împerecheat afişănd înperecherea lorpriutr'un urnal sub titlu de „Unirea"; au format mai Hătorilor" dupe metoda şi modelul condicei Libreht cunoscută d-lui Voinov; Această condică sau registru conţine sarcinele şi drepturile fie cărui alegător, cunoscute pe la Curte, pe la Tribunale, pe Ia judecătoriele de ocoale, pe la sub-prefecturi, poliţie şi prin comune; — Mai conţine genealogia şi înrudirile fie cărui alegător până la a 12-a spiţă, cu indicarea funcţiunilor ce ele ocupă in ori-ce judeţ din ţară ; in fine mai conţine toate aspiraţiunile ce poate avea un legător dupe posiţia sa socială şi ma terială ! intr'un cuvânt toate voile şi nevo ile sale. Amăndoi pornesc din alegător in alegă tor şi face să sbărnăe la urechea fia-căruia coala! le ce putea mai mult al atinge De este dator şi urmărit i se fâgădueşte in numele justiţiei a fi păsuit ;—De este in proces cu statul sau in daraveri, i se promite in numele avocatului public a fi me najat sau şicanat ; de este creditor care urmăreşte i se spune că va fi străgănil ajutat : De are un proces fie civil, fie co-recţional (de multe ori intentat de auxiliarii politiei judiciare in vederea alegerilor) i se promite câştig de causă sau se ame ninţă cu perderea dreptăţei, onoarei. De este agricultor i se promite esecu- s a s’a şi făcut in zioa de IS Aprilie. Aci dat tot concursul spre a se lega şi a îşi face schela. Bastimentul a rămas ast-fel pană la 24 Aprilie, cănd a plecat jla Oons-tantinopol. Totul s'a petrecut cu cea mai mare politeţă şi afabilitate. Oficerii navei de reshel au avut relaţiunile cele mai de curtenie cu oficerii şi autorităţile române Comandantul vaporului „Taurus" a rămas foarte mulţumit şi domnu consul general al Austro-Ungariei a esprimat satisfacţiu nea sa de bună primire ce a avut vaporul „Taurus" in portul Galaţi. Cheltuelile trebuincioase cu ocasia ser-bătorii naţionale dela 10 Maiu nu se urcă la mai puţin de 25000 lei, pentru care s’a şi deschis credit. Cum se aruncă banii publici pentru banchete, artificii şi masa-lale patriotice!... Ş’apoi, daca o şi ploua, atunci vai de banii aruncaţi in vânt sau inghiesuiţi in buzunarele patrioţilor. Libertatea alegerilor in Focşani Domnu colonel N. Savonici membru consiliului de administraţie al regiei tutunurilor şi sărei, in locul domnului P. S. Aure-lian demisionat, este confirmat definitiv in această calitate. Colegiu universitar din Iaşi La colegiul Universităţii, Oposiţiunea Unită din Iaşi propusese de candidat pe d. Alexandru Gheorghiu, ear un grup de profesori „zicăudu-se“ ca nefâcănd parte din nici un grup politic, propusese pe d-nul P. Poni. Ast-fel colegiul universitar avea iuainfea sa, un fost deputat, un membru a unui paitid politic bine definit, şi pe un altul care, profesor bun fiind, nu represin-ta nici un ce definit, in politică, nici vigoarea cerută de la un representant pentru o cameră de rovizuire. Prin urmare colegiul cel mai inteliginte avea a se pronunţa, dacă ’i pentru politica opoziţiei, care voeşte ameliorarea stării miserabile in care a căzut ţara sub guvernul I. C. Bră-tianu, dacă ’i contra corupţiei introduse de guvernul actual, sau de voeşte a nu se pro- Punăud cine-va măna pe ori-ce organ de publicitate nu va ceti şi nu va auzi de căt ţipătul de indignare resunănd de Ia un capăt la altul al ţârei, nu va auzi do căt cele mai monstruoase ingerinţe exercitate p e scara epa mai largă de către guvernanţii şi adepţii sâi in alegerile deja terminate. De la vătăjelul de comună până la Ministru, toţi dar toţi cunt pătaţi de crima de asasinat al unuia din cele mai mari şi sfinte drepturi cetăţeneşti: „libertatea votului ! libertatea alegerilor ! !•* De la 1866 de cănd avem o constituţie care garantează tutulor Românilor cele mai intinse libertăţi (invidiate de naţiuni mult mai civilisate de cât naţiunoa Română), de la 1866 zicem şi până astă-zi in toate 0-leeţiunilo câte s’au urmat sub toate guvernele, nu sa văzut iuca o ingerinţă guvernamentală in alegeri ca cea de astâ-zi. Toate torţele de care dispune un guvern, întreaga machină guvernamentală au fost pusă in mişcăre pentru a scoate din urnele electorale candidaţii patronaţi de guvern;— Nu s’a cruţat, nici un mijloc căt do imoral spre a’şi ajunge scopul. (!) Dar daca nu a fost adevărat, pentru ce atunci oficiul postai din Galaţi, care, mai mult sau mai puţin, afiându-so in lo calitate, a putut avea ştire de conllictul ivit: -pentru ce zicem, atransmis „l'ros-sai din Viena o telegramă — al cărei text l-am reprodus şi noi — şi care vorbia de fiinţa unei neînţelegeri ? Am dori să ştim aceasta. Rugăm chiar pe guvern a ne lămuri pe noi căt şi pe public. (Nota Redacţiei). tarea tocmelelor agricole, sau se ameninţă că plugurile plătite nu vor e.