taATA 7 MAIU 1883 Administraţia, Oalea Victoriei Nr. 32. ANUL AL VIII—No. 102 [ţONAMENTELE hţ»r», p* »n ■ • I*' pe 6 luni. . . 22 lei pe S luni. . . 12 lei li Jitii e pe in . 60 leî ir priimeic li IJnninikrKţl». ■Ii 10 baul număra ,e 15 bau> număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBO-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linii 30 litere petit pi;. IV. 80 idem pi;. III. 1 20 decime pag. III . . . . 1 30 > , II .... 2 50 Aunţnril# pi inserţiile ie primeic BueureptI , li Administraţii iiirulnl ii Vleua, li binronrile de anunţuri Beinrit Sctnlek, Wollieile 12;—A. Oppelik, Stnbet-itein 2;—Parii, C. Adim, rue CUmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. ■resti, 6 Maiu 1883 două feluri de argumente ; reni, cari afirmă, sau negă Kiiţa lucrului in discuţiune, fhiminem, cari sunt pe de-|>iIo pentru persoana căreia iii. Pentru catolic bunăoară de-a cita autoritatea Pa-el crede in ea, pemru a observaţiunile ce ni le-ar jitr'un moametan e destul a .nul. 0 vorbă a Papei, un citat n sunt in cazul acesta arpe deplin valabile pentru oa-; cari discutăm şi daca ei ia ce noi cităm textual de si sunt de rea credinţă şi nu a discutăm cu ei. Dtăm înainte de toate une-ientaţiuni ale Romanului. au comis ilegalitâti in alegeri, am fpeţirn : sste a celor ce s’au supus accs-ităţi ; «te a celor ce nu le-au consta--au denunţat justiţiei şi nu le-au prin puterea unirii celor mai xerenul legalităţii. nentaţiunea acnasta e tot ha- lbe Ţepeluş i-a spart capul 1 ghioaga plumbuită, culpa nu Ţepeluş, ci a celui ce să-i spargă capul, un sub-prefect mănă pe de-alegeri ca pe vite la tăie-nlpa nu-i a subprefectului, ci ,tilor. Iun primar fură biletele au-lin urne şi le inlocueşte cu ise, culpa nu-i a primarului, tetelor cari s’au lăsat a fi fu- un pungaş şterge ceasor-i buzunar, culpa nu-i a lui, sisornicului. lentatia Romănului e absur-bună pentru triburile selba-ile toti cată să se apere in | îturor şi mai cu seamă in ielora cari s ar constitui in guvernamentală, n stat ca oamenii cei ăntăi I a păzi cu sfinţenie legile după i şi litera lor sunt guvernul şi lui. Cănd guvernul le calcă, '.Lianele lui işi bat joc de legea ăşi de voinţa alegatorilor, cănd ^«porneşte nelegiuirea, corup-• J.i presiunea, putini vor fi cei să reziste, cu atăt mai pu-căt statul va fi mai centrali-n e al nostru, cu căt va dis-m;ti multe funcţii, cum dis-nostru, cu căt seva fiscliim-un asii de nevolnici rever-zici şi intelectuali, tot ca al > /r ţji iz ir • it ti mputarea Românului e un ■ios. Pentru a constata, a dea inlâtura ilegalităţile, ai no-autorităţile publice. Cetăţeanul •ază pe ele; ele legaliseazâ seinele fac cercetările legal-va->ar cănd ele sunt amestecate «te urechi in alegeri, cănd a-•dministratici şi ai justiţiei mai ei aeiia cari formează şi dirig bande de bătăuşi, cănd tocmai ei sunt cei cari falsifică alegerile de la un căpăt al ţării la altul, cui să te adresezi care să dea valoare oficială constatărilor sau denunţărilor de abuzuri. ? Cetăţenii din Galaţi i-au depeşat d-lui prim ministru curat : Alegeţi deputat pe ciue vreţi, dar, pentru numele lui Dumnezeu, cruţaţi-no viaţa, I)-ie prim ministru ! In asemenea împrejurări' mai e cu putinţă de-a înlătura priiiMmre bandele de ucigaşi ? Cănd insă guvernul, cu tot aparatul seu de oameni, calcă sistematic legile in picioare cu unicul scop dea falsifica voinţa alegetorilor, la opi-niunea cărora pretextează a apela, cănd el nu aşteaptă in linişte să vază care-i opinia alegetorilor, ci voieşte ca, cu de-a sila si in ruptul capului, să iasă din urne partizanii unor idei preconcepute, e evident că el face o lovitură de stat in toată forma, el este acela care dă cetăţenilor exemplul dispreţului legilor ; că el, cel chemat a le păzi, este cel de ’ntăi care le calcă in picioare, dănd astfel lumii intregi dreptul de a le călca asemenea. Re-voluţiunea de sus, nelegiuirile de sus justifică revoluţiunea şi nelegiuiirile de jos. Dar să nentoarcem de unde-am plecat. Se poate ca noi să nu fi demonstrat îndeajuns de clar pentru inteligenţa redactorilor Românului infamiile comise cu ocazia acestor alegeri ; se poate asemenea ca argumentarea noastră să nu fie concludentă pentru a dovedi că adunările ce se vor convoca sunt legalmente incapabile de-a resolva cestiunea revizuirii. Catolici fiind confraţii, le trebue un edict al Papei, maometani fiind vor pasaje din Coran. Daca ceea ce noi zicem nu obligă pe Românul de-a-şi schimba opinia, ceea ce zice organul d-lui Dimitrie Brătianu, fratele ministrului prezident, va fi de sigur un adevăr indiscutabil pentru confraţi, de vreme ce—la venirea acestui bărbat din Constantinopol — era privit ca unicul ce remăsese credincios drapelului liberal, unicul care era cheia bolţii partidului. Ei bine, d. Dimitrie Brătianu, indignat de candidaturile oficiale, a stigmatizat la Argeş purtarea minis-teriului, adecă a fraţine-său, declarând că nu primeşte a reprezenta juJeţul Argeş eu preţul candidaturii oficiale. Iar Naţiunea de la 5 Mai cuprinde următorul memorabil pasaj : S’a zis de multe ori ca constituţiuuea noastrâ a fost un compromis, şi plecând d aci, unii susţin ca imprejurarile ce esis tau la 1866 ne mai existând astăzi, a sosit timpul d’a modifica disposiţiunile cari au fost resultatul compromisului. Nu suntem de aceasta părere. La popoarele libere, constituţiunile nu pot fi de căt nişte compromise, căci trebue sâ aiba in vedere toate interesele, atat acelea ale majorităţii, căt şi ale minorităţii. La noi n'a fost, nici nu este cestiune de charte (decretate de guverno absolute ori de autocraţi). Aci naţiunea prin mandatarii spi speciali şi impreună cu tronul işi regulează legea legilor. Este dar absolut ilegitimă o modificare constituţionala ce s'ar face de un singur partid, sau de o coterie ce ar impune ţerii pe mandatarii ei prin presiune şi ingerinţă electorală. O asemenea revizuire a pactului fundamental nr constitui un act ilegal şi in coutradicţiune cu principiele primordiale ale sistemului parlamentar şi constituţional intr'un stat democratic ca al nostru. Prin urmare este datoria atăt a oposi-ţiunii căt şi a adevlraţilor liberali d’a nu sc face complicii unei revizuiri constituţionale ce s’ar vota de o Cameră Constituantă, care nu rrpresintâ de căt voinţa a tot puternică a guvernului. Coranul a vorbit. 