VINERI fi MARI 1883 \ Calea Viotoyjei IVi% 33. ANUL AL VTn—No. 101 f’MjtrO toitl ţ»r», p* »n . . , pe 6 lnnl. , pe S Inul, ;Jit J etreiulUte pe eu . ■10 lei 22 lei 12 lei 60 lei ibomraentdl# ie priimeec la idniimntreţie. lin Capitală 10 bani nnmăru rin Districte 15 bani nnm&ru TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 lUclame pag. III . . . . i 50 > > II .... 2 50 innnţnrile gi inierţiile ee primele acnreştl, Ia idminietraţia ziarului ia Vlena, la bjurourile le anunţuri Heinrit balet, ffollzeile 12;—A. Oppeiik, Stubeb-•tem 2;—Parii, C. Ad&m, rue Cldmeno 4 *• borett, ru« S-t«i Inni 51. Scrisorile nefranţate na se primei JUBBiarlselo nolmprlmate ao ari. Bucureşti, 5 Maiu 1883 Organul d-lor Rosetti şi Brătianu reile că tot negând ingerenţa şi intimele guvernului roşu iu alegerile ■intru revisuirea Constituţiunii, a să j uigă a convinge pe cineva că a-istea n’au existat. 8'apoi mai vine să intrebe : Cum ure ? „Noi Roşii să ingerăm ? Dar, jlaca voiam să ingerăm, nu acordam oposiţiunilor vre-o 60 de zile Dintru a lupta iu alegeri, ci, gata fiind in tot momentul, guvernul uza ilo cel mai scurt termen, numai ca ioposiţiunea să n’aibe timp a scrie, a lerga, a vorbi şi a inriuri ; şi iudă, daca ar fi ingerat guvernul, u ra să lase el oare să cază vechii ţSi aderenţi şi să se aleagă 51 de deputaţi nuoi etc.“ Adversarii noştri pretind că astea nnt probe ; dar valoarea lor este jilă când cineva socoteşte că, pre-tim oposiţiunea a putut scrie, vorbi i alerga, tot ast fel a putut face şi juvernul cu mai mult folos, şi că, guvernul a lăsat să cază 51 in vechii săi aderenţi, este pentru it&ă aceştia deveniseră foarte superă-lori cu prctenţiunile lor de toată ziua i alţii işi asceptau cu impacienţă itnilul conform promisiunilor date r pentru serviciele tăcute de mai ia in te. jj Daca e vorba pe probe serioase, iergeţi de cercetaţi spitalele din jalaţi. Acolo veţi vedea numărul vic-dnclor cari au fost schingiuite, bă-ite şi arestate de către agenţii bătuşi ai stăpânirii. Ranele lor adăn- i. sângele ce a curs, demonstră lea-latea şi tolerenţa in alegeri a Ro-iilor. Dar şi pe terenul deducţiunilor de p vom pune, putem proba noi, pen-'u judeţele unde bătăliă n’a fost, căt p cutezătoare şi brutală fuse inriu-rea guvernului asupra alegătorilor. Ce este alegerea principelui Di-liti ie Ghica la Olt ? Ce este alegerea d-iui Ion Mar-biloman la colegiul II de Argeş ? Ce este alegerea d-lui Ion Brătia-n ia Dolj , cu o majoritate strivine contra principelui Alexandru bi bey vechiul şi neclintit ales al afini colegiu ? ^ Sunt unii bărbaţi politici, bine cu-oseuţi pentru stăruinţa lor d a cul-‘ a numai pe alegătorii unui singur leţ, cari ast-fel nu au inriurire de it in acel judeţ, şi daca este să se .. “'ngă, apoi numai aci pot fi aleşi. fi Ast-fel sunt cei doi bărbaţi ce nu-Lirăm mai sus. Ei bine, cum Beyzadea Mitică Ghi-, cănd cădea la judeţul Ilfov, un-e i se dase arama de faţă, se ale-a la Olt, unde n’a avut nici o le-itură politică nici intr’un timp ? • 1 Cum apoi d. Ion Marghiloman, un oprietar foarte popular in judeţul uzeu, unde trăeşte, unde ’şi are cele ai tari legături, pe cănd nu găsi ■i uici-un singur colegiu care să-’l oagă, colegiele fiind toate ale ad-mistraţiei, d’odată resări la Argeş, ps al colegiului II pentru Senat? Adevărul este că pentru Prinţul Dimitrie Ghica, ca preşedinte al co mitetului guvernamental, se luase mă suri să iasă unde-va, de nu va mai putea ieşi din urna colegiului I Ilfov de senatori ; iar d-lui Marghiloman, . voit guvernul să-i facă o lecţiune pentru că 'şi-o luase asupră-şi a ere de că este o putere in Buzeu, şi aşa făcăndul să cază la judeţul seu, l’a gratificat in urmă cu un colegiu I in Argeş. De principele Stirbev pomenind trebue să constatăm că cl-sa nici intr’un mod nu a inspirat neîncredere sau desgust alegătorilor, şi că ei nu l’au părăsit de căt sub cea mai cumplită presiune, a doi miniştri duşi la faţa locului, cari au dus cu dînşii şi îndestulate mijloace de corupţiune Preste tot o infamiă, iată ce sunt şi vor remăne alegerile acestea. E vorba : ce valoare va avea in conştiinţa naţională produsul care-vor da Camerele ast-fel alese ? Aceasta să ne-o lămurească Ho-mănul, cu logica in mănă. ŞTIRI TELEGRAFICE I Viena, 16 Maiu. — Gazeta generală din Viena anunţă şi ea la rândul seu că starea sânâtăţi contelui de Charnbord este foarte gravă şi că prinţi D'Orleans sunt aşteptaţi la Goritz. Berlin, 15 Maiu. — După masa ce s’a dat ieri la Curte in onoarea d-lui Waddin-gton, Impâratul Willhelm a stat de vorbă in mod foarte cordial cu ambasadorul extraordinar al Republicei franceze, căruia ’i-a dat de mai multe ori dovezi de atenţiune binevoitoare. Primirea d-lui Waddington la prinţul de Bismark a avut acelaşi caracter plăcut. Constanţi nopol, 15 Maiu. — Lordul Du-fferin a plecat azi la Londra, via Varna-Bucureşti. Pesta 15 Maiu. — 500 lucrători brutari s'au pus in grevă. Păn’acuma nu s’a intamplat nici o dezordine. Paris, 15 Maiu. — Camera deputaţilor a votat creditul cerut de guvern pentru ex-pediţiunea din Tonkin. Se telegrafiază din Constantinopol ziarului „Le Temps“ că esplieaţiunile date de lordul Dufferin in privinţa Egiptului n’au satisfăcut pe Sultanul, cu atăt mai mult că ambasadorul Eugliteri sa ferit să declare care va fi termenul ocupaţiuni englezeşti. Telegrama adaogă că un sol special al Sultanului va duce peste puţin chedivului in-signile ordinului Nişaui-Imptiaz. Snez, 15 Maiu. — Holera creşte la Bombay; sa pus o carantină pentru tot ce I SpUS;l. şj Încredinţarea d-lui Rosetti, vine d’acolo. , alegătorii au devenit independenţi, a- contra companiei Suezului. E un act legi tim pe care ar putea să încerce d’al eserj cita: acela d'a cumpăra acţiunile canalului care sunt in manile capitaliştilor fran cezi. I n formaţi ani De cătră un intim al pârcălabului Cerkez s au făcut propuneri la mai mulţi cetăţeni distinşi din Galaţi spr ă da un banchet in onoarea părcă labului, negreşit pentru frumoasele sale isbănzi in alegeri. Acei on. ce tăţeni au răspuns că ei n’au obiceiu de a da banchete ispravnicilor. Răs puns scurt, dar semnificativ, care .. tăiat intimului părcălabiei pofta de banchete. „Tocea (jovurluiului “ pro pune să se facă ispravnicului Cerkez şi un monument, pentru ca comedia să fie complectă. „Vocea Covurluiului“ află că un număr de cetăţeni din cei bătuţi in ziua de 24 Aprilie cu ocazia alegerii coleg. III de deputaţi din Galaţi, au cerut darea in judecată a prefectului şi a primului procuror. Ieri a venit inaintea Tribunalului secţia IV Ilfov, procesul corecţional in tentat d-lor Eug. Stătcscu, ministru de justiţie, Gavril Nicolae (Olielugţ şi lasmengi Gavril, de către mai mulţi alegători din colegiul I Ilfov pentru Cameră, fiindcă au votat pe nedrep in acel colegiu. Tribunalul ’şi-a declinat competinţa trimiţănd afacerea la Curtea cu juraţi. Motivele a promis a le arăta la redactarea sentinţii. Acţiunea a fost susţinută de dd. A Dristoreanu şi C. Răceanu. Apăra-ea a fost represintată prin dd B. Boerescu, P. Grădişteanu şi C. Di-sescu. Ni se spune că mai mulţi alegător din coleg. I vor intenta acţiune con-■a membrilor Tribunalului secţiei 4 Ilfov pentru abusul de putere că, prin )rin o simplă resoluţiune a lor, n’au citat pe d. Eugenie