jfOI 5 MAIU 1883 abonamentele
Administraţi», Oalea Victoriei TSr. 33.

J tost 1 {ara, pe an .    .  .
      ,       pe 6 lnnl.     .
      ,       pe 8 lnnl.     .
itrein&tate pe an .         .
40 lei 22 lei 12 lei 60 lei
-antele ie priimeec la Administraţie.
iapitală 10 bani mun&rn Oistricte la bau» numărn
REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
ANUL AL VIII—No. 100
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 50
  »   » II .... 2 50  ,
    Asanţnrile ji inserţiile se primesc Uncnreştl, la Administraţia ziarnlnl ii VIena, la binronrile de annnţnri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbek-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmeno 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51.
                                                                                                                                                                                                               Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprimate se ard.
    Bucureşti, 4 Maiu 1883
   bhlicăm fără nici un comentariu tttoarea scrisoare cu întrebarea ce fice :
   ie ’i Senatorul Coleg. I de' Ylaşca?
   i Prim Ministru ori d-l General Fior esc-u?
      Domnule Redactor ! ţi citit in „Timpul" că la pri-scrutin al alegerii de Senator jileg. I din judeţul nostru, d-l Brătianu a avut 30 de voturi General I. Em. Florescu tot 30 voiri că numai la balotaj desperarea ornamentală a ştiut se obţie—un mai mult!
   aănd şi eu parte la această ale, viu, in interesul adevărului, a ace o simplă rectificare ce, cu acestea, işi are foarte mult iman ţa sa.
   i primul scrutin, D-l General !m. Florescu a întrunit in ade-H0 de voturi, iar D-l I. C. Bră-l n’a smuls decăt numai 29 ri, căci cel d’al 30-lea s’a dat lui D-sale Dimitrie Brătianu, ai care declină astăzi onoarea d’a fi representanrul guvernului acced dar Senatorul Colegiului I ăla şea ? Primul Ministru, ori General Florescu ? Cine’i Setul Colegiului I de Vlaşca ? intern întreba chiar dupe balo-deşi votarea imediată imi pa-curată lotărie, iar nici de cum a marea voinţii alegătorilor, de prisos a vă mai vorbi de le şi multiplele manopere gu-hmentale ce au precedat această ?re, in care se pusese in joc in-lata personalitate a primului miii, precum este de prisos a vă 1 in evidenţă presiunea ce a do-it pilnă in ziua votării asuprit itiinţei alegătorilor ; promisiunile ameninţările guvernamentale sunt 3 mijloace pe cari guvernul acI le-a perfecţionat incă de mult ru a ajunge la scopul seu d’a [lica cu totul sistemul constitui, de care ne mai bucurăm pănă H, spre a trăi d’aci ’nainte intr’o tlectă anarhie.
    i-e destul numai a vă pune in re in ce cir cori.stanei s’a făcut »ua votare pentru a vă convinge .devenitul representant al cole-i m I-iu de Senat este d. general I'.SCII.
   mă din ziua d’ănteiu a votării, ge-Florescu pleca seara din Giur-a Bucureşti, însoţit de căţi-va din torii sri cu cari nu se mai in-!*|se a doua zi. Iviudu-se balotaj oocedăndu-sc imediat la a doua ■e, disperarea guvernamentală, o numiţi şi d-v. ştiu să obţie un vot!... Nu ştiţi inse in ce "(fliţiuni.
                                                                                                                                                                        ară a mai vorbi de escesivul scru,-piial d-lui C. Brăiloiu, preşedintele Linului, d'a proba imparţialitatea sa faptul că, la a doua votare, a l'ij.it drept bun un bilet pe care e-
ii/
7<:
<n
ra scris Constantin I. Brătianu, iar nu I. Constantin Brătianu, un singur incident, iscat cu ocasia celei d’a doua votări, vB va proba pănă unde a fost impinsă presiunea guvernamentală.
   Un membru din noua generaţie, proprietar mare, dar avănd relaţiuni d afaceri cu Statul, adversar cunoscut al scopurilor urmărite de parti-sanii guvernului actual, votase ăn-tăia oară pentru general Florescu; a doua oară insă Bl văzurăm cu toţi venind disperat înaintea preşedintelui biuroului spre a-i da din nou votul său şi a-i zice in auzul tutu-lor :
   „Sugrumat de găt, d-le Preşedinte, vin să vă declar că pentru astă dată votez pentru d. I. C. Brătianu."
   Acest singur fapt mă autoriză ăn-că odată a vă întreba :
   Cine este senatorul colegiului I de Vlaşca?
   In faţa formelor legii electorale d-l prim-Ministru se poate duce in Senat ca reprezentantul judeţului Vlaşca.
   In faţa Naţiunei şi in conştiinţa insăşi a d-lui I. C. Brătianu, adevăratul Senator al Colegiului Ide Vlaşca este d. general I. Em. Florescu !
        Un aleqitor din Colegiul I.
      ŞTIRI TELEGRAFICE
   Dublin, 14 Maiu.—Brady, unul din autorii asasinatului din Phonix-Parck, a fost spânzurat azidimineaţă ; vre o zece mii de persoane se grămădiseră împrejurul închisori ; toţi oameni şi-au scos pălăriile in momentul execuţii.
   Londra, 14 Maiu.—Cele din urmă de-peşi de la Cap incunoştiinţoază că turbu-rările cresc in Basutsland şi in Zululand ; se crede in genere că Anglia va fi nevoită a interveni iar.
   Constnntinopol, 14 Maiu. — MehrUet-Neddim paşa, ministru d? interne, a mn rit azi.
   Triest, 14 Maiu.—Prinţu Muntenegrului, insoţit de ministru Rusiei de la Cetinie, a sosit aci pe o navă rusească.
   Alteta Sa împreună cu ministru au plecat la Visna avend a merge la Moscva.
   Roma, 15 Maiu. —„Monitorul Romei“ des-minte ştirea cum că duci d'Amnale şi de Chartras ar fi fost chemaţi grabnic la contele de Chamliord, greu bolnav. Monitorul adaugi că ducele d’Aumale va pleca din Sicii ia la 8 Maiu spre a se întoarce d’a-dreptul la Cliantilly.
   Viena. 15 Maiu. —Prinţul Muntenegrului a sosit azi noapte la Viena. Alteţa Sa care este insoţit de d. Radonici, ministrul sf.n de externe a tras la palatul imperial.
   După ce Ilie Ţepeluş, Ion Pelin şi Vasile Bojoagă au demonstrat cu ghioagele plumbuite cetăţenilor din Galaţi că e bună revizuirea şi după ce au spart opinia adversarului de’m-preună cu capul, Romanul mai citeşte asupra celor stâlciţi molitfele mari de „ducă-se-pe pustii." Vorba ceea: unde-i doare pe ei, unde-i pipăe d.
O. A. Rosetti ?
   După ce, de la un capăt al ţării la cellalt, s’a petrecut in aceste alegeri toate presiunile şi infamiile, căte sunt numai cu putinţă, după ce lista de alegatori na fost in cele mai multe judeţe de căt o listă de funcţionari, după ce s’au tntrodus in liste oameni cari n’au dreptul de-a vota, după ce, in ajunul alegerilor, s’au făcut nenumărate schimbări in funcţiuni, numai pentru a obţine voturi in favorul guvernului, după ploaea de decoraţii, după bătăi şi schingiuiri, după ce iu toată ţara secretul votului a fost o minciună şi alegerile s’au făcut in condiţii diametral opuse legilor in vigoare, incăt cele mai multe sunt lovite de nulitate, după ce in in sfârşit aceste alegeri n’au fost de căt o lovitură de stat, îndeplinită prin brutalitate şi corupţiune, Românul ne căută că ţara s’a esprimat in libertate şi voieşte revizuirea:
   Noi zicem că (colegiile I şi II) au voit s’afirme că simt trebuinţa de-a se intiuni cu confraţii lor proprietari din ceste doue colegii, fiind că cunosc că este intre dânşii deplină identitate ■ in idei şi interese.
   Se’nţelege.
   La Suceava nude, din 166 de alegători, 98 sunt funeţonari, interesele celor 68 de alegători independenţi şi i-deîle lor sunt identice cu a celor 98 de lefegii ai budgetului. La ărnnicul Văl-cii, unde din 34 de voturi, obţinute de candidatul guvernului, 27 erau ale lefegiilor, interesele şi ideile protejaţilor Simulescului sunt identice cuinteres ele proprietăţii istorice.
