JOI 27 APRILIE. ANUL III. 1878 ;0 istamentele. IN TOATa ROMÂNIA ......L n. 48 ......... .........li STRĂINĂTATE .........«0 Aserţiuni şi reclame : 'lîO litere petit, pa«iim IV, JO bani. m JII, 80 hani, pe ps#. II, 2 lei noi. Reclame 3 tel noi linia. 'iumăr In capitală 10 bani. b 1: IX STRA ESK IN TOATE ZILKLK OK LUCRU. Biuroul Rfdao\\ol şi Administraţiei: Palatul ,Dacia.* „A JSTTTXsTCITTRX 8* priim**c in «trâioatat*: La D-nil Jlaanfn-tUin it Vogler In Vipnna, ]i>o, A OppeUk in Wnna, S*nH*nba*tei J, KvAnlj Jfnw in Vicnna , 9eilerntfttt« 2 Philipp L6b in Virnna, Eieşeni»acbjr*M* ll ■ /». Jjang A Comp. In P<»şta, Ilacas-Ln/fite A Comp. In Paria, C. Adam 2. Ci.rr#*fnr de la Croir-ftoujjtfi 2, Paria; OratnA Comp. Ru* Dronot 2 Pari*; Rug. Mioood, 139—140, Kie*t 3tr«*t London Seniori n^francat* nu m prim*ic. Articolele nepublicate vor ard*. Un număr In Districte 15 bani. I de Bnrarescl, 25 Aprilie. i: -ale tdeniale .... oeiar rural . . urban . . oieipal al Capit. i— m»il............. iS».............. tnÂnia.......... uicipal ca premii — mini............ — " luni.............lOOVs ................ 3507 OS 87 v. 83i/. 72'/* 82>/, 125 800 45 02'. 87 83 72 82 123,', - Cantul da Vlena, 7 MaiQ. Renta ungari In aur .... 84 95 Bonuri de teauur ung , I emi«. 1)9 — . . » Ha 108 — împrumutul auatr. In h&rtie . 81 10 > , » argint . 64 80 Renta auetriacb in aur . . . 71 70 Lo«e din 1868 .............. 112 50 Acţiunile h&noel raţionale . . 793 — , . auatr. de credit 205 25 , „ ungare , 173 50 Argint........................106 — Ducatul........................ 5 79 Napoleonul..................... 9 81 100 mArcl germane.............61) 45 Canini de Berlin, 6 Maia. 28 25 74 — 72 25 90 — 18 24 Acţiunile Cailor ferate române. Obligaţiunile române 6"/« . , Priorităţile C. fer. rom. 8°/« împrumutul Oppenheim . . . Napoleonul.................... Viena, termen lung............ Paria , acurt . . , . Calendarul Şllel Joi 27 Aprilie. Patronul filei: St Simion fr. Domnului Rd.&ritul soarelui ; 4 ore 39 min. Apusul aoar'lul : 7 ore 13 min. Pasele lunel ; Ultim (juart. PLEGAHEA TREISTURILOR Jiucareaol -Sucea?* BucurcicT . . . . 8.15 n 10.— Ploe«cl Br&ilii iVcucitS . . . . Iki.nm . . . , Suceava, *o«irA . 9.50 n 12.00 I 1.53 n 5.45 (J 7. 4.38 n . 9.05 '1 12.03 7.25 n 8.-4 MRESCI 26 8 APRILIE MAIU ! t iu tn ziarul oficios, şi irnleob-Jine informat .Fremdenblatt* lena următoarele r cnm ni ba vesteşte din Bncureştl de astă-zi, Rnsiastărue fără cnr-îpentru incheiarea unei convenţiunl late şi a ţi supus guvernului romă-nn proiect pentru o asemenea con-iune. In unnl din articolele acostai ct tle conrenţinne Rusia işi reservă ful de 3 stabili în RoniSnia done lăturai Ia Ploieşti şi altoi la Focşani. In )b, Bnsia se obligă, a depărta dala fclă toate tropele, comandele, depozi-tr'nn curgnt toate lucrurile ce primata, ba a moţa chiar comanda 4 a trupelor din Romănia intr’un Q Provincie. Până acum guvernul ic tot mai refnsă a încheia o ase-convenţinne.