0 modificare a constituţiei făcută de-un singur partid e absolut ilegitimă. Ea ar fi un act ilegal. E datoria adevăraţi'or liberali de-a nu se face complicii revizuirii. Nu poate fi cineva complice da căt la crime. E o crimă a revizui constituţia in asemenea împrejurări. Nu noi o zicem ; d. Dumitru Brătianu care, fără ’ndoială, e un adevărat liberal, proclamat ca atare de Românul, este cel ce spune acestea. Pe catolici ’i convingem cu cuvin-tule Papei, pe maometani cu Coranul. Oare confraţii de la Românul nu sunt obligaţi a da crezare cuvintelor Naţiunii ? Cuvintelor fostului lor prezident de Cameră, fostului prezident de consiliu, fratelui ilustru al ilustrului Ioan Brătiauu ? Da, după toată probabilitatea omenească vor da crezare, şi minune ar fi, daca d. C. A. Rosetti nu s’ar convinge de puternicele cuvinte de mai sus: că ilegitimă, ilegală e o revizuire, votată de-o Cameră „care nu reprezintă de căt voinţa atotputernică a guvernului^ ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 16 Maiu. — Ziarul „La Reforme" e informat de la Petersburg câ serbările in-coronărei vor fi urmate d’o proclamare a Ţarului conţinem! dedaraţiuni politice importante. Frânţi şi Rusia sunt de acord spre a considera câ Englitera trebue tasă respecte semnătura ce a pus la protocolul de desin-.teresare semnat de conferinţa de la Cen-stantiuopol. Arabi fiind exilat şi autoritatea Chedivului fiind restabilita, Englitera nu are nici un drept d'a exercita protectoratul seu in Egipt. Yiena, 16 Maiu. — Archiducele Rudolf a venit intr'adins'dela castelul de Luxenburg la Viena spre a face o vizita principelui Muntenegrului, care ’i-a înapoiat'o indată. Principele a fost primit după amenzi de către impOrâtoasa. Asta st-ară e prânz la Curte in onoarea sa. Berlin, 17 Maiu. —„Monitorul Imperiului" zi e ea Imperatul a oferit lui Sadulali paşa. fost ambasador otomau la Berlin, ma rele cordon al Vulturului Roşiu. Paris, 17 Maiu. — „Figaro" zice câ d. Ferdiuand de Lesseps ar fi declarat ca Compania Suezului e hotăritâ sâ sape iucă un canal, a cărui necesitate, resultand din prosperitatea traficului, Compania a avut o tot-d’auna in vedere. Loudra. 17 Maiu. — Dnpe informaţiu-nile Iul „Daily-News* o garnizoană engleză so va stabili in eurSnd la Port-Said. Informaţi uni In Basarabia mai toate riurile s’au revărsat. Oraşul Orheu e jumătate innecat de riul Răut, care a distrus vre-o 80 de case. Podurile de fier de pe calea ferată Ungheni-Chişinău sunt stricate. Se vorbeşte de apropiata disolvare a consiliului comunal din Bucureşti. La 15 maiu viitor se va convoca săntul Sinod. Toţi generalii comandând corpuri de armată au fost invitaţi d’a se afla iu Bucureşţi in ziua de 10 Maiu. CRONICA Domnul C. C. Budişteauu, fost sergent iu armata, este numit in po-tul de director al arestului preventiv din judeţul Argeş in locui domnului Aehil Ioanid revocat. + D. C. Gialep s’a numit iu funcţiunea de cap al biuroului datoriei publice din direcţiunea comptabilitâţei generale, in locul domnului Ulise Vasilescu trecut in altă funcţiune. * H. Barbulescu este numit in funcţiunea de verificator clasa II Ia casieria judeţului Ilfov, in locul domnului M. Urlici demisionat. * S’a numit mijlocitor de mărfuri şi cereale in portul Brăila: Domnii Nae Stănes-cu, State Stăuulescu, N. Badenscki, Dioui-sie S. Livada şi Alexandru Momotide. S'a numit la bursa de comerciu circumscripţia VII cu reşedinţa in Brăila: Dom-nu Dimitrie Rădulescu sindic ţi domnii Anastase Curtovici, Nicolae V. Perlea doc-toru P. Grigorescu membrii in comitetul bursei. * Domnu Spiru Haret, profesor la facultatea de ştiinţe din Bucureşti, fost membru in consiliul permanent de instrucţiune, se numeşte in postul de revisor general al scoalelor, creat din nou prin budgetul eser-ciţiului curent. * In urma apelului făcut de ministerul instrucţiuni publice, mai mulţi domni autori şi editori de cărţi didactice grăbindu-se a respunde cu bunâ-voinţâ la acel apel, ministerul le exprimă deplina sa mulţumire amintind tot-o-dată domnilor autori şi editori, cari nu au trămis incă diu operile lor, că ministerul continuă a primi zilnic asemenea opere cu destinaţiune a fi revi-suite de eomisiunea de examinare a cărţilor didactice. Alegerea generalului Teii Mai mulţi cetăţeni din colegial al II de Senat, in seara de 29 Aprilie s’au adunat in casa preotului Voicu Vasilescu spre a se consulta asupra candidatului acestui colegiu şi prin-tr’o fericită inspiiaţiune s’a propus generai Teii, care in căte-va minute ScrlHorlle nefruncate do se primei Manuscrisele nelmprlniate se ard a fost aclamat de toţi alegătorii pre-senţi. D-nu Petre Alexandrescu a depeşat ir.dată Generalului propunerea alegătorilor. rugănciu-1 să vie la Brăila. Generalul a respuns mai ăntăi că nu poate veni. dar pănă a doua zi s’a gândit că are o respundere către amicii săi politici, şi fără a ne mai vesti, a plecat in dimineaţa de 30 Aprilie şi a sosit seara fără nici un sgomot. Generalul a zis : „am venit ca nu cura-va să se piarzu colegiul al II, şi atunci să priimesc imputări de la amicii mei pentru ce n'am venit, şi ast-fel ra’am decis şi am plecat". Alegerea, precum se ştie de toţi Brăilenii şi de toată ţara. a avut succesul cel mai strălucit. D-nu General Teii s’a ales Senator cu o majoritato eclatantă, contra unui alt general, Generalul Adrian, care au fost susţinut şi de puternicii zilei. îndată după despuerea scrutinu lui, lumea ca electrisată a alergat la Hotelul Hugo să felicite pe General Teii de alegerea fericită ce a reuşit a face iu persoana sa. General Teii era in salonul unde s’a dat cu o seară inainte Banchetul D-lui