   In realitate secretul loviturii de stat a d-lui Brătianu consistă intr’aceea că a prefăcut intr’o sumă de judeţe majoritatea alegetorilor in funcţionari, că logofătul Coate-goale, individul cu patru clase primare şi un curs de violoncel, Oaradaua vulgară e stăpănitoarea României moderne. Aceste elemente cari n’au nimic şi nn ştiu nimic, cari fug de muncă ca diavolul de tămăe. acestea constitue cadrele şi.armata mărci partide naţionale liberale.
   A le asigura acestora stăpănirea deplină in Romănia este scopul loviturii de stat. Un stat, guvernat de Coate-goale şi Sgirie-hărtie e ănsă un stat pierdut. Cinic, meschin Venator de canini şi căştig ilicit inlăun-tru, sluganic inafară. acest element al unei biurocraţii inepte, ignorante şi comune este nu numai rernăşiţa, dar tot odată matca in care se pu-ieşte cea mai stăngace din toate formele de guvernământ: absolutismul.
   Daca e vorba de vigoarea organică a unei comunităţi omeneşti, e mai bine ca aceasta să lie un trib de ciobani liberi, fără cultură, pururea gata de luptă, mai bine un trib de mulgători de iepe, cutreerănd deşertările, migrând de a lungul i i urilor, ademenit de constelaţiile de la amiază zi, de căt o turmă de oameni guvernată de-un roiu de coate-goale, in care paragrafii reglementelor traduse din franţuzeşte se bat in capete şi unde totul, demnitatea omului şi a statului, să atărne de judecata unui imens număr de cioclovine budgetare.
   Da ! 0 lovire de stat este ; o lo-1 vire de stat executată do paraziţi in contra clementelor producătoare Şi cu rădeciui in această ţară; o lovire făcută in interesul străinilor, cari se vor bucura văzăndu-ne pe de-a pururea condamnaţi a fi conduşi de Simuleşti, Cliiriţopoli şi Cer-cbeji; o lovire de stat, in care Ca-radaua comună şi Seruriul comun va domni de mână cu Ilie Tepeluş şi Ion Pelin; lovire de stat , impertinenta in jos, umilită şi linguşitoare in sus, lovirea de stat a cio-coiniciei speculante şi invidioase in contra tuturor elementelor libere şi producătoare ale acestei ţări.
   Daca revizuirea se va face, libertatea sa dus din Romănia. Verba
   A- S. R. infantă Dona Maria de la Paz, sora M. S. regelui Spaniei, s a căsătorit cu A. S. R. principele Ludowig Ferdina-.d al Bavariei.
   Colegiul universităţii din Bucureşti a ales ca senator pe d. Al. Orăscu.
   Foile din Viena, etc. n’au sosit cu posta de ieri.
   Comisiunea dunereană ’şi-a amânat deschiderea sesiunei pentru zioa de 5 (17) curent, mâine.
   Lord Dufferin, ambasadorul En-gliterei pe lângă Poartă, va pleca joi din Constantinopol şi va trece sâmbătă prin Bucureşti, spre a se duce la Londra.
docent, exempla trahunt. De geaba am mai predica ovangelia libertăţii; nu va mai fi materialmente cu putinţă ca naturi independente şi întregi să poată sparge pătura de slugi ale guvernului, slugi — cari, daca ar indrăsni să voteze in contra candidatului oficial, vor fi immediat date afară, după cum zice Oliiriţopol.
   Şi caractere libere ne mai putănd pătrunde, ele nu vor mai putea servi de prototip şi exemplu purtării politice a poporului. Paguba produsă neatârnării caracterelor este insă atât de1 mare şi de esenţială, incăt n’am mai vedea nici un mijloc de-a restitui această pierdere. - - Deja lumea işi adaptează moravurile după virtuţi patente ca acelea ale unui P. Gră-dişteanu sau Costinescu ! Işi poate închipui cineva ce va fi, cănd numai asemenea virtuţi in discompu-nere vor reprezenta cariatidele ce susţin bolta moralei şi demnităţii publice.
                                                                                       I ii fo rmaţiuni
   „Poşta" este informată că rude de ale deputaţilor de contrabandă din Galaţi, intre cari şi proprietarul caselor unde şade de pomană prefectul de Covurluiu şi care e socru al deputatului colegiului IV, intră in sufletul cetăţenilor şi le cer să iscălească o petiţie către primul-ministru, prin care se arată că prefect, model de bunătate, ca celebru domn C. Chr. Cerchez, n-a avut Galaţii de cănii este, şi că liniştea cea mai perfectă a fost la alegerile de deputaţi.
   Ameninţări, promisiuni, jurăminte, lamentaţii chiar, totul e întrebuinţat de către colportorii acestei petiţii pentru ca să smulgă iscăliturile cetăţenilor. Dar ceia ce e mai caracteristic e că nu se permite nimănui a ceti petiţia înainte de a subsemna, şi incă aceasta se crede ca o favoare ce nu se acordă tuturor. Poate acum să-şi facă ori cine idee despre valoarea şi sinceritatea unei asemenea manifestări.
   Duminecă, I Maiu, la orele 11 Vă. Exc. Sa Don Juan Pedro do Aladro. ministru reşedinţe al AI. S. regelui Spaniei, a fost primit la Palatul din Capitală in audienţă oficială cu ceremonialul prescris. Exc. Sa Don .luau l’edro do Aladro a avut onoare a remite scrisorile care ăl acredita in calitate de ministru reşedinţe al Al. S. regelui Spaniei in Bucureşti.
     Mai mulţi alegători din colegiul $1 II de Senat clin judeţul Teleorman au adresat biuroului definitiv următorul protest contra alegerii d-lui Pişcă.
                                                                                                             Domnule preşedinte,
     „In numele legii electorale şi al Constituţiunii, venim să 'protestăm contra violării secretului ce trebue să se păstreze la vot.
     Precum la alegerea pentru cameră tot a acestui colegiu d. Primar a ordonat să se inchiză odaea laterală in care alegătorii colegiului putuseră să-şi scrie in secret buletinele de vot, şi cu toate protestările noastre biuroul n’a voit să o desehiză,— tot asemenea şi acum la alegerea Senatorului, d. primar a ascuns paravanul preparat intr'adins de comitetul oposiţiunii şi la adăpostul căruia a-legetorii colegiului I putuseră să-şi dea votul in conştiinţă; cu toate cererile noastre, dv, dle preşedinte, n’aţi voit să ne ascultaţi şi să ordonaţi aducerea lui.
     Ce a resultat de aci ?
     Că votarea biuroului s’a făcut sub ochii şi controlul agenţilor administrativi, cari contra art. 75 din legea electorală, au stat in permanenţă in sală in tot timpul votării şi erau ast-fel aşezaţi lăngă masa pe care se scriau biletele, in căt vedeau cu siguranţă toate biletele de vot, ba ăncă smulgeau chiar din măna alegătorilor biletele de votare şi scriau ei singuri pe dănsele numele ce voiau. Ast-fel mulţi din noi am văzut pe d. Ghiţă Gănescu, membru al comitetului permanent, cel ce controla cu multă stăruinţă votarea, smulgând buletinul de vot din măna d-lui Tacbe Protopopescu din Alexandria şi scriindu-1 singur şi acest fapt a trecut fără observaţie din partea biuroului.
   Alt-fel, d-le Preşedinte, lăsănd la o parte toate ingerinţele, toate ameninţările şi toate faptele de presiune petrecute afară din sala de alegeri, ne mai vorbind de modul nepomenit cum alegătorii erau aduşi de poliţie şi administraţie pănă la uşa sălii şi daţi in măna altor agenţi ; in sală chiar nu erau lăsaţi in pace şi erau siliţi se seric voturile pe faţă.
                                                                                                                                                                                                Vă rugăm, dar d-le Preşedinte, să uaţi act prin procesul verbal ce veţi dresa, de acest protest al nostru şi să-I alăturaţi la dosarul alegerii.

TIMPUL
Cu modul acesta Senatul le va avea in vedere la validarea alegerii ; Şi, daca cel puţin acel inalt corp voeş-tc ca constituţia să de respectată, să declare nulă această alegere, pătată prin presiune, prin fraudă şi prin violarea făţişă a legii. “
    Aflăm că, pentru a face vPrf la toate mişeliile comise in această a-legerc, biuroul ar li dispus ca acest protest se fio trimis procurorului pentru a da in judecată pe semntăo-rii lui !