* t ori nu snnt adevărate aceste ştiui şi nici nu stăruim a şti, ^e-ce chiar crezând de cuviinţă kvvn, nu e nimic mul indoios şt ca stăruinţele ni-ar fi zadar- loc dar' de a ne rosti ori de |d ca cine-va să se rostească h acestor ştiri, ne mărginim traduce următoarele rânduri, pe nri-cine le poate ceti In uuuiă-lla 22 Aprilie al ziarului «Ro- |f- mc n’ar trebui să fie astăzi puţin contestat de căt foloa-, imense din puntul de vedere fcl şi naţional, ce le aQ retras afinii din participarea lor la Del. este de căt o voce unanimă toată Europa care, lăudănd şi ui rând naţiunea romftnă, ast-fel i sa revelat lmnel cu ocasiunea piulul resbel. atestă profundul ■ patriotic şi politic care a con-«ouele legiuni ale coloniei trape câmpiele de bătălie din caria. • fc-te In adevăr un alt fapt, care reşce şi măresce Încă buna o-lune ce naţiunea română a sciut a despre dănsa. Aceasta este itrivirea hotărltă ce f.ice presiunilor marolul imperiu de la i. fi 'ora esamina Insă, In cursul «-jul articol, dacă această linpo-ire ar fi avut vre-o valoare, li ar fi produs efectul imens ce duce, In caşul când ar fi venit Ia o naţiune ce ar fi stat fri-eă cu braţele Încrucişate pe când s’ar fi luptat pentru indepen* Iţa el. îom vedea dacă această legitimă notrivire n’ar fi fost privită In A Europa cu nepăsare şi chiar ‘ ilerldere, In rasul când naţiunea aână ar fi urmat de a ti privită moleşită, ca lipsită de orl-ce vi tate, ca o neputincioasă, care aş j>tâ tot de-a gata de la graţia Jr mal puternici. onvenţiunea de la 4 Aprilie nu obliga să ne batem pentru causa Î1 Rusiei. Insă din momentul ce no Îndatorase a face tot felul de înlesniri armatelor ruseşti, acea convenţiune crea o complicitate între Rusia şi România. Turcia, cu drept cuvănt, o şi înţelese a8t-fel, şi răspunse prin bombardarea oraşelor noastre de pe Dunăre. Ce era tn fond convenfiunea de la 4 Aprilie> Un tnitilt (le aii Uliţă prin care, pe d’oparte soartea României se lega până la oare-care punt de soartea armelor Rusiei, iar pe de alta Rusia îşi impunea toate sacrificiele , prin urmare îşi reserva şi toate onorurile şi toate avantajele In cas d° isbândă. Acea convenţiune era In adevăr singurul lucru ce ue mal rămânea să facem pentru a nc garanta. pe cât ne era prin putinţă, integritatea teritoriului şi pentru a feri ţara de calamităţile unei ocupaţiunî ruseşti, făcute în condiţiunile d’o-di-□ioarâ. Dar convpnţiunea singură era un act cu totul necomplpt : trebuia participarea Ia resbel spre a o completa, spre a-I da o sancţiune. Pentru noi este vădit că, dacă In urma Încheierii acelei convenţiunl. nam fi luat parte la resbel , am fi avut toate desavantajele legate de un tratat de alianţă cu Rusia, fără nici unul din avantaje. Nu e3te nimeni care să nu recunoască că, dacă n’am fi fftent şi noi sacrificie de sânge şi de avere, n'am fi avut dreptul de a pretinde nimic şi că pretenţiunile noastre, dacă ar fi cutezat a se produce, ar fi fost acoperite poate de dispreţul învingătorului şi de bună seamă de de-rlderea Europei. Toată lumea ne ar fi zis că, prea degeneraţi, prea neputincioşi spre a merge să dăm noi înşi-ne pept cu inamicul, pentru revendicarea inde-pendinţol noastre absolute, ue-aui făcut complicii, furnisoril şi pahon-ţil armatei ruseşti, pentru ca ea să meargă să’şl verse sângele pentru noi. Consecinţele unei asemene judecăţi ori cine