şi la arat, că braţele plătite nu vor eşi Ia praşilă nici la secere. De are rude in funcţie i se promite ale menţine şi inainta, sau i se strigă jjcă va fi dat afară şi poate chiar dat in judecată dacă e vre-un perceptor, primar sau zapciu ; Dacă alegătorul are vre-un copil, dus in străinătate ca bursier al statului, comunei sau judeţului, bursă obţinută cu concurs şi merite, i se strigă că re va suprima bursa fiului teu de nu vei voia cu noi. Dacă este eomersant şi are in oraş o prăvălie cam veehe, i se spune, sau votează pentru uoi şi cu noi sau ţi se clasează prăvălia in stare de baratcă şi se va d arama chbr in vara aceasta, de are licenţă pentru vânzare de băuturi spirtoase in detail, il ameninţă, că agenţii fiscali posedă dovezi c’au vândut en—gros şi i se va confisca marfa De este podgorean de poate vinde engros recolta din via ce cultivă, este amerinţat cu confiscarea sub preteest că acea marfă e cumpărată de aiurea iar nu produsul muncei sale; Dacţi are brevet de tutun timbre, se ameninţă că i se va revoca brevetul : Dacă alegătorul a fost cănd-va condamnat la vre-o amendă, fie la stat, fie la comună, acum in ajunul alegerilor au eşit toate la iveală şi s’a preschimbat do odată in mandat do arestare, de şi unele amenzi sunt prescriso, iar pentru unele nici nu s’a somat debitorii. Din tributul de sînge, din recrutaţio in-câ d-nii „Săvoanu-Voinov" n’a hesitat a face un comerţ de voturi ; Cunoaştem alegători din colegiul al 2-le şi al treilea, care cu voturile lor ş'au scutit sau fiul, sau ruda, sau calfa din prăvălie. Cunoaştem alţii cari arătăudu-se independenţi, nu li s’a luat in considoraţie nici dreptele motive de scutire sau du amânare. Pe lângă toate acestea d-nii Sâveanu-\ oinov-Pruncu, mai avură la disposiţie faimosul „sac cu grăunţe" pus la disposiţia lor do cătră d. Brâtianu, incâ de cănd d-1 Voinov a alergat „la sunetul trâmbiţei guvernamentale." Funcţiunile publice, plus 24 locuri in Consiliul judeţean (dintre care 6 locuri re- munerate şi de care D-nii „Săveanu Voinov" pot dispune după voinţă) au fost destul de bine esploatate de ei, destul de bine distribuite, ast-fel că au putut amăgi pe mulţi, şi va putea face pe cei ce s’au distins prin zel şi devotament. ' Să cităm câte-va esnmple care ne pot da măsura ingerinţelor in aceste alegeri. D-1 N. N. alegător in colegiul I, are un fin funcţionar in alt judeţ ; —d-1 Ministru Leca ordonă acestuia se vină a esecuta pe fatal seu se voteze pentru Voinov şi Si-mionescu, candidaţii guvernului ; fiul func ţionar îndeplineşte cu durere ordinul Ministerial ; zicem cu durere, căci esistau legături de înrudire intre aceste persoane şi candidatul oposiţiei d-1 Prodan — şi mari au fost ameninţările, multe au fost presiunile ca să se rupă acele legături. D-lui L. I. I. funcţionar, i se impune dimisiunea din causă că nu poate aduce candidaţilor guvernului voturile tatălui şi a fratelui seu alegători in colegiul I, — iar funcţiunea vacantă se promite d-lui G. G. alegător in acelaş colegiu, şi agent devotat al căuzaşilor. D-1 P. A. este numit in funcţiune in ajunul alegerilor şi frai ele seu înaintat in rang pentru trei voturi date la disposiţia candidaţilor guvernamentali in col. 1. D-lor Ţ. D.-C. N. C.—T. E.-I. A.— igâtori in col. I, G. I.— M. A.—I. G. M. — M. G. ăi altor mulţi alegători in col. 2. li se arunca pe Ia gură „aţa cu halvi-ţă“ a Comitetului Permanent ; in fine aparatul „iufiuinţelor imorale" o-datâ întins, şi toate clapele atinse cu curaj şi putere, se aştepta numai ziua naşterei pentru ca cei „zemisliţi„ să iasă din pântecele necurat al urnei electorale. Acea zi soseşte începând cu colegiul l-iu; teribile au fost torturele naşterei primului colegiu ; 26 funcţionari invâţaţi in arta electorală sub diferite regime şi la diferite scoale s’au adunat la ora 8 dimineaţa in sala „Vifleanului" cooperând din resputeri a scoate din urnă pe cel chemat a fi pus la dreapta tatălui in incinta din dealul Mitropoliei.—De la cel mai inalt pănă la cel mai mic funcţionar din toate ramurile sau arătat demni de causă ce Ii se încredinţase. Nimic nu se respectă de aceşti sbiri electorali, nici legea nici onoarea alegătorilor. Un perceptor striga : „Se votăm pentru d-1 Voinov candidatul „guvernului, căci suntem funcţionari, şi ’i „mâncăm pâinea şi sarea ; Cine nu va vo-„ta pentru acest candidat este un misera-„bi 1 “ — Un alt alegător „lefegiu" striga : „Şi eu votez pentru ,onorabilul ?“ d-1 Voi-„nov, căci.... căci.... mâine poate va vota şi „d-sa pentru mine." Această declaraţiune era o alusie la alegerile consiliului general, alegătorul in chestie ţinea se amintească promisiunile ce 1 se dase. D-1 Voinov sbiera de ’ţi lua auzul, că : Cine e independent să voteze pe laţăjpen-tru D-sa, căci „secretul votului" nu garantează „libertatea votului," nici indopen-dinţa alegătorului. In fine, vociferările şi insultele curgeau din gurile seizilor ca o ploae torenţială asupra alegătorilor independenţi. După două zile de grele chinuri la care au fost condamnat acest colegiu, născu din urnă sa pe d-1 Voinov fost fracţiouist, fost conservator, fost roşu fost independent şi oposant din partidul Vernescu, actualmente iarăşi roş şi „etern bugeto-fag. împrejurarea aceasta ne aduce proverbul muntelui care gemând 