                                                                                     Alegeri pentru consiliile judeţene
                                                          O NOUĂ UMILIRE
     In numărul nostru de Sâmbăta trecută am intrebat dacă este adevărat, că a sosit din Constantinopol la Galaţi un vapor austriac de răsboiu, a-runcănd ancora in faţa bursei, unde nu este permis aceasta, că in zadar autorităţile noastre au somat pe căpitanul vasului d'a se retrage etc. Pe
   Ţara intreagă se află intr’o fierbere electorală cum n’a mai fost nici odată. D'abia s'au isprăvit alegerile pentru Camerele de revizuire, şi iată că vin alegerile pentru consiliile judeţene,
   Alegătorii colegiului I (compus din alegătorii colegiului I şi II de Cameră) sint cliiemaţi s‘aleagă (vorbă să fie), in zioa de 4 Mai, 8 cosilie-ri: alegătorii colegiului II (compus din alegători col. III de Cameră) in zioa de 6 Mai, iarăşi 8 consilieri; alegătorii col. III (compas din delegaţii col. IV pentru Cameră), in zioa de 8 Maiu, tot 8 consilieri.
APOSTOL MĂRGĂRIT
Alegerea coleg I de Senat din
                                                                                                             Iaşi.
                                           Foaia „Liberalul" arată că, la ale-gereacolegiului I de Senat, majori, . .    . tatea d-lui Neculae Drosu, contra
cănd noi aşteptam vre-o desluşire in                , n ,      .,       „ e ,
           . . I. ,     ,   ,.          d-lui general Rachoviţâ, ar fi fost
  această privinţă cel puţin din partea foilor oficioase, ne-a sosit ziarul „Die Presse" din Viena de la 1 ale cu rentei, care conţine o telegramă din Galaţi de la 29 Aprilie cu această coprindere :
     „Nava austriacă staţionată la Constantino pol a intrat in Dunăre, conform ordinului primit, ancorănd aici iu faţa bursei, un loc ce e destinat mimai pentru vasele de lăsboi roraăne, pe cănd toate cele-falte co râbii se duc măi la vale in port. Iu urma acestora, căpitanul portului s a dus la co mandantul nâvei austriaco, invitându’l să se supue preseripţiunilor uzitate, dar el a refuzat in baza instrucţiunilor sale. Atunci căpitanul portului s’a adresat prefectului iar acesta s’a adus pe bordul năvei. însoţit de consulul general austro-ungar. Comandantul nâvei insă nu se mişcă din loc, zi cend că aşa are ordine. Prefictul raportă telegrafic guvernului, dar primi ordinul „să lase lucru baltă."
   Aşa dar, pe cătă vreme biuroul telegrafic din Galaţi a primit să es-pedieze o asemenea telegramă la Viena, nu mai poate fi indoială că in-formaţiunile noastre au fos exacte Ast-fel fiind, rugăm pe guvern ca a-tăt in interesul prestigiului ţărei, căt şi in al lui propriu, să esplice printr’un comunicat cum stau lucrurile, şi tot-d'o-datâ să ia măsuri a face să se dea cuvenita satisfacere pentru această nouă umilire adusă ţerei.
   Daca asemenea fapte s’ar fi petrecut pe timpul cănd ţara se afla supt vasalitatea Turciei, şi cănd domnea juridicţiunea consulară, n’am fi avut nimic de zis, căci nefiind independenţi, eram siliţi să suferim felurite neajunsuri, cănd din partea Rusiei, cănd din partea Turciei, cănd din partea Austriei. Astă-zi insă situaţiu-nea s’a schimbat cu totul, suntem un regat independent recunoscut de toate puterile Iumei, şi prin urmare nu trebue să mai suferim asemenea umiliri.
   Una din doă ! Ori-că vaporul in cestiune, conform cu tractatele ec-sistente, nu poate fi gonit din locul unde a ancorat, şi atunci nu ştia nici căpitanul de port nici prefectul de Galaţi ce face, sau guvernul se află intr’o situaţie de complectă neputinţă faţă cu Austro-Ungaria, ceia-ce denotă că el e legat de măi ni şi de picioare prin angajamentele ce se zice c a luat către această putere.
   Aşteptăm dar ca foaia oficială să ne lămurească, spre a vedea intru căt sunt do intemeiate felurite şopte ce circulă in această privinţă, şopte puţin favorabile ţSrei şi guvernului.— „Resboiul".
numai de un vot, şi ast-fel alegerea ar putea fi casabilă.
   Această aserţiune nu este esactă zice „Pactu Social," de oare ce : Votanţi au fost 98: intre care un bilet alb. Şase bilete au fost contestate, din care patru a generalului, şi două a d-lui Drossu. Două din voturile celui intăi s'au admis de biu-rou, dar două s'au anulat, pentru că unul nu cuprindea numele, ci numai pronumele, iar altul era foarte rău scris.
   Cele două ale d-lui Drossu s’au găsit de biurou regulate şi s’au admis. Ast-fel d. Drossu a intrunit majoritatea absolută de 49 exprimate, iar d. general Racoviţă a nun as numai cu 46.
   Osebirea prin urmare, intre unul şi altul este de 3 voturi şi nu de unu, precum scrie foiţa citată.
    Journal d'Adienes primeşte din Salonic ştirea că Apostol Mărgărit e pus in temniţă. Haina dare de .seamă a organului grecesc e următoarea :
    Faimosul Apostol Mărgărit care şi-a câştigat o tristă notorietate speculând românismul, a fost adus in lanţuri, din Monas-tir (Bitolia) şi a (ost internat imediat in inchisoarja guvernului. Cuvântul exact pentru care acest renegat al elenismului a fost arestat şi intemniţat nu se ştie ăncă. Se zic* cu toate astea că el finsuşi ar fi provocat arestarea şi întemniţarea sa, pentru a amăgi cu mai multă dibăcie ăncă, pe acei Români cari, din Bucureşti, visează la romanizarea Greco-romă-nilor (? !) din Macedonia şi pentru a obţine alte sume de bani. Se adaogă asemenea că se aşteaptă trimiterea a sume mari din Bucureşti cari vor servi s& cumpere autorităţile otomane pentru ca ele să elibereze pe acest cavaler de industrie.
   Aflu asemenea din scrisori, primite din Bitolia, ca acest indrăsnet speculator călătorea prin satele locuite de Greco-romăni, le povestea sătenilor isbănzile Romanilor de la Plevna şi-i invita de-a alege căte-un băiat din fiece sat şi de-a ’1 trimite la şcoala militară din Bucureşti. Terminăndu-şi studiile, aceşti tineri vor putea să se întoarcă in satele lor, unde se vor pune in capul concetăţenilor pentru a-i conduce in resboiu in contra Turcilor (? !) cu scopul de-a uni Macedonia cu Romunia (? !) Daca aceste informaţii sunt exacte, nu mai e indoială că faimosul emisar, in loc de-a fi stricăcios elenismului, e şi mai stricâcios Românilor, a căror bună credinţă o esplo-ateazâ prin asemenea insanităţi.
                                                                                 Revolta de la Tirgsor.
   Ancheta trimisă ca să cerceteze cauza revoltei arestanţilor militari de a Tirgşor neajunggnd, se vede, la nici un rezultat, d. substituit de raportor, locot. G. Ionescu, a fost însărcinat să facă o nouă cercetare. )-sa a plecat la faţa locului.
                                       ÎNJUNGHIA RE
   Ni se spune că sâmbăta trecută, pe la orele 12 din zi, individul Ior-£11 Ionescu, agent electoral al Roşior, locuind in mahalaua Biserica-Să-acă, căpitan in gvardiă, a înjunghiat pe numitul Tache Mercure in pasa-ul de Fraţi, din piaţa sfântului Anton.
   Rana înfăţişează destulă gravitate şi pacientul a fost transportat la spi-alul Colţii unde se află in căutarea doctorilor.
   Cauza cerţii dintre aceşti doui oameni nu ne este cunoscută.
   Aflăm insă că atentatorul la viaţa ui Mercuro se află liber, fără să fi fost chiar arestat, întrebăm: Aşa să fiă ?
   Ar fi bine ca parchetul să se se-ziseze de această afacere, şi a pune a bun adăpost pe acei cari atentează la viaţa oamenilor.
   Fără a lua vre-o respundero ace-or ce relatarăm, aşteptăm totuşi să ni se deslege enigma pentru ce pa-riotul agent electoral Iorgu Ionescu n’a fost cel puţin arestat.
   Espresia de Greco-romăn e atăt de improprie, ca şi afirmarea că iedul e fiul zimbrului. Nu există Greco-romăn, precum nu există Greco-spaniol sau Greco-englez. Românii din triunghiul tracic sunt tot atăt de Români şi tot aşa de puţin Greci, ca cei din Maramurgş de'ex. E o viclenie comună a numi pe-un popor, radical deosebit de cel grecesc, ba Grec vlachofon, ba Greco-romăn, ba căte toate. Ca şi cănd cercetările unui Miklo-sich, Tomaschek, Thunmann şi alţii se pot escamota prin neadeveruri greceşti. Greco-romăn şi por’ decăine sunt combinaţii ibride de noţiuni diametral-opuse şi au aceeaşi nuanţă de înţeles ironic. Orie cine-vaGrec ori e Român ; una din două:        amândouă
deodată nu poate fi nimenea.