le poate înţelege. Era dar neapărat să mergem să dobăndim prin noi Inşi-ne ceea ce credeam eă aveam dreptul de a dobăndi. Recunoştinţa este un frumos sim-ţirnănt, care onoră pe acela ce ’l încearcă; Insă nu mulţi pft cred răsplătiţi de un serviciu făcut numai prin recunoştinţa ce’şl atrag, ci fac a se plăti foarte scump serviciul şi pretind apoi şi reeunos-cinţa, pe d’asupra socoteleL Vom face aci o mărturisire, pe care unii vor găsi-o poate nedibace. Noi Insă, avănd credinţă numai In adevăr, suntem convinşi că dibăcia reală şi folositoare constă In a servi bine de adevăr, şi numai de adevăr. Se zice că am trecut Dunărea ca să ne batem pentru Ruşi, ca să'l scăpăm pe dănşii din critica situa-ţiune In care se afiad. El bine, nu. Am trecut Dunărea ca sâ ne batem pentru noi ănşi-ne, pentru in-dependinţa noastră, ca să ne rădicăm pe noi ănşi-ne, şi ca să do- bândim o garanţiă mal mult In contra Ruşilor chiar. Acesta este scopul real al intrării noastre în resbel. Dar tot atât de adevărat este că prin ajutorul nostru Ruşii ab putut sâ scape din cea mal teribilă pozi-ţinne, că prin ajutorul nostru Os-man-paşa a putut sa fiâ oprit In mersul săb triumfător. Tot atât de adevărat este că. fără ajutorul armatei române. Ruşii ar fi fost nevoiţi să retreacâ imediat Dunărea, lăsând fără coinunicaţiunl şi fără mijloace de Întărire armata de la £ipca şi chiar în mare parte armata de sub comanda marelui duce moştenitor. OrI-cine îşi poate Închipui desastrele ce ar fi decurs de aci : capitularea poate a armatei de la Şipca, avântul luat de Turci şi necesitatea pentru Ruşi de a reîncepe campania, cu o noâ armată, In con-diţiunl cu mult mal desavantagioase Tot atât de adevărat este, In fine, că după luptele de la 30 şi 31 Au gust din jurul Plevnel, lupte In care Ruşii Işl pierduseră toate posiţiu-nile cucerite, o mare mulţime de oameni şi mal multe tunuri, armata asedietoare rusă din jurul Plevnel era redusă la un număr inferior trupelor române. Atunci mulţi ofiţeri ruşi cereab sâ se rădice asediul Plevnel. spre a se înlătura un desastru nereparabil. Dacă acel asedib . care a nsigurat victoria definitivă, a putut să fie inânţinut cu energie. aceasta se datoreşte mal cu osebire armatei romftne carp, de la luptele de la 30 şi 31 August până la sosirea gardel imperiale, a dus greul asediului. Toate acestea sunt adevărate, sunt fapte positive. Ele n’ab fost Insă decât efectele scopului principal al armatei române, care era de a cuceri indepeadinţa absolută a ţârei prin propria sa putere, de a rftdica prestigiul naţiune! române şi de a da ţărel o garanţie mal mult In contra pret.enţiunilor eventuale ale Rusiei. Totuşi, dacă Ruşii „»b inima sus pusă*, nu trebue sâ necunoască ser-viciele reale ce le-ara adus In momentul celui mal mare pericol; nu trebue să uite eă dacă armata română n’ar fi trecut Dunărea în timpul când Osman-paşa Înainta victorios, resbeltil s’ar urma ftncâ şi astăzi, nu zicem fără sorţi de isbândă pentru Ruşi, dar de bună seamă In condiţiunl foarte desaitroaseşi foarte umilitoare pentru marele imprrib de la Nord. Cât despre noi, mărturisim că împrejurările tie aii favorisat mult. Primele ncisbânde ale