2 născut un şoricel pipirnicit. Soseşte zioa de supliciu pentru doilea : Alegătorii de prin sate sunt aduşi noaptea in ajunul alegerei cărduiţi pe plăşi având in frunte fie-care cârd pe supleantul plăşii respective. După ei sosesc imediat sub-prefecţii; — alegătorii cu supleanţii sub-profecturilor sunt plasaţi la anume localuri angajate din timp de către poliţie; acele localuri sunt supraveghiate in tot cursul nopţii de a-enţii poliţiei spre a nu comunica nici un alegător cu candidatul oposiţiei d. Bala-nescu ; — Locuinţa acestuia este asemenea asediată şi spionată cu mai mi.lto zile ina-inte de agenţi deghisaţi care aveau insăr-cinarea a însemna ş’a raporta candidatului guvernamental d. Saveanu pe oricine ar fi intrat la d. Bâlăuescu. In dimineaţa zilei de alegere ora 7 toţi alegătorii sunt aduşi la d. Săveanu şi internaţi intr o ca â din vecinătatea sa, proprietate a d-lui I. Ohesat. Iar supleanţii fcub-profect. de Râcâciuni şi Gârle poliţaiul r- ;isiiie aminte zile au col. al de Focşani comisarul Cristescu, g( Chiriac şi alţi agenţi şi gardişti fi uniformă, eau locurile de onoare la tiile ce conduce la locuinţa d-lui ne^cu spre a impedeca pe orice 1 din cei răsleţi de turmă sau neci nu comunica cu Bălănescu; Supleantul de Râcâciuni pune m pieptul unui alegător din acea p1?s vroea să intre la Bălănescu ; poliţai* Şi ţine de pulpană pe un altul intoi de la poartă, comisarii ameninţă p pe strade şi pe ori unde ’i intâlneş Teroarea este la culme şi sub ei alegătoiii sunt duşi in sala alegi Trei-zeci de funcţionari de toate goriele, sub-prefecţi, supleanţi de sj fecturâ, poliţai, comisari, perceptor mari, judecători de pace, supleanţi c decâtori, consilieri la comună şi la ci la ora opt inundă sala alegerei in cu candidatul oficial d. Săveanu. Afară in curtea localului pătrunse pleanţii sub-prefecturilor; ei aveai priveghere pe ruralii înscrişi in listii lectorale prin graţia d-lui Săveanu ; Sub-prelectul de Gârle Al. Ori rescu şi supleantul său Serbănescu, h| sala de alegere şi altul iu curtea loc I se distingeau prin zelul lor de a i tot in curtea primăriei intr’o odao atenanţe se observa un număr de 1; divizi in flanelă roşie înarmaţi cu veie, puşi sub comanda agentului de tunuri Gheorghiu. Primarul Pruncu apare in sala alt | şi procede la constituirea biuroului visoriu. Acest părinte vitreg al oraşului,!!.) pater familias fără familh, acest falsifi al listelor electorale, ş’al operaţiunilor ţ torale, fie din deprindere sau din onJ d-lor Săveanu Voinov, au falsificat 1.... astă ocasie biuroul provisoriu, scot vestitul Ornescu de la Iaşi, pe tata din mâneca hainei sale şi proclai president biuroului provisor. Odată şi această nelegiuire Săvârşii Bălănescu declară amicilor şi săi câ’şi retrage candidatura; Pe cănd oposiţia se retrăgea di alegerei, ceata bătăuşilor făcăndu-se imprejurul lui Gheorghiu şi prii plata câte 5 fr. de om, fu concediată' ful s’a văzut de mai mulţi alegători. » D. Săveanu şi toţi agenţii putereijUî zelul lor de-a 'ajunge numerul fataţ una sută einci voturi, aduceau la voi ori cine intălneau in calea lor. Aşa votară vre-o 20 alegători din giul al treilea şi al patrulea; cănd im băgară de seamă că acei alegători nr ceau parte din colegiu, biuroul au la preschimbarea şi prescrierea listeloj pelului nominal esclusănd din ele pt ce jvotarâ fără drept şi inlocuindu’i cm care lipseau de la vot. Atâtea ingerinţe şi presiuni, atâtea galităţi şi falsuri atâtea violări şi tur dini comise de d-nii Săveanu Voinov, patronarea guvernului, nu putea să aib resultat de căt acel ce s’a văzut a doi la ora 4 adică că d. Săveanu fu scos putat şi purtat pe strade nu c» ii: tiu bătrânului Iordache Pruncu, dar ca in pul fiilor săi, c’un stindard tricolor pi căruea transparenţă se vedea şi se Servilism ! Funcţionarismu ! Corupţ'uni A iii ;| Nepărtinitorul, dupe caro am produs liniile de mai sus promit mai urma cu enumerarea nelegiuit severşite de administraţia din şani. O hotărâre originală Ajutorul judecătorului de ocol al pl*j şei... — lăsăm numele in alb, de şi l-W este autentic — e foarte sever in ese« ţiul funoţiunei sale. Eată prin ce feaofl** nale considerante a ajuns el să condamn pe un biet ţăran annme Zamfiraehe Saifi Linte la trei luni de închisoare coroC nalâ şi la 400 lei despăgubiri, pentru * T * TIMPUL || Ja lionl, a tras o palma „domnişoa-'(ira Nieolao Neaţă. Repoducem in hotărârea, din causa originalită- l cata, :pt-a ac(.iunei de fată : ijnd procesul-verbal dresat de prima-iflunei..., din aeost j doţ, in ziua de [mărie anul curent, esistent in doimi că din deposiţiunile martorilor i .Marin, G. Dumitru, Ioan Duret, Pă- !in Pelticu şi Stoian R. Brăila, au-i şediiRă publică din 9 Februarie l finul curent in fata inculpatului sub |a de jurământ, cum şi din deposi-Inartorilor Maria Ioan Pelticii nu-Iruin Maria Dobrescu şi Michaiu 1 Albu, audiaţi tot in şedinţă publi-fsub prostarea de jurământ conform ’ B, Proc. penală, resultâ clar şi in-ţj că inculpatul Zamfirache