[WltfATA IA lA.miARlE 18H-J VOmlnlsti-aţia, Calea Victoriei IVr. 8a. ANULAT, VIIT.—No. 10 ;ms *t> r” »" ■ ■ , p< »i Imit 22 lei lt> . w* priunese U AtiunntHtrnţ'e REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ^NTJlSrCIXJ ^Administraţia ziarului „Tirfi-&lfc trecend asupra D-lui N. Miu-^eu, d.d. abonaţi sunt rugaţi a eadresa la tipografia sa, dinCa->en Victoriei No. 32 pentru reinoi-iea abonamentelor lor. Asemenea sunt rugaţi a se adresa la d-iiu Minlescu domnii cari ar voi să miblice prin ziar anuneiuri sau reclame. ADMINISTRATIUNEA Bucureşti, 14 Ianuarie 1883 : Sini bâta trecută, s‘a ţinut in Iaşi n saloanele D-lui Al. Şendrea, o numeroasă şi iraposantă intrunire a Şemocriţilor-liberali din Moldova, f Reproducem mai jos. dupe Pactul oSQţhl, darea do seamă a acestei in-Mniri. spre a se vedea do toti la ce «tav de exasperaţiune au ajuns spiritele, dincoa, ca şi dincolo de Milcov, fcîb dictatura odioasă a D-lui Ion Bră-•isha. Rată cum se exprimă confraţii noş-ri din Iaşi : I p-nii Mihail Cogălniceanu, Alex. M, M. andrea, Dimitrie Tăcu. Alex. I. Gheorghiu f George Marzescu au făcut istoricul fap-aloi petrecute de când regimul despotic al fini Ion Bratianu, mascat de nu fals liberalism Bconstituţionalism, impileaza o ţară intrea-ai şi mai cu deosebire Moldova care n'a ■rimţit si nici va consimţi vre-odată ea Asculte orbeşte de „inalta poruncău ce ' şte diu capitală, de la acel care in nu-« democraţiei liberale pe rond, pe rond, iut sa’şi bata joc de ori ce individuali-( politica, dând veni şi patronând o ela-iţ le oameni fără de principii, ignoranţi ii e rea credinţa. J’riviţi—esclamâ ilustrul, betranul şi es-pei mentalul bărbat de Stat. d. Mihail Co-mmceanu—priviţi la oamenii de aimie care lin nimic au făcut milioanele!... B'riviţi — esclamiV d. Marzescu—la batjocura e (1. Bratianu eşi faco din intreaga şi iBiăna Moldova, prin aşa numitele fonii* * Hete ale partidului national-libeial Astăzi—striga d. Dimitrie Tăcu—o mană de oameni fată de nici un merit, fără de aici o cunoştinţa, se titluesc a fi partidul den.ocratic-liberal din Moldova, şi au ajuns a P1' mai avea nici o nişin9 de lume, căci cari li sunt principiile, cunoşintile şi lupta dor pentru democraţie ?... I'rincipiul de libere alegeri, esclamara Mjni de indignare d-nii Alex. (iheorgliiu Şi 1. M. Şendrea. nu mai esistâ: tot, dar h)t. a ştiut să profane sa prostitue partidul tceMa ce se titlueşte a fi partid Iibarai-naţional. Ba lupta, la lupta cu toţi. spete la spe-t fi umer la umer, propune d. Marzescu ; a upta pe tata, căci d. Bratiann prin or-■jbarea comitetelor salo titluito alo niare-n* partid liboral-naţional. voeşte sfi tacă bl toata tai a şi mai ales din betrăna Mol-•va .0 turmă do bol ‘ care s>' u’asrulte p at de porunca sa. şi să n aiba alta di-Eţiune donat cea pe caro ui-o va indica ■adele sale electorale. Cugetare, acest Ir esclusiv caro deosebeşte pe om de doine ; ci bine! acest dar, această podoaba } eneascâ, D. Ion Bratianu voeşte sa ni-o l'easca. Cine n'asculta de porunca sa, sau acea a confratelui seu d. Rosetti, cine teazâ a avea o idee contrară, acela nu '8 nici democrat, nici liberal !... Organizare, organizare, ne trebue.şle !... râdică si in picoare stă ţoală adunarea, ma de entusiasin că unirea tuturor domo-utilor-liberali indopeudiiiţi este realizata. Jfia ! organizarea respiuidc d. f'ogahuccan intr'uu discurs elociute prin care ne face istoricul acelor petrecute de la Divanurile ad-hoc şi pana astăzi, discurs care in repo-ţito rânduri a smuls aplausele intregei a-d u na ri. biga moldovineaseă, adică democraţia cugetătoare liberala independenta, faţa cu democraţia despotica, necugetătoare, patronata şi incuragiată de prim-ministru Ioan Bratianu. in Valahia. şi cu caro specie de democraţie se sileşte a ne inabuşi şi pe uoi din Moldova: iată organizarea ce v6 propun, se esclama d. Marzescu. Da ! da !—respund dinpreuna cu d. Alexandru Glieorgliiu, toţi membrii adunărei: primim a, ne lega pe onoare că eu ni-ei un preţ nici in timp de pace, nici lu timp do resbel, nu mai putem Întinde niăna unni om care din ţara aceasta din betrăna Moldovă a nmblat să tacă o turmă care să nu cugete, să n’albe altă idee politică de eăt aceea pe care el şi cn ai sei ni-o va impune. — l’nirea noastră, liga noastră sântă cu conservatorii, căci ei nu pot de cât se primească de a lupta pe acest tărfim : Moldova cugetătoare faţă cu democraţia Cezariană representată prin d-uii Ioan Rr&tianu şi Const ntin A. Rosetti In unanimitate s a primit aceasta propunere care a isbuenit, ca să zicem aşa, spontanei), din peptunle fie căruia sincer deinocrat-liheral ce-a participat la această intruniro. Ne mai trobueşto ceva, au adaos dd. Tăcu. AI. Gheorghiu. Ţone, Marzescu, ne mai trebueşte a convoca o adunare maro de ile-mocraţii-Iibnrali independenţi din Moldova şi de toţi conservatorii Moldoveni, spre a revendica pe de-o parte drepturile şi garanţiile ce marele Domn Cuza ni le-a zis sa le luăm atuncea când am făcut unirea, şi ne de r.'.ta, de a formula griofurile contra impilârei ce sistematic s’a făcut .Moldovei, tratata astâ-zi in tară de iloţi şi idioţi !... S'a decis a se face un rechisitoriu in toata forma contra democraţiei despotice mun-tene reprezentată prin d. prim-ministru Bratianu. O comisiune de noue membri a fost a-leasâ in unanimitate, anume d-nii : Ghe-orghe Mărzescu. Ştefan Ţ. Şendrea, A-lex. I. Gheorghiu. Dimitrie Tncu. A-lex. M. Şendrea. Miltiado Ţone. Cos făclie C'orjescu. Dimitrie Anghel şi Vasile Paladi. Coinisiunea aceasta va decide daca tre-bue să lnptăm in alegerile comunale; ea va face de marşe pe lângă partidul Conservator spre a se uni pe tărâmul de ligă Mol-dovinească. D. Cogălniceanu, fiind oara prea înainta ta, sa retras in aplausele unanime ale a-dunărei, tocmai in momentul când a ince-put votarea. Plec voios, a zis d. Cogălniceanu, sunt cu inima şi eu capul cu d-voastrâ. şi indată ce se va include Camera sunt de {părere a se face adunarea acea mare do de-mocraţi-liberali independenţi şi do conservatorii din .Moldova. Multe revelaţiuni s'au făcut cu această intrunire. Ipocrizia şi maxima ne ncetat Întrebuinţată de D. Ioan Bratianu şi de partidul seu ..divide el impera" au indignat. in aşa grad pe