Ruşilor, păreau a Ji a-nume venite spre a mări rolul României şi însemnătatea cooperării armatei el. Aceste tteisbânde siliră pe Ruşi, cari plnă atunci ne înlăturaseră sistematic de la o participare in condiţiunl demne la resbel. să tu ceară cu stăruinţă să trecem Dunărea in mare grabă şi cu condiţiunile pe cari le voiam noi. Fâcut-am bine de a o trece ? Bine am făcut, fiind că prin eon-venţlunca cc fuNcnlm nevoiţi a încheia, fâcuserâm In realitate cau-sâ comună cn Rusia şi ast-fel, ne- isbânda el, fiâ şi numai de cât-va timp, s’ar fi resfrînt şi asupra noastră. Atât din ale .Românului.* Convenţiunea de Ia 4 Aprilie era un tractat de alianţă. Dar atunci, când oposiţiunea zicea, că această convenţie ne duce la alianţă, guvernul şi organele sale declarab că Romănia nu se va alia cu Rusia. Convenţiunea de la 4 Aprilie era nu tractat de alianţil, dar era singurul lucru ce ne inul re-niâneu. Convenţiunea era nu tractat (le alianţă, dar fusesem nevoiţi să o lncheiâm. Convenţia era un tractat de alianţă, dar numai .neisbăndele siliră pe Ruşi, cari până atunci ne înlăturaseră sistematic ile la o participare în condiţiunl demne la resbel, să ne ceară cu stăruinţă să trecem Dunărea.* In sfârşit, convenţiunea de la 4 Aprilie era un tractat de alianţă; dar Primul ministru declară In o circulară că această convenţiune pâaâ In ziua de astâ-zl tot mal are valoare. Ce este astâ-zl convenţiunea de la 4 Aprilie ? Cerem iertare, dar trebue sâ mărturisim, că ori câtă lipsă de bună cuviinţă ar fi In articolul .Românului* la adresa Rusiei, acest articol nu a fost scris spre a convinge pe Români, ci spre a face pe Ruşi sâ înţeleagă, că Incheiarea unei nouă convenţiunl militare ar fi cel puţin de prisos. Ce-I drept, Lumea admiră vitejia dorobanţilor, dar România era nevoită să Încheie o convenţie, tn urmă cărei aceşti dorobanţi pnteab sâ fie sistcmaticcşte înlăturaţi de Ia câmpul de luptă, era nevoită. fiind-eâ Incheiarea unul asemenea tractat de alianţă era singurul lucru ce’l mal rămânea unei ţâri, pe cire lumea o admiră. Cu toate aceste .Românul* se plânge de lipsă de „dibăcie*. 0! „Românul* e dibacib, chiar mal mult de dibacib! — Cel puţin faţă cu nişte oameni ce nu vor sâ înţeleagă. DIN AFARA Englitera. Dispo9iţiunile poporului englezesc devin din nod mal pacinice ; cu toate aceste Cabinetul de St. James urmează a stărui ca congresul sâ nu se întrunească de cât după ce Rusia va fi declarat că supune Întregul tractat de la San Stefano apreciâril puterilor europene. Dar cabinetul rusescrefusă de a presenta congresului întregul tractat, obiectând că aceasta ar fi pentru dânsul o Înjosire. După ştirile sosite din St. Peters-burg, Germania, ţiind seamă de a-ceastâ deosebire de vederi, e hotărâtă a supune din partea el întregul tractat congresului. Chiar adevărată fiind această ştire, nu se ştie, dacă guvernul rusesc va consimţi ca, fie chiar din partea Germaniei , întregul tractat da pace sâ fie supus apreciăril viitorului congres, şi dacă guvernul pnglezesc va fi satisfăcut prin aceasta şi nu va stărui ca Rusia însâ-şl sâ supună tractatul congresului. De-o-camdatâ se asigură, că atât la Londra, cât şi la St. Petersburg