Sandu |u voinţă a aplicat in ziua de 9 Ia-i zi de duminecă, o lovitură in fa(a irei Mira Nicolae Neatâ, pe când 1 destul de pacientă, juca cu mai jinere şi tineri intr'o horă, ce se afară pe bătătură la nunta unui tâ-Iid la această horă, dupe cum e o-nostru românesc, mullă lume asis-a toate conditiunile şi etăţile ; îiderând că faptul acesta, prevăzut |( de art. 238, alin. 3, Cond penal, i te o lovitură simplă, dară e grav pe punctele de vedere, căci e bine I o tânără jună „(sic)“ şi mai ales (iu o familie considerabilă in locali-şierge la o asemenea privelişte, in-a fi bine şi curat imbrăcată, dupe lipea sa socială, pe de o parte a se mai revăzăndu’şi amicile şi camara-PM jocuri inocente, earâ pe de îonjurată de părinţi şi rude se espu-|ei plină de modestie şi onorabili-ind că aci se fac vederile şi se con-leele de maritagiu ; că culpa se mai iză incă şi prin faptul că inculpatul i dânsul june trebuia să vină la ho-;nic şi modest, şi aceasta conforn bu-loastre moravuri, eară nu predomi-un caracter barbar să comită bătăi rovoeaţiune, lucru care pe dânsul ’1 ub dispreţul poporului şi pedeapsa -rulai, cum ş: pe pacientă la presu-de tot felul, fiind jună fata, atacâu-i in prestigul şi reputaţiunea sa ; că 238, alin. 3, de care inculpatul Dt pasibil şi care s’a citit in şedinţă, Jţiâud şi asupra cer rei de despâgu-«ils, urmează a o acorda in suma de i ca bine cerută ; ru aceste motive, condamnă, etc. fericire pentru el, Linte n’a fost fa-idecată şi ’i s’a dat drept de oposi-ru ocasiunea cercetârei căreia jude-titulâr a reformat această stranie ■ mărginindu-se a condemua pe inia o simplă amendă de zece lei. Dreptul. REVISTA ZIARELOR ţigaeata trage de pCr concluzii după plac din unele pasaje ale „Timpului.11 Naţiunea işi aduce aminte că pe tronul Romăniei a stat, acum o sută do ani, Nicolae Mavroglieni, un om compus din contradictiuni şi contrasturi. Odată acest Domn a pus să’i aducă calul sBu, numit Talam-başa, pe care in faţa Curţii I'a boe-rit, dăndu’i rangul de Mare Clucer. Cei aleşi mai deunăzi prin co-rupţiuneşi presiuni guvernamentale, sunt tot aşa mandatari ai naţiunii, precum calul Talarnbaşa a fost mare clucer ! nele Public, spune care este datore a guvernului intr’un constituţional aplicat cu since-Ţeara trebue lăsată să şi ex-liber increderea sau neincre-in cei dela putere. Altfel cei «iu represintă ţara, ci pe guver-are a comis un abuz de putea falsificat regimul constitu-. impuind alegătătorilor pe cânii sei. Asemenea Camere nu pot ta nici un control asupra ac- J Ulănul, repeţind şi de astă t: un neadevăr, că „resultatul a-z* lor e dovada cea mai neindoioa-i aproape unanimitatea ţerii ■ revizuirea legii electorale". ti| te a insera măne legea elec-italiană „pentru ca la spe-noastră să putem adange şi H nţa altora... i departe foaia oficioasă şi pi- Representauţii străini laincoro narea Ţarului Iată puterile cari trimit represen-tanţi Ia încoronarea autocratului Rusiei : Anglia trimite pe ducele de Edin-burg, sir Gârneţ Wolseley din Cair şi pe lordul Claanwilliam. Prusia va fi representată prin principele Albert însoţit de o deputaţiu-ne specială, compusă din generalul Treskow, comtele de Eulenburg şi generalul de suită comtele de Altern Austria trimite pe archiducele Ca-rol Ludovic, inosţit *-de archiducesa Maria Teresia, soţia sa. Saxonia va fi representată prin principele Gheorghe de Schonburg-Wal-benberg. Bavaria prin principele Arnulf, vărul regelui Lodovic. Wiirtemherg prin ducele Her-man de Saxen-Weimar , fratele reginei: Marele ducat Ilesa-Darmstadt prin principele Alexandru, fratele ducelui domnitor şi unchiu al tnarei ducese . Marele ducat de Baden prin principele Wilhelm. Danemarca va fi representată prin principele moştenitor Cristian Fride-ric insoţit de principesa Luisa, soţia sa şi fiică a defunctului rege de Suedia Carol XV, prin fiul mai mic al regelui de Danemarca, principele Wal-demar, cum şi prin principele Wilhelm de Iîolstein. Italia trimite pe principele Amc-deo, duce de Aosta, fratele regelui, insoţit de fostul ambasador la curtea din Petersburg, cavalerul Ni-gra . Spania pe infantili Ludovic de Or-leans, duce de Montpensier . Suedia pe principele Carol, fiul regelui Oscar ; Ţerile-de-Jos pe baronul Schimmel-Pfimnig, mare mareşal al curţii. Belgia pe comteie Nikaes, [adjutant al regelui. Persia, pe Abussamad-Mirza-lsu-Dolck. Grecia, pe principele Mavrocordat ministrul Greciei la Paris. Bulgaria va fi representată prin principele Alexandru. Muntenegru prin principele Ni-cliita. Francia a delegat pe D. AV adding-ton, ministru plenipotenţiar, pe D. Piftie, şeful casei militare al preşedintelui republicei va mai face parte din misiunea franccsă şi amiralul Jaures, ambasadorul Franciei la St.-Petersburg. Vaticanul va fi representat prin cardinalul Vanutclli. Conform obiceiurilor stabilite, acest din urmă nu va asista la ceremonia religioasă din Kremlin; prin urmare el nu va sosi la Moscva de căt a doua zi după încoronare. Cardinalul Vanutelli va fi insoţit de D. Polombieri, şambelanul papei, cum şi D. Della Volpi, secretarul particular al secretariatului de Stat, şi d. Nundgio, bibliotecarul Vaticanului. Turcia a delegat pe Server-paşa. Statele- Unite vor fi representate prin ministrul american la St.