toţi democraţii-libeiaii din Moldova* iu cat ne temem ca dreptul de reslsteuţă sa nu meargă mai departe decât am dori...... Luptăm şi vom lupta po caloa legala, zis a d. Cogălniceanu in ambele sale disem-suri, căci credinţa ntea esto că reni. ipocti-zia şi nemernicia oamenilor de la putere in tot ce priveşte binele public, sunt fapte vezute de tot omul cuvCntator şi nţele-gător şi ele nu pot avea lung timp domni rea lor in aceasta ţară. J milit şi sluga plecată cătră cei mari. arogant, isteţ şi im pilâtor catră cei mici : iată in ce se poate rezuma toata politica internă şi externă un ţirinmlui-minisini Hrathuiu. Daca fratele seu cel mai mare d. Dinii-trie Bratianu a fost silit sa rumpa de mult ln faţa lumei cu fratele seu Ioan Bratianu, puternice trebue să iie cuvintele bătrânului democrat-liberal pentru ca sa repudieze tocmai la bătrăueţo pe fratele seu. Iu aceasta intrunire s’a mai vorbit şi despre un protest po care Conservatorii şi cu democraţii-liberali independenţi fuzionaţi in idei şi in tendinţi. ar trebui să dee Maos-ţaţei Sale Regelui la caz când M. S. s’ar decide din nou de a veni in oraşul nostru. Ideea aceasta, inse, adunarea a lăsat'o sa fie pusă in aplicare de comisiunea de-mocraţilor-liberali-independenţi in inţelege-ro cu comisinn a ce se va alege din senul conservatorilor. Ne este cu neputinţa sa dăm o dare do soamâ mai complecta şt mai detailata despre această intrunire : in aţâţa sflotele oamenilor erau de indignate şi de -pornite contra despotismului mascat si colorat cu un constituţionalism fals şi zilnic falsificat. Salutăm cu o adevorată satislacţi-uno această importantă întrunire ţinută in a doua capitală a ţCrei. Ea dovedeşte că spiritul public se doş-teaptă din amorţeala iu care a zăcut pană acum şi că este sătul de domnia nelegiuirii şi a bunului plac. Din cauza viscolului dintre 7. Seve rin şi Craiova trenul a intmziif şi deci posta străină n'a sosit ieri: ‘"Ht-------- se aminzi contelui Kalnoky. care 'i-a inapoiat-o indată. Asta scara va avea loc la ambasadorii Rusiei un mare prânz in onoarea d-lui de Giers. Invitaţii principelui bobanoff sunt contele Kalnoky, d. de Kallay, co itele Ho-yos, principele Ouroussof, contele d’Osten-Tacken şi personalii ambasadei. b prbabil câ d. de Giors va sta trei zile la V iena ; întoarcerea sa la Petersburg va face prin Varşovia. Nnsri-bey, insărcinatu cit afaceri al ambasadei otomane a făcut o vizita d-lui de Giors după amiazi, dar nu l’a intilnit, d do Giers nefiind a casă Cairo, 25 Ianuarie.— (Jliodivul a numit po fostul controlor engles, d. Cobvin, in postul de eonsilior finanţiar po lângă gtt-rernu egiptean. Decreta conţine ca d. Col-win va fi invitat a asista la consiliu de miniştri in tot-d’auna când chestiuni fi-nan iare vor trebui să fie tratate. Berlin, 25 Ianuarie. — Marele Duce Ni-colae a primit ieri la 4 ore vizita principelui de Bismark. Corpul principelui Caro] al Prusiei a fost transportat in cursu serei la Nicolskoe. ŞTIRT TELEGRAFICE Paris, 24 Ianuarie. — Miniştri au conferit după amiazi cu comisia însărcinată d’a studia deosebitele propuneri piivitoare la membri familiilor caro au domnit in Franţa. Au fost unanimi a respinge propunerea Floqtiet şi generalu Billot, ca ministru de resbel. a declarat că nu primeşte a ridica fiara motiv principilor familiei d’Orleans gradele ce au in armata franceză. O nona conferinţa va avea loc mâine. Bursa a fost mai hună azi ; se speră că o înţelegere se va face intre cabinet şi cameră. Constantinopol, 24 Ianuarie. — A circulat sgomotul că o incâerare a avut loc intre trupele turceştţ şi Montenegreni la un loc situat pe frontiera, dar acest zgomot nu e adevărat. Berlin, 24 Ianuarie. — înmormântarea Principelui Carol al Prusiei a fost celebrată cu maro pompă la două ore după amează in catedrala din Berlin. Impci atul Prusiei, marele DuceNicolao al Rusiei Ar-cltiducele Oarol-Ludvig al Austriei. Ducele şi Ducesa de PMimburg şi multe alte persoane princiare asistau. Minutul bincetivcn-târei a fost anunţat de salvole a 3ti tunuri şi a troi batalioane de infanterie. împăratul Wiihelm a ie;it adauc mişcat de la ceremonip. Berlin, 24 Ianuarie — Marele duce Ni-colue a făcut ieri o vizita principelui de Bismark şi Mareşalului de Mollxe. t'aiice-larul ’i-a înapoiat azi vizita după amiazi. Hamhurg, 24 Ianuarie. — Vaporul ,.lîa-varia-1 ce a sosit la UAvro. a lolograliat ca a căutat in locul unde vaporul ..C'imbria“ a perit, fără a mai vedea nici o fiinţa din acea catastrofa Patru remorchere trimise de la Cuxafen s’au intors Şt declară asemenea că n’au intalnit nimic, nici luntre nici vr’o staramatură de l-i „GimbriaV Viena. 24 Ianuarie. — ,. l’olitische (!or-respondenz" anuuvă ca primirea d-lui de Giers de către imperatu o hotârita pentru mâine. Ministru rus a făcut o vizita după I ii Fovinaţ* »i»> ■ D. Costache Mortzun s'a numit prefect la Roman, in Jocul d Iui Roiau, trecut in aceeaşi calitate, la Argeş. Lista candidaţilor pentru vtiiorul consiliu comunal al (’a-pitalei nu s’a putut forma iucă in întrunirile ce au avut Ioc in strada Doamnei, din cauza neînţelegerilor ce s’au ivit intre patrioţi. Există in adevăr dosbinări serioase asupra „impărteleD oscioarelor. CRONICA Pana la deschiderea navigaţiei pe Dunăre, se vor face trei curse po septamanâ pentru transportul expediţiei de calatorilintre Bucureşti Oltenifa Calaraşi, peste cele trei curse actuale. Diligenţele vor pleca din Bucureşti in toate zilele, afară de duminica, la orele 8 seara, şi din Călăraşi tot in aceiaşi zile la orele 0 dimneaţa. * Colegiul al IV-lea de Prahova au ales in consiliu judeţean pe d-ni maior llandoca, Ioan Scorţeanu şi G. Dinescu. Candidaţii de mai nainte, Bucur Savuloscu, a trebuit să fie scos de po liste, in urma cererii delegaţilor alegatori. Şi de asta data d-ni Grigoreseu-Pătârlageanu au paţit-o ! In drepţii Brăilei s’a făcut ieri incercâri d’a trorc Dunărea po ghiaţâ. Au trecut doi oameni. :{c La ( aracal, viscolul e aşa do mare incăt ieri a lo , II .... 2 50 isariţnrile gi inserţii <- «■- i>rin,cu, snb-comisar liţia capitalei, in locul vacaut. Ţilen-la po- Inaintări in armată Seria I. Anlăiul rând la vechime.