Blaramberg şi aici a primit felicitările tuturor cetăţenilor. In acel moment s’a servit in mod spontaneu şampanie şi s’au ridicat mai multe toaste. Pe la 7 ore D-nu Gh. Dimitrescu, preşedintele biuroului, soseşte impreună cu cei lalţi colegi ai săi şi inmăneză mandatai de senator in măinele Generalului, urăn-du’i să trăiască : atunci au eşit un strigăt general de „trăiască Generalul TelTM Ou această ocasiune D-nu General Teii a ţinut incă un spiciu, zicănd că va fi alături cu D-nu Blaramberg, care este un orator de talent şi distins din ţară şi că vor Conlucra impreună la fericirea ţărei. Atunci D-nu Blarambeg la aceste cuvinte măgulitoare ale Generalului a respuns, că nu este destul să avem numai talente, dar ceia ce ne trebue este să avem caractere. Aceste cuvinte atăt de adevărate şi puternice au mişcat pe toţi asistenţi, strigănd să trăiască Generalul Teii ! să trăiască D-nu Blaramberg! Toată lumea din oraş era veselă de resultatul acestei alegeri. (Mesagerul Brăilei) D-lor Alegători ai colegiului 2-lea de Senatori Teleorman Yă rog să faceţi întrebare d-lui Pişcă : sub ce titlu şi cu ce drept vine să vă ceară votul de Senator, cănd. in judeţul Teleorman, d-sa nu are nici-o palmă de pămănt ca proprietar ; şi, ca fost Senator, in timp de cinci ani, n’a făcut nici-un serviciu sau îmbunătăţire acestui judeţ ? Oare nu avem noi proprietari cari să merite increderea d-voastră şi să apere interesele judeţului, ca să scăpăm de d-nul Pişcă, care, sub in-, fluenţa de senator, ca arendaş ’şi TIMPITj sprijină numai interesele sale private? Prin urmare dar. am luat cura-giul a vi5 cere concursul şi votul de Senator al colegiului d-v, rugăndu-v6 să vă feriţi de din ori-ce făgădueli falşe care ve va veni ori-ce parte, ca să ve amăgească conştiinţa d-voastră, şi sS puneţi încrederea in omul care prin trecutul faptelor sale in societate, a dat dovezi că poate sC ve represinte cu toată demnitatea in SENAT. Ioan Vlădoianul. Proprietarul moşiei Drăcşani TREI ALEŞI {Toma Filitis, Ioan Marghiloman. Di.mi-trie Ghica.) Guveruul liberal, voind, ca şi predecesorii sei să se perpetue Ia putere, adoptase precum ştim, Ia rândul sân, un alt sistem de amestec in alegeri. El nu le mai conduse d’a dreptul precum se tăcuse înainte: incredinţă această sarcină diferitelor comite- te electorale ale partidului, singure inves- tite de autoritatea de a recomanda şi de a susţine candidaţii ce Ie inspirau incre-dere. Era bine înţeles că aceşti candidaţi nu puteau fi presentaţi la sufragiele alegerilor de căt după ce erau agreaţi de guvern. Publicul insă nu cunoştea această formalitate; el nu ştia ce se petrece in culise ; ’i era destul să constate că administraţia nu se mai amestecă cPa dreptul in afacerile lui; şi anevoe putea cine-va să’l facă să ci'6azâ că comitetele şi stâpăuirea erau unul şi acelaşi lucru. Guvernul insă nu voi să’i lase nici această iluzie. Cu oeaziunea noilor alegeri, temându-se de o defecţiune in rândurile credincioşilor, părăsi sistemul ce adoptase ca să îmbrăţişeze pe acela ce '1 combătuse înainte de a veni la putere. Aşa, după ce comitetul central in înţelegere cu guvernul, desemnase celor Pal te comitete candidaţii asupra căror trebuia să se întrunească voturile partidului Iiberal-naţional. miniştrii găsiră de cuviinţă a’i înlocui prin alţii şi, aceasta chiar in ajunul alegerii. Am putea cita mai multe exemple de asemenea natură, dar cadrul r^servat unui articol de ziar, fiind foarte restrâns, ne vom mărgini a vorbi de doue, trei caşuri care vor da cu toate acestea o idee destul de complectă de modul de procedare al guvernului in alegeri. Intre candidaţii comitetului central al partidului, numit liberal-naţional, pentru districtul Ilfov, se afla şi d. Eomulus 0-pran, pentru colegiul al IV-lea. In preziua alegerii aflarăm că in virtutea unei noi dis- Pcsboilll W- prevede, că marele reformator d. €. A. Rosetti, după ce Oamerile de revizuire işi vor Ii terminat opera, le va disolva şi va face noi alegeri. nducSnd in corpurile legiuitoare numai creat urc oarbe ale coteriei roşie. ECOURI STREINE rarului posiţiuni a guvernului, d. Toma Filitis sur- numit Ciungul, era destinat a inlocui pe d. Opran. Delegaţii nu înţelegeau această repede schimbare de persoane, când noul candidat Ie oferi o masă bună şi căte doi franci, se zice, de fie care. (1) Numai astfel se convinseră că d. Filitis era in ade-vâr susţinut de guvern şi-i deteră voturile lor. legiul n, pentru Senatori. In ajunul alege roi se respăndi vorba jcâ in cas cănd prin cipele D. Ghica nu ar isbuti nici in Ilfov nici in Olt, gu-vernul era decis sâ’I presin te in locul coloiieluiui Mărculescu la Argeş. D. D. uhica fu iasă numit la Olt. Negreşit guvernul a voit să impedice ahgeroa d-lui Vernescu ; dar tot-d’o-dată a preferit ca să se aleagă d. D. Ghica la Olt, căci de s'ar fi ales Ia Dfov, s’ar fi putut zice ă d. D. Ghica a avut alegâtori cari au votat in consideraţiunea persoanei candidatului. Dacă d. Filitis este mulţumit do o asemenea situaţiune, cu greu ne vine a crede cu Principele D. Ghica să primească a ii pus pe aceeaşi linie. l-n alt caz. D. D. Ghica fiind căpătuit la Olt şi guvernul voind să dea o măngăere d-lui Ioan Marghiloman, văduv de colegiul electoral de la Buzâu, ’l propuse pe d-sa la colegiul II de Argeş, in locul d-lui colonel Mărculescu. La Piteşti arhaugelii guvernului ei inşii observară că această nouă surpriză va produce un foarte râu efect, cu atât mai cu seama că mni nici un alegâtor nu cunoş-t a pe candidatul improvizat. Tata răspunsul ce primiră: „Po primul ministru ’l cunoaşteţi. Ei j! l’Onarea din Mos. vi bine, votaţi pentru densul, şi pe buletin numai şerifi numele d-lui Marghilo man.