-Petersburg, care va fi provezut cu puteri speciale ce’I acreditează ca trimis extra-or-dinar. Afară de aceea „Lancaster,“ vasul amiralităţii, purtănd pavilionul coutra-amiralului Charles, Baldwin, co-mundantul escadrei americane din Mediterana, se va fixa in portul Crons-tadt. Contra amiralul Baldvin, insoţit de statul seu major va asista şi el la ceremonia incoronării. Serbia va trimite ca representant la încoronarea din Moscva pe d. Ma-rinovici. ministrul plenipotenţiar al Serbiei la St. Pcierburg. Portugalia, Brazilia şi Elveţia prin miniştrii plenipotenţiari ai acestor ţări. Ghina va fi representată prin mar-chisul Tseng. Japonia a trimis ca delegat pe D. Chanubassa, care a funcţionat ca ministru plenipotenţiar al micadului in Corea. Chanul de Rucara, insoţit de fiul seu şi de o numeroasă suită va sosi şi el la Moscva, unde mai sunt aşteptate representaţiunile popoarelor din Turchestan. Romănia va fi represintată de d. Creţulescu, ministrul nostru plenipotenţiar la Petersburg, de d. Lahova-ri. general Arion. colonel Greceanu maior Casimir şi Perticari. LYCEUL SF. GHEORGHE Se aduce la cunoştinţa d-Ior sub-sci-iitori la acţiunile lyceului Sf. Gheorghe ca ultimul termen pentru efectuarea celui d’al H a versăment s’a fixat la 30 Maiu. — Versămentele se vor face, ca şi in trecut, la Banca Naţională a Romăniei, in Bucureşti şi la sucursalele sale, in provincie, din oraşele Galaţi, Brăila, Iaşi şi Crai ova. Subscriitorii din judeţele unde Banca n are sucursale sunt rugaţi a trimite banii direct administraţiunei din Bucureşti, str. Colţei No. 21. Recepisele se vor libera şi trimite in provincie imediat după primirea banilor. Se aminteşte tot odată d-lor acţionari cari sunt in întârziere cu pri mul vSrsămănt că sunt rugaţi a ’ efectua căt mai neîntârziat; comitetu avănd necesitate d a inchcia comp turile sale. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACI.U No. (50. Strada Lipscani. No. (50. Pe ziua de 7 maiu 1883. ACTE OFICIALE Domnu C. Ionescu s’a numit in funcţiunea de verificator clasa T la casieria judeţului Buzeu, in locul domnului G. Petrescu demisionat. Domnu Constantin Georgescu s’a numit in funcţiunea de verificator clasa II la casieria judeţului Rămnieu-Sârat, in locul domnului. Al. Costescu trecut in altă funcţiune. Domnu N. S. Georgescu actual copist la casieria judeţului Gorj, s'a numit in funcţiunea de verificator clasa II la acea casie ■ rie in locul domnului Gr. Bengliu demisionat. Domnu Ioidache Stăncescu este numit in funcţiunea de conservator de materiale la Salinele-Mari, in locul domnului Ioan Niţulescu demisionat. Beneficiul lui Matcesm Astă seară, 7 Maiu, se va da in Teatrul Naţional o reprasentaţie extiaordinarâ, in beneficiul artistului-comic Mateescu. Se vor jucaco mediale : Camera Crimei, Julian e blon sau brun î şi Nebunii din faţă. D. Julian va eseeuta in costum şanso-neta satiră Zuhifenb'um. Banca Naţională a Romăniei Banca avănd a construi pe terenul seu cunoscut sub numele de Hanul Şerban Vodă, publică licitaţiune pentru ziua de „7 Maiu la 3 ore ziua“ pentru dărâmarea unei părţi însemnate din construcţiunile vechi esis-tente. Doritorii de a lua in întreprindere această derămare se pot infăţişa in orice zi de lucru de la orele 2 pene la 5 dupe amiazi, la Secretariatul Băncei Naţionale spre a lua cunoş-tiinţă de condiţiunile dârămărci. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra mărci importanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d’odată că am înzestrat pe agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea şi efectuarea acelor ligurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a menţine ca in anu trecut participarea asiguraţilor cu 15°/0 la câştigul net, ce va resulta din afacerile de grindină din ţară Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, după ce s’au putut convinge in anul trecut de stric-teţa şi lealitatea cu care ne-am împlinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biuroulDi-recţiunei noastre strada Carol I No 9 şi la Agenţia noastră principală pentru Districtul Ilfov, Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală Societatea Olimpică Romănă GRADINA ELDORADO A VIS Toţi d-nii membrii acestei Societăţi sunt rugaţi a-şi procura biletul de liberă intrare la exerciţiile olimpice cari vor urma regulat Lunea, Mercurea şi Vinerea, de la orele 8—10 dimineaţa, pentru Copii şi Dame, iar de la 6—10 seara pentru Adulţi. Comitetul se simte fericit vBzGndu-se incongiurat de peste una mie membri, şi de aceia s’a grăbit de a in-chiria grădina Eldorado, unica din capitală care se află in centru. Cărţile de intrare se găsesc la D-nu D. Moceanu, comerciante in faţa Theatrului Naţional. COMITETUL Institutul de Mydrotherapie, Ortho-pedie, Băi llggienice, etc. Convocare Conform art. 28. din statute, adunarea generală a acţionarilor socic-tăţei, este convocată pentru zioa de 8. Mai curent, Ia ora 1 1/o. p. ni. in localul Societăţii. Preşedinte, Dr. Marco viei. Director, Constantiniu Devenzare sau de închini''! iiâ livadă (făneată pe moşia vilii lai iGjiideni (Colenfina) vis-a-vis de Zahanaoa cu uă in tindere de 100 stân-geni iaţ.adă şi uă rasă; se poate face şi o fabrica. Doritorii so pot adresa la D-nu A. fekalsky in stiada Inocenţii No. 5 biss. Solo Renta A mor ti si bila. . . , 5% Renta Română Perpetnă , 6°|0 Obligaţiuni de stat. . 