Stătescu in procesul corecţional de ieri, in care era de asemenea implicat. Colegiul Universităţei din Iaşi a a-es ca senator pe d. A. I. Gheorghiu, oposiţiune, contra d-lui Poni, revizionist. Misiunea însărcinată să reprezinte lomănia Ia iricoronarea Ţarului va ocui intr’un palat cu reprezentanţii "urtugaliei, Elveţiei şi Braziliei Numai principii de sănge vor şedea in xremlin. Alegerile judeţeni1 au inceput in toată ţara. încă d’ac-um putem prooroci că triumfu va fi al guvernului, grafie măririi colegiilor, prin care după burg-Schwerin, Frederic - Francisc, încetând din viaţă, fiul său s’a suit pe tronul Marelui-Ducat S’a acordat domnului H. Baillon, pro-iesoi la facultatea de medicină din aus, medalia „Bene merenti" clasa 1 pentru însemnatele sale lucrări botanice. Ieri pe la 7 ore dimineaţa, tânârul Ghi-ţâ, fecior la doamna Olimpia Lahovari,— care se pregătise tocmai să plece cu d. General Arion la incoronarea din Mosc va,____ in urma unei petreceri la Ferestrău s’a aruncat in apa Ferestrâului lăuga moară, spre a se scalda, şi apucăndu’l vârtejul apoi, s a inecat. Cadavrul nenorocitului te-n6r nu s a găsit pănă in acest moment. In toţi anii se întâmpla asemenea nenorociri numeroase la Tei, la Gerestrâu, etc. şi nimeni nu ia nici o mâsurâ ! RESBUNAREA GUVERNANŢILOR Oa să sc vadă pănă unde merg guvernanţii de azi cu neruşinarea— ca să nu zicem mai mult — vom spune cititorilor noştri, publicului inteligent, ţării întregi că nimic nu-i-a putut opri şi nu’i opreşte d’a lovi pe faţă, acum că au puterea in mână, pe aceea cari, in ultimele alegeri, au crezut că pot da votul lor in conştiinţă, nesiluiţi de nimeni, increzăn-du-se in circulara min strului de interne, care zicea : guvern liberal, lege liberală, alegeri libere!!... Daca prin ameninţări şi promisiuni au putut smulge voturile multora, nu găseşte margini resbunarea lor con-1 legitimă, că guvernanţii roşii nu au tra celor cari n’au votat cu dănşii. pentru nimic ce este util şi fru- Astfol, d-nii Theodor Protopopescu mos > n au bani pentru scoale, pen-Şi A. Şişa, funcţionari la vama Brăila, tru pavarea stradelr, pentru a re-au fost imediat destituiţi după ce au compensa pe funcţionarii retraşi şi votat pentru d. General Teii la al oneŞti, etc., dar sunt bani pentru a 2-lea colegiu de Senat. se desfăşura splondari ridicole la 10 Mai are oare trebuinţă de comen-1 ^aiu. OZVI O 1* Locuitorul Ioan I. Grigore din comuna Odăile, judeţul Buzău, a omo-î'it pe soţia sa prin o lovitură cu sapa, dănd o lovitură cu sapa şi in capul mumei sale care se află in pericol. Făptuitorul a fost arestat şi trimis inaintea justiţii. REVISTA ZIARELOR Binele Public vede cu indignare tarii aceste fapte ale Roşilor ? Publicul să judece. CRONICA Roşii găsesc bani de risipit in vănt, de cumpărat voturi, de a face din calici, milionari ! „Pănă cănd cu risipa şi cu păpu-şeriile ?“ Pănă va avea gust d. 0. A. Rosetti. Fin Românul cată să reproducem începutul revistei sale şi să judece cine cum va voi : „Oposiţiunile intrunite strigă pe Forenţa, 16 Maiu. „Revista şti.nţe-tor sociale şi publice" publica o scrisoare a senatorului Cadrona, ministrul de Stat, asupra întreitei alianţe. Domnul Cadrona se sileşte a proba iu aceasta scrisoare ca chiar Francia este aceea care a fâcul trebuincioasa înţelegerea intervenita intre Germania, Austria şi Italia spre a asigura măn-ţiuerea păci. Acea-tâ înţelegere, care tinde la mănţinorea păci, nu se va aplica dacă Francia nu -e va arâta agresiva. Paris, 16 Maiu. — „Le Journal des D6-bats“ nu crede ca englezi vor realiza proiectele violente şi nedrepte ce au conceput şa de independenţi in căt marea majoritate nu va indrăsni să iasă din porunca stăpănirif. Trei regimente noi de artilerie se formează, după cum se ştie, pe lângă cele deja in fiinţă. Numirea comandanţilor lor vii apare in curend in Monitor. Regimentul cu reşedinţa in Bucureşti va avea de comandant pe d. colonel Dumitrescu Maican, fost director al scoalei militare, inlocuit in acest post cu d. col. C. Brătianu. Tatăl marelui duce de Mecklem- „Poşta,, spune că alaltâeri unu din redactori foi prefectorale „Galaţi," aflăndu-se in grădina „Ceulăcu" (un loc de întâlnire şi de petrecere de cea mai proastă specie, unde s’a sârbătorit şi triumful ultimilor alegeri) impreună cu mai mulţi şefi de bătăuşi electorali, tot cam ehefăluiţi, a fost I toată ziua: crud bătuţi de cur, uni din acejli din ur- — Mari mriurili ţi numeroase ma cere igionari politici ai sei Pa langa ilegali » comis Gutcrlm| a. că a fost lovit cu pumnul, cu farfuriele şi . , cu băţul, i s'a perforat foarte râu şi nasul, I ^ aegeil. aşa in cât se afla greu bolnav. este treaba noastră ci a guver- Regretâud şi cu această ocazi asemenea nului d’a respunde. (? !) brutalităţi, nu putem să nu adâogăm ; „Ale Noi am zis dela primul număr al voastre dintra ale voastre, cinstiţi sprijini- „Românului" : tori ai bâtelor şi bătăuşilor!,. xt , * Nu ne ocupăm de guverne, ci S'a acordat dreptul de a purta medalia Pr*ncipii.(? ! !) Cerem prea puţin Virtutea militară de argint, sergentului- dela guverne, căci voim ca tot ce adjutant Dobrotescu George din regiraer.- este bun să se facă de naţiuneŢ ? tul 1 roşiori pentru 12 ani de serviciu Va să zică guvernele n’au nici un efectiv in grâdul de sergent cu o pensiu- vrii o„nl-: a~ r * m viagera de lei 300 p, fi. c.re m. ' °°P"..S“, **. 0e VOr “» * iar părinţii n au nici o datorie?!) Cucerntcul Vasile Pop Iconomu, actual Dacă dar s’au comis ilegalităţi iu protoereu al judeţului Prahova, este Lans- alegeri, am zis şi repeţim : Ierat, cu începere de la 1 Martie anul cu I 1 • , r0ut. in pe,tul de protoereu .1 judelui CU'Pa, * ,Ţ°.r- 0ar' s s“-Ilfol, in locul cucernicului protoereu Teo- ^US aee 01 degalităţi ; dor Iconomu decedat. culpa este acelor cari nu le-au n ■ . Tv cosstatat, nu le-au denunţat iustiţiei tirmat provisoriu, cu începere de la 15 • . T «[aturat prm puterea u- Martie anul curent, in postul de protoereu nUH Ce 01 mai muHi pe tăremul leal judeţului Olt, in locul cucernicului n I galităţii! !...“ Pretorian suspendat. * Cucernicul preot Ştefan Tănăsescu de la biserica Sl. Ştefan din capitală este corfir-mat, cu începere de Ia I Martie anul curent, in postul de protoereu al judeţului Prahova in locul cucernicului Vasile Pop Iconomu, transferat ca protoereu al judeţului Ilfov. Ei bine, a scrie asemeni absurdităţi, este un ce — incalificabil ! PRUNC-UCIDERE Fata Smaranda Alexandru a Mi-hăloaei din comuna Buhalniţa, judeţul Neamţu, născând un copil l'a o- TIMPUL morit şi ascuns sub nişte pietre pe malul părîului ce trece prin comună, unde fiind găsit de nişte ramatori, a fost măncat. Culpabila o înaintată parchetului. Banchetul in onoarea d-lui Blnramberg In seara do 30 Aprilie, mai mulţi cetăţeni alegători din colegiul I, au oferit un banchet in onoarea alesului lor pentru Senat d nu N. Blaramberg. Banchetul a avut loc infr’un salon din Hotelul Hugo. La ma-âjjerau peste trei-z ci de persoane din cetăţenii cei mai distinşi din Brăila. Supeul s’a inceput pe ia 7 ore şi jumătate. După o jumetate oră vine o ştire că Generalul Teii a sosit in Brăila. Atunci supeul se suspendă pentru zece minute, d-uu Petru Alexandreseu care telegrafiase generalului că presenţa sa este necesară