“ Ordinele au fost ascultate, şi d. Marghi loman fu regulat de stăpânire, ca şi d Toma Filitis, ca şi Principele D. Ghica, şi alţii mulţi nemuritori născuţi intr’un ceas bun. Kâmăne acum a şti, dacă d. Marghilo tnan, care se obicinuise a fi ales la Buzâu in afară de ori-ce ingerinţă, va primi po-siţiunea ce’i s’a făcut de milostiva no.ustră administraţiune. Căt pentru uoi, suntem de părere că, nu numai puţinii membri din oposiţiune cari s’au putut strecura in Cameră şi in Senat, dar chiar cei din majoritate, cari mai păstrează incă o rămăşiţă de demnitate şi de independenţă de caracter, cari mai au frică de Dumnezeu şi ruşine de oameni, să- se retragă, declarând că nu pot recunoaşte o constituantă in adunări ai căror membri in marea lor majoritate n’au fost liber aleşi. „ Naţiunea“ revizuirea nu e de unea la cuhne" loc motivată. „Ori-căt de numeroase at fi colo giile electorale, conduse "de*, ui/ gu- w,r 6 vern care a ridicat corupţiunear la înălţimea unei dogme de administraţie, ele nfi'vor duce fatalmente la resultatolo ec avem subt ochi şi pe cari lo deplângem tot eu aceeaşi sinceritate c‘a şi partizanii cei mai cifl-duroşi ai revizuirei." încoronarea Monitorul oficial" rus publică ceremonialul pentru intrarea şi inco-In zioa destinată se adună toate persoanele cari vor . lua parte, in palatul Petrovv. Ordinea cortegiului este : In frunte şeful poliţiei, urmat de 52 jandarmi. Apoi convoiul Ţarului, mai multe es-cadroane ele gardă, delegaţii popoarelor asiatice călări, delegaţii caza- BEVISTA ZIARELOR Voinţa ministerială se Îndeplini; dar se vede că autoiul acestei schimbări in omnipotenţa sa, uitase a îndeplini formalitatea de a înştiinţa pe comitetul central de modificarea ce voia să introducă in lista patronată de densul. De altminteri motivele-care determinaseră inlocuirea pran prin d. Filitis ca comitetul nu putea de cât să aprobe punerea la cale a guvernului. D. Filitis, pe ve- d-lui 0-erau aşa de puternice lângă cele I alte calităţi ce poseda, dispu- nea şi de căte-va voturi in colegiul I pentru senatori, ceea ce lipsea concurentului seu, de şi liberal mult mai convins. Aceste consideraţiuni nu impedieft insă pre membrii comitetului centrai de a publica in „Romanu 1“ de Ia 20 Aprilie, 0 declaraţie prin care ne spunea că această substituire de persoane se făcuse fără ştirea şi consimţirea sa. Mai acelaşi lucru se întâmplă la Piteşti. D. Colonel Mărculescu Românul fugind de present, se retrage in trecut, inşiră la fraze goale şi abstracţiuni fără fond: naţiunea in sus, naţiunea iu jos, naţiunea pururea cu d. C. A. Eosctti, şi saveli ii sei, iar dacă guvernul actual se va mai fi amestecat in alegeri, apoi cu a făcut, insă această e numai o simplă „muşcătură de câne“ in faţa tetelor comise de guvernele trecute ! ? Apoi alegătorii au vezut şi iarăşi ve zut, ca dela Roşii a venit şi vine mântuirea şi toate bunătăţile şi doa-cea s’au pronunţat (liber ! ?) contra opoziţiei unite ! care a votat tot- d’a-ima cu guvernul libera! naţional fi iruri ca candidat al comitetului electoral la co- ţi) Plus mâncarea douâ zile la birtul lanache Dumitreseu, de lângă ministerul de interne. In ziua d'ăntâiu s a beut numai 120 oca vin, iar a doua zi, după proclamarea deputatului, 70 oca vin. —(Nota Timpului). Binele Public, arătând înalta misiune a modificării contractului dela 1866 intre Domn şipoporşicondi'ţiu-nile in cari se poate exercita suveranitatea cetăţenilor, zice, că la o aşa mare operă trebuiau să concure toate partidele şi deci alegerile cătau sa fie absolut libere. Cum s’au urmat aceste alegeri, toţi ştiu, afară de „Românul" care iînvinovăţeşte pe a-legntori pentru actele criminale co-nuse de guvern şi de sbirii sei. Dai ce puteau face alegătorii ? Revoluţie ? Aceasta o doreau poate Roşii ! Naţiunea recunoaşte in parte ca Imn motivul sub-caro s'a presentat publicului propunerea revisuirii pactului nostru fundamental, dar aceasta numai pentru ţările unde guvernele aplică sincer principiele sistemului parlamentar. La noi insă, unde guvernul aetual „a adus corupţi- cilor, malta nobilime călare, diferitele categorii ale funcţionarilor inferiori de- curte, doi raagiştri -de in coronare şi un şef-magistru de ceremonii, apoi şeful tutulor cerernonielor şi camerieri junkeri călări. Apoi urmează camerieri, funcţionari de al II grad ai curţi, însoţitori principilor streini, mareşalul ‘curţi, inalţi funcţionari de curte; membri consiliului de stat şi şeful mareşal de curte. Funeţioniri inalţi merg in faetoane deschise, cei-la]ţi in trăsuri aurite. \in apoi garda de Cavaleri, garda personală, Ţarul călare, ministru casei imperiale, ministru de resboiu, etc.., toţi mari duci : principi caselor domnitoare streine, ducii de Leucli-;enberg, prinţii do Oldenburgi, ducii de Mecklenburg, adjutanţi generali şi adjutanţi secundari, apoi suita prinţilor. In urma acestora vine imperăteasa cu marea ducesă Nenia, in trăsură aurita cu 8 cai ; apoi stalmaistri, pagi, marile ducese, un escadron de garda de ciurasien, dame inalte şi domnişoarele de curte ale imperă-tGsei şi ale mariior ducese. Urmează două 'cseadroane' husari şi ulani. La intrarea in oraş se vor da 71 tunuri şi guvernatorul general al Moscovei face primirea. Pe drum convoiul va fi salutat de multe corporeţiuni şi deputaţiuni. Toţi membri ca cei imperiale se dau jos la po irta Woskre-seusky şi se inchină Ia icoana Mai-cei Domnului iberice. Pe drum pănă la Kreml sunt inşiraţi soldaţi. La in-ti aiea in Kreml, Maj. Lor, mari duci Şi ducesq cu suita lor se duc in ca-tediala Uspensky, unde sunt primiţi de sfântul Sinod şi de cler cu crucea şi cu apa -stantă. Se dau 95 de tunuri. După serviciul divin convoiul merge la catedrală Arhanghel, de aci m. ţîatedrala Dunei-Vestiri, apoi la scai ,i roşie in palatul Kreml, de unde Maj. Lor intră in apartamentele mţenoarc._ Se dau iarăşi 100 tunuri. rei Zl,e mainte de încoronare, crainici iac cunoscut aceasta, poporului, cântându-se imnul naţional. Ambasadorilor şi trimişilor se notifică zioa mcoronărei de către magistri de ceremonii. bl ajunul incoronărei se me serviciul divin in toate bisericile In ziua mcoronărei, Ja 7 ore dimineaţa, se dau 21 tunuri. La 9 si lumăfate ore corpu diplomatic isi ocupa locu in catedrala Uspenskv Armata e înşirată