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 5ofo Scrisuri fnneiare rurale. . 7o;o ., Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fonciare urbane . . Soi» . . , 7°[° » > , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române2501 » > Soc. cred. m0b. rom. 250 1. > > > Rom. de construcţii 5001. > » » de Asig. Dacia-Rom 300 1. » » » > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . » » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . Onmp. Vend 9 P/. 9U/2 98 'h 103— 86i/2 225— 921/2 1043|t 89*|* 993,* 1033/4 31'le 1425 230— 52P 380— 236 r/s i7/8 211'ii 1 23 991(2 921/2 92'U 99>l4 104-87i/t 230— 93-105'12 90i|2 IOO1/2 104ij2 32l;2 1435 232531 — 382— 238— 2 'U 2 '[8 2.121 |.j 1.25— lOO'/j BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7. C- G. DISSESCU ,r“"t mu' Luterană No. 9. tat in Strada D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondai- in VieDa in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 30 (indosul Bârăfiei.) DE ÎNCHIRIA! un salon frumos mobilat cu came- dormft Strada Pietii Amzei No. 6. MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost $ef de Clinica in Paris' Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. ESPOSITIUNEA AMAN este deschisă iu toate zilele de la 10—4 ore in Curtea Bisericei Sta-vropoleos. Cu plăcere atragem iu particular atenţiunea cititorilor noştrii asuma anunţului pe care ’1 publicăm pe lagina a patra a ziarului nostru c/i-sa de Banca şi de Comisiune atătde cunoscută publicului român. Jntr’ade-ver este de ajuns a pune la o parte 'in cheltuelile de toate zilele numai şease baili pentru a avea o Obligaţiune cu-Prime care are şi va a-ca in tot dc-a-una o valoare şi eu care s'ar putea inbogăţi fără sărisce janul seu. Rugăm deci pe cititorii noştrii să nu confunde aceste Obligaţiuni-cu-Prime cu simplele bilete de Lotăriă ca acele de Hamburg, Braunschweig etc. Numai aceste din urmă sunt 0-mite de lege. IU IMPUI Dl A T doue otiAi "‘obilate JL HNUninln I Strada IPodei No 3 TIMPUL SOCIETATEA UNGARA CXTCTCEX SUB PATRONAGIUL MAJ. LOR IMPERATUL ŞI IMPfiRĂTEASA AUSTRIEI Prin decret special Societatea Ungară, a Crucei roşie a fost autorizată să emită 800,000 obligaţiuni in lozuri rambursabile in 113 trageri. Conform planului oficial imprimat in dosul fiecărei obligaţiuni, vor fi 3 trageri pe an, ce vor avea loc regulat şi irevocabil la 1 Martie, 1 Iulie şi 1 Noemvrie din fiecare an, cu mai multe lozuri mari de 50,000, 25,000, 15,000, 10,000 fiorini, etc. etc. etc. Tragerea viitoare va fi la 1 Iulie 1883 cu 823 câştiguri din cari unul de Florini 50,000 sau 110.000 franci. etc, etc. etc. SIGURANŢĂ ABSOLUTĂ Credem a fi inutil să insistăm asupra siguranţei indiscutabile a acestor obligaţiuni. E destul să adaugera că fondurile destinate la amortizarea acestui împrumut sunt plasate in valori sigure, depuse intr’o casă a Statului şi sub supravegherea unei comisiuni mixte, al cărei preşedinte va fi tot-d’a-una numit de Maj Sa impâratul Austriei. Afară d’asta e format un fond de reservâ care, capitalisat cu 5 la sută va produce 3 milioane fiorini in timpul terrainului de amortizare a imprumutului. AVANTAJE ESOEPŢIONALE Fiecare obligaţiune ce va eşi cu unul din câştigurile mici va fi rambursat şi va continua a lua parte la toate tragerile următoare putând ăncâ să câştige un los oarecare. Obligaţiunile Societăţii Ungare a Crucei Roşi sunt scutite de orice imposit, deci câştigurile vor fi plătite fără nici o reţinere. CONDIŢIUNI ŞI ÎNLESNIRI Noi cedăm fiecare obligaţiune originală purtând timbrul şi semnătura autorităţilor competente pe preţul de 20 franci plâtibili in patru versâminte trimestriale de câte 5 franci. Cedăm un grup de 5 obligaţiuni, diferite numere, însoţit de o poliţă de 100 fr. a Asigurărei financiare din Paris pe preţul de 100 franci numSraţi sau 110 franci (coprinzSndu-se toate cheltuelile) plâtibili in unsprezece versă-ruinte lunare de căte 10 franci. Deodată cu prima plată de 5 franci pentru un titlu sau de 10 franci pentru 5 titluri cumpărătorul primeşte numerele obligaţiunilor vândute lui şi participă singur la toate tragerileintocmai ca şi cum ar poseda titluri definitive cei se vor remite deodată cu ultimul vârsâmânt. Cele cinci obligaţiuni ale Societăţii Ungare a Crucei Roşie însoţite de o poliţă de o sută franci a Asiguranţei fii-nanciare trebue să câştige cel puţin 500 franci. Prin urmare nu numai că e cu totul imposibilă vre-o perdere de capital dar cmar in caşul cel mai puţin fericit indoirea lui e sigură. CONCLUSIUNE N“ 6 oar® de un millon de ori mai preferabil de a cumpăra cu 100 tranci 5 obligaţiuni de ale Societăţii Unga-fn , ,i rueei Roşie, cu cari vei participa la 113 trageri fără a risca vreodată de a ţi perde banii, decăt a cumpăra cu ;;r ?au ' 'J 'raDcl 0 1,ll.ete “6 a*e loteriei de Hamburg, etc. ce n’au nici o valoare nici înainte şi mai puţin după tra- g«r« f — INII A nara mm rtrafacaLi! .!