in Brăila, se scoală şi se duce la Hetelul Gri-viţa şi aduce la banchet şi pe Generalul Teii. Cănd d-nu General Teii a făcut intrare in salon toţi comesenii se scoală in picioare şi un strigăt general ese din piepturile tutor de „să trăiască Generalul Tell“ 1 Cu cât oaspeţii erau de veseli cu atât s’au inveselit mai mult cănd au văzut in mijlocul lor pe Generalul Teii, pe omul de bronz, unul din cei trei membri principali ai revoluţiunei de la 1848. Supeul a durat aproape două ore, şi la fine s’a servit şampanie. S’a ridicat mai multe toaste in onoarea alesului colegiului I de Senat d-nu Nico-lae Blaremberg. D-nu Major Suditu, d-nu Dimitrescu, d-nu Simu şi d-nu Perlea au ţinut căte un mic spiciu cari au fost acoperite de aplausele unanime. D-nu Blaiemberg, cu elecuenţa’i cunoscută care ’1 distinge intre oratorii din ţară a mulţumit in puţine cuvinte, pe cât de măgulitoare pe atăt de bine simţite, felicitând colegiul I. din Brăila de curaglul civic care’l caracterisă. Cuvintele d-lui Blaremberg pronunţate, la trei patru toaste au fost acoperite de aplausele cele mai fre netice. S’a ridicat mai multe toast-e şi in onoarea Generalului Teii pe care aveam fericirea de a ’1 avea in mijlocul nostru. Toţi conme-senii păreau electrisaţi in faţa unei figuri atât de remarcabile, care va face parte importantă in istoria ţârei noastre, şi in faţa unui orator de prima forţă care se in tălnise printr’o rară coincidenţă la acest ospăţ. Generalul Teii a mulţumit in modul cel mai călduros conmesenilor şi alegătorilor care iau propus candidatura la colegiul al II de Senat, urăndu-le succes bun. Cu toată vârsta inaintată, Generalul a stat in picioare la toate toastele, refu-sănd chiar a sta jos după invitaţiunea tuturor, a pronunţat mai multe spiciuri, cu o claritate de vorbă şi cu o voce incâ sonoră ca la omul de versta de mijloc. Cuvintele oratorului erau ascultate de auditorii ca un evangeliu şi erau acoperite de aplausele cele mai vii şi mai frenetici. La 11 ore banchetul s’a terminat şi con-mesenii s’au retras plini de un entusiasm care nu se intămplâ de căt iu opoce foarte arri ale vieţii fie cărui om. —„Mesagerul Brăi lei “.— înecaţi.—Locuitorul Radu Nica Maican din comuna Ţigăneşti, judeţul Teleorman, s’a dus in zioa de 30 Aprilie 1883, im preună cu alţi doui tovarăşi, ca sa prinzâ peşte din rîul Vedea, şi voind să treacă apa in not, s’a înecat. Femeia Catrina lui Andrei a Anei din comuna Bicazu, plecând de a casă împreună cu copila Ioana lui Gheorghe Ştefan Zoiţa, spre a se duce in cătunul Tasca, pe cănd era sa treacă pariul Bicazu, copila i naintănd singură pe punte a alunecat, şi căzând in apă s’a inecat. Incendii. —In zioa de 20 Aprilie 1883, a isbucnit un incendiu in cătunul Fâgăra-sul-Nou din judeţul Constanţa, arzând -o casă. un bordei şi un grajd ale locuitorilor Ioan Pantazi Teodor Anton şi Neculai Aldea. Incendiul a provenit din causă că unul din aceşti locuitori aprinsese nişte uscaturi iu curtea sa, şi pe cănd ardea ivin-duse furtună s a răspândit focul pe acope-rişele caselor. In zioa de 22 Aprilie 1883, un incendiu a isbucnit in oborul locuitorului Tânase Hagi Dumitru din comuna Enigea, judeţul Constanţa, arzându’i douâ şire de pae yşi una de fân. Focul a provenit din neglijenţa oamenilor casei, cari au aruncat nişte cenuşă cu cărbuni aprinşi in apropiere de şirele cu pae. drept de la facultatea din Paris, actual procuror la triounalul Kămnicu-Sărat, judecător de instrucţie la acelaşi tribunal, in, locul domnului Ioan Dimiu demisionat. Domnu C. Palama, licenţiat in drept de Ia facultatea din Bucureşti, actual substitut la tribunalul Brăila, procuror lă tribunalul Râmnicu-Sârat, in locul domnului Anton Xenoveanu înaintat. Domnu Ioan Popescu, actual ajutor la ocolul Adjud, judeţul Putna, in aceiaşi calitate la ocolul Yrancea din acel judeţ, in locul domnului T. Constantinescu care tre ce in postul ocupat de domnu Ioan Po pescu. Cronica Agricol.T si Economică întârzierea lucrărilor agricole dincausatim pulul şi a slăbiciune! vitelor.— Lucrarea viilor.—Starea semănăturilor de toamnă, —Cultura viilor şi a prunilor in faţă cu falsificarea vinurilor şi a basamacului.— Măsuri de luat pentru stărpirea buruie nilor vătămătoare şi a omizilor.—Noţiun de agricultură in şcoalele rurale. — Im prăştierea plantelor utile.—înfiinţarea de ateliere de meserii prin sate. In noaptea spre 23 Aprilie 1883, isbuc nind un incendiu in terguşorul Buhuş di judeţul Nearnţu, au ars un număr de 59 case şi prăvălii d’impreunâ cu obiectele de prin ele ; paguba suferită in total se urcă la suma de 181,513 lei. In noaptea spre 24 Aprilie 1883, a aleasa locuitorului Ghiţă Dumitrache din co muna Jugureni, judeţul Buzău, dimpreună cu 2 şi jumetate chile porumb-, o chilă or şi o jumătate chilă secară. Autorii faptulu s’au descoperit şi înaintat parchetului. împuşcare fără voe. — In ziua de 23 Aprilie 1883 locuitorul Stan Alexandru din comuna Văcăreni, judeţul Tulcea, din nebăgare de seamă, a împuşcat in pept pe nepotul său Neagu Şerban. Pe de o parte pacientul s’a trimis in cura medicală, iar pe de alta caşul s’a comunicat parchetului Statuia lui Ştefan.—Citim in „Pactul social“ din Iaşi : Toţi ştiu că această sta tue e complect gătită de o jumetate de an Ea stă acoperită insă din pricină că nu s’a făcut inaugurarea. De şi M. S. Regele promisese a veni in oraşu nostru prin Ianuarie, şi apoi prin Aprilie, spre a se face această inauguran lunile s’au strecurat fără ca promisiunile să se indeplineoscă. Ne aflăm, deja in Maiu, şi toţi cetâţen ieşeni, după ce au aşteptat timp de vr’o zece ani ca să se complecteze subscripţiu-nile şi erigerea acestei statui, au dreptul să se întrebe pănă când Ştefan cel Mare va mai fi osîndit să şează cu hubotul in cap. ca miresele cele ovreeşti ? Să ne priveze onor. şi înaltul guvern şi de plăcerea sufletească de a vedea sub cerul liber şi scânteind la razele soarelui de primăvară pe cel mai mare erou moldovean nu credem că intră in programul şi vederile unor oameni bine-crescuţi. Din Districte Calafat se scrie ur- Innecare. - Din mâtoarele : La 22 Aprilie curent, trei marinari de la o corabie ce im-ârca grâu in portul nostru, in urma unei prinsori oare-care intre dănşi, sâiirâ cum se aflau îmbrăcaţi in Dunăre ; doi eşiră, insă uno a dispărut imediat. Tot ajutoru ce i s’a dat fu dresarea unui proces-verbal de inecăciune (trist ajutor). La 29 curent, D. Martinianu, conductorul lucrărilor cheiului, allându-se in serviciu pe Dunăre, zări ca la 500 metri un punct negru, şi mind că auzise de inecarca unui marinar, lesne recunoscu capu unui om, şi fără a mai întârzia luă iniţiativa şi plecă insuşi, cu alţi doi domni care bine-voirâ a ’l urma. după pescuirea nenorocitului, şi după o oră se reintoarse cu inecatu, pre-dandu l celor in drept. Omul este din T -Severin. Fapta d-hii Martinian merită toată auda. Jidovi se întorc din Palestina. — Aceeaşi foae primeşte din Va-dui o corespondenţă prin care i se anunţă că săptămâna trecută s’a intors in acel oraş 120 ovrei, care plecaseră iu Palestina. Ei sunt goi şi prăpădiţi aşa că produc greaţa tu-tulor celor ce’i privesc. întrebăm, ce face guvernul, care le dăduse multe concesiuni la plecare, ca de e-semplu plătirea numai pe jumătate a drumului si ?ltcle ? Mişcarea popnlaţiunii din Galaţi.