   Dar articolul foii greceşti nu e, precum se poate vedea, decăt o denunţare spre a ponegri pe Apostol Mărgărit in faţa autorităţilor otomane. Rolul de denunţător ’l ia asupră-şi corespondentul din Salonic al foii greceşti, un rol pentru care nu invi-diăm pe Greci, înclinaţi indealmintrelea din natură la asemenea onorabilă ocupaţie.
   Denunţarea, voind a fi vicleană, nu e decăt absurdă.
   A trimite băieţi la şcoala militară din Bucureşti şi a crea din ei cadre in contra Twcilor pentru a uni Macedonia cu România, e o aserţiune atăt de încornorată, incăt nimeni nu e îndestul de simplu de-a o crede.
   Dar a trimite băieţi in şcoala militară şi a face din ei ofiţeri cari să lupte alături cu Turcii, in contra Grecilor, cănd acestora le-ar veni pofta să realiseze charta etnocratică a d-lui Paparrigopulos, iată o idee cu mult mai probabilă, pe care-o recomandăm tuturor Macedo-romănilor.
   Nu unirea cu România o vrea cineva, ei concordia deplină intre Al-baneji, Turci şi Macedo-romăni, pentru a apăra patria lor tracică de a-pctiturilo de cucerire din Atena.
   Foaea afirmă despre Apostol Mărgărit că speculează românismul. Daca Mărgărit ar fl grec, am crede-o.Ani
crede că face acolo ceea ce un 0. A Rosetti face aci, la noi: speculă cu toate ideile şi cu toate sentimentele Chiar numele etnic al poporului nostru e o marfă pentru acest venetic ce se vinde cu 20 de bani numărul. Dar Mărgărit fiind romăn, avem cu-vănt a admite că e de bună credinţă.
   Pentru noi nu există indoială, că acei cari fac pe spioni chiar gratis şi fără nici un interes, de vreme ce e in natura lor de-a o face, trebue să '1 fi denunţat in mod mincinos pe Mărgărit, inducănd in eroare bună credinţa autorităţilor turceşti. Turcul, neîncrezător din cauza multelor nenorociri ce-au căzut asupra patriei lui, inclină lesne a se crede trădat, pe cănd adevăraţii, perpetuii, statornicii trădători ai împărăţiei otomane au fost şi sunt păn’ in ziua de azi in cele mai multe cazuri Grecii. Chiar ambasadori ai Porţii, de naţionalitate greci, au trădat fără mustrare de cuget interesele Suveranului lor căruiai depuseseră jurămănt de credinţă.
   Graeca fides nulla fides.
   Românii peninsulei balcanice sunt cunoscuţi din evul mediu ca romaioc-toni, ca esterminatori de Greci. Pentru a fi ceea ce au fost părinţi lor, n’au nevoie de alt de căt să remăe Români. Cineva un poate renega ceea ce nu-i al său; nu Romăn nu parte renega elenismul; el nn se poate de căt lepăda de ceea ce—nu numai nue al său, dar e diametral opus intregei Iui naturi. Abia există in lume vre-o deosebire mai mare de căt intre caracterul drept şi deschis al Românului şi cel pervers şi parazitic al Grecului.
                          CRONICA
    S’a acordat semnul onorific de aur pentru serviciul militar de 25 ani, d-lor Medicul de divisie Staurescu George, maio rului Horezeanu Constantin, maiorului Ciulei Nicolae, adjunctului clasa I Dona Spiridon căpitanului Petrescu Christache, căpitanului Mănciulescu Sache, căpitanului Zotovici Alexandru, eăpitanului Singurof Nicolae, că pitanului Lecca George, căpitanului Piscan Constantin, căpitanului Velicovici Ilie, căpitanului Bălânescu Constantin. Şi semnul onorific de argint pentru serviciul militar de 18 ani, d-lor: Locotenentul-colonel Urseanu Vasile, maiorului Drâghicescu Mi hail, veterinarului de corp de armată Po pescu Ioan, maiorului Căplescu Constantin, maiorului Cică Constantin, maiorului Zo-sima Grigore, maiorului Hepites Yirgiliu, căpitanului Lăzărescu Emanoil, căpitanului Mavrodin Nicolae, căpitanului Botez Dimi trie Diculescu, căpitanului Ciupagea Ioan, căpitanului Boteanu Romulus, căpitanului Fotino Constantin, căpitanului Georgescu Bereşteanu Ioan, eăpitanului Isvoranu Ioan, căpitanului Georgescu Ioan, adjunctului clasa II Trandafiresni Yasilo, administratorului clasa I Tămpeanu Nicolae, medicului de regiment clasa II Georgescu Constantin, locotenentului Zlâtianu Petre, locotenentului Ionescu Ghiţa, locotenentului Ronea Teodor, locotenentului Stăneseu Marin, locotenentului Bucşan Nicolae, locotenentului Protopopescu Ioan, administratorului clasa II Zahariadi George, administratorului clasu II Ghiorghiu Petre.
                                                                                                                           *
   Serbarea de la Mernani, organizată de ofiţerii de cavalerie din Bucureşti şi care era să aibă loc duminica, 1 Mai, s’a amânat joi, 5 curent. Daca şi joi va fi timpul urit, serbarea se va amâna pentru altă zi.
    S’a acordat dreptul de a purta med Virtutea mititară de argint sergent Feraru Radu, fost in regimentul 1 ,ift g nie, pentru 12 ani de serviciu efectiv gradul de sergent, cu o pensiune viaţ de lei 300 pe fie-care an.
                                                                    REVISTA ZIARELOR
   Românul ocoleşte a vorbi, ţ pro, uici contra, despre mijloaJ prin cari d. C. A. Rosetti şi gu^i j nul au reuşit in alegeri, ci se oid teşte a demonstra, că „Românul" stăpânul seu au repurtat victoria, pi tru că „naţiunea" este cu dănstil simte, vede şi intelege, că legea eh torală cată să fie modificată SPI scăpa ţara de „fatalele intrigi i nepotismului, de speculele cătai dintre denşi şi de felurite manopt, ale administraţiunii, ştiind că nun. ast-fel vor putea fi colegii libere morale."
   Deci până acum n’au fost nici bere, nici morale !
   România Liberă aşteaptă zţj de 10 Maiu, cănd nobilii aleşi ^ sosi pentru merimetisirea constituţii Dar pănâ acum nimeni nu ne-a spi după ce plan se va face această mai lucrare. Cine este dator să arate dn mul ?
   Cel care a propus revisuirea : 1 Rosetti, adică „Românul." Mulţi chis dintre-aleşi habar n’au in ce seiiUi vor revizui şi deci organul d-lui R* * setti să deschidă gura spre a se te 1 cepe discuţia şi a se aduce lumii
Im
înainte de întrunirea Constituantei/
    Procesul lui Tursky, casier la gara Tir-govişte, Makowsky fost controlor la drumul de fier şi Sadowsky, fost casier la gara Brăilei, preveniţi pentru falşificare şi delapidare de bani s’a judecat sâmbătă la trib. Ilfov. Hotărirea s’a pronunţat : Tursky s’a condamnat la 500 fr. amendă, Makowsky la 4 lnui închisoare şi Sadowsky la 9 luni. Condamnaţii au făcut apel.
   Binele Public işi aduce aminl că zilele de alegeri sub guvernul ij şu au fost totdauna o epocă durei' să pentru naţiune. Astăzi insă ţari perdut şi va perde mai mult. Se şti că guvernul aventurierilor a compri mis cestiunea Dunării şi nici in urrfi nedreptelor decisiuni dela Londra n’-lucrat nimic spre a impedeca ştir rea suveranităţii ţerii şi a’-i apăra intj resele. Guvernul tace. Dar „Romi nul" are curajul să întrebe: „Cir este vinovat, daca Europa a hotărî in contra drepturilor noastre ?“
   Nu mai calificăm o asemenea intri bare din partea celui singur vinovat
    Naţiunea, continuă a cerceta mijloacele, de cari s’a servit comitet central electoral roşu şi guvernul sp: a sugruma voinţa liberă a cetăţenilor. in alegeri
ijnilli
»(
ik
    Resboiul W. întreabă pe guvern: ce are de gănd să facă spre a fer ţara de o nouă umilire din parte* Austriei. Iată ce ne spune o depe: din Galaţi dela 29 Aprilie, primit de o foae vieneză :
    „Nava austrieacă staţionată la Constantinopol a intrat in Dunăre, conj form ordinului primit, ancorănd aici in faţa bursei, un loc ce e destinţ numai pentru vasele de rSsboiu r măne, pe cănd toate cele-l’alte ci răbii se duc mai la vale in port. lf urma acestora, căpitanul portului s’l dus comandantul năvei austriaco, ini vităndu'l să se supue preseripţiunilor uzitate , dar el a refuzat in baza in strucţiunilor sale. Atunci căpitanul portului s’a "adresat prefectului, iar acesta s’a dus pe bordul navei, însoţit de consulul general austro-un-gar. Comandantul năvei insă nu se ( 1 mişcă din loc, zicend că aşa are ordine. Prefectul raportă telegrafie J guvernului, dar primi ordinul „să lase lucrul baltă."—Aşa e la noi!