<% «, ______i_r_i;._ i i* .• * . . .. . , . T . r ' r vrM _ _ • r i-i a ---------iiiaiiiue şi uiai uupa ira- nrft eărora n« !„,!« LVrefera^ ua a a™a portofoliu obligaţiuni pe cari le poţi vinde in orice moment şi asupra cărora ne angajăm chiar noi de a vâ da totdauna 70»/. din valoarea lor, decăt biletele de loterii germane, ce cosi ttq 1 oi o 1____: ___ , __• , i cv -r ° ... , . . foumnâîa dl"alas^simnl’^'vîiMn® Ţ’au. va]?ar? ^.P® cari nimeni nu vâ vaimprumuta un ban ? încetaţi deci de Lre Trlia fi P bllete de loterie Şl plasaţi-vâ economiile in obligaţiuni cari au şi vor avea totdauna o valoare. Irebue să fie cineva Dreaiănn' Trebue inf.r’arinvor fio ci 1 a ir o a A n'oiLs QA în t1.._J.. a*_1_I * _ disnensa de a cnmnar» n ! Trebue intradevâr ca cineva să n’aibă 20 franci in fundu tisghelei spre a se plentru că ele conservă 0 °bl‘gatiun0 ? bocleta.t" Un8are a Crucei Roşie. Aceste bilete sunt adevărate bilete de bancă S nelu il zne i vn -1° Ts!°r î1.16 poate cineva vinde c4Dd vrea ; 6 destul aa Al se trimită, noi le vom vnae pe cursul zilei şi vom remite produsul imediat KL.Î VKri'Si Vsirc7i* ;°Că°fiCi 1 in Pre86nta autorjtatilor competente. -or. amici, Clienţi şi cetitori să ne transmită cererile lor " ' ’ îl',SJ P.e oari ,nu Ie vom Putea conserva decât până ce va fi epuizată totalitatea* obligaţiu- căt mai curând profitând de preţurile şi _;i__ , ■ —.1 r ” ““ *D rum june.»----------------------- ...... mior de cari putem dispune in aceste condiţiuni favorabile. mire prea fîmab1lâSmaintIa l'nhr™! *■ CrUCe‘ R°Ş-e‘ Uin,d ceva unic ‘Q felul sâu este fâră indoeală că va obţine o pri-■ — favorabilă înaintea pubhenlu, serios cârma i place să joace fără a’şi perde bani. Cu 20 franci participă cineva ţUp'LUS « «/»*•« ■-'«i.e hârtie ’âS^iT^lSi'SSB %££ Cafenia ii a, adresate dirfct Ia ' “,l19 “ cunerulm şi prin epistola recomandata. ADMINISTRAŢIA „M0NITEUR DE LA 0HAN0E UNIVERSELLE“ vr.r. p , 4 . L A VIE N N A (Austria). Notă : Corespondenţa se face in toate limbele. Informaţii se dau gratis TABLOU GENERAL d că?ti9uri^or ce se vor obţine prin obligaţiunile Societăţii Ungare a Crucei Boşie. 1 loz de 120,000 fiorini 5 lozuri de 9 10 39 49 6 9 96 365 1070 de de de de de de de de de 50.000 25.000 20.000 15.000 10.000 5.000 2.000 1,000 500 100 2985 4802 409200 122300 60600 39400 40000 35000 31500 25600 36400 de de de de de de de de de de de 50 „ 25 „ 10 „ 91[2„ 9 .. 8D2 .. 8 . 71.2 .. 7 .. 61[2 .. 6 O TOTAL 809546 CÂŞTIGURI DE 800000 OBLIGAŢIUNI a QrioKn/o6r?,1 t0tal al oblif?atiut|9or este de 800,000. iar nnmflrnl Câştigurilor cnm ' de 809546. Da aci rosultâ că nu numai fie-care obligaţiune trebue ^ f 6 Teaf m tabloul de sus. este hliorAt.iimA na or aoî ...i _ • _ • . uue tr0DU0 Rtl C&Ştlgâ negreşit ceva. Har mai miitt fia . bligaţiune ce ar eşi cu cel marmkf c^dTlO^fiorinSŢ^ dar mai ,nult' fie-fiare a participa la toate tragerile de Prime putând 'să cTştige anTCUP°n Car6 38 Va C°ntinua Tii t1. Ctuinţuina lernjiaos m CrimaBll t C“ Medicâment tonic, febrifuf, reparatoria ji reconstituaat «'• I.lt.f1»!' -tînnl ţlliitre Acest iote cele alte nipiliramom. /a • . a ' **»«» «uniat aiuire regslâ, caro »' quinqaLaa galben* conţine uă mai mare entitate de eulfet de /ntnoP«i° priÎTci n‘QU’"“' Că‘’'1 " de stomacului ţi a intestinelor, provenită sau ,hr fr irrtt r iln r în (erj cilduroae ş, umede , precum şi din causa - *> reconsUtuant; combate sau rlin causa relei frigurilor MerrnUente, consecutive bdleior îndelungate, etc * rre".m3nei atonia alimentafiuni a eonvalescenţei, '.uHzcvuure uuieior maeiungate, etc. In nr;i„'nno „n / - escitam pofta de mâncare, să Drevenim . eJ und? trebue Ba doriie nocturne, să r«Hom l. , ' C f ^.e a'iguri, să combatem so- dorile nocturne, să redăm cornnbn ăoi-... ■ să susţinem forţele bâtrânifor si co a*? f*r etc-L. FARIS, mia IMUDLT 1 &, | . J.y, Zrnod minunat. , ,, «rw. .......... nlrBl.li iii J|„|||UU. higienică, infailib ervativă. Singur; câtoare fără ai _____________________nimic. Se găsesce farmaciile din Univers şi la Paris la Jl LE FLRRE farmacist, N str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER far __hi Tlsf \\ EAU ET POUVRES DENTIFRICES dc Dr. P I E R R \ de la facultatea de medicină dm Paris. EE PARIS — 8, PLACE L’OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensai mare obţinută de dentifrices. * I ASTHME CatarrhaUt, nldnfalO, eufocttiun»! si IZU bZ- lala organaloru raapira- J0r|e atinta vindecata prin Tnbni-Ua Uiamirltr. J”rmuTî