- in a doua jumătate a lunei Aprilie: născuţi : 36 băeţi legitimi, 21 fete legitime şi 6 nelegitime, total 63; căsătorii: 3; mor ţi: 74; din care până la 1 an; 16 băeţi, 12 fete ; l-o ani : 5 băeţi, 2 fete : 5-10 ani: 2 băeţi, 2 fete; 10-20 ani : J bănit. 1 fată, 20-40 ani: 8 bărbaţi, 1 fenice ; 4o-60 ani : 11 bărbaţi, I femee : peste 60 ani : 6 bărbaţi, 6 femei. Numeru! morţilor a covârşit pe al naşterilor cu 11. \u lost şi băeţi şi 4 fete născuţi morţi. Mişcări in justiţie Sunt numiţi şi premutaţi ; Domnu Anton Nenoveanu, licenţiat in — Iarnă grea şi lungă am avut. In a nul trecut se semănase parte din oarze in Februarie, in Martie se incheiaseră semă naturile de orz şi la inceputul lui Aprilie incepUse arăturile pentru porumb. De astă dată abia a inceput să se are in cele d’in tăiu zile ale lui Aprilie. Semănatul oarzelor s’a întârziat in atât in căt in multe locali tăţi cultivatorii nici că s’au mai riscat să semene. Dacă ar fi ţinut cel puţin timpul frumos tot se putea lucra ; insă ploile au intrerupt chiar in cele d întâiu zile alo lui Aprilie; aşa că se poate zice că până ’n Paşti s’a arătat puţin de tot in multe localităţi. Această imprejurare ne obligă a reaminti cultivatorilor noştri aceea ce le-am re omaudat in atâtea rânduri : faceţi ogoare de toamnă. Pâmîntul arat de cu toamnă se poate ara foarte uşor in primăvară cu pluguri cu tre, brăsdar* sau cu pluguri miei ast-fel că in puţine zile se pot lucra suprafeţe mari. Nu este tot aşa cănd este vorba de a ara pămîntun bătute d vite, de ploi şi de zăpadă. O altă causă a întârzierii arăturilor a fost şi starea de slăbiciune a vitelor. La câmp ca şi la munte a fost lipsă de fân anul tre cut. Iarna fiind lunară vitele au consumat mult, aşa că in Martie mulţi cultivatori nu mai aveau cu ce le nutri. Am văzut săteni luând coceni de pe case şi dăndu’i la vite; am văzut alţii plecând la târg cu carul şi intorcăndu-se acasă numii cu un bou la jug, iar cel alt era târât după car. Cu asemenea vite nu se poate ara de cât după ce se intremeazâ. Dacă iarna ar fi fost mai scurtă se puteau scoate vitele la iarbă şi cu chiu cu vai tot se mai indroptau. Şi aci iarăşi trebue să amintesc sfatul dat de . Economia Rurală” in repeţite rânduri, adică să se semene nutreţuri precum mâzâ-■ichea, paringul şi alte plante. Cine a semănat anul trecut măzăricea, nu a simţit lipsă de nutreţ, căci această leguminoasă a produs in destul de bine. Aceea ce ne surprinde este de a vedea ană şi pe munteni că n’au nutreţ. înţeleg că nu s a făcut fânul ; dară se putea face frunzări pe care’i mănâncă vitele. Ori-cine se ocupă cu cestiunile de Economie rurală înţelege câtă perdere incearcâ agricultura noastră din causa slăbiciunei vitelor de muncă. Şi cu toate aceste nu se iau disposiţiuni pentru ca o dată ţăranii să iasă din această stare de inapoere. Am zis şi am repetat : invăţăţorul şi preotul satului trebue să cultive in aşa mod in căt să serve de model ţăranilor ; ei trebue să mpraştie seminţele, pomii, metoadele de cultură şi oii-ce alte îmbunătăţiri agri- cole. Lungimea iernei a întârziat şi lucrarea iilor. Cei mai prevăzători au inceput cu tăiatul in Februarie şi folosindu-se de orice zi bună au ajuns in săptămâna mare cu iile lucrate. Cei mai nepăsători nici nu tăiaserâ toate, iile inainte de Paşte. Neputăndu-se munci până după Dumineca Tomei multe vii au să rămână nelucrate, căci odată ce va da căpuşa nu se mai poate intra in vie. Aci u este atât vina timpului cât este a oa-meniloi. Grămădirea luci Arilor a scumpit ma de lucru. In cele din urină s’a plutit pe alocurea ziua de sapă pană la doui lei. - Semanatmile de toamnă se infaţişea ză frumoase. Grănele semănate mai târziu sub brasdă sunt pe alocurea cu mult mai frumoase de cât cele timpurii. Din multe localităţi am primit ştire că in multe tarlale a perit grâul. Probabil că asemenea gră-ne au fost bântuite de moleţul grânelor. vermuşul vineteu şi alburiu care de câţi-va ani atacă inu te semănături. Rapiţa a perit in multe localităţi chiar de astă toamnă ; aceea care a rămas sa a-ratâ frumoasă până acum. Tn resumat semănăturile de toamnă promit o recoltă bună pe undo au fost făcute in condiţiuni favorabile ; cele de primâ-va-râ căte s’au putut face s’au esecutat in condiţiuni bune şi dacă timpul va fi priincios vor produce bine. Este adevărat că oarzel9 timpurii fiind mai asigurate produc mai mult de căt acelea care sunt espu-e a fi apucate de secetă de abia resârite ; cu toate a-cedea orzul creşte atât de iute incât dacă luna lui Maiu ’i va fi favorabilă nu este nimic de temut. — In nenumărate rânduri s’a atras atenţiunea asupra foloaselor ce infâţişează cultura viilor şi a prunilor pentru regiunea co-linoasă a ţârei ; s’a demonstrat că pentru asemenea situaţiuui nici o cultură nn poate fi mai potrivită şi mai bănoasă. S’a arătat că odinioară ţara noastră esporta vinuri in Rusia şi Transilvania; cu toate acestea, argumentelor in favoarea acestor culturi vedem cu părere de rău că nu li se acordă im-poitauţa cuvenită. Causa, intre altele, este şi concurenţa ce se face vinurilor şi rachiurilor curate de către falsificatorii de vinuri şi rachiuri. De la incheierea convenţiunii comerciale cu Austria, vinurile uogureşti au năvălit in ţară. Dacă aceste vinuri ar fi fost cel puţin cutate, dară s’a dovedit că multe sunt fabricate din ăpă amestecata eu spirt şi alte ingrediente. Numai astfel se poate esplica vănazrea vinului numit vechiu cu patru lei vadra. Falsificatorii străini au aflat imitatori in ţară. Mi s’a încredinţat că unii din aceştia ani fi invăţat meseria de a face vin artificial chiar la Peşta ; se spune că in capitala sunt mai multe case unde se fabri-ceazâ intr’ascuns vin fals. Dacă lucrul se petrece ast-fel se esplica oare-cum nepăsarea pentru cultura viilor. Omul care face cheltueli cu cultura nu se poate lupta cu falsificatorul care amestecă 10 vedre de spirt cu 90 vedre de apă, plus ce-va in. grediente şi face 100 vedre de vin. Tot ast-fel este şi cu rachiu. Livezile de pruni atât de căutate in ţară au fost părăsite mai ăntăiu din causa impositului ce lo apăsa şi al doilea din causa concurenţei ce se făcea şi se face rachiului de prune de către otrava numită basamac. Cultura prunilor costă bani. producţmnea este problematică la fie-care doi şi trei ani ; ast-fel fiind este firesc ca ţuica să nu se poată vinde cu preţul cu care se^ofem spirtul de bucate amestecat cu apă, vitriol tutun, piper şi alte substanţe. Corpurile legiuitoare, după propunerea guvernului, a uşurat căt se poate de mult darea asupra viilor şi a pnineturilor; se poate zice că este o taxă mai mult de formă. Mulţumită acestor măsuri prunarii au inceput să’şi ingrijească livezile şi să le inmulţeascâ; podgorenii s’au pus cu serio-sitate pe lucru pentru a îmbunătăţi viile Toate bune, insă pentru a asigura aceste două ramuri de producere nuoi, trebue să se ia măsuri contra falsificatorilor. Aceştia au ajuns să fia o plagă şi trebue combătuţi cu energie. Este de datoria ministrului agriculturei ca să studieze cestiunea şi să propună măsurile cele mai mai nemerite pentru a ter mina odată cu acest soiu de oameni can pentriţ a câştiga bani nu se sfiesc a otrăvi populaţiunea şi a lovi de