- Sa I D. I. Tolea, fost controlor, este numit controlor şi agent de urmărire, in locul d-lui Gh. Mitre,cu, demisionat. D. Michaiu Ghiculescu este numit in funcţiunea de controlor al judeţului Mehedinţi, in locul d-lui Diinitrie Deşiu, trecut in altă funcţie. D. Dimitrie Penescu, actual verificator-taxator in serviciul exterior al y^miioi, este numit comptabil in acelaşi serviciu, in locul d-lui Constantin Drâgulineseu. demi- sionat. S’a deschis pe seama ministerului agriculturii . comerciului şi lucrărilor publice un credit extra-ordinar de 500,000 lei, cu care să se plătească prima de incuragiare pentru trecut, fabricelor de zahar de la Kitila şi Sascutţ astfel cum se dispune prin art. 3 al leg-ei din 6 Aprile 1882. Creditul cuvenit fabrice! de la Kitila. din la gradul de veterinar de divisiune Topii ceanu George veterinar de regiment de la f August 1880, din regimentul degendar-mi, la vacanţa ce este in ecelaşi corp. Al treilea rund la alegere. — Constans Demetre, vete&'feir de escadron de la 1 August 1877v^ttin regimentul 0 călăraşi, la vacanţa ce este in aceiaşi corp. Seria I. Antăiul rând ia vechime. — Predescu Demetre, veterinar de escadron de la 10 iunie 1878, din regimentul 8 călăraşi, la vacanţa ce este in acelaşi corp. AL doilea rând la roohime.—Colben Ludovic. veterinar tie escadron de la 10 iunie 1878, din divisionul pompieri Bucureşti la vacanţa ce este la acelaşi corp. Al treilea rând la alegere.—Drâgâneseu Theodor, veterinar de escadron de la 7 iunie 1880, din regimentul 3 călăraşi, lava1 cannţa ce este in acelaşi corp. Seria II. 4ntăiul rănd la vechime. — Postelnicii Alexandru, veterinar de escadron de la 10 Septembre 1879, din regimentul 1 călăraşi, la vacanţa ce este in acelaşi corp. Al doilea rend la vechime.— Strehâianu Vasile, veterinar de escadron de la 10 Sep Există şi in comuna noastră, ca in multe altele, doctor al oraşului plătit din casa comunală. In adevăr d-le redactor, comuna noastră, incă de la inceputul ei, nu s’a lăsat nici o dată să fie mai pe jos de cat altele, in ceea-ce priveşte sacrificiile reclamate de in-stituţiuni cari asigură şi condue la binele general Aşa, pe eănd, in multe părţi, nu se găseau doctori, căci p’ dunei erau puţini doctori iu ţară, in comuna noastră tot-da-una a fost, şi incă bine plătiţi. Împrejurările făcând ca acei doctori, de pe atunci, să se inloeuiască cu alţii, tie că uui au iucetat dm viaţă, fie că uni s’au strămutat in alte părţi, de cât-va timp — in vara anului trecut — am văzut că postul de medic al oraşului s’a încredinţat unul d. Fnedman, israilil de neam şi de sânge. JS'u voi să mai agit lucrurile să vă spui că numirea sa e=te făcută nu de consiliul comunal, iegalmente constituit, ci de o minimă minoritate de patru contra şeapte, aparţinând altora dreptul a vedea şi a se pronunţa — mai cu seamă că nu aceasta I este scopul reclamaţi unii mele. Am ştiut, d-le redactor, că reunirea oa-■ menilor in societate este in scopul d’a se I ajuta unii pe alţii şi d a se protege contra calamităţilor cari pot să î atingă ; şi di-iVritele eom-tituţium ce şi-au dat, sunt create I pentru a iudepliui scopul societăţii care e: înaintat comun. Iată ce voi să zic La 14 curent, soţia mea, de o dată, se vede eoprinsâ de nişte dureri de cap îngrozitoare. Eu, la strigătul ei de „mor, mor" am alergat repede după ajutorul medical ; găsesc la caienea pe d. dr. Fried-man, ’i spun imprejurarea cu focul sacru ce are bărbatul pentru femeia sa; ’1 rog să meargă cu mine, mai repede, fiind caşul grav, şi d-sa, in loc să se mişte puţin, văzănd ast-fel disperat pe un bărbat pentru femeia sa, mama atâtor copii mici, ’uii răspunde cu răceală „mai aşteaptă-mă afară". „Dar „d-le!" ’i zic „e caşul grav, şi pu-„teţi lăsa focul cărţilor ; plătesc eu cafeaua pentru care jucaţi, „tot rece mi răspunde" dute d-ta că viu eu." Mai repet odată: „vă rog d-le doctor mergeţi cu mine căci nu ştiţi unde şez, incă am şi birje". Răspunsul a fost retuşul tăcănd nepăsător. Erau de faţă cetăţeni respectabili şi toţi s’au indignat ! ! ! înţelegeţi, d-le redactor, căt calm a trebuit să am ca să nu plătesc după cum merită o ast-fel de nepăsare; pentru care noi, cetăţeni contribuim către comună cu irnpo-site din cari să se plătească cu trei sute lei pe lună şi d-lui dr. Friedman ! Văzendu-mă ast fel, in disperarea mea, m’am apucat eu să Iac pe doctorul, şi pe când voiam să pun lipitori la cap nevesti-m m’a eoprins o ameţeală, am căzut jos, căte-va minute n’am ştiut ce am tăcut. Graţie cerului, că lucrurile s’au mărgir aci ; căci, şi nevasta mea şi eu azi sunte i4 sănătoşi. Dar, d-le redactor, aceasta să fie dator unui doctor al oraşului plătit din ca ’ publica ? S’a deprins se vede acest domn a iU trata ast-iel_; căci nu e cu miue pent: «, prima oară, ci, s’a mai întâmplat şi i alţii aşa ceva !! ! Sunţimăntul de datorie pentru servic : r public atât de decăzut trebue să lie la . ce-t domn ? / Conştiinţa cui-va se revoltă numai cugetarea d’a lăsa să moară sub ochii i cel din urmă din animalele domestice, da pentru semenul seu ! A ! dar poate să fie alt-ceva. Roate a jurat moarte neamului Rom nesc proMând de calitatea sa de doctor E lucru natural pentru d-sa. Se vedoŞ./1* educaţia e pentru d-sa seea-ce este scul ' torul pentru marmură. Artistul frămăutâ argintul, taie marmu itr ta 1 0 k sau piatra, modifica contururile niateri dar, latalmente, substanţa remâne aceea-Statua, prin urmare nu poate li de c peaţra, marmură, sau pamănt. Reutru toate acestea am reclamat d primar, insă n a luat nici o măsură şi n sper să i iacă cei puţiu observaţiune că j r iuţitrp-' 1 i a avut un bun instrument in nişte afaffi i regretabile, dar, care iarăşi, nu fac objt tul reclamaţiuni mele. Aceasta tristă al are de lucruri m’a dett ( A41’ minat sa supui la cunoştinţa d-voastră ii'8. IcA prejurarea de faţa, şi sa vă rog cu tot n | ji,‘ L,,t 4“ Mf pectul d-le redactor să biue-voiţi a face i se ia măsuri până mai este timp pentru iv dreptarea răului. Marca Anton. din Alexandria.? Momente de distracţie zicea un tănăr un . ciisu4 Nu . ju&ri. — Eşti un ănger! doamne măritata. — Mulţumesc de compliment; dar n’itt aripi. — Mijloc de conservare din partea bî băţului ca să nu î zboare, reflecta un ,i treilea. ii» lOltleCl li , ;e «iiii prii _ vi ijââau flOUtltU va parale ăşi [M a im ta -r’o caienea de l [lec-dati iu; Un papă-frunze cu ceva trece ziua şi noaptea intr’o caienea de lângă Episcopie. Din când in când ii absk şi lui sa facă spirit, dar o scrânteşte. Int.) seară vede pe un cunoscut al său care ti-„esa puţin la măsea. Eroiitând de starea i care se găsia, ii zise cu un ton părintesc __Te îmhâiaşi pe ziua de azi, băni ? — Da, precum vezi. Dar mai bine bir. o zi decât prost tot anul, respunse inţejt spiritualul inchinător al lui Baccus. ‘ Chir Sandu galantomul vroi a răspuni unuia din prietenii săi, iu faţa unei ocn de pelin: „Trebue să ştii, domnule, că vorba d( dineaori planează asupra mea ca omon tor Oelalt a iuţeles, sa convins şi a taci. lăsând sa se audă numai ciocnitul păhărel şi gâlgâitul vinului. __ Gura lumii. Mit ioâ rsi ia trebuit 'Si aea era ui Rrn upoi cădea iMpM i|i iii: td dl! tu «; Ireale. 