îî., Vn Vranei*. — LavuMar farmtclatâ - chimia 16 da claia l-ai, m " * ~ InEVRALGIES Vindec | tfi ekitrfil voetU ia Buc ara aal; 1* 4. Ii |i ia tdt* da la Moa tartar, iada. Maanaia. Fi A se feri de lmitaţiuni, ori ce produsu sîmilarfi este uă imitaţiune a for exteriore fără calitatea adevâratului ' TAHIAR IN Dl EN GRILL0N FRUCTU LAXATIVO SI rXcRITORO Contra CONSTIPAŢIUNEl, HEMORROIDELURi, CONGESTIUNEÎ, VENINULUI LIP °E ApETIT, INDEGESTIUNEÎ, INDISPOSIŢIUNEI GASTRicE Fdrte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiunî. — Indespensabilu pen1 copii, dame Însărcinate, bătrânii şi persanele şeţjănde P A CEBE SEMNĂTURA PE KIE-CARE CUTIE t E. GRILLOV. E. GRILLON, farmaciştii, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tdte farmacie^ ROB BOYVRAU IAFFECTEUR Depnratif }i Reconstituanl de nn gust plăcut, de uă compositiune eu totul vegetala, a fost approbatm 1778 de vechia Societate regală de medicină s n nn Parînnîi* ap“U X IL _Vmdec» t(5t® b6>ele pricinuite de viciurile eănoelui : Scroful» Pectngtna, Eczema, Psortasis, Herpăs, Lichen, Impetigo, Podagrî, Rhumatism. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudoriflee, favorisăză deevolt*. d' nu,ri,lun®. mtaraaee economia şi provocă eepulaiunea elementelor morbide, fia alo virulente seu paraaitare. 1 ROB BOYVEAU IAFFECTEUR OU IODUR DE POTASSIUM Aoesta este medicamentul eel mai bun pentru a vindeca accidentele svphllitice vechi losa™ Tubercufosa Tumar1, Gomme> Exostose, precum şi Llmphatismul, Scrofu- La Paris, li J, FERRE, plumaeiia, 10! rue Riehtlitu,ii Soteencr aloiBOYVEAD LAFFECTEUR Maşine de treerat, sistem pentru mănă şi forţă. Maşine cu scripete pentru 1-4 animale trăgătoare, fixe şi mowi Maşine de tăiat nutreţ fie 21—32 mţm lăţime. Teascuri de vin, construcţie mai nouă; mori de struguri. Fabrică ^specială; execută excelent şi vinde cu preţuri eftine sub garanţie. Cataloage ilustrate de preţuri la dorinţă gratis şi franco. Cumpărătorii au rabat mare; se caută agenţi^ Pli. Mayfarth (fc C-ie Wien? ÎL Praterstrasse gg FABRICA IN FRANKFURT PE MAIN ' Perenele oa ni c u n oeo PILULELE DOCTORULUI I I INSTITUTUL MEDICI de DEHAUT . . „ DIN PARI8 . rnu esitaase purga, atunci când ele simtacăslăl .trebuinţă. Nu ae tem neci de desgust neci del lobosălă, pentru că, contrariu celor alte purga-l Itive, acesta nu operăzs bine decăt când este in-l Isoţit de uă buna mâncare şi de băuturi intări-f Itdre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie carej v alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ \can ii convin mai bine, dupeoccupatiunile/ \sele. OboEâlapurgatiunei fiind annulată/ ^prin effectul bunei alimentatiuni, les-^ l ne ee hotăraşce cineva a repeta, t purgativul ori de căte oi i este a J trebuinţă. 5 F. şi 2 F. 50 I Hydrotherapie,jnacaj sistematic, pedie, electrisare, inhalaţii etc. Stra tei 6. ! Pe lângă cele-lalte servicii ale institut s'a mai adaus şi băile calde i numita sare de Bălzăteşti. Se aduce ; la cunoştinţa onor. public. Urca ( Judele de instrucţie al tribunal^ Ilfov, cab. III Două-deci de anni de isbânda mărtu-1 resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei [ mai de frunte pentru vindecarea răpedel a bblelor de pept, guturaiurilor, f durerilor de Gat, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor! de şele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, In tote pharmaciele. | A exige numele lui WXlJYfi/, APĂ TONICăI DICftUEMARE OI1I1ST ROUBN (FiAuoii) | Grăbeşte creteerea pirului, tmpedţci de-coloratiunea ei i redă viată. Pommada Epidermală antipellicuurX Jpresoe căderea părului. — Dis- I mAlr»u. — Astâmpără mâucă- Crima de a cimitiru Sf- TroJ (24 - 25 Aprilie 1883) Signalmentele asasinului II OHRISTEA sunt: statura inijlo ca de 20 ani, oacheş, sliiliftnog, tata abia se vede, buzele deli^ îmbrăcat cu cămăşii şi ismene zăbunu cu vergi verzi şi negre, ciulă, neagra in cap, ghete ifl cioare. benin caracteristic : vorl rimele. Si giutc in tâtt Caute cele Sune de Parfumerte. de limba Engle- Pensionatul Gackstatter S’a mntat in Srada Lutherană No. 12. Tipografia N. Miulescu, sala fheatruluî UN PROFESOR a liceul S-te Barbe (Paris), având cate-va ore disponibile pe fie-care zi, ar dori să le întrebuinţeze pentru instruirea unuia sau mai multor elevi, in Bucureşti. — Are cele mai bune recomandaţiuni. A se adresa, prin scrisoare, cu iniţialele administraţia acestui ziar. une ori cu f in locul de t, aş#* loc de „din partea asta“ zice M parhia asta.“ -- JE* ii l>lieati vin e Incunoştiinţez pe ouor. public 3 vechi clienţi ai fabricei de săpuu ? luminări de seu, a decedatului wf“ D. KIBRIK. , . d’a face cunoscut că a ienunţat da se nuita .şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Yo’dă No. 9 Bossel, biix unchiu Marin Ivanovici, că in acela? loc, Strada Bucur No. 21, lucrea» fabrica sub direcţiunea mea. Rog dar pe onor. clienţi să voească a face acelaşi devere Ş‘ clt subscrisul, ca şi cu respectabilul mei1 unchiu. Ştefan M. Vlădeşct|* n n n n n n n n