de la sala tronu-nuliu pană la catedrală. Moştenitorii tronului, însoţit de membri casei im-icriale şi de prinţi streini etc., se uce in catedrală. Drumii pănă la nscrrcă va fi stropit cu apă sfinţită ja fll>ca că totu e gata, Maj. Lor se duc in sala tronului si sc urcă pe tron. Apoi procesiunea pleacă Ia biserica. ALaj...Lor sta .supt un baldachin (cer)., purtatele 16-adjutanţi. Mitropolitu Moscvei primeşte pe Maj, Lor in pridvorul biseric-ei şi ţine o vorbire. Mitropolitul de Nowgorod ii bine euvintează cu o cruce, iar cel al Kievvniui if stropeşte^cu apă sfinţită. Jntrănd in biserică. Maj. Lor se înclină Je trei ori in fata tronului Ţardor. sărută icoanele şi ocupă tronurile lui Mihail Eeodorovici şi Alexe Mihailovioi. După invitarea mitropolitului de Nowgorod Ţaru citeşte crezu : apoi Începe ceremonia incorouarei. Ţarul işi pune mantaua de purpură şi coroana, ia sceptru in dreapta, globul in stănga şi se aşază po tron., Apoi depunănd sceptru şi globii pe o pernă, Ţarul cheamă pe imperăteasa, care ingenun-chiază inaintea lui. Monarhul işi ia coroana, atinge cu ea capu impgră-ţesei. işi pune iar coroana in cap şi încoronează pe imperăteasa, care işi pune mantaua de purpură şi lanţu ordinului Andrei şt sc aşază pe tron. j’arid apucă sepţrn şi globii, căm se începe cântarea : „Viaţă inclehm-gata, Maestăţilor“. -Toate clopotele suna. Se dau 101 tunuri. Gei de faţa felicită perechea imperială, in ciinându-se de trei ori. După liturghie se face ungerea cu sf. rnir. Mitropolit de Nowgorod unge Ţarului fruntea, ochi, nările nasului, gura, urechile, peptu şi mâinile. După ce sună iar toate clopotele şi se dau 10J tunuri, imperatu unge imperă-ţesei fruntea, in faţa tronului. Ţarul intră prin uşa Ţarilor in altar, se iinpartăşeşte luând păine şi vin separate, iar împărăteasa le ia amestecate1. Apoi Maj. Lor sint felicitate pe tron, ca fiind încoronate şi unse. Convoiul porneşte apoi spre palatul Granovita, unde stau mesele iu-tinse şi perechea imperialăşade la o masă separată. Corpul diplomatic şi cei care nu prânzesc aci se duc d’anderatele tot inclinăn-du-se păna es din 'Salon. Mareşali t-â cu Patriarchia Qonslanljîft Freasanţitul Silvestru spune it doua a importantului articol c, să facă Patriarchia Constantirioi poată fi un centru ai tuturor b todoxe, zicând : „împreună cu s. Sinod ai bi todoxe din Regatul României, i şi noi „in Patriarchia din Coi un centru moral, de unde trebil ceadă direcţiunea in toate ceştii teres general al intregei biserici m privinţa dogmelor, a disciscl cultului.-Mai adaogem msa curacâ moi, iele să se dee acea direcţiune, ) tat a fi dictatorial sau monarc\ tace curia papală din Roma, sinodalitiiţii bisericeşti, adică cu mîntul Episcopatului ortodox cern aci aceasta a doua parte r îl nobili, nobilimea, generali, etc. prân- zesc in corturi in curtea din Kreml. După masă Ala,]'. Lor sc retrag in apartamentele interioare. Clopotele suna trei zile după încoronare neîntrerupt. Seara va fi iluminaţie. ‘ fcwi ta K*l® ini Franţa Ataşatul militar austriac din Paris a fost mai dc unăzi la Vicna şi a raportat despre activitatea militară in Franţa. El spune, că se face mult pentru armată deşi situaţia europeană c pacifică astăzi. Bugetul resbo-inlui pe anul 1884 e mai urcat decât cel din anul curent şi Franţa are de gănd să formeze o armată coloniala, prin care se va mări oştirea cu 46V-2 batalioane şi 18 escadroa-nq„ Efectivul armatei franceze e mai mare şi astăzi decât al Germaniei. Mai mulţi anarhişti, cari au împărţit scrisori revoluţionare prin ca-sarme,'au fost arestaţi. Serbia Elena Marcovici, care fusese con-, damnată la moarte, apoi gradată dc regele Milan, a fost dusă la Pojare-vatz, unde va sta internată 20 de ani. Funcţiunea organism clor ierar-cliicc in biserica ortodoxă Snb arest titlu I. P. S. Mitropolitul Bucovinei şi DalmaţieR Silvestru Morariu a pu blicat in ziarul „Candela11 71 iii Fernăuţi un articol de cea mai maro importanţăpentru biserica ecumenică a răsăritului. I. P. S. p- plecând do la cartea sinodală a Patriarhiei ecumenice, prin care aceasta reproa-ba simţirea mirului sevărşită in biserica ortodoxă autocefală a României, zice cu o le-gilima, indignaţiuhe cumcâ ar fi fost mai bine, dacă acea carte sinodală ar fi re ni as acoperită de pulbere in Jarcliivele patriar-ciiiei. pentru ca publicăndu-se şi ajungăn-du i vestea in tot pănif.ntul, contrarii ortodoxiei au că bat in palme, au că cel puţin clăiină. din cap din compătimire. Gonsimtănd eu atitudinea cc a luat, bi-seima oitodoxă autocolaiâ din România fa- eare esto de cea mai mare imp^| Mărginindu ne pe lângă aed-in afacerea, sule vată de sânta no triarchiă Constantinopolitanâ- mă: nu m-au fost scopul, de a secund S. Ieiarclii ai Iiisericei ortodoxe» tui României intru apărarea pos. autonomia şi autocefalia a acestei pentrucă sâni,ni sinod al Biserici I prin actul sinodal din 23. Noemvr s’a fortificat canonic in contra unşi siuni ierarhice, veri din care pi de bine, incăt nu are lipsă d sucurs. Scopul nostru principal, suscit; facerea, suievatâ de Curia patrian îie-au umplut de mâhnire şi de: susţinem că ar fi fost mai bine, fi fost sulevat, este de a atrage fi Ierarehiei Bisericei noastre urtodej tutindene, nu voim se zicem, la a. fl ci la sfagnaţiunea funcţionarii ori lui sântei noastre biserici ortodo: periclelc iminente pentru ortodo nere, precum şi la nesesitatea u: prospetări a organismelor ierarchl referinţele şi recerinţele actuale ticei. Organismul bisericei ortodoxe, s a desvoltat in secolii anteriori ai inului şi s’a stabilit mai apoi i| Sinoade ecumenice şi locale, stă azi intact, şi aşezăm intele canon' nate şi publicate in limbile prim bisericei, servesc de indreptariu ţa doctrinei, a cultului şi a discipl cât biserica ortodoxă ecumenică in biserici locale (naţionale) din fi ţâri, conservă caracterul dogmatic nic de una, sântă, catolică (sobor! şi apostolică alui Christos biserică.1 Iuchiăgarea evangelică şi desvolt torică a