                                                                                                                                                                                    IK

  !J transilvania
                                                                                                                                                                     s face azi judecata fer anului _ Scena se petrece in comitatul Un ţăran roman merge la ju-^îgur ca ii faci aritare despre
  : Si trieşti Mar ia Ta !
                                                                                                                                                                    ' )rd : Sa tiu sănătos ; no ! da
  j. Dar mi s’a furat o capra, Mai
  r ti : Binye, cinye furat la
  I; N. N. din Blâşeni, Maria Ta. f i ; Şi nu capetat napoi ? j: Nu Măria Ta.
  <nd: Pletyt tu la minye şi mer-
> N’am bani Măria Ta. ni; Dâclie nu ’i bani elveszed
I)
  Eu n’am vândut capra.
\ ul: Dâche nu vezut apoi facem ■târire es pedig 2) tu trebue ca.
  N. gyin Blaşeni 5 forint şi ţ doi zile.
  Apoi cum Măria Ta ? N. N. . şi sa ’i plătesc 5 florini şi să |iuă zile aici ?
iul: Janoş! du la temiţia pe ■lât !
şte bietu ţăran român eu jude-nu ’i pricep limba.
                                                                                                                                                                                                                                      (Oaz. Transilvanii)
  RONICA TEATRALA —
  itaţia de-aseară de la Teatrul Na-in beneficiul dlui Ştefan Iulian, deplin. Sala era plină de un
  , şirei l’a avut in mare parte be-:şi d-ra A. Velner, careea tre-leeunoaştem zilnic un progres omedia Iulian e blond sau brun ? !. simpaticul Iulian, in rolul lui ,ât şi dra Amelia, in rolul Sevas-Jui au avut momente din cele ase. Dealminteri şi publicul a ■egplâti prin salve de aplauze, ■i de vre-o trei ori.—Comedia a-d. St. Yellescu, a plăcut publi-
  ne să uităm pe d. Mateescu, ea-neplinit ca totdauna cu talent şi iitate datoria. Numai talentului nreşte necăderea comediei Villa cărei nesfârşite monoloage plic-ţeul. tru azi.
                                                                                                                                                                                                                Teatrul Dacia, pentru ântâia oară e or foc ? comedie in trei acte. Orbul şi Cocoşatul, dramă in
la Teatrul Naţional, beneficiul jscu. In curând vom publicapro-
YĂ. TRIBUNALELOR
i.j
    âdiţiune astăzi ca toţi publiciştii u o estremă severitate moliciu-liunilor judiciare ale Statelor-U-iim până la ce punct criticele iljitemeiate. Iată insă un exemplu < deşte indestul că, cel puţin in divorţ, legea nu e atât de blân-se crede.
                                                                                                                                                                                                                           W-care Constantin Faber, locuitor New-Yorkului, s’a apucat să’şi soţia cu scopul hotârit de a o lespartă de dânsul. Judecata a dever divorţul in favoarea soţiei, ecăştigat libertatea de a se mâ--u, insă a interzis in mod formal n dreptul de a se recăsători şi el.
                                                                                                                                                                                                                           i voi să ţie seamă de această •ţ|,e, şi se insură a doua oară. Nu şi ’i se făcu proces de biga-.ul sâu, ca să’l scape din incur-(ţinu inaintea Curţei criminale că •igamie in causâ, de vreme ce ttorie fusese anulată, şi că tot ce uiputa clientului seu, era călcarea ri judecătoreşti lipsită de ori-ce
u
?o
   i
in
"
ea
                                                                                                                                                               .ot un . ec ■ re e

  ul interpretă legea cu totul alt-uandâ juraţilor să dea un ver-Ipabilitate daca vor fi de părere
u’ai bani pierzi capra.
ca faptul celei de a doua căsătorii e netăgăduit.
   Faber, recunoscut culpabil, fu condemnat la cinci ani de inchisoare. Curtea de ape luii confirmă mai târziu interpretaţiunea primului judecător stabilind că cea de a doua căsătorie constituia crimă de bigamie, din momentul in care judecata care pronunţase divorţul oprise pe bărbat de a se mai insura.
   Eatâ o hotârire care pâcătueşte invederat prin esces de severitate, căci este greu să admitem că o căsătorie desfiinţată faţă cu unul din soţi subsistă incâ pentru cel-alt.
                                                                                                                                        *
* *
   Fiind că e vorba de instituţiunile şi do obiceiurile americane, să povestim şi următorul incident de audienţă Jjpetrecut in-naintea Tribunalului de poliţie municipală din Milwankee, oraş al Stateloi-Unite renumit prin berea şi prin comerţul sâu de lemnărie şi de cereale.
   Baroul din Milwankee are fericirea să numere printre membrii sâi o represen-tantâ a sexului frumos. Miss Kate Ivane, „avocâţoaia“ sau avocâţeasa" in cestiune, cum ’i va plăcea cititorului să o numească, este o persoană foarte cum se cade căt timp n’o contrariează nimeni ; indatâ in=ă ce’i se pricinueşte cel mai mic necaz, o apucă ne-vricaiele, şi e vai de contradictorul ce ’i ese inainte.
   In ziua de 8 aprilie trecut, miss Kane asista la audienţa Tribunalului de poliţie municipală, preşezut de judecătorul Malloy. Ea speră să apere pe unul din preveniţi cu care schimbase deja eâte-va cuvinte Judecătorul insă dete această însărcinare altui avocat, ceea ce mânie grozav p. miss Kane, care hotâri sâ’şi resbune. Ca să ’şi poată ajunge scopul, ea voi mai ântăiu să se înarmeze cu o pereche de călimări; insă măna ’i delicată nu putu să ridice greoiul recipient. Miss Kate, văzând aceas ta, apucă carafa de apă destinată avocaţilor şi, nici una nici două, pe când magist atu] da instrucţiunile necesare juriului, ’i o n-runeâ in cap, zicâudu’i: „Adapă-te, do-bitocule!“
   Judecătorul, muiat de sus pănă jos, ordonă şerifilor insărcinaţi cu poliţia şedinţei să aducă pe delicuentă la bură şi, după un scurt interogatoriu, o condamnă Ia o amendă de 50 dolari. Miss Kate respunse printr’o serie de ocări, adăogănd că nare să plătească amenda, că mai bine se duce la puşcărie, că puşcăria e un local mai puţin murdar de cât Curtea de poliţie municipală şi de cât preşedintele ei care s’a ales prin fraudă, prin corupţiuni de tot felul, şi altele, şi altele.
   Abia cu multă greutate agenţii putură să scoată afară din pretoriu pe u iss Kate, care spuma de mânie şi ţipa o’e sculase lumea in picioare. Ea fu inchisâ in temniţa oraşului.
   Incid°ntul iuâ numai de căt proporţiu nile unui adevărat eveniment. Locuitorii din Milwankee se impârţiră in douâ tabere opuse, unii pentru judecător, alţii pentru avocâţeasă. Amicii acesteia cerură imediat liberarea ei in virtutea bilului de „habeas corpus alţii propuseră să se deschidă o subscripţiune pentru a plăti amenda.
   Emoţiunea continuă şi astăzi.
                                                                                                                                 *
                                                                                                                              * *
   Cântăreţul unei biserice din Marsilia a fost concediat de preotul local, intre alte motive, pentru faptul că, cu ocasiunea unei leturgii dominieale, n’a voit să cănte „Domine, salvam fac rempublicam,“ conform instrucţiunilor ministeriale. Se pare că aceste cuvinte aveau darul săT umple de groază, căci el spunea la toată lumea că, ori de câte ori era obligat să le pronunţe in gura mare, gâtlejul ’i se strângea parcă l’-ar fi apucat cine-va cu un cleşte de fer.