moarte in două svoare de venit ale ţârei: viile şi pru-nefurile. Intre alte argumente ce se pot invoca iu contra falsificării băuturilor este şi acela prin legi speciale pentru a resolva a cestiuni mici in aparinţă, insă a -deslegare s’ar traduce in foloase mari" tru producţiunea naţională. Lăsând ac autontăvi speciale grija de a studia <*( nea, mă voiu mărgini a’i spune câte:-xemple. Din causa neinifrijirii. pâlămida si1 tele numit eholera şi alţi seaeţi, au d6 un adevărat flagel pentru agricultură] ?i’ăne care nici nu se mai văd vara pâlămida şi alţi seaeţi. Pentru a le s trebue ca oamenii să le aleagă -j. o'" ‘■'f'ic fii din paternidă. Pulămida cocăndu-se, semănţa sa u* CB °j> orr ? \ îi fl- it că prăpădeşte sănătatea. Mai zilele trecut ni se spunea că câţi-va ţărani din Gorj se plângeau că de când s’a introdus basamacul piere lumea. Mai mulţi oameni au mu-it de băutură, alţii au rămas cu o tremu-ătuiă a corpului iutreg. Bieţii oameni ei până mai acum doi ani nu cunoşteau altă băutură de cât vinul şi ţuica. Vre-un amator de câştiguri cu ori-ce preţ s’a folosit de lip«a prune'or şi a introdus in judeţ rachiu de bucate. Cred că laţă cu o ces-tiune de igienă atât de importantă nu so poate tolera debitarea de băuturi otrăvitoare. Până ce vom avea un codice rural, -ministrul de agricultură caută să ia măsuri ca fulgul se imprăştie la depărtări mai festând locul. Aşa dară nu suferă a ‘ cultivatorul leneş şi nepăsător care j curăţă locurile de pâlămida, dară şi finii şi alţii mai depărtaţi. Nu cred eşi plânge cine-va cănd s’ar lua o dispo, legală care să indatoreze pe culţi vito pedeapsă de amenda, ca să’şi cureţe s naturile de pălâraidâ, de sca6ţi şi alte ruieni vGtam6toare. \oiu cita un alt exemplu cu vageul -M unele localităţi această plantă părăsita ;ir, ple merii şi’i face să piară ; airea in teazâ păduri. Păsările mâncând gogii alpurii ale văscului respăndeşte săm; prin toate părţile. Nu se pot obliga prietarii să cureţe pomii de văsc ? Omizile trec de la un loc la altul, n opresc numai in livedea’ celui neingriţ) şi leneş, dară străbat şi la vecini şi ca livezile de pruni şi alţi pomi si producă roade. Se dau ordine admiuis* tive pentru curăţirea pomilor de omi insă in lipsă de ori-ce sancţiune, nim nu se ingrijeşte. Nu mai înmulţesc exemple. Eu cred o lege specială ar aduce insemnate serf şi de aceea rog pe ministrul competifca să studieze cestiunea. — înmulţirea plantelor cultivate, condiţiunile climatice şi pământul sunt MjiU cioase este un mare folos pentru agriai 4« tori. Redusă la căte-va cereale agriculj riscă şi pământiii suferă. „Economia Ruială“ a recomandat in peţite rânduri că nu se poate face mare bine cultivatorilor noştri de căt, lesnindu-le introducerea de noui planti tre aenstea pentru cultivatorul mic plantele de nutreţ precum luzerna, tritoi sparceta, măzărichea si dintre plantele f/- |j ] dacinoase cartofii. Unul dintre colaboraţi noştri d-lui Y. Moga a publicat o luci interesanta pentru cultura cartofilor. Ar|j de dorit ca noul minister de agricultur pună la cale pentru viitorul an agricol troducerea acestei preţioase tubercule p sate. j Pentru acest sfârşit mijlocul cel mai| merit ar fi ca să dăruiască unui cultivai din fie-care comună căte o baniţă sau u de cartofi. Cinci sau şase mii de băniţi cartofi nu e lucru mare pentru Stat, şi pumnul acesta o plantă de intăia treb iu s’ar răspândi in căţi-va ani. Tot asemenea s’ar putea urma şi pei imprăştiarea mâzăricliei, plantă de nu®] care ar scăpa pe ţărani de multe nevoi, j ar contribui şi la îmbunătăţirea cultureif Cu iniţiativa privată putem ascepta in] mult timp : trebue ca statul să iutei după cum s’a făcut in atâtea alte ţări. Aceasta ne reamintesce propunerea coli făcut in mai multe rânduri, adică de a Js lua măsuri pentru ca cultura invăţ-ltonţi satean şi a preotului să fie un model pentru |! răni ; ca noţiuni de agricultură şi grădia rit să se predea in toate şcoalele run Copiii sătenilor iniţiaţi in principiile a< culturei raţionale, deprinşi a vadea la văţâtor şi preot o cultură îngrijită şi vai tă, vor imita la rândul lor. Aceasta şcoala agricolă a ţăranului, cuci nu se p> pretinde, chiar in caşul când am mai multe.slabilimente de invâţâmănt agr® ca copii sătenilor să fie internaţi pentri» şi învăţa meseria. Mai nemerit este, dup4 cum n’arn incetat de a cere, ca pe la fie-care scoală Normală să se infiinţeze mică esplotaţiune agricolă_in care viilor* învăţători să aplice noţiunile de agricultirf ce li se predă teoreticesce. Alte Staturi inaintate in agricultură şi simţit nevoia reformelor citate ; ne cuil România. 11» W! Facâ-se dară oare-care sacrificii şi fim încredinţaţi că agricultura mică se ^ mbunătăţi. Alt-fel stăm pe loc, alţii P4'1 sind inainte şi prin urmare să nu ne narăm când veniturile ţârei se vori resinje dintr’aceasta. Aceea ce cerem pentru agricultură affll TIMPUL propunem din nou pentru intro-iaB?eriilor prin sate. Adesea „Eco-,-aIil' a dovedit cu prisos cita lip, te ca pe lângă agricultura ţâranii L-i şi o meserie cu care sa se in-■sca iarna şi in timpul când nu •a la cămp ; ca sa ajungem la a-(tat nici ca ne putem rezima pe e meserii. Acela care a inveţat l|a de meserii nu se mai intoarce şi scopul este de a ţine pe ţârau inre acest sfârşit credea nu este j de cat a se infiinţu treptat in imuna, de oare-care însemnătate Şcoala rurale, un mica telier pentru taa mai potrivita cu împrejurările |e esemplu, inlr’o localitate de geranii s’ar putea ocupa cu dogă-jtia), cu labrieaţiunea teascurilor mustitoarelor şi altor unelte. Spre a putea introduce atelier pentru ii căruţărie şi altele. In alte locali-jnvâţa ţesutul stofelor şi al păn-in fine după loc s’ar inveţa me-, L mai potrivite. Toate acestea se . ia fără mari cheltueli, şi cine nu i-ele mari ce ar aduce ţârei ini ranului in particular, o asemenea «conomico-didacticâ 1 Rugăm să se tostiunea ; să se voteze de Senat jiresintat d. Aurelian pentru incu-industriei naţionale, votat de Ca-ta fim siguri că ţara va fi recu-t acelor care i vor da aceste ins Vr. Econ. Rurală. militări in armată Iniat la gradul de căpitan in arenei : liie Haralambie din regimentul 6 ., locotenent prin deducţie de la iu 3, la vacanţa ce este in regi-3 dorobanţi laşi. Mateescu Ioan diul de resbel al corpului 3 de ocotenent de la 1877 Aprilie 24, ce este in regimentul 7 doro rhova Moroiu George din regi-ţ2 dorovanţi Dămboviţa locotenent 76 Ianuarie 1, la vacanţa ce este entul 32 dorobanţi Brâilâ. Dimi-fre din batalionul 1 venatori loco> la 1877 Octombre 16, la vaean-e la atelierul de confecţie din Bu-îusu Acbil din regimentul 28 do-iuceava, locotenent de la 1876 A-lla vacanţa ce este in acelaşi corp. Nicolae din regimentul 21 do-Ifov, locotenent de la 1878 Ianua-vacanţa ce este in regimentul 7 i Prahova. Chiriac I'anait din re-8 infanterie, locotenent de la :rilie 8, la vacanţa ce este in re-16 dorobanţi Botoşani, Negoescu n regimentul 4 dorobanţi Argeş, jt de la 1878 Ianuarie 1, la va-este in acelaşi corp. Serafim Ioan Lentul 31. dorobanţi Olt, locotenent j*6 Aprilie 8, la vacanţa ce este corp. Bălanescu Siraion din ba-?2 venâtori, locotenent de la 1878 ], la vacanţa ce este in regimen-erobanţi Calafat. Zaliaria Ştefan din fid de la 1876 Aprilie 8, la va-este