1 ţă iilit |atlieiul '®w are era r nu. im FOILETON CAPTIVUL Episod din Don Quijoet de Cervantes (*) (Clip. xxxrx XL si XLI Part. din Spaniole şte (Urmare). Ea se şi arăta fără întârziere. îndată ce o văzui, deşi nu vedeam cine o ţinea, ară-tai hârtia ca. să dau a înţelege să lege de trestie aţa. Dar aţa era deja pusă la trestie. Eu legai hârtia, şi nu după mult timp se a-rătâ earăş steaua noastră, cu albul steag de pace al bâsmălii. Ea căzu, eu o ridicai şi găsi intr’ănsa tot felul de monedă, de argint şi de aur. mai mult de cincizeci de scude. care indoirâ de cincizeci de ori mai mult mulţămirea noastră, şi ne Întăriră in speranţa de a dobândi libertatea. Chiar in aceea noapte se întoarse renegatul nostru, şi ne sj uso că in acea casă locuea tot maurul de care ni se spusese şi nouă că se numeşte Agimorato, peste me-sura de boo-at. El avea o singură lată, moş- (*) După „Convorbiri Literare". tenitoare întregii lui averi, şi că era im-piăştiatâ ideea in tot oraşul că ea este cea mai frumoasă femee din Barbaria, că mulţi din vice-regii ce veneau acolo o emisă de femee, dar că nu voise niciodată să se mărite. El atlase de asemine că ea avusese o roabă creştină, care deja murise. Toate aceste se potriveau eu cele cuprinse in scrisoare. Intrarăm indatâ in sfat cu renegatul asupra planului de a scoate pe Maură de acolo, şi a ne duce toţi in ţară de creştini. La urmă ne invoirăm, pentru moment, să aşteptăm a doua incunoştiinţare de ia Zoraida, căci astfel se ehiema aceea ce acum voeşte să se numească Maria Vedeam noi bine că ea, si nu alta. putea numai sa ne facă să eşim din toate acele greutăţi. îndată ce ne oprirrm aici, renegatul ne zise să nu ne îngrijim , că el va pierde viaţa sau ne va pune in libertate. Patru zile inebisoarea tu cu oameni, ceea ce fă cu că trestia intărziea de a se arăta timp de patru zile. După trecerea acestora, închisoarea fiind singuratică ca de obieeiu trestia se arătă cu basmaua atât de incărcată incăt ne fâgâduea o toarte imbelşugatâ mană. Trestia şi basmaua se înclinară spre mine, găsii inlâuntru altă hârtie şi o sută de scude de aur, fără vre e alta monedă. Renegatul se afla acolo, ăi dădurăm scrisoarea să o citească iu.odăiţa noastră. Eatâ ce ne spuse el că cuprindea : „Eu nu ştiu, domnul meu, cum să regulăm spre a ne duce, in Spania, nici Ze-la Marien nu mi-a spus, cu toate că sin întrebat o. Ceea ce se va putea face este că eu vă voi da pe această fereastră foarte mulţi bani de aur: rescumpărâ-te cu dănşii tu şi piietinii tăi, şi unul să se ducă in ţara creştinilor, să cumpere acolo o barcă şi să se întoarcă să iee pe ceilalţi, ear pe mine să mă găsească in grădina tatălui meu, ce se află la poarta Bab-Azun, lângă marină, unde am să stau toată vara cu tatăl şi cu slugile mele. De acolo mă veţi putea lua fără frică şi duce la barcă. Ia bine sama că tu ai să fii bărbatul meu, ear de nu, voi cere de la Marien să te pedep-sascâ. Dacă n’ai încredere in nimene caie să se ducă după barcă, rescuinpără-te tu şi du-te, căci eu ştiu că te vei întoarce mai sigur decât un altul, ca unul ce eşti ea'a‘ Ier şi creştin. Caută să afli grădina, şi cănd te vei primbla pe-aici, voiu şti că eşti sin gur in inchisoare, şA* V01 ^ 1,1,1 1 aul’ Alali să te păzească, domnul meu." Acestea spunea şi cuprindea a doua scrisoare. Cana toţi o văzură, fiecare se o eri spre a voi să fie răscumpărat, făgăduim că se va duce şi se va iutoarce cu toată esac-titatea. Eu de asemine mă oferii; dar renegatul se împotrivi la toate aceste, zicând că nici intr’un mod nu se va invoi ca vreunul din noi să capete libertatea, până nu vor fi cu toţii la un loc-; esperienţa ăi arătase cât de rău işi împlinesc cei liberi cuvăntul dat in robie; căci de multe ori întrebuinţaseră acest mijloc captivii de samă, rescumpărănd pe uuul care să se ducă la Valenţia sau la Mayorca cu bani spre a putea inarma o barcă şi a se întoarce să iee pe acei ce-1 reseumpăraserâ, dar nu se mai intorsese niciodată. Libertatea dobândită şi frica de a nu o pierde iarăş ie ştergea din memorie toate datoriile din lume. Spre a intâri adevărul spuselor sale, ne povesti pe scurt o istorie care se întâmplase cam in aeelaş timp unor cavaleri creştini, cea mai ciudată ce s’a întâmplat vre-odatâ in acele ţări uude la fiecare pas se intăm-plă lucruri ce umplu de groază şi de uimire. In adevăr el conchise că ceea ce trebue şi se putea face să î se dee lui banii pentru răscumpărarea creştinului, şi el să cumpere acolo in Alger o barcă, sub pretext de a se iace comercialii şi a neguţa in Tetu-an şi pe toată acea coasta. Fiind el stăpânul bărcii, i se va înfăţoşa uşor un prilej pentru a-i scoate din inchisoare şi a-i in1 hârca pe toţi. Ş apoi dacă Maura dădea, d’ pă cum zicea, bani spre a rescumpăra ] toti. odată ce vor fi liberi, era lucrul c mai uşor de a se imbărca chiar in miji cui zilei. Cea mai mare greutate ce se înfăţoşa ei că Maurii nu lasă ca un renegat să cun pere sau să aibă o barcă, fără numai u vas mare spre a deveni corsar. Ei se tei că cel ce cumpără barca, mai ales dacă esc spaniol, n’are alt scop decăt ca să se dur in ţara creştinilor; el insă va inlâtura aJsl neajuns, făcând ca un Maur tagarin(l) s ia parte cu dănsnl la tovărăşia bărcii şi 1 i câştigul mărfurilor. Prin această invoeaL el va ajunge să fie stăpânul bâicii, şi atum privea toate cMelalte ca şi isprăvite. (Va urma). ■!: ‘Hllll (1) Se numeau Mauri tagarini sau de Ii graniţă Maurii ce locueau in Valenţia ş in Aragon. Opuşii Maurilor tagarini erai maurii Mudejari (Mudejares) sau din lăuu-tru care locueau in Andaluzia. ■M TIMPUL ŢIGANCA n vL-s Pr.idel a publicat d* curând, la edi-jTr ju şi Fi am iu ar ion din l’aris, un roman mt llialic şi bine scris, intitulat le Gompag-Alegem din el un capitol din cele ■rcsailte, a cărui traducere o dăm la vale. i rin eroi, Marti» Jalras, istoriseşte intdmplă-i-„-ele cari Pau condus la ocnă. E.u ştiu pentru ce, incepu Jalras, am ■istorisesc aceste lucruri. S'apoi fârâ L nu o sa m0 credeţi, şi, cu toate ra ii uşor a ve incredinţa câ n’am ml at nici un cuvânt din ceea ce toată I ştie, judecătorii mai ales. Lt-am şi eu ceasul meu de celebritate densul cu un suris ironic; sunt a-lulţi din tovarăşii mei cari ar ii măn-tk-a s’ar li ocupat cineva aşa de mult dânşii. Mie ’mi face reu găndindu-me e aceste dureri, şi de şi, me de -nevinovat, totuşi mi se face ru LL din Bordeaux, un copil găsit ; cres-i c,m dă Dumnezeu. Primele mele a-nmi sunt o mumă cari mft mbrăţişa şi I Ei* care me batea ca p'un câine, Ş’a-nimic. Mama murise şi tata plecase, şte suilete milostive me băgata intr’un |i011, la nişte călugări, cari ine 'nveţarâ ! citesc şi să scriu. Atâta tot. Capul ’mi-e-a cum lare, eusâ din zi in zi me ’nzdră-menui. Eşiud d’acoio me făcusem puterii Şi nervos. Me fâcu&em hamal şi intrai S maţe.ot la bordul măritor vapoare cari Lncâ vasele de comerţ dealuDgul lii-ndei. ;A impinge la roabe, a duce greutăţi, Sijba e grea de sigur, dar producea para-«miticele. Acolo, şi astfel 'mi-arn petre-jt viaţa. O viaţa de dobitoc, nu zic alţii insă o viaţă cinstită. Mu făceam aituia au. Mi câştigam pâinea şi cheltuiam in Lipia şi’u stânga. Şi daca me supăram Re odată, pentru un da sau pentru un uu, Lista o făceam fără răutate. N'ain refu-odatâ a tace un bine unui tăcurăm târgul. Spui aceasta micuţei. Cred câ aşa ceva i-a plăcut. După aceea m’am aşezat ; nu mai făceam petreceri, nici chiefuri. Nu mă gândeam deeăt lu^acea copiliţă. Lucram cât patru, şi, duminică, mergeam s’o ved. Nu erau mulţumite de densa. Inebunise pe călugăriţe şi zăpăcise intreaga mănăstire. Apoi, când eram singuri, mi se arunca după gât, şi mă privia drept in ochi aşa câ vedeam milioane de stele. Şi atunci emi zicea intre două sărutări : — Du-ine d’aci, voesc să mergsătrâese cu tine. Mi-a trebuit curaj spre a ’i resiste. Că- I nici rit ten. I- Trebue să mărturisesc, urma densul, t beam cu plăcere cate un pahar, dar ni-odata peste măsură. Nimeni nu m’a velit ca pe alţii, umblând din cârcimâ in (Liniă, şi seara isbiud zidurile, mânând u cine ştie ce locuri proaste. Nu; totu-emi plăcea să petrec cu amici şi cu fete Aţe şi cu ochi dulci. f împlinisem douăzeci şi trei de ani şi aunca nu mi făcea mai multă frică ^ca i..cerea. Deodată eusâ totul se schim-, şi mult n a trebuit pentru aceasta. In iarna aceea era un ger grozav. Chiar Bordeaux zăpada cădea deasă şi multa, a vent cumplit eţi inâspria figura :Je lângă un zid dau cu piciorul peste m mototol de trenţe. De acolo eşi un ,ipet. Me aplec, ridic pachetul. Era o lâptuia la lui Dumnezeu care era să moară de ling sub zăpadă. O dusei sub o lampă şi p ivii . . . Era o copiliţă de douisprezece la paisprezece aui, lrumuşică ca uu iiiger. | Pei duse cunoştinţa. Mersei cu densa in-fti’o prăvălie, o frecai bine şi'i dedui să rbsa câte va pahare cu viu caid. Ei bine ! domnule ! când deschise ochii, «uid me privi cu genele-i negre ca abanosul şi dulci ca şi eatileaua, totul era stâr-ţ şit. Eram al ei trup şi sutiet ... V oiarn ti dorm in euicuşul meu şi o luai cu mi ne ; bine înţeles insă ca am luat alta o-dae. Acea micuţa emi lacea frică; densa lăcea sa se misce in mine lucruri ce uu «cunoşteam: era ca un început ue nebunie. % * * A doua zi dimineaţa, la deşteptare-i, o regăsii. De unde venea ? De pretutindeni ea îusese cu nişte ţigani cari tăceau gtm nasiieâ pe pieţe, intr'o zi o luase la lugâ liindca omul, care se zicea tatăl ei, voise o lua in braţe cu sila. Ea hoinărise prin Bordeaux a=cuuzendu-se, cerşind seara, mu rÎDd de foame şi de Irig. Pe scurt, nu en a nimănui. Era un copil ce Providenţa pu sese iu caiea mea. Lei puţin aşa am ere zut, căci mai uşor dracui a lost care a a şezatro acolo. Eu me turburam din ce in ee mai mult. ltepede eusâ me hotarâi. Me dusei ia mănăstire de surori lângă spitalul Saint Auure. in dosul pieţei d’Armes. Cerul sa vorbesc superioarei şi'i istorisesc aventu ra mea. — Nu pot păstra copilul, ii zisei eu ; trebue sa ve însărcinaţi L voastră. In ce prveşte costul, el voiu plaţi. ci eram al ei trup şi suflet şi ea o sim-ţia bine, şireata ! Me ţinui Ousâ biue. Când vei şti bine să citeşti să sciii şi să socoteşti, atunci vei pleca. — Unde ? zicea densa. — Unde vei voi... Şi ea răspundea totdauua : — Cu tine, şi la tine, voesc să fiu soţia ta. Jalras tăcu ; pronunţând ăst ultim cuvânt, vocea ii să ’necase, şi, cu coatele pe genunchi, 6şi ascunsese capul in marile-i mâini. El reîncepu fârâ a ridica ochii : — Stete trei ani. Intr’o dimineaţă, superioară trimise să me chieme. Nu putea să mai ţină pe fată. Ea era necuviincioasă cu^toată lumea, rea ca o pisică. Şi când spusei superioarei câ voiam să o iau de soţie, densa zise ridicând ochii către cer : — Dumnezeu să veghieze asuprâ’ţi! Eata nu ştia mare lucru : nu voise să facă nimic. Se mărise şi se făcuse frumoasă. Atunci era frumoasă ca un ânger. Şi eu, un mare dobitoc ca mine, 'nebunisem după dânsa. O luai de nevastă, şi fui destul de fericit. Cu tot reul ce 'mi-a făcut, când me gândesc la acea fericire, emi simt corpul tremurând. Muncisem atata, me strămtora-sem intratăta, ineât, cu toată plata pensionului, izbutisem a pune câteceva deoparte. Ei doamne ! nu trăiam in prisos, dar nu rămâneam nemancat. In sferşit, intorcen-du-ne dela biserică, ea găsi un rost desăvârşit, un menaj curat, nou şi vesel. Făcusem cum credeam mai bine. Şi duminica când eşia la braţul meu, cât eram de mândru ! Cum ne privia toată lumea ! Căci nu ve puteţi inchipui cât era de frumoasă ! O minune a creaţiunii ! Prietenii o cunoşteau de mult timp, de-atunci âncâ decand era in pension. Istorisisem aventura mea, o spusesem