   Dupe ce a fost dat afară din slujbă, el a chiămat pe preot inaintea judecătorului de pace eerându’i 150 lei despăgubiri. Magistratul a respins pur şi simplu pretenţiuni-]o acestui neaşteptat adversar al republicai, al cărei nume nu poate sâ’l sufere nici măcar in musică, condemnându’l şi lachei tuieli.
TIMPUL
   Sa aprobat dimisiuuea medicului de regiment clasa II in reservâ doctor Cfavri-lescu Nicolae din corpul olicerilor de reser-vă ai regimentului 17 Mehedinţi.
   S a aprobat concediu de 7 luni in ţară, solicitat de farmacistul de batalion Beceann George din serviciul spitalelor, pe zioa de 16 Aprilie 1883, trecâudu se tot pe aceiaşi zi in posiţe de disponibilitate pentru concediu mai mare de şase luni, conform art. 8, aliniatul 5 din legea posiţiei ofice-rilor.
   S’a aprobat un concediu de 7 luni jn ţară şi in străinătate, căpitanului Dobrescu Ştetan, din regimentul (3 călăraşi, pentru interese grave de familie.
nate din construcţiunile vechi esis-tente.
   Doritorii de a lua in întreprindere această derSmare se pot înfăţişa in orice zi de lucru de la orele 2 p6n6 la 5 dupe amiazi, la Secretariatul Băncei Naţionale spre a lua cunoş-tiinţă de condiţiunile dărămărei.
ACTE OFICIALE
   S’a numit in funcţiune de medic auxiliar la vacanţa ce este la regimentul 18 de dorobanţi medicul de regiment clasa II in reservâ doctorul Modolea Vasile, consi-derându-se această numiră pe zioa de 28 Aprilie 1883.
                                                                                                          V arietâţi
   Obiceiurile struţilor. — Ziarul englez „Nautre“ coprinde nişte amănunte interesanta asupra obiceiurilor struţilor şi cu deosebire asupra vieţi lor familiare. Pare a reieşi că struţul-bârbat are un mic harem compus din 3-4 femei, aproape ca şi cocoşul cu gâiuele, cu deosebire numai că haremul acestui din urmă este cu mult mai numeros. La epoca ouatului, fie-care familie ast-fel compusă işi sapă un cuib in nisip, unde struţii-femei işi depun rând pe rând ouole lor. Fie-care cuib prin urmare coprinde toate ouele ale unei şi aceleiaşi familii.
   Pentru a le cloci vine fie-care feraee la rândul ei şi stă căte-va ore pe oue, iar in timpul nopţii bărbatul ideplineşte această datoriâ. Une-ori se insârcineazâ el singur cu întreaga operaţiune a clocitului şi in caşul acesta femeile nu râmăn pe oue de cât in timpul cănd el satisface pretenţiuni-lor stomahului. Cu toate acestea impacienţa bărbaţilor ii face să comită une-ori acte reprehensibile.
   Aşa se citează unul in care femeea, ne venind destul de iute pentru a’şi face datoria de cloşcă, bărbatul sa rădicat, a plecat din cuib, a căutat’o pri-tutindene. şi după ce a gâsit’a, a mănat’o, lovind o cu piciorul şi cu piscul la postul care o aştepta. Când se face foarte cald, familia judecă că soarele dă căldură necesară ouelor şi prin urmare se abţine câte-va ore de a le acoperi. îndată ce temperatura incepe a scădea, unul din membrii familiei revine la post şi continuă opera clocitului.
   Superstiţiunile negrilor. — Loeo'enen-tul Wissmann a comunicat următoarele in-tr'o conferinţă ce a ţinut la Munih asupra călătoriei sale in Atricn: După o tradiţiu-
ne răspândită in tribul Tussilancilor, care locucşte pe malurile marelui riu Kasari, duoi din regi aci-stui trib, care au plecat la marele Lac, reşedinţa spiritelor, trebue să renască şi să revină in starea oamenilor albi.
   îndată ce D. Vissmann şi tovarăşul seu, D. Pooge, au sosit in mijlocul acestui trib, s'a răspândit svonul că cei duoi regi au reînviat. Pe cât timp legenda aceasta u’a avut alt nsultat de cât acela al unei foarte cordiale primiri a mai multor daruri, cui duoi exploratori germaui n’aveau nimic in coutra de a fi priviţi ca negri albiţi in urma petrecerii lor la marele Lac, Inse când s’a dat fie căruia din ei căte 20 ferau, şi cănd o neagră de 80 ani reclamă calitatea de mamă a d-lui AVissiuarm, superstiţiunea negrilor le deveni foarte incomodă. Călătorii au trebuit fă’şi ia refugiul la fel de fel de stratageme şi de a promite că vor reveni, pentru a putea scăpa de devotamentul entusiastic al Tussilancilori.
  Agenţia Vapoarelor
                                                                                  AVIS
  Avem onoare a aduce la cunoştin ţa onor. Public, că cu începere de luni 2/14 Maiu a. c. pănă la altă dis-posiţiune Vapoarele intre Galaţi-Re-ni-Isacca Tulcca-Ismail vor circula in toate zilele afară de Dumini-cele de la Galaţi in jos, şi luni de la Ismail in sus după intinerariul următor :
  Pornire de la Galaţi la Reni-Isaceea-Tulcea, Ismail in fiecare Luni, Marţi, Mercuri, Joi, Vineri şi Sâmbătă la 8 ore dimineaţa.
  Vaporul care pleacă Joi de la Galaţi, merge pănă la Kilia.
  Pornire de la Ismail-Tnlcea-Isaceea-Reni Galaţi.
  In fiecare Marţi, Mercuri, Joi, Vineri, Sâmbătă şi Duminica la 8 ore dimineaţa.
  Vaporul care pleacă Vineri de la Ismail, vine de ia Kilia, plecând de acolo Joi la 5 ore seara.
                                                                  DACIA ROMÂNIA
                                                            SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI.
                                                                 ANUNC U
  Avem onoarea de a aduce la cunoştinţa d-lor Agricultori şi in special a clienţilor Societăţei noastre, următoarele :
  Societatea „Dacia-Romănia” in dorinţa de a micşora dupe putinţă sarcinile agricultorilor, pune la dispozi-ţiunea Onor. ei clienţi, 15 la sută, din câştigul eventuale ce va resulta estimp din ramura asigurărilor de „Grindina” in ţară, ast-fel ca fie-care domn asigurat, care nu va fi avut vre o daună, va lua parte la câştig, in proporţiune cu premiul ce ’1 va fi plătit pentru asigurările sale din anul acesta.
                                                                                                                                     Direcţiunea Generală
ad No. 14852
                                                                                       CĂILE FERATE ROMÂNE
                                                                                       JPul> licaţi xi ne
   Direcţiunea Generală a Căilor ferate Române aduce lacunoştinţa generală că cu începere de la 1 Iuniu stil nou (20 Maiu stil vechi), mersul tuturor trenuritor in toate direcţiunile este schimbat.
   Afişe detailate sunt distribuite in oraşe şi prin gări.
   Librete indicatoare ee mersul trenurilor cu toate legăturile internaţionale, vor fi de vhnzare la toate casele de bilete ale Staţiunilor.
   Bucureşti, 9 Maiu, 1883.
                                                                                                                                                                              Direcţiunea Generală.
                                                                                  Institutul de Hydrotherapie, Ortho-pedie, Băi Ilygienice, ele.
                                                                                        Co n vo care
   Conform art. 28. din statute, adunarea generală a acţionarilor societăţei, este convocată pentru zioa de 8. Mai curent, la ora 1 1/i. p. m. in localul Societăţei.
   Preşedinte, Dr. Marco viei.
                                                                                                                                                                                  Director, Constantiniu
                                                        CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                                        TOMA TACIU
             No. 60. Strada Lipscani. No.  60.     
                  Pe eiua de 4 maiu 1883.          
                                   Cump.      TAmi 
5olo Renta Amortisibilă. . .       92'|,     92»/, 
5" () Renta Română Perpetuă ,      91i/,     92'/, 
6°|„ Obligaţiuni de stat. . . .    98'/,     99 "u 
6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regal»  I0S'|2   104'i. 