organismului bisericesc ir, ortodoxiei a urmat, după cum e in timpul clasic ai bisericei ereştii o parte cu privire la intinderea a imperiului Roman, iar pe altă pi considerare la referinţele faptice s chiar politice din acest imperiu, ( „lumei“. Până ce statul Roman increşti tu in putere, şi organismul bisericei’ ţiona regulat spre fericirea popcareh tineşti. însăşi comunităţile biseric! presto marginile imperiului, de şi de densele in canoanele sinodale este ertat a se organisa după inpri locale se conformau, pe căt se poatl organismul bisericesc din lâuntru im pe carele se răzimau. Iară după sfâşierea colosului im| Roman in un imperiu răsăritean occidental şi după dârimarea ‘■uicei a- unuia .si âcelui-hlt, după desbinar nuiui patriarehal de Roma cu ereşt din ţcrile occidentale de comuniu rarchică cu b-'le patru scaune patr din orient; după căderea popoare! tineşti din Asia, Jîgipet şi Europa (1 sub polestatea Califilor mahomedal tiudeau a stinge creştinismul, — si do urgia grea a fanatismului mu deveni peste putinţă funcţionarea a organismului biserisesc. Intre acel rele ortodoxiei creştineşti râvârsănd sale peste popoarele nordice, se corn in conformitate cu deliniamentele ca universale, biserica particulare, cari mai eă susţineau rciaţiunile cauoH corpul bisericei ecumenice, ei. pe cu putinţă, ’i veneau şi iu ajutor prii loace morale şi materialo, spre a-l sui in viaţă, şi activitate. Cu toate aceste, deşi câtuşile tirâuţ mutismului politico-religios al Musului! cari strâng de căte-va veacuri trupia lila ll v Mii rip TU inai in privinţa poii-cea religionară kjjui ortodoxioi, au mai slăbit in veacul Iute. totuşi starea bisericei ortodoxe din rlile orientului este apfisată şi deplor; a şi pentru aceea organismul ei nu func [Jeaza aşa ca centrul corpului bisericesc lesvoalte viaţa propria canonică, şi ca «colo să se poată revărsa insufleţire şi lorganele mai depărtate ale biseri-ecumenice. Pentru-că ce autoritate }rnifere morală poate avea săntul scaun liarchal in biserica ortodoxă şi chiar in ■mai obveniente cu puterile seculare de 1 dacă archipăstorii supremi se pun şi repun după buna-plăcerea \ isiri'or Poar-• Ltomane? Cum şi pănă cănd so pros-l-'.3 i'ainii pomului vieţei creştineşti, dacă 1 iiua Ia ă căreia rădăcină zace securea fiului, uu Ie poate mijloci sucurile e-olice? şi cum nu vor seca aceste suda viaţă, dacă inşişi lucrătorii, ehe-a cultiva şi a susţinea in vigoare al ortodoxiei, nu von fi de ajuns nici număr nici după pnterea morală? O ul preste tot, a căruia so zice a fi ce-marelui Constantin, devine tot esant nu numai eăt seculară, ci şi in ru aceea şi Catolicismul Papal şi Pro-ntismul Anglican, ai cărora misionari prin ţările orientale, iuţind pe inii iite reţelele confesionale, nu aşa spre Juirea necredincioşilor, ci mai vertos a incurca intr’ăusele pre fiii bisericei iloxe. Şi oare sântele scaune patriarchale Ji genere Ierarchia ortodoxă de prin acele (posede sau cugetă a eăştiga acea putere •dă, ca să poată da pept cu astfel dea-«uni confesionale ? Biserica naţională din titul _Greciei , constituindu-se inainte ţăte-va decenii, in înţelesul Canonului Ji 89 al Sinodului al G ca biserică au-tamă in cuprinsul unui stat autonom, 'i atitudinea încordată din partea scau-patriarchrd in contra sinodului din Aera dictată de interesele bine înţelese ortodoxiei ? Comunităţile ortodoxe din Jaria, Macedonia, Tesalia... se plâng de indelungat pentru impunerea de Epis-I .şi Preoţi greci, cari nu cunosc limba oarelor respective. Oare disconsideraiea or plângeri este canonică şi justificată punctul de vede al prosperităţii reiigiu-e ? lai deunăzi ne anunţară ziarele relegata mănăstire a mitropolitului din Solia; după depunerea mitropolitului din ■rad, Episcopii din Serbia dăndu-si datinile, biserica din noul regat este in snt fără de Archierei. Oare scaunul e-itnie are cunoştinţă de aceste lucruri orabilo ? şi care a cercat a interveni jru afacerea lor ? b aceste întrebări, respunsurilo nu pot iă decât negative. Şi scăderile atinse şi ts altele in funcţiunea individualităţilor fcliice nu sunt de tras pe seama orga-ului bisericesc, ci ele decurg mai văr-ilela puţina considerare a principielor inice, pre cari e urzit sistemul de ad-istraţiune al bisericei ortodoxe in ge- mpă organismul canonic al Bisericei or-Le ecumenice, abstragănd dela unele kme, direse parte după recerinţe locale S cu privinţă la referinţele politice şi fie de pe atunci, sunt precisate nu nu- Icât posiţiunile canonice ale Episcopie-5i mitropolielor şi Patriarchielor şi re-inile lor reciproce, ei şi delineamintele ve la unitatea bisericei in dogmele onţei, cultul liturgic şi in morala evan-| si. înseşi bisericele de prin statele su-' ne, numite „autocefale,u sau, după ■ autonoame, deşi in contra constituirei J icauiinl patriarchal a făcut in trecut şi I şi astăzi oposiţiune, sunt prevăzute cu I unintele sinodale şi puse in relaţiani I te atât eu scaunul ecumenic, căt şi cu | dte individualităţi ierarchice si biseri-• ocale. Române deci, a pune iu aplicare * ipiele canonice, pe o parte intre mar* puse de sânţii Părinţi, iâr pe alta i i cu privire la referinţele actuale şi • • nţele faptice ale Bisericei ortodoxe • ■ nere şi ale bisericilor particulare in de* i igănd firul desfăşurărilor noastre pâ-*1 ;iee, vom se indegetăm ineă unele refl ţe concrete, cari ar merita eonsi-re, spre a se putea renpiospăta fnne-‘ a organismului nostru bisericesc, o oepend de la centru, pare-ni-se, că sea-“« ierarchiei de Constantinopole, după " tituirea sa faptică; este preocupat de '• ssntarea intereselor bisericeşti locale şi • olor naţionale greceşti aduceudu şi a- • e de interesele religionarie ale biserici- lor ortodoxe de prin provinciile mai depăr. lato numai cat atunci, cănd pretensiuuile acesloi din urma devin in conclusiune cu intere ele helenismului. Sanctitatea sa este Ardiiepiscop al Eparchiei Constantinopoli-tane. Mitropolit pentru Eparchiele, ce depindeau mai naiute de