in regimentul 25 dorobanţi îincu Dimitrie din regimentul 11 . Covurlui, locotenent de la 18/8 i ?, la vacanţa ce este in acelaşi coip. Ion din regimentul 22 doro-nboviţa, locotenent prin deducţie 6 Aprilie 13, la vacanţa ce este intui 11 dorobanţi Covurlui. lâ-\nghel de la consiliul de resbel ni 1 de armata, locotenent de la oilie 8, la vacanţa ce este in regi-1 dorobanţi Calafat. Ene Ioan din jl 10 dorobanţi Putua, locotenent 77 Ianuarie 1, la vacanţa ce este i-nlul 58 dorobanţi Dorohoi. Ipcea-.rie de la consiliul de resbel al 1 de armată, locotenent de la rilie 8, la vacanţa ce este in re-1 dorobanţi Dolj. Vercescu Petre iientul 7 infanterie, locotenent de Ianuarie 1, la vacanţa ce este in ni 31 dorobanţi Calafat. Protopopi din regimentul 7 dorobanţi Pra-otenent de la 1878 Aprilie 8, la <4u este in acelaşi corp. Arabolu 1*1 in regimentul 9 dorobanţi Râm-•S -t; locotenent prin deducţie de la otie 17, la vacanţa ce este in re-lo| 29 dorobanţi Dorohoi. Rusenescu lin batalionul 4 vânători, locote- i f.I $ $ ul e ii nent de la 1878 Aprilie 8, la vacanţa ce este iu regimentul 3 linie. Marinescu Cou'tautiii din regimentul 8 dorobanţi Bu-zâu, locotenent de la 1877 Aprilie 24, la vacanţa ce este in regimentul 32 dorobanţi Biăila. Dimitrescu Christea din regimentul 1 infanterie, locotenent de la 1878 Aprilie 8, la vacanţa ce este iD regimentul 16 dorobanţi Botoşani. Nicolescu Dimitrie din regimentul 31 dorobanţi Calafat, locotenent de la ±877 Aprilie 24, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Artopan George din regimentul 15 dorobanţi Neamţu, locotenent de la 1879 Aprilie 8, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Malaxa Constantin II din regimentul 24 dorobanţi Tecuciu, locotenent de la 1877 Aprlie 24, la vacanţa ce este in regimentul 1 dorobanţi Putna. Staneiu-Nicolae din compania de gendarmi Bucureşti, locotenent de la 1879 Aprilie 8, la vacanţa ce este in regimentul 1 dorebanţl Dolj. Pastia George din regimentul 28 do-dorobanţi Bacău, locotenent de la 1877 Iulie 1, la vacanţa ce este in îvgimentul 9 dorobanţi Rămnicu-Sărat. Roată Victor din regimentul 22 dorobanţi Dămboviţa, locotenent de la 1879 Aprilie 8, la vacanţă ce este In regimentul 30 dorobanţi Muscel. Culiţa Nicolae din regimentul 27 dorobanţi Bacău, locotenent de la 1877 Iulie 1, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Dimitriu Yasiie din regimentul 16 dorobanţi Botoşani, locotenent de la 1879 A prilie 8, la vacanţa ce este in regimentul 29 dorobanţi Dorohoi. Mateescu Ioan din regimentul 1 fanterie, locotenent de la 1877 Iulie I, la vacanţa ce este in regimentul 20 dorobanţi Teleorman. Flavian Iulius din regimontui 6 infanterie, locotenent de la 1879 Aprilie 8, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Georgescu Petre din regimentul 5 dorobanţi Vlaşca, locotenent de la 1877 Iulie 1, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Dimitriu Ioan din compania gendarmi Bu-cureşt, locotenent de la 1880 Ianuarie 1, la vacanţa ce este in regimentul 11 dorobanţi Covurlui. Paul Ioan, din regimentul 8 dorobanţi Buzâu, locotenent de la 1877 Iulie 1, la vacanţa ce este in acelaşi corp Mihaescu Dimitrie de la secţia III a marelui stat-major, locotenent de la 1880 Ianuarie J, la vacanţa ce este in regimentul 2 dorobanţi R. Vălcea. Copcea Ioan din re o-imentul 6 infanterie, locotenent de la 1877 Octombre 16, la vacanţa ce este in regi mentul 5 infanterio. Georgescu Eremia din regimentul 2 in-anterie, locotenent de la 1880 Ianuarie 1, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Berrescu Ioan din regimentul 17 dorobanţi Mehedinţi, locotenent de la 1877 octombre 16, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Pande-lescu Anton din batalionul J vânători, locotenent de la 1880 IaDuarie 1, la vacanţa ce este in regimentul 21 dorobanţi Ilfov. Scarişoreanu Lan din regimentul 19 dorobanţi Romanaţi, locotenent de la 1877 octombre 16, la vacanţa ce este in regimentul 7 dorobanţi Prahova. Uescu Vasile din regimentul 19 dorobanţi Romanaţi, locotenent de la 1880 februarie 1, la vacanţa ce este in regimentul 4 linie. Gheor-ghe Grigore din regimentul 17 dorobanţi Mehedinţi, locotenent de la 1877 octombre 16, la vacanţa ce eAe in regimentul 5 linie. Vlădescu Constantin din batalionul 1 vânători, locotenent de la 1880 februarie 1, la vacanţa ce este in batalionul 3 vânători. Coman Neagu din regimentul 23 dorobanţi Ialomiţa, locotenent de la 1877 octombre 16, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Duca Pericle din regimentul 2 infanterie, locotenent de la 1880 febril, "iei, la vacanţa ce este in regimentul 4 infanterie. Ţopan Ioan din regimentul 1 linie, locotenent de la 1877 octombre 16, la vacanţa ce este in regimentul 20 dorobanţi Teleorman. Crasan Constantin din regimentul 4 dorobanţi Argeş, locotenent de la 1880 iunie 7. la van ţa ce este in regimentul 26 dorobanţi Falciu. Ţinea Dimitrie de la penitenciarul militar, locotenent de la 1877 octombre 16, la vacanţa ce este in regimentul 31 dorobanţi Calafat. S’a inaintat la gradul de locotenent Ju .arma infanteriei : Hagiescu Constantin din [regimentul 2 infanterie, sub-locotenent de la 1878 aprilie 8, la vacanţa ce este iu acelaşi corp. Eremia Ion din regimentul 23 dorobanţi Ialomiţa, sub locotenent de la 1878 aprilie 8, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Mi-sirliu Constantin din regimentul 1 infanterie. sub-locotenent de la 1879 iulie 20, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Jirănea-nu Lazâr din regimentul 4 infanterie, sublocotenent de la 1878 aprilie 8, la vacanţa ce este in regimentul 0 infanterie. Antoniu Dimitrie din regimentul 21 dorobanţi Ilfov, sub-locotenent de la 1778 aprilie 8, la vacanţa ce este in regimentul 8 dorobanţi Buzâu. Dimitrescu Elefterie din regimentul 9 dorobanţi Rămnicu-Sarat, sub-locotenent de la 1879 iulie 20, la vacanţa ce este in regimentul 31 dorobanţi Calafat. Stănescu Vasile din regimentul 4 dorobanţi Argeş, sub-locotenent de la 1878 aprilie 8, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Popescu Grigore din regimentul 19 dorobanţi Românaţi, sub-locotenent de la 1878 aprilie 8, la vacanţa se este in acelaşi corp. Chiper Coustantin din regimentul 8 infanterio, sublocotenent de la 1879 septombre 1, la vacanţa ce este in regimentul 31 dorobanţi Calafat. Petr seu I. Constantin din regimentul 7 infanterie, sub-locotenent do la 1878 aprilie 8. la vacanţa ce este iu regimentul 7 dorobanţi Prahova. Pascu Dimitrie din regimentul 5 infanterie, sub-locotenent de la 1878 aprilie 8, la vacanţa ce este in regimentul 6 linie. Culcer Constantin de la secţiunea 3 a marelui stat-major, sub locotenent de la 1880 iulie 1, la vacanţa ce este in acelaşi serviciu. Chiriac Constantin din repimentul 5 dorobanţi Vlaşca, sub-locotenent de la 1878 aprilie 8, la vacanţa ce este iu regimentul 7 dorobanţi Prahovi. Popovici Iancu din regimentul 3 dorobanţi Olt, sub-locotenent de la 1878 aprilie 8, la vacanţa ce este in regimentul 7 dorobanţi Prahova. Galuşca Coneliu Grigore din regimentul 21 dorobanţi Ilfov, sub-locotenent de la 1880 Iulie I, la vacanţa ce este 'in acelaşi corp. Tarnoschi Ion din batalionul 2 vânători, sub-locotennnt de la 1878 aprilie 8, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Softă. Ion din regiinrntul 28 dărobanţi Suceava, sub-lo-eotenent de la 1878 aprilie 8 la vacanţa ce este in regimentul 32 dorobanţi Brăila. Mareş Alexandru din regimentul 1 infanterie, sub-locotenent de la 1880 iulie 3, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Căplescu Ion din regimentul 20 dorobanţi Teleorman, sub-locotennnt de la 1878 aprilie 8, la vacanţa ce este in regimentul 31 dorobanţi Calafat. Florian Ştefan din regimentul 6 infanterie, sub-locotenent de la 1878 aprilie 8, la vacanţa' ce este in regimentul 31 dorobanţi Calafat. Elefterescu Constantin din regimentul 16 dorobanţi Botoşani, sub-locotenent de la 1880 iulie 5, la vacanţa ce este in regimentul 32 dorobanţi Brăila Nicolau Nicolae din regimentul 27 dorobanţi Bacău sub-locotenent de la 1878 aprilie 8, h vacanţa ce este in regimentul 31 dorobanţi Calafat. Brez anu Grigore din regimentul 4 infanterie, sub-locotenent de la 1876 aprilie 8, la vacanţa ce este in regimentul 31 dorobanţi Calafat. Mineu-lescu Ion din regimentul 26 dorobanţi Falciu, aub-locotenent de la 1880 septem-bre 10, la vacanţa ce este in batalionul 4 vânători. X Ilti ine INFORM A ŢI UNI Vocea Covurluhihn a denunţat acum căt-va timp d-lui ministru ele finanţe faptul că de cctră d. administrator al casei de credit agricol din judeţul nostru, după bunul seu plac şi fără autorisarea consiliului de ad-ministraţiune al casei, se ia impru-mutătorilor, pe lângă dobăndă legală de 7%, şi căt-e 1% sub titlu deco-misiune, ceea ce, renouindu-sc poliţele de căte 3 şi 4 ori pe an, rădică dobânda la 10 şi 11 la sută pe an. Oare pentru jăfuirea bteulor agricultori, ori pentru înlesnirea lor, s’au fundat aceste case? 11% nu mai e dobăndă, ci uzură, şi uzurare se fac inseşi casele publice. Atragem din nou atenţiunea D-lui ministru de finanţe asupra acestui fapt şi'l întrebăm dacă are cunoşcinţă de el. D. Camille Barrcre, delegatul Fraudei in comisia Dunărei, a sosit in Galaţi. La 1 maiu a căzut o ploaia torenţială amestecată cu „peat,ră“ in linele localităţi ale judeţului Tutova. Aşa de esemplu, aflam, că pe teritoriul „Crăngului11 ele lăngă Bârlad „peatra“ a causat mari stricăciuni la semănături. Asemenea, in comuna „Lălescii." plasa Tutova, la 25 Aprilie, peatra a stricat semănăturile, ea-ră ploaia a fost aşa de torenţială in căt a inecat şi patru vite de ale locuitorilor. „NAŢIONALA" SOOIETAT E (i ENE R A L A DE A SIGURA RE Sosind timpul wigarurkor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra marei importanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d’odată că am înzestrat pe agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea şi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a menţine ca in anu trecut participarea asiguraţilor cu 75% la căştiqvl net, ce va resulta din atacerile de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, după ce s'au putut convinge in anul trecut de stric-teţa şi lealitatea cu care ne-am împlinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biuroul Di-recţiunei noastre strada Carol I No. 9 şi la Agenţia noastră principală pentru Districtul Ilfov, Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală Banca Naţională a României Banca avend a construi pe terenul seu cunoscut sub numele de Hanul Serbau Vodă, publică licitaţiune pentru ziua de „7 Maiu la 3 orc ziua-pentru dărâmarea unei părţi insem-mate din construcţiunilc vechi esis-tente. Doritorii de a lua in întreprindere această derăinare se pot infăţişa in orice zi de lucru de la orele 2 p<5n<5 la 5 dupe amiazi, la Secretariatul Băncei Naţionale spre a lua cunoş-tiinţâ de condiţiunile dărămărei. Agenţia Vapoarelor* A VIS Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public, că cu începere de luni 2/i4 Maiu a. c. până Ia altă dis-posiţiunc Vapoarele intre Galaţi-Re-ni-Isacea Tulcea Ismail vor circula in toate zilele afară de Dumini-cele de Ia Galaţi in jos, şi luni de la Ismail in sus după iminerariul următor : Pornire de la Galaţi la Reni-Isaceea-Tulcea, Ismail in fiecare Luni, Marţi, Mercuri. Joi, Vineri şi Sâmbătă la 8 ore dimineaţa. Vaporul care pleacă -Toi de la Galaţi, merge până la Kilia. Pornire de la Ismail-Tnlcea-Isaceea-Reni Galaţi In fiecare Marţi, Mercuri, Joi, Vineri, Sâmbătă şi Duminica la 8 ore dimineaţa. Vaporul care pleacă Vineri de la Ismail. vine de la Kilia, plecând de acolo Joi la 5 ore seara. Institutul de Ilgdrotherapie, Ortho-pedie, Băi Hygienice, ele. Convocare Conform art. 28. din statute, adunarea generală a acţionarilor socic-tăţei, este convocată pentru zioa de 8. Mai curent, la ora 1 %. p. m. in localul Societăţei. Preşedinte, Dr. Marcovici. Direct or, Constantinul Societatea Olimpică Romană GRADINA ELDORADO ^ > 1 H Toţi d-nii membrii acestei Societăţi sunt rugaţi a-şi procura biletul dp. libera intrare la exerciţiile olimpice cari vor urma regulat Lunea, Mercurea şi Vinerea, de la orele 8—10 dimineaţa, pentru Copii şi Dame, iar de la 6—10 seara pentru Adulţi. Comitetul se simte fericit vSzfindu-se incongiurat de peste una mie membri, şi de aceia s’a grăbit de a închiria grădina Eldorado, unica din capitală care se află in centru. Cărţile de intrare se găsesc la D-nu D. Moceanu, comerciante in faţa Theatrului Naţional. COMITE I UL. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 5 maiu 1883. Solo 6“|„ 6o[o 5ok> 10 fr 5olo 7ojo 5o[o 6o[0 7o[o Impr Acţii Renta Amortisibilă. . Renta Româna Perpetuă . Obligaţiuni de stat. . . Oblig. Căilor f. Rom. regale » Uonicipale .... . > Casei Pensiunilor 800 1 Scrisuri funciare rurale. . .» Scrisuri Rurale.. . . Scrisuri fonciara urbane cu prime Buc. (20 1 b.) Băncei Naţionale Române 2501 » Soc. cred. m„b. rom. 2501. > , Rom. de construcţii 5001 , , de Asig. Dacia-Rom SOO I. > » » > Naţionale 200 1. Diverse Anr contra argint. . . > > Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane. .... Bancnote francese. . . Comp. iiui 92'n 92»/* 9 n/î 92'/, 98 lh 99'[, 108'iv 104 i[j 86i/, 871/, 225--- 230- 92i/, 93- lOA'ţ, 105- 898|t 90I,2 993,4 1001/j 1083/* 1041,2 31’[, 32 ij, 1410 1430 230--- 282- 529--- 531- 378--- 380--- 284- 236- 17/a 2 Ml l7/s 2 >[• 211 2.18 - 1 23 1.25--- 99 «|, 100'/, C- G. DÎSSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat in Strada D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). ! Boalele de găt, gură, nas si urechi m tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale da piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. mj Strada Deeebal N. 20 (indosul Bărâţiei.) nr impuidiat uu sa'°n frumos ULlINLnlnlMI mobilat cu came- dormit Strada Pietii Amzei No. 6. Pensionatul Gackstatter S a mntat in Sfada Lutherană No. 12. MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost ^ef de Clinica in Paris Consultaţiuui de la orele 8-9 u' şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. ESPOSITIUNEA AMAi este deschisă in toate zilele de 10 4 ore in Curtea Bisericei t vropoleos. Devânzare sau de In chiri a t Hvadă creaţă pe moţ 7 . Fundeni (Colentina) vis-a-i do Zananaoa cu uă iutindere de 100 stă gem iaţadă şi uă casă; se poate face şi abiica. Doritorii so pot adresa la D nu A lehalsky m stiada Inocenţii No. 5 biss D KIRRIK clliriU'g dentist are onoa-\ Le. rea d’a face cunoscut că a î enunţat d a se muta şi că va urma a ' locui in strada ŞţiVbey-Vodă No. 9. ” « * * R * timpul NEPUTINŢA, BOALE DE NFVRVI Piicate secrete ale tinerelei $i deboşeriile. PRAFUL PERUIN al D-rulni Wrnn (preparate din erlmri peruviane). Praful Pcruin e singurul c.n. iallturîl ori-cc slăbiciune a j-ăr ţj "r SL‘n,'tn^c> impoUnţa la b.