5o/o , Monicipale ....             86'/,     871/* 
10 fr. , Casei Pensiunilor 800 1   225---     230- 
5eIo Scrisuri funciare rural». . , 92'/,       93- 
7oio ., Scrisuri Rurale . . .      10-i'i,    105- 
5o[0 Scrisuri fonciare urbane .    893|4     90l|, 
6o]e . , ,                         99»(‘    100'/, 
                             > » > 1083/*   104'i2 
Impr. cu prime Buc. (20 1 b.)      8l'U      32'!, 
Acjii Băncei Neţinusle Român» 2501 1380    1400    
* > Soc. cred. mob. rom. 2501.     230---     232- 
» > i Rom. de construcţii 5001.    529---     531- 
» , > de Asig. Dacia-Rom 800 1.    378---     380- 
> > > > > Nnţionâl* 200 1          284-       236- 
                                                   
                                                   
                                                   
                         Diverse ■                 
Anr contra argint. . ...           l7/s      2 >|i 
» » Bilete ds Banqae               l7/*      2 'îs 
Fiorini valoare Austriacă. . . .   211       2.13- 
Mărci germane. ......              1 23,   1.25--- 
Bancnote francase......            99’hl    100'/, 
                                                                     Ultime
                                                                 I F O R M A Ţ I U N I
  Serbarea militară, anunţată pentru 1 Mai, este irevocabil fixată pe s8p-tămăna viitoare. Vom publica măni programul special al serbării.
  Societatea Olimpică Romănft
                                                                       GRADINA ELDORADO
                                                                        ATIS
  Toţi d-nii membrii acestei Societăţi sunt rugaţi a-şi procura biletul de liberă intrare la exerciţiile olimpice car vor urma regulat Lunea, Mercurea şi Vinerea, de la orele 8—10 dimineaţa, pentru Copii şi Dame, iar de la 6—10 seara pentru Adulţi.
  Comitetul se simte fericit v8z8ndu-se incongiurat de poşte una mie membri, şi de aceia s’a grăbit de a in-chiria grădina Eldorado, unica din capitală care se află in centru.
  Cărţile de intrare se găsesc la D-nu D. Moceanu, comerciante in faţa Thcatrului Naţional.
                                                                                                                                                  COMITETUL
5 Banca Naţională a României
   Banca avgnd a construi pe terenul seu cunoscut sub numele de Hanul Şerban Vodă, publică licitaţiune pentru ziua de „7 Maiu la 3 ore ziua” pentru dărâmarea unei părţi insem-
                                                                                   MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PI ANO
   A eşit de sub pressă in editura Tosef Sandroviei, magasin de Musică, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiuneaRusă.
   Au bord de la mer vals de Eugene Kompa itky .    .  .  . p. 2 lei
   Les bellcs de Bucarest idem de Fr. Schipek                    2  „
   Mon coeur idem de D. A. Boiarolu                       2  „
Quadril ţigănesc de  Fr. Schipck 2 „
   Fteurs lloumonies potpouri de D.
Ferlendis.                     2
C- G. DISSESCU
Luterană No. 9.
avocat s’a mutat in Strada
  D-nu Doctor Boicescu
s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis.
  (In fata Biserici Luterane).
^ Boalele de g&t, gură, nas şi urechi
                                                                                   tratează printr’o artă specială.
  D-ru |. BRAUNSTEIN
fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a Iui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Barâţiei.)
DE ÎNCHIRIA!
                  un salon frumos mobilat cu came-
    it Strada Pietii Amzei
dormit
No. 6.
Pensionatul Gackstatter
  S’a mntat in Srada Lutherană No. 12.
                                                                      MEDIC ŞT CHIRURG
 Dr. A. WE1NBERG
                                                                           OCULIST
                                                                       fost şef de Clintea in Paris'
                                                                 Consultaţiuni de la orele 8-9 a, m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6.
Dl/in DII/ chirurg-dentist are onoa-. mDnlrXi rea d’a face cunoscut că a î enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştiibey-Yoda No. 9.
LI
TJMPUL
BANCA NAŢIONALA A ROMANICI
SITTT.A.TXTJl'ŢIE.A STTM-A.IR.A.
3» Âţ -
AL «tiv
22 Aprilie 1883       30 Aprilie
 2365787L                p (Monedă metalică  29035607   29782200 
 20865105            a>a (Bilete hypotecare  24011885   25006515 
  6906396 Portofoliu !®“!e T“1,leŞti          8923304   88(91424 
   684621 (Efecte streine                     4313396    4931397 
 18849110 Impr. garant eu Flec. de Stal.     22290357   23463697 
  7362599 Fonduri publice                    11973096   11973096 
                      Kentă Fond de reservă    514702     514702 
   805000 Imobil                               824700     824700 
   228774 Mobilier & maşini de imprim,         228545     228596 
   179978 Cheltueli de Administraţie.          152992     1576S9 
  3701370 Deposite Libere                    13215540   13148886 
 38689592 Diverse                            36581230   52095886 
121930424                                   152965354  171008788 
                     I* a s i v                                  
 12000000 Capital.                           12000000   12000000 
   288933 Fond de reservă,                     514702     514702 
 64452830 Bilete de bancă în circulaţie,     94042140   93480760 
          Profit & Pierdere 1 semestru.                          
   358192 Dobân. şi Benefici div. II semes.    406376     435169 
  3701573 Deposite d^ Retras                 13215540   J3148886 
 41128896 Diverse                            32786596   51429271 
121930424                                   152965354 17 limsTss 
BALSAMUL DE MESTEACĂN
 al D * IiENGEEL,
                       Simpla nuuuj sucul vegetal, care curge Jiu wmtencăn când trunchiat lui i ** perforeaiJ, est» de cind Jiaeonjenire» in nnnte, unul din mijldcele c«le mai iutrebamjate pentra infrumuieţirea feţei, cind inşi acest suc ie prepara 1 clnmicejtf in an balsam, atunci 'şi câştigi proprietăţile ,.ile ţi efectele lui 1 «unt «Imuabile.
                       Daci se spali faţa sau alt punct al corpului atunci pini dimineaţa se desfac mici fracuient» de epiderm. rumâiu'iid pelea albi frum6«i ;i frageda.
                       icest balsam indepărtrii creţitunle ţi .Semnele de vânat, dând flsioDoiuie de june; pelea caţtigu in albeţa, frăgezime diipSrilid iu cel mai scurt timp petele e sari. alnmţele, conurile, r.-jaţa nasului ţi cele-!-alte necurăţenii ale pelei
                       PREŢUL UNUI VAS FC. 4. 50 CT.M.
                       Pentru tâmure in detnil in Bucuresci la d-mi Carol Gertabek surcea >U I. Ortuni, âfarţinmsci ,i fii. G/uţa J’mm. fi. Rut:, Gtorge .Vurhttorict /'nul Laiffeur, lângă faaatjiul român, S. Kiculeucu, I. .V Ardele/tnu fi in farmaciile ir-/or A.urnrt Thoia, Ciurn, Dîmboviţa. Nirrtaker, H'îtti 113, Sehmettau. — Jn Galaţi : In 1 harmucia St. Gheorg* a il-lui Marino Curlwui «1 la J‘haniujcui domnească a d-lui Rănii r>m 1 '              1 Aug. HebrrUng, In SI itiiui: A PjinUr Pharnntcift* 1" Gtura u :
K.Bindir I hartnacist»—in viorxli: s. Srhmettau si ir. Siamund VlmrmociHCi,— In Uuiru
Weber I'harmacist.
— M
In Brăila ; G
                    Siffinund
Cauffmes, ji iti Focfani : M !•'. Rrmer,
 Ferul Leras
 De In comunicarea lucrărilor aciinciflce la Academia dd semite în 1849 I Academia de Medicină hi 1888, Forul Leras a ubţinut din partea cornului medical, un forte frumos }i repede succes care creşte din an iu an fBcnnd să ra^â in uitare diferitele şi numerosele preparaţium feruginose «oi. Acest succes oontmuu nu depinde de cât de la calităţile medicamentului care tonţine : 1» Ferul, unul din elementele sângelui nostru ; 2* Pliosplia-tde care uiţrâ In composiţia âselor nistre ; 8* Că el este suportat doar de aeei bolnavi al căror alomuc nu p6te să tolerase rjici uâ prepnrnţiune feru-gin6»ă4» Că n are nici nă acţiune asupra dinţelor; 5» Că nu prov&că eonstipaţia ; fl» Este limpede ca şi uă apă minerală ; 7» Se asirnileâ adică se imstueşte şi intră fn economie, mult mai repede de cât prafurile, dra-geurile şi hapuri!; fer. Se păte recomanda in mod folositor, In caşurile de «erecta «ângalui, anemie, limfatlemul, «lebiciunea, crampele «tomacolui; acest medicament mai are proprietatea a escite pofta de mâncare, a înlesni createree ii aesvolteree
        de mâncare, a înlesni
«tinse de culori palide, rechâmă şi regulează luna sau regulele la femei, opreşte pole alba, şi dă sângelu' '        '
strălucită oe el perde adesea In timpul b6lelor.