scaunul de Eraclea precum şi pentru cele ce după timp sa tras la provinţia mitropolitană de Constantinopole, in line Patriareliul in relatiune cu mitropolielo din ţările atinse in canonul 29 al Sinodului al IM cu restrângerile tăcute după timp in favoarea bisericilor de prin statele suverane. Frecând sanctitatea sa, pentru afacerile ArMii 'piscopiei, ar fi să se proveadâ cu un senat prosbiteral, pentru agendole mitropolitane ar 11 să concliieme de două ori pe au Sinodul provincial, iar pentru representarea patriarhală ar fi să se constitue un Sinod permanent din delegaţii mitropoliejor chiar do prin alte ţări. se cufundă toate afacerile a-castea deosebite unele cu altele şi pe căt suntem informaţi, se tractează parte de un consiliu cu participare de mireni, parte de un sinod compus din căţi-va Episcopi şi Archierei fără de Eparchii ce locu#e in Constantinopole. Mu este deci lucru de mirare, dacă in afaceri, ce ating interesele re-ligionaro ale unei dintre bisericile naţionale din ţări mai depărtate, provin de la scaunul patriarchal decisiuni, bunăoară ca cea de curend in afacerea sânţirei Mirului. Zace deci in interesul bine inţeles al bisericei ecumenice, iar bisericile particulare pot pretinde cu tot dreptul, ca pentru afacerile de interes general al ortodoxiei să se constituie la scaunul patriarchal un Sinod permanent compus'din delegaţii Bisericilor autochefale şi ai mitropoliei lor autonome. Bisericele, dechierate autochefale şi provinciile mitropolitana autonoaine de prin ţările statelor suverane, sunt, ce e adevărat emancipate de influinţa directă a scaunului patriarchal, insă unele dintre acestea sunt de tot respinsă prin legile politice in libertatea, de a-şi direge afacerile proprie bisericeşti şi pentru aceea in organisarea lor, se indepărteaza din ce in ce de basele canonice. Oare in ast-fel de situaţiuni ale bisericilor particulare o intrevenire morală a scaunului patriarchal nu ar fi indogetatâ, după cum se face adese din partea scaunului patriarchal din Roma ? Şi afară de aceasta, oare activitatea evangelică a Bisericei ortodoxe in-de-obşte nu ar câştiga in-sufleţire şi greutate morală, dacă intre organismele ierarchice particulare căt şi intre aceste şi intre centrul organismului ierarchic ecumenic , carele este scaunul patriarchal, s’ar reimprospeta reportul contorm principielor canonice ? Noi credem, că aceasta nu mimai că ar fi sălutar pentru bisericile ortodoxe de pretutindeni, ci este şi un postulat nedispensabil in interesul ortodoxiei. Pentru aceea recomandăm reimprospetarea şi pre-cisarea relaţiunilor canonice ale Biscrici-cilor particularie şi intre sine şi cit' scaunul patriarchal. Dela ultimul sinod ecumenic, carele este al şeptele ţinut in Nicea la anul 783, au decurs deja 1100 de ani. De atunci încoace se mai ţinură din cănd in când sinoa-de locale, dintre cari unele tractară şi des pre afaceri curapenitoare. Sinoade de caracter ecumenic insă nu se ţinură, ei in caşuri de necesitate neamănabilâ, scaunele patriarcale cu ierarchii bisericilor particularie se inţelegea pe calea corespundinţei. In decursul acestui mieniu câte fortune crăncene se descarcară preste biserica o-rientalâ din afară ? şi câte internplări se perindară in lâuntrul ei ? Cbiar pe urma evenemintelor, registratejde istoria seculară, provenirâ şi pre terenul bisericesc relaţiuni nonfi şi recerinţe nouă, diferite de cele de mai nainte, şi d- oarăce devenită neevitabile şi mai multe formaţiuni noue, starea actuală esteiioarâ a bisericei oitodoxe nu e asemenea celei din timpul sinodului ultim ecumenic. Stand lucrurile astfel, oare se poate denega necesitatea unui sinod universal, carele se cumpenească serios re-laţiunile şi cerinţele actuale ale bisericilor ortodoxe indeobste şi să so consulte despre modalităţile aplecării eficaci- şi salufa-rie a aşezămintelor canonice V Devenind prin bisericile occidentale starea lucrurilor poato incâ mai confusă, precum eMe astăzi prin bisericile orientale se conchiemă conciliul Tridentin, carele fa-cend un r.gulament universal, se poate zice, că numai de atunci incepu biserica oc cidentalâ a desvolta puterea morală, da care so bucură şi in present. Este deci un postulat ulterior nodisputabil, de a se con- chiema un sinod ecumensă se o-cttpe cu discutarea inteierale ale bisericei ortodoxe, cu reiat iu • nile şi rcccrinţelr, actual Prevedom şi pricepem), împreunate cu conchiemarea uecumenic pentru aceea concedem, cea acestui postulat s’ar putea amămimp mai depărtat., deeum ar fi de unoascem şi aceea că mai nainte donarea unui sinod ecu < onic, ar tidiatâ şi lămurită starea lucrurilor singura-ticile părţi alo Bisericei, şi preparate spiritele penliu asfekaro cum-penitoriă. Orisonul de pr afacerilor bisericeşti este in faptă jiu, adecă restrins iutreg marginile 'ese ale bisericilor respective particecănd interesele generale ale Or ecumeni ■ ce se scapă din vedere, j particularism de privire, ea ist ai e lucru de mirare nici de reprobaiveă până in present nu esistă in bisetodoxă un organ de publicitate, carmijloci cel puţin persoanelor iararch bărbaţilor de ştiinţe de pe la instiberieeşti informare esaclă despre sterurilor ,şi cursul afacerilor referitoaictrină, cult şi disciplină. Uu jurnal ic al \tise ricei ortodoxe, fie cel puariu, redi-giat in limbile principaUceşti, adecă in cea clenică, slav icomăn cască se arată a fi de neaptrai pentru rt-împrospătarea activităţii smului bisericesc in deobşte, precumtru prepararea terenului inainte nchiemarea ■unui Sinod ecumenic. D „S« invie Dumnezeu şe resipească contrarii ortodoxiei. “ „Precum se stinge fune stingă toată cugetarea voitoare de .,Prccum se topesce cec fala focului, aşa să peară toată ,urea in dauna bisericei ortodoxe. „ Iară drepţii vizend ptica lor Biserică capre o mircasMimşască impo -odbită cu vesmentul mănt intru Gltri-stos, să se veselească zicei „ Aceasta este ziua, cari făcut Dom nul, ca să ne bucurăm şke veselim intrbnsa.11 Din Dist-fe Ardere. — Tn noapte..s. I I Aprilie 1883, an ars o casă şi coă ale locuitorului Nicolae Duuibra d/comnna Oâl-dăreşti, judeţul Buzeu, dpreiă cu 3 vaci, 6 oi, 4 miei, ] chilă gi 1,băniţi mălaiu şi alte obiecte. Spânzur.are.