ca un prost. Ea eşi păstrase aerul ţiganilor. Tenul seu era d aurit ca acela al unui mandarin. Nişte aetrebnici spuneau ca este neagră. In sfârşit, era numită, din cauza pielei sale brune, Ţiganca ; şi densa, cea d âuteiu, ridea când prietenii ii ziceau astfel. Cât am fost de fericit ! mai mult ca de obiceiu. Mă puseiu la fereastră s o ved venind de departe. La colţul stradei zării umbra ei, dar, in acelaş timp, mi se păru câ nu era singură. Vezui că era un bărbat cu densa. Şi T cunoşteam p’acel om. Era un anume Dalto, un calabrez, frumos băiat care lucra pe port cu mine. Asta nu fuse de cât ca un fulger Umbra pierise, şi densa, ţiganca, intrând in ca- , rnerâ cu repeziciune, se aruncă după gâ- J tul meu. Me inşelasem... Jalras, in ăst moment, isbucni intr’un ris amar, apoi reincepu : — Se pare câ oamenii ca mine sunt făcuţi ca să se inşele şi să fie înşelaţi, cănd iubesc. O respinseiu dintr’o lovitură. Şi cum Dalto înaintase, ne apropriarâm. Cuţitul seu emi isbi obrazul şi eu.... eu ii infipsei pe al meu in inimă. Era şi timpul ! Ţiganca se intorsese la mino şi ine muşca aucâ. Când vezu pe amantul ei căzând, scoase un ţipet inâbuşit. Şi, ridieăndu-se tot căutând pe jos o luâ la fugă cât putu. Ah ! nu m6 gândiam să alerg după densa. 0-morâsem un om, intr’un mod loial totuşi, riscând viaţa mea contra acelei a lui ; şi, daca ţigancă ar fi reuşit să m6 trântească jos, m’ar fi săngerat şi ciopârţit amendoui. -Venind la port adoua zi crezui a observa că Dalto fugea de mine, sau că, cel mai puţin, când ochii mei căutau p’ai lui, el ii intorcea cu greutate. Şi seara, inainte de apusul soarelui, pârâsia lucrul. Mult timp emi mâneam din carne, bănuielile emi ve-niau cu grămada. Vederea lui Dalto mă in-fiora grozav. Doriam să săr asupra’i şi să! strâng de gat. S'ar fi crezut câ inţelegea supărarea mea, căci se ţinea la distanţă de mine. Cănd el văzui plecend, nu mă mai putui stăpâni. Me luai după urinele lui şi me hotârăiu su’l urmăresc. A trebuit să fiu cu inare băgare de seamă; el se temea şi se intorcea din când in când. Eu mergeam d’alungul caselor. Era primăvară; dar soarele apunea cu iuţeală şi’n curend se’ntu-neci. Dalto mergea mereu, el grăbise pasul; eu mft apropiasem de el. Şi pe când el urmăriam, emi reproşam purtarea. Mi se părea ca fac o fată rea spionând pe aceea ce iubiam, pe acel copil ce luasem din zăpada şi din care făcusem soţia mea. Pentru numele lui Dumnezeu! Dalto se opri şi o fiinţa veni la el. Era densa! Era ţiganca!... Şi ea ei sări de gat, intocinai cum 6mi făcuse mie când, in ajun, sosise târziu... Eram sa me reped, dar me silii şi mă stăpânii. Voiam să ştiu. Ea se atârnase de braţul lui şi mergea lângă densul tot glumind fi aplecând cu iubire capul ei pe umărul g|u ! Ca şi cu mine ! întocmai ca şi cu mine! Aceasta se petrecea in mijlocul arborilor şi al florilor. Locul de preumblare era deşert, căci era âncâ recoare; frunzele cari intunecau aleele, emi permisese d’a-i urmări pas cu pas. Nu perdeam nici una din mişcările lor. La fie-ce moment se sărutau şi sgomotul sărutărilor mi se pârea ca o arsură ce atingea până la măduva oaselor mele. 'Mi muşcam buzele. ’Mi slâşiam inima cu unghiile şi tot ei urmăriam. Se aşezară pe o banca; şi eu izbutii a me strecura la spatole unui gros arbore, foarte aproape de ei. Voi ceşti lalţi oameni de lume, ve bateţi cu sabia sau cu pistolul, cănd e la mijloc vre o ofensă sau cănd onoarea vi este atinsă. Noi 6nsă, oameni din popor, n’avem decât doue arme: Pumnii când e vorba de insultă şi cuţitul intr un duel de moarte. Nu me găndiam să fug. Stăteam acolo, pironit pe loc, şi’mi repetam scrâşnind din dinţi : — Am ucis un om ! Am ucis un om • Sosiră trecători şi vezura pe Dalto la pământ. Atunci incepurâ să strige : „Asasinul ! Asasinul !“ Lumea alei gâ, agenţii puseră mana pe mine cu uşurinţa, căci nu faceam vreo sforţare pentru a resista. Comisarul me intrebâ şi când ii spusei istoria mea emi rise in nas. Dupe el, eu me certasem cu Dalto şi ’l atrăsesem la Quinconces spre a T asasina' In ce priveşte duelul, nu credea. Şi aceasta pentru un cuvent prea simplu. In momentul când me arestase, ţineam âncâ cuţitul in mână. Dar lângă mort nu s’a putut descoperi arma lui. Cuţitul ini Dalto nu se găsia. Şi atunci, emi amintii câ, in momentul cănd a fugit, vezusem pe Ţiganca apleeân-dn-se. Eu crezusem că făcuse aceasta spre a se asigura daca amantul ei mai respira ancă. Nu, era pentru a lua arma. Era, pentru a face din mine un asasin. Ţiganca eşi resbuna. re ar fi numreul acţiunilor sau al mandanţilor sei. Procuraţiunile precum şi toate cele alte acte cari dau dreptul de aa-sista la adunarea generală, afară de acţiuni, pentru depunerea cărora s a vorbit mai sus, vor fi depuse, sub pedeapsă de nulitate, in Bucureşti, cel mai târziu, in zioa de 19 lev-vruarie patru ore seara, iar in Sucursale p&nâ in zioa de 17 Fevruarie. Procuraţiunile sau actele vor fi subsemnate de cei ce le intăţi-şează. Acţionarul nu poate fi representat dc căt printr un mandatar care ar avea şi el dreptul de vot. Totuşi Statul, Stabilimentele şi cor-poraţiunile pot fi representate prin un delegat, minorii şi interzşii prin tutori sau curatori lor, iar femeile prin veri ce representant, acţionar sau străin. Conform art 48 din Statute, bilanţul general anual, precum şi raporturile consiliilor de administraţie şi de censori asupra operaţiunilor exerciţiului vor fi publicate prin Monitoi, cel puţin 10 zile inainte de adunarea generală. Ele vor fi asemenea tipărite in exemplare deosebite şi puse la disposiţia acţionarilor la toate biu-rourile Băncei. Mergi de spune toate acestea judecătorilor. Le-am explicat duelul, cum şi eu d’a-bia am scăpat, de oare ce densa încercase, muşcăndu-me, să me trântească jos. Judecătorii făcură ca şi comisarul: deterâ din umeri şi se priviră surâzând cu necre-dulitate. Pentru dânşii nu eram deGât un asasin. Ţiganca socotise bine ce lovitura emi dedea. Ceva mai mult; fiind cu neputinţă a o regăsi, fuseiu acusat ăncă că am strâns-o de gât şi d’a fi făcut să dispară trupul. Şi atunci fui coudamnat la ocnă, la muncă silnică, cum se zice azi. Demroc. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Manualul său Călăuză Cetăţeanului in materie Judiciară coprinzftnd şi formulare decereriie, actele şi contractele cele mai usi-tate in materie civila, comercială, penală şi de imposite de Ioan Itâdoi, licenţiat in drept Presidentul Tribunalului Comercial din Bucureşti, şi lost President la Tribunalul de Argeş. Se află de vinzare la Librăriele din Capitală. A eşit de supt tipar şi se află de vânzare la librăria Nicolescu, Pasagiul român a şeaptea fasciculă din opera : STUDIE asupra CONSTITUŢIUNEI ROMANILOR explicarea pactului nostru fundamental din 1 Iuliu 1866 de G. G. MEITANI Preţul unui exemplar 5 lei, pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei. Dar am plătit scump acea fericire, căci mult şi cumplit suferit-am de-atuuci. N’am trebuinţă a ve spune că munciam cât de mult, pentru a o găti, pentru a’i da tot ceea ce putea dori. Iu mijlocul bucuriei mele, uu singur lucru me întrista. Era leneşă şi nu ştia să intrebuinţeze cu folos cele zece degete dela manile sale. Şedea toată ziua, citind cărţi triste, fără chiar aşi da silinţa sâ’şi aranjeze rochia pe ea. tji măucâcioasa, şi mincinoasa ! Am avut pauza la ochi iu adevăr, fiindcă, in realitate, eram beat de amor, beat perdut; m’ar li făcut sa ved stele iu timpul zilei şi numi puteam da seama de viaţa-i desordonata. iusă zice iui, că toate astea au sa treacă cu versta. Şi ca daca Dumnezeu ne-o trimite vre-uu copil, totul are sa se schimbe. Fericire câ na venit pe lume I Ce ar fi fost V Miserie !... Fi vorbea mereu cu o voce surdă şi trista, urmând istorisirea sa intr’o monotonie dureroasă. _ Astă fericire ţinu doi am, urmă Martin ridicând cu greutate capul. Doi am ce au trecut ca zilele. Acum ceasurile tragă- nesc ca anii. De mai multe ori chiar, intorcCndu-m a casă, nu o gâsiam. Nici masă pusă, nici bucate gătite, casa goala, rece. Era tar. trist. Ea vinea puţin in urma mea, gâfâin dă şi scuzendu-se câ Întârziase preumblân du-se cu nişte prietene. Eu nu ziceam ni mic; când făceam vre-o observaţiune incepea să bufnească şi, atunci; vinovatul şi ceream iertare. ea tot eu eram Intr’o seară, cu toate acestea, ea intârzia Dânsa ei cerea ceva Ce n’am inţeles de-ocarn dată, căci sângele emi vâjia la u-rechie. El dădea incet din cap refuzându-i. La sferşit, am ştiut ce voia densa.sâ zică, căci el ei respunse: __ NU) nu asta seară, să nu ne vedem astă seară. Sunt sigur câ Jalras bânueşte. Nu m'a perdut din ochi toată zioa. Am stat aseară prea mult împreună. El se teme de ceva... Densa incepu a ride. _EI! aide de! vai, sărmanul!... Tu nul cunoşti L-aş face sa mâuănce cartofi spunendu i câ sunt tragi. Nu ştii ensâ câ, atunci când ei dau voe să me imbrâţişeze,'vede stele şi devine nebun. Da, avea dreptate, eram nebun. Nebun furios, de legat I Me aruncai asuprâ-ie scoţănd un adevărat urlet de fiară selbaticâ... _ Blestemaţi! strigai. Blestemaţi! Am să ve ucid. Apoi: _ Ascultă, ziseiu lui Dalto, mceicănd a me stăpâni şi a nu sări asupra-i. Nu voesc a te asasina. Ai cuţitul teu, apără-te. Asculţi ? Este un duel de moarte. Si me aşezaiu in gardă, având cuţitul in mână. . , . El asemenea ! Scoţăndu-şi haina, se in armase la rândul lui. Trebuia să păstrez locul. Ii dădui o lovitură puternică şi eu simţii 0 durere grozavă. ....... ^ 'Ţiganca, jos la PAm • r , la mine şi me muşcase la pulpă a mă da jos. incerrăml Bănea Naţională a Românii Conform art : 87, 88 şi 89 din Statute, se aduce la cunoştinţa D-lor acţionari că adunarea generală ordinară a acţionarilor Băncei va avea loc Duminică la 20 Fevruarie 1883. Adunarea generală se va Jjţirte in localul Băncei strada Colţei, No 21 la orele 10 dimineaţa. Ordinea de zi este următoarea ; I Aprobarea bilanţului incheiat la 31 Decembre 1882. II Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa. III Distribuirea beneficiilor rea-lisate, conform bilanţului. IV Alegerea unui Director, in locul D-lui T. Meedinţianu şi a unui Lensor in locul D-lui Em. Hillel Ma-noach, demisionaţi. Detentori de acţiuni la purtător, cari vor voi. asista la adunarea generală, vor "depune acţiunile lor cel mai târziu atât in Bucureşti căt şi in sucursale pin6 in zioa de 17 Februarie inclusiv patru ore seara. Lista acţionarilor cu acţiuni nominative se va face de oficiu de Banca. Veri ce inscripţiune sau depunere tardivă rădică vere ce drept de a asista la adunare. Patru acţiuni dau dreptul la un vot Nimeni nu va putea să aibe mai mult de 10 voturi pentru sine şi al te 10 voturi ca mandatar, veri ca- CĂTRE PROPRIETARI Un Ayronom român cu theoriă şi practică mare, cu bune recomandaţii, care au administrat mai multe moşii mari, caută un loc de administrator comptabil cu leafă, provision sau in tovărăşia. Doritorii sunt rugaţi a se adresa a Redacţia acestui ziar. D; e inchiriat de la Sfantu Gheorghe viitor 1883, casele din calea Plev-na No. 12, in care locueşte ac__lualmente d-nu advocat Triandalil. Doritorii să se adreseze la d-nu OTUN ŞUŢE Otel Union. A. KIBR1CK CHIltUKGIEN DENTISTE Dents artificielles, piombages, oritication perfectionnee; Extractiun et guerison Ldes deuts, sans aucune douleur, d'apres Ies plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cote du passage roumain. CD AQTIA doctor in medicină şi , T l\yj I IM chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele II —12 a. m. şi de la 4—6 p. m. specia) de boaie de femei şi copii, pentru săraci rgatis. sau TIMPUL TVTTT: I ) A T. i h: XDS -A. U _bC Espoziţia Universală 1878 'MARE MEDALIE DE AUR ŞI MEDALIE DE PROGRES 1872-1873 4 DIPLOME DE ONOARE APARATE ÎNTREGI PENRTU FABRICAREA BEUTURII.OR GAZOASE DE TOATE felurile Ap*, de Selţ .Jlimonade, apd de soda.31 vi nuri spnujătoare, gazificaţinue de bere \d w y NI FOANELE cu marc şi mică pârghie, ovoidc şi cilindrice sunt tot-d'a-una încercate la o presiune de 20 atmosfere, simple, solide, lesne de curăţit. Metal de prima calitate. Sticlă cristal. I HERMANN LACHAPELLE trămitc franco prospecte detailate, I. BOl'LET Si Comp SUCCESORI. Ingineri mecanici Parie RLE B01N0D 81- 38 (RULEVARD ORNANO 4 — u) Dorjc r allb fosta stradii Fttubura Poissonuiere 1 <8113 Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept , de stomac sau atinse de gălbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă mâncare este Rncit-IlOllt (le Arabfls aliment nutritiv şi reconstituant, preparat de Deliul greii ier din Paris. (A se feri de con-faceri. Deposlt iu Romnnia la principalele far in. IiIBBÎG consoli SSTWsUHf CARNEI ^'Bentos ('sud-Afl^1 Estrasulu carnet dele Liebig dapnn putina ajulonntia una supa esira ordinaria, ei e la una intrabiuntiare corecta,pentru casa,crutiare.Din unu pun* du englesascuegalu 454 grame estrasu, sapote pregăti 190 porţiuni de supa. La fiecare ola jaoe osiadula,pentru ir* trabuintiarea perfecta. candu i NUMAJ atunci CORECT fl '6C>i ola porta Nud’6'' ^eria ' ■ In,,.l - ■ .