                                 creşterea «i desvoltarea fetelor . una sau regv sângelui, fruinosa culore roşie
               ,                 .    . ...or.
Depoul, 8, Strada Pieirna p In tot* pkarmaciiU la Pari* fi bi Strimetal*.
-î—'w-
-A---*
   PETKACHE IOA \
                                                               Maro niagasin de coloniale, comestibile şl delicatese
                                                                        Calea Victoriei, vis-â-via dr. palatul gal.
   A sosit pentru sesonul de iarnă lot lulul de conserve, din cele mai escolenle; hrăn/.i tari străine şi indigene, procurn Roquofort, Brie. Cumembert Fort du Sulut, Mont d’or, Oervala imperiul l.imburg, l.iptnncr Chestor, t reme de Holande, Stiltou Crema Regulă etc.
   Un bogat asortiment de cirnuri afumate, piepţl de gisră. Diferite mu-rinute. de Burhuni, Hiel. Anl-Fisch Anl-Fisch cu gelutiuâ.
   Sosesc mereu stridii proaspete de Oataudaşi Constantiuopol Icre proaspete, moi şi tescuite ne morun; Icre de cliefal, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci.                                     v
   Vinuri şi lii|ueruri din cele mai alese.
   Ceai uri ehluesesci, rusesc! de caravană şi de 1‘otiov; pesmeti din colo mai renumite fabrici străine In curând sosesee peşte proaspăt de Uonsluntinopol.
   Tot la acest magasin se află de vânzare cu ocaua vin roşu sl alb de cualitate superioară.
                                                                  lVrţun ’ foarte moderate ta’i desfid ori-ce ctmcuxenţii.
   Unor. Public, care va biue-voi să visite/.c acost magasin,[va reunim? pi deplin satisfăcut, nu uumai de bunătatea şi c.ualiUtea mărfei dur’şi de un serviciu
                                                                                  prompt şi onest.
X
X
X
X
X
X
  ’lNxljloiii'i in uleiu
                                                                         PERVAZURI
                                                                            OGLINZI
                                                                    se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui.
                                                                       GrUSTAY KERSTAN
                                                                       Yiena II. Kornergasse I
                                                                    Cataloage şi liste de preţuri gratis şi francs.
MEDALIE ET DIPLOMA DE ONORE
                                                                                oe FOIE «

{e
                                                                                                                                                                                    ALBEI BLONDU
Sl FERUGINOSU

oe
^flfRIER, ^
                                                                                                                                  larBBătitHi 4* CI. 1*. Chtvtlier 1 Ltfionti d Ontri
         UNT-DE-LEMNULU DE CHEVR1ER este desinfectat prin ajutorulfi gudronului, aub-«Lanlă tonică şi balsamica care augmentează mult proprieteţile sale.
UNT DELEMNULU DE FICAT'tJ DE MORUN FERUGINOSU
este unica preparatiune permeţând a administra ferulft fSră costipajiune nicî oboseală, vmw 35 B
         TOMIQUB, STIMULANT, NUTRITIVU
preciosfi pentru persdnele delicate, copii debilii, este intreouinţatâ cu succesli pentru digestiu-cile penibele si necompleote, pentru durerile de atomao, gaatrite, etc.
                                                                                                                                           DKTOSITU OBNKEALU :
PV« CHEVR1EB, rm fln Fînlmnrî Mostairln, PARIS
                                                                                                                                 SI IN ROMÂNIE IN PRINCIPAPELE PHARMACII
                                                                       ULTIMA CREAŢIE
sip»» IX 0 R &
                                                                     EETBA - niw
 ED. PINAUD
17, BOtJLZTARD Dl 3T«*SB0U«a, 37
                                                                          PARIS
 Săpunul Imn poiada pa lisei parfumul • iu daticioa şi pitnimitor farlcilul prlvilaffu da a faca al diapari abircilurUa.
 Albeaţa şi frâgatoala pielea |i-i di un luciu [ da lisarăţi : • regala Săpunurilor.
r‘ INJECTIUNEA raquin r'
    din Ooiialiivîtle do Soudo
                                                                                       vindecare aîfţuru. şi repede
    1NJE0JIUNEA HAQU1N e absolut neofensivă, ce permite a se întrebuinţa atât timp cat e necesar, fără fnvă de vreun r>u, ce’l produee alte producte similare.
    Această injecţiune e dr ajuns singură spre a obţine o vindecare complectă a
  Alaladielor Secrete
                                                                                    PARIS 78, Paiu St-Donis. 78— PARIS
unde se aflu şt hârtie fi vizicătnarr de .11-bespei/res întrebuinţate in spitalele Franţei.
♦
   Sc inai găseşti) şi in ItiiimrcşU la <1- i uii K. Bcus farmacist si J. Ovcssa dru- ' ffuist.                             i
                 ---------------~'J
Tipografia N. Miulescu, sala Theutrului
     Bon Ini şoşonul de Priinfi-vnrft şi varii nm primit din proj ni'.isiui labricuţituie din Europa un imens asortiment de Haine pol Lni uiţi şi Haeţi. din stofele cele mai moderne confecţionam di noile JournaU.
                         deosebire recomandăm
   ( *   1,1-ii moderne Bardosiuri de Cocimiu si Haras gros-vt
   Costume cu şi Iară talie de Diagonal, Şevcot, Caingaru şi reflot g
(lilet după noul Journal. Pantaloni nouveauto, noscute de moderato. Cavalerul de Mode
                                                                                                                                                           M A(1 ASIN fondat
COLONIALE SI DELlCATESf
VIS-A-VIS Di: THEATRUL NAŢIONAL
      .niunţti vHuTci nonttiiHt, şt onor. rulete, accesuri Iu tiiellagiul cuftei, u Imue casc urviutourclc Biuturi fine.
   Anlset duhlii de Ananas de la >!
de Chilia anf ifehric. Uiter din f liarlreuz. alh galhin.
Curaso de Olanda, alb,
I’iiermint
Cognae
                   _ Olanda. Aniaet de Bordeaux. Absent de Suiş ariinii|ue Rananede lii'Rayona llenedieliu-llitter via Froviden/.ei anti Coleric, şi Verde de la grand Chartreof Francia. verde şi orange s. e de la Vimand Forkin verde, galben, şi alb de la (let. Freres din Francia (ieux, (ognac lin cliainpagne. din Cognae. Liqnernri lol telul de gusturi dc la Mărie «risard, din Bordeaux llenu-mila Maslîeă de Uio, Maraselifno Ţuică Naturală Romuri adevă-ratc din Jamaique. Ammns Arac de Mandarin. Punrb in Cognae Klium şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat,
                                                                                              VINURI STREINK ŞI INDIGENE.
   Importate de la primele case din Frrnţn, liermania. Italia, rspagiu-, l ngaria fransilvania. Indigene de la Cotnari Udo-heşli Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate serviciul conştiincios.                 Cu stimă I) G. MUCI ANF.
VECINICA FRUMUSEŢE A
            ODTlNUT-V l*KIN USAUIUI.
            w. I IX 1.1 U.lSXIIUl,
PARFUMERIEI ORIZA
            *iuil. legrand
1 ius da TeimUros Pn groalve p.chevcux blafKj
  fMriuMMii Cărui Raiiiii
ORJ2A LACTE
                                                                                                                            I OJflUBB RMVLtIVA Alboţof gi rtcorogco |>«*î-ea, frfW dispară, Ji<-Mrttg* pisiruale.
r© CREME ORIZA
|pw:|
   Pentru a reda dc îndată Pfirylui Oarbei culOreaj lor naturală in Ibte nuanţiole-
ORIZA
                                                                                                                        Dup» doelorul O n«v*iL.c«l mai dulro pentru pete.
ESS.-«RIZ« ă ORIZA LVS
                                                                                                                        Carcum* MOln adaptat! dr fiithlunt.
Orlza-Powder
                                                                                                                        rulbrr» nori da Orei AdereaeA pelei {i *i dA raiifoala patlloel.
12£2iSL522£Kl
                                                                                                                                                                                                                                                                                     Indulceacegi albeţ-oe PELEA, ii dă traoB-
DarenUi şi frăgedJmea Unere|el. Ea preaorvă obrarul de părlălS ţi de abărcituri.
   Nu este trebuinţă de £
spgla capul neci înainte neci
după. ApplicatlunesimpU. Reeuftat Immedial, n pS-t«i5 pelea 5I nu vatSmSj

aed ufi dat?( 7I«Uătei
Depoăll prluelp»?'MT’ffT; VJTcfTTfF?]