îr- o LZfdf&l f*\îi :iţi şi la fcimilc cari nu con. >. Praful Peruiu e infailibil slăbiciunile produse prin perd de sucuri şi sîlnge şi mai a la urmările deboşîlrii lor, onan (căuşele neputinţei); apoi ce , ca : slăbiciunea sii dureri de mij iă, oboseală tremurătură nervoasă de măn:| Işi ale populaiiunilv r Itra tuturor boalelos de nervi, Ivirilor, ameţeală, debilitate, ■spinare , de cap şi piept, migreni jlancolie, constipaţi pi picioare, anemic, ele. I Toate boa le Ic sus menţionate nu se vindecă a jsigur şi bine prin nici un mijloc cunoscut pă: Lemn, ca prin praful Rcruin a D-rului Wrun; ( garantează că e neofensiv). Preţul unei cutii dimpreună cu instrucţiunea esactă 4 franci. Se atiă in Bucureşti la : I. A. ( ura, farmacia naţională, strada Lipscani. In Iaşi : R. Pute-lenti, farmacia la Ştefan cel Mare şi In Fraţii Konva. In Brăila: G. Kaufmos, in SUNT CELE MA! BUNE DIN LDME 150 ,nirdnilc prj PARIS,#®il me- s' r*tTi Garanţâ sigură dată inscris. ~ - PILULES i DE BLANCARD h h riodure ferreux Inalt6rable ~ Sans ftdear iti saieardt Ier ou diode li „ oh SINGERC juarli marca y Jwţiiia ne cusut new-york. de sus a fj 0 ,ui Fabricai. i}|| G. N EIDLINGER, A§enl general Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit din propria noastră fabricaţiune clin Europa un imens asortimentele Haine pentru Bărbafi şi Băeţi. din stofele cele mai moderne confecţionate (lupe noile Journale. ^cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. Redingot şi Giletdupă noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. Aceste HAPURILE convine contrat Afecţiunile scrofulâie, Guţa, Rachîtiiimu, Anaemie, Conatitnfiunile lymphatice, etc., etc. N. B. — Trebue observat Semnătura noştri alatura{a aci pusă in josul etichetei. ■ A SE FERI DE CONTRAFACERI, 206 FnARMACIEN, tarte, 40. PETKACHE IO AN Mare inagasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-â-vis de palatul gal. A tosit pentru sesonul de iarnă tot telul de conserve, din calo urni excelente: brânzitnn străine şi indigene, precum : Roqnefort Brie, Cumemhprt Port du Salut, Mont «Tor, Gervals Imperial Mmburg, I iptauer, Chestor Creme de llolande, Stiltou, Crema Regală etc. In bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de căscă. Diferite marinate de Rarhuni, Hiel, Aai-Fisch, Aul-Fisch cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandaşi Constiuitinopol Iere proaspete. moi şi tescuite ue morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Ţinuri şi ilquerurl din cele mai alese. Ceainri chlnesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeti din cele mai renumite fabrici străine In rnrSnd sosesce peşte proaspăt de CouNlantinopol. Tet ia acest magasin se află de vănzare cu ocaua vin roşu si alh de cuaiitate superioară. ' ' Preţuri' foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţd. Onor Public, care va bine-voi s& visiteze acest uiagasin.'va’remăne pe deplin «atieiăeut. nu numai de bunătatea ai r-ualitatea măriei rl»r v l Ha ii fi soretnin STABILIMENT THERMAL CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASĂ (Francia. iJesparţamentul Allier) PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ idaioiiiratisfli ; Pipi», 22, btolci. IcoUairti STAGIUNEA RÎILOR Le Stabilimentul din Vicbj, unui din cele mai bine instalate di o Europa, se găsesc Băi si Duse de tote felurile pentru tratamentul ma-ladielor de itomach, ale ficatului, ale b&sicei, gravelei, diabetului, podagraj, petrelor urinare, etc. In U5le filele de la 15 mai la 15 seplembre . Theatru şi Concerte la CaaiDo. — Muaică in Parc. — Cabinet de lectură. — Salon resarvat ddmoelor. — Saldno pentru joc, conversa|lane şi billiarde. • Tote dramurile de fer eondnoia Vichy. Pentru renseignemente ase adressa la Corn-paniă, 2Z, Boulcvard Monlmartre, Paris. TENCUIALĂ PENTRU CASE Mare ileposit la U-iiii F. Bruzzesi & O-Calea Victoriei 55 BUOURESGI fi : strada vestei ti. (LANGA POSTA SI TELEGRAF) ■iMlie» MAGASIN fondat CU LACTOPHOSPHAT DE CALCE SECŢIA MEDICALE 1- Hydrotherupia, 2 Electri; tbopedie, 4. Gimnastică Mec lialuţii, (J. Masaj iu sistematic, •iul la domiciliu, 8. Consultai Tfetrnl Naţional Hucurejti ‘ olonjalk si delicat SECŢIA lilGIKNICi J|| . . ;---* ....v' 'uioDim.jko uooruiiirVN lUlLCl W DO «na io panlecile sale, previne vărsăturile şi diferitele alte accidente ale sarcinei. Daca se dă nutrwelor, el inbogăţeşte laptele şi face «st fel ce copiJnşi sa nu mai şuiere nici de colici mei de urainare; dentiţiuneu se palrcce cu mare înlesnire lărS durere, fără oonvulsiuni. Mai târziu când copilul se află palid, limfatic, când carnea lui este mile şi ieţciitâ, când ghindele apar in jurul gâtului gou, vom găsi in lactopboaphalul de Calce un minunat şi cflcacm remediu. Acţiunea lui repnialrice şi reconstituantă nu este inai puţin siguri la personele fu vilrstS sărace de sănge {anemice), ce sufor de stricarea stomacului, la acele», asemenea, cari se silă slăbite din causa diferitelor excese, lucrări oslonilore, vârsta inamtală ele. întrebuinţarea lui exteldrto precidsăla ofticoşi, căci el aduce vindecarea (cicalnsarea) tuberculelor ce se aflu Iu plămămi si favonseaiji forţele tramrou bolnavului susţiindui lorţole de cari au trebuinţă. . resumal, siropul şi I mul Dusart, stuuuluuijâ şi înlesneşte pofta de mancare, reslnbilmd, nulriţiu inlr'un mod complect si asigurând fonnuţiunca regulată a tiselor, a musehiilor şi o sim/clui. Deposit In principalele Pharmacii şi Droguorii PARIS, CASA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA V1VTE.NNE. z pentru thkatrul naţional BAI DEABUR Anunţă maltei nobilii,,,, şi „nor. public că pe lănuă cotele necesar, Iu turnantul casei, au importat de la cele mai Oune casc următoareit lienturi fine. Anisct dublu de Olnndn. Anisct de Bordeaux Absent de Suiş Aiihiihs «le la Mnrtiuique. Rumuiedc Iu Rajona Benedictin Hitter de China antifebric Biter din via Provide.izci unti Coleric l artrcuz, alb. gnibin, şi Verde de iu grand (Tiurtreuz Franclm ruso de Olnndn, alb, verde şi orange s. c, de iu Vimund Foci,in Mpermlnt. verde, galben, şl alb de la Get. Freres din Fruncia , *U,;.UV Cognar fln ebampagne, din Cognnc. Llqneruri li» J ud! f'l nri de lu Mărie Brisard, din Bordeaux Renii «li îi‘Wt|C4 dr H,°’ Ţuică Naturală Romuri udcvf>- rate din Jamaique. Aiiauas Arac de Mandarin. Puuch in Cognac «bum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE $1 INDIGENE. Importate de Iu primele rase din Franţa. Germania, Italia, Espugiie, Ungaria I runsllvaniu. Indigene de la Cotnari Odo-beştl Drag&şnm şi de Dealu mare. Preţuri moderate, servi ciul c )nstiinc!os. ( ,. sijirui I» a «nmvr J SI UE PUTINA I NOTA 1 llâilo de abur sunt lin toate zilele de la 7 oro d până la 7 seara. 2. Pentru Dame, insa băile di |dătâ pu septâmănă Vinerea, la i iminenţa pana la 1 post-meridian Preţurile la secţia medicala prospectului. |)ir< conform MALADII CONTAGiO j^eCflpmerce ct aup,, Un profesor de limba Franceză eflt®va or°