„loH 'Vyl ■ le ’djcatoriului «îehi in co precuffT urmeadia ffL lof^ cuum ur mo 4* Depoul in Bucureşti la Carol Gersabek, succes, lui I. Oves sa Wartanovictz Herzog. Ix FERULU doctorului' GIRARD . „ „ . Ao»d«ml» de medeolnt din Perle pii^id*!înU/r;.ţrliBî-r uni“pu”(i lucrirllorO ei din 1872 c« , u £•«"; *ri Wnwmlâ c»,t distruge» cu lolulu oooiupeliuoe» îl curirme» in pu|laO timpii Chloroe», Anemie, IneSrlciree SAnjelui, Durerile de atomecbâ Perderee rorleloru, Hyeterle. Irregulirltiţile Men-■truetlunei. Trlnşlle. ---------------jrmjne. £10 loHi#cSeon*»l»eo«oii I |i perideeie danii t.mpef am.Dtu debil» Otptttig ib pnncipthlt Phprmtcil MAGASIN fondat in 1879 UE V18-a-Tl3 [Tdtrnl Naţional j Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE 0. a MQC1AIU VIS-A-VIS DK THEATRUL NAŢIONAL Anunţa maltei nobil imi. şi onor. i>ublic ca pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mm r",nr case. următoarele BhUuri fine Anltet dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suin de rhfnî® de la'Bajona Benedlctln-Bltter (herir!? febrr.,Blt',r 4ln v,tt ^'«vldenzel unti Coleric Curara de ol’, m"’ ?i >1erd.c A« lu Ri»u«i Chartreuz Frauda. 0la,,t'la’ al»- v* *d** frânge m c. de la Vlnmnd Focklu fÎT Lr'c "e lu (i,t Frceadln franci, tot mmi a ’ (.0?î‘Ur " 'bampiigne din Cognac. Llquerurl > Brlsard, din Bordeaux Rmu- rate îîjllîr,!l0;Mar*NCW,»<) Tn,«A Naturală Romuri adevfi-iiiî ,. , ?A»*. Anaua* Arac de Mandarin. Punch In Cognac Khnm şl |„ Klrscb. Şliboviţă de Banat. 0gn,C .nn. . ,VI1NlRI streine ŞI INDIGENE. Espagne VLadl1* V"'"-? dln Frânta' «"'nui.ia. Italia, be^DrălSani .i *ra“,,TI“i»- indigene de la Cotnari Odo-ciu/coSS ? ' l‘UlU n,*r?; Pretur* moderate, servl- «H» şutneios. Cu stima, I) G MOCIANU. PAPIER WLINSI Marele succes al acestui remediu se datoresce proprietăţei sale de a trage afară diu corp iritaţiuuea care tot-d’auna a se fixa asupra or ganelor esenţiale a vieţei; se deplasează ast-fel rgul făcSnd vindecarea uşoră şi promptă. Cei d’iulâiu me dici o recomandă cu deosebire contra guturaiului, bronchitelor, durerilor de gât, rematismelor, drumurilor. întrebuinţarea ei e fdrte sim-)lă: una sau dou6 aplicaţiuni sunt de ajunse cele mai de multe ori şi nu causează de ciit o măncărime uşoară. Se găsesc, in toate farma ciele. a se feri de contrafaceri In Paris, la D. Wlinsi, rue de Seine 31. Deposit in Bucureşti la domnii farmacişti: Zflrner, Risddrfer, Iruss, Eitel, Dembovici şi in toate armaciile ; io Iaşi la d-nii farma-oişti Linde, Lbyszewski etc. ULTIMA CREAŢIE MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER ^ SUNT CELE MAI BUNE DIU LUME prenuau- Cu 15Q ^gdaileprima PARIS 18 7 8 Medai lă de aur rale lunare Garanţâ sigură dataţj a * 2 n - ziî I i î" '» < r* y. u ' - 7 g H ^ bj __ - a, f. ~ 25 X Z _ _ - — ’S. — -1 ' ii '*■< — J-~ IC S. r. ~ < — Z - ^ vi f- L. — J tL - K ii jiu v: -r s  _ t > C ■« -r ^ c înscris. u ?h%. SINGER pomi» marc, Mălini de cusut new-york. tle sus a 0 *u' Lubricei. jj C. NEIDLINGER^A^ent general B li £ Zj < s — w •j .1'' ,iSl)r .Ifti 1 ^ x ii Săpa» I X 0 R 4 ED. PINAUO PETRACHE IOAN Mare îuagasiu de coloniale, comestibile şi delicatese Valea Victoriei, i'is-â-vis dr palatul regal. 37, BoulevaRD de Shasbourg, 37 p AB I S Săpunul Iiora^oBede p© lângă parfumul I »âu delicios ţi pălTunzător fericitul privilegiu I w .. » — fericitul privilegiu ae a face sa dispară sbărciturile. f Albeşte şi frăgezeşte pielea $i-i dă un luciu de tinere^ă : e regele Săpunurilor. «S&iijp^ssss do Holande. Stilton. fluVrLXLt rMl * tM. nif.rite .W»0 DfJSIUI •Sosesc Hiel Aal-Flscb, Aal-Fisch cu gelatină. nm- MedaliaSocietdtei Ştiinţelor Industria le din Parts. DESTUI PERU A ALBU Melanogen Tînclura cea mai bună * lui DJGţliBMARE Aină, Chimist ItOllEIV (Francia) Pentru a vopsi pe data in tote nuanoiele pârul si barba , fără primejdie pentru peie si farâ n«ci ud miroa- — Acestă tincturâ este superiori tutor celor intrebuntate pena adi. ăsesce în t6ie casele cele bune de Parfumerie. felul de pesci. ' iuuri şi liqneruri Ceaiuri chiuesesci, mui renumite fabrici diu cele mai alese rnseeei de străine caravană şi de PopoT; pesmeţi diu cele TotCTaf,"ire.r P®Şt«*proaspăt de Constantinopol. . a,e*f magasln se află de vânzare (‘11 fit1 imn v cualitate superioară Preţuri foarte moderate cari desfid vtuzare cn ocana viu roşu si alb de Onor. Public, satisfăcut, nu on-ce concurenţa. •mm V,)| , e'\01 *a vislk,/.c acest uiagasin, va rfmane i numai .le bunătate» şi cualitate» marfe ' prompt şi onest. şi de iepiin serviciu bucureşti -a-'VTS GIRQTTT.api: < bioratn domnule . ■—«i i < 2 O f- UI Q No grăbim a vo inştiinţa, că la „ CAVALERUL DE MODA” cel mai distins şi renumit Mogasin do lini-ne confecţionate pentru Bărbat ş>i Băe|i. u soi sit pentru .Seso-nul coreul, un bogaţii Asorti-* meni de Costu-intue negre .fi* SiDon - cX£)Os£>cX&^»------- —T OPRIMA CASA de COtiFIENTA,mTERA; me cu şi fără Talie, din stofele cele mai moderne, confecţionate mipă noulti Jurnal. Pflrdessiuri băute novenute pf-nă la ealilflti superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni lan» taisie . nuanţe ,, . bine alese. Cos- I em„ a ,• liî0U,n (il,eroace ',0 ,J| pviM‘ veritabil de Brftu şi Drap de Sedau doeornt i| 1 alt0i,nc lin" ?i de stofe Raliu frisfi. Şopekin rli gi. ‘""«•‘(mec, Ai.lcr.lon si Ellnistie veritabil. Hlâni de lues şi Vo-P'îllnane' ^ gttb’te şi inimici. Blanuţe scurte de Vănătoare. etc. 1 ■ ' 1 1 * tt e i luşurl peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt deş- ir. rr 75 c: tul de I 4 r!i ir 4 x't,1»» 1,11,1 Spr'’ ;i Putea învinge vereomuirenţa leală. CAVALERt b 1)K MODA 2 SI radii Selari 2 si colţul Mrndei Covaci şi IARNA Ii «b V s