—Locuil Ioan I. Perţea din comuna Goideşti, tuf Buzeu, care se afla alienat de mailt timp, şi se găsea dat sub iuarijirea lor şi a soţiei sale, dispărem! de rt cas ziua de 29 Aprilie 1883, s'a găsit sunat. Innecat.—Locuitoruan N. Tănase din comuna Bârgăoanii, jud Neamţu, căzut la vi ţiul beţiei, s’a ine in li leşteul din comuna Vlădiceni. ACTE OF 1 AL E I. Domnii C. I. Tecrescu, ajutor de corespondentă Ia Dini inveţementului primar din divisia scoair, se numesce in postul do secretar al cubului permanent de instrucţiune, remas cant prin deceda-rea titularului. Art. ir. Domnii C. ase,ar, arhivarul divisiei scoalelor, trece postul de ajutor do corespondenta la biiml inveţementului primar, in locul domnii Teodoroscii Art. IIT. Domnii Pet. Stănescu, cel mai vechi cojiist al dividumse numeşte arhivar in locui domnului * Bascar. Varietăţi Comoarii larilor. -1). Victor Tissot in cartea sa „Rusia şi tuşii,“ descrie comorile şi bogăţiile aduate de secoli in palatul Kremlin, şi carevor contribui pentru o mare parte la suiuciroa serbărilor Ţarului la Moscva : Poeţii arabi, declară D. Tişsot, n au 'văzut nici o dată, rliia la Khaliful II a -run-al-Rashid, asemenea grâmădire de safire, de diamante, de suarande, de piro-sele. • # Tronul Tarului Aleesis Mihailovici este împodobit cu 870 diamante şi cu 1223 rubine. Tronul de aur trimis lui Ivan IV de câtrâ şahul Persiei este constelat de 2000 pietre scumpe, şi acela al Tarului Boris Godunof, darul unui alt suveran oriental, cu 2254 pietre scumpe. Coroana impferătesei Ana Ivanovna este o coroană de stele tormată din 2500 diamante şi de o mulţime de rubine: cel mai mare este preţuit 00,000 ruble. Un sceptru de aur al lui Vladimir Mo-nomae impodobit cu 208 diamante, 300 rubine şi 15 smarande. Şi aceste căciuli cu fund de aur ce s*ar crede de o rou6 de brilante, şi aeosto colane, aceste lanţuri din secolul Xl-a, aceste dantele de aur şi de mărgăritare, aceste caftane, aceste rochii de brocart căptuşite cu purpură şi cu blăni scumpe, te uimesc prin luxul lor asiatic ! Te-ai crede la marele Mongol, sau in palatul acestor gnomi de la Rin care furase comoara Niebelun-genilor. Ce putore uriaşă treime pentru a ridica aceste cane, aceste pahare, aceste cupe de aur masiv, inalte do şepte picioare şi cântărind 25 oca ! In aceste vase uriaşe împrejurul câroia nişte bacante despletite e-secuta hora vinului, Ţarii beau „această nectarică, delicioasă, priincioasă, cerească, invoselitoare, dumnezeiască licoare," despre care vorbeşte Rabelais. (Vocea Prahovei). Ultime I N P O R M A Ţ I U N I Dumnică, 8 a curentei, vor avea loc alergările de cai, lăngă şcoala de agricultură. LYCEUL SF. GHEORGHE 8e aduce la cunoştinţa d-lor sub-scriitori la acţiunile l.yceului Sf. Glieor-glie că ultimul termen pentru efec-taarea celui d’al 11-a versămCnt s a fixat la 30 Maiu. — Yersămentele se vor tace, ca şi in trecut, la Banca, Naţională -a Romăniei, in Bucureşti şi la sucursalele sale, in provincie, din oraşele Galaţi, Brăila, Iaşi şi Craiova. Subscriitorii din judeţele unde Banca n’are sucursale sunt rugaţi a trimite banii direct administraţiuuei din Bucureşti, str. Colţei No. 21. Recepisele se vor libera şi trimite in provincie imediat după primirea banilor. Se aminteşte tot odată d-lor ac-ţipnari cari sunt in intărziero cu primul versămCnt că sunt rugaţi a 1 efectua căt mai neîntârziat; comitetul avSnd necesitate d’a încheia comp-turile sale. „ NAŢIONALA “ SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in~ contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra mărci importanţe a acestor asigurări, coinunieănd tot-d’odată că am înzestrat pe agenţii noştrii din Biată ţara cu instrucţiunile necesare penitru primirea şi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a menţine ca in anul trecut participarea asiguraţilor cu jr>°/0 la câştigul net, ce va rosulta din atacurile de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori do moşii şi suntem convinşi că astăzi, dupe ce s au putut convinge in anul trecut de stric-teţa şi lealitatea cu care nc-ani im plinit obligaţiunile luate, ne vor a corda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biuroulDi-recţiunei noastre strada Carol I No. 9 şi la Agenţia noastră principală pentru Districtul Ilfov, Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală InstitutM de Ihjdrotherapie, Ortho-pedie, Băi Hygienice, ctc. Convocare Conform art. 28. din statute, adunarea generală a acţionarilor socie-tăţei, este convocată pentru zioa de 8. Mai curent, la ora 1 1/2. p. m. in localul Societăţei. Preşedinte, Dr. Marcovici. Director, Constantiniu CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pi ziua de G maiu 1883. Comp. Vând. 5olo Renta Amortisibilă. . . . 923/, 92'/, 5"1„ Renta Români Perpetuă , 91 >/2 92'u 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 98 */a 99*1, 6o|o Oblig. Căilor f- Rom. regale 103--- 104- 5o/o , Monicipale .... _861/2 87i l, 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 225--- 230- 5olo Scrisori funciare rurale. . . 92 >/2 927/j 7oio •> Scrisuri Rurale.. . . 1043[, 105 5o[0 Scrisori fonciar» urbane . . 893| 4 90i|2 60I0 » * * 99s|* IOO1/2 n 1 'OjO » » * 1033/4 104ip Impr. co prime Bue- (20 1 b.) 3L'[2 32il2 Acţii Băncei Naţionale Române 2501 1420 1430 > > Soc. cred. mob, rom. 2501. 230--- 232- » > , Rom. de construcţii 5001. 528--- 530- > » » de Asig. Dacia-Rom 3001. 318--- 380--- , » , , , Naţionale 200 1. 234 --- 236--- Diverse Aur contra argint. . ... 2- 2 >U s. > Bilete de Banque 2--- 2 Fiorini valoare Anstriacă. . . 2U'|, 2.123(2 Mărci germane....... 1 2? 1.25--- Bancnote francese...... 991 [2 lOO'/g BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s'a mutat in strada Principatele Unite No. 7. Cp meoropii