disposiţiunile sunt mal pacTnice şi ambele guverne sunt hotărâte «încărca o Înţelegere directă asupra con-diţiunilor Intrunirel viitorului congres. Cabinetul din St. Petei sburg aşteaptă Insă ca înainte de toate Lordul Salisbury să respunză la memoriul Principelui Gorciacoff asupra tractatului de pace de la San Stefano. Intr'un discurs rostit cu ocasiunea unul banchet, ministrul Ctobz se pronunţă In următorul mod asupra politicei guvernului englezesc : Ceea ce crede Europa după părerea mea şi ceea ce va zice marea majoritate a po-pornloi englez, e ca, dacă Rnsla voieşte «S modifice tratatele de la 185(3 fi 1871, ea trebne *e sfStneaacS cn cele-Talte puteri ale Europei în privirea schimbărilor, ce ennt a se face. (Aplanse) Dar tocmai acesta e punctai tn litigia. Nn voim răs-boib, peutra-că nimeni nu cunoaşte mal bine de cât noi coloaala responsabilitate a gnvernnlal, care încarcă ţara intr'on r?s-boib cn pierderea de vieţi şi de bani, cari sunt urmarea lai, ori care i-ar fi re«u!ti-tul. Dar eiistă lacrorl mai rele de cât răs-boial, mai rele de cât pierderile de vieţi, e pierderea onorii naţimoJe. (Aplansa). E O doctrină nenorocită doctriua roroperil tratatelor. Ce va deveni tratatei, care pro-tege Belgia? înainte de cftţl-va ani a'a făcut in camera comunelor propnnerea de a ren an ţa la toate tratatele, cari ar păţea inc arca Anglia intr’un răiboiCi. E o poziţie. în care n’*f dori să v¥d pe Anglia, pe câtă vreme am onoarea a fi ministru al coroanei. (Aplanse). De va fi congres, Anglia va cere de sigor că tratatul de la San Stefano să fie desbătnt in tntregal In!. Laate noa câte nna clao-solele diferite pot să aibă un aspecţ destul de nevinovat, dar Impreunânda-le la o laltă, am găsi că sânt desastroase. Orl-ce schimbare a tratatelor existente trebne dec! să fie resaltatul anei conferenţe libera fi deschise a taturor acelora, cari aQ subsemnat tratatei de Ia 1850 şi 1871, iar proectul de tratat de la San-Stefano trebne laat ca întreg na ca bacata. In tratata! de ta San-Stefano snnt fără nici o îndoială puncte din care după a noastră părere n’ar pntea sâ remete o pace durabilă. Vom fi in stare celor-lalte naţiuni europene fi lumii întregi, fi poate vom ia-buti să convingem fi pe Rusie, cum-că Iu TIMPUL interesul el şi in al Europei tratatul de la San-Stefano trebue schimbat. Tratatul tre-bne pus pe masă la discuţie şi când va sta acolo ne vom purta onest cu densul. Ştim, că afl intervenit schimbări; suntem gata do a recunoaşte faptele, dar ca semnatari ai tratatelor de la 1856 şi 1871 tre-bne să luăm parte la discuţie. Ceea-ce voiu avea de zis Rusiei şi adversarilor noştri, adversarilor noştri europeni, e următorul lucru: ‘Dac3 ne daţi vina, c’arn fi zis. că voim răsboiu, noi zicem, ca facem numai aceea, ce (o ştiţi in fundul iniraei) aţî fi făcut şi voi de aţi fi fost în posiţia noa stră, căci al vostru e tratatul, pe care neam silit a-1 mânţinea.» Ştirile des- Austro-Ungarfii. pre concentrările de trupe in Croaţia sunt desminţite, asigurindu-se, e& mareşalul de c&rnp FilipovicI a fost numai Însărcinat a face o inspecţie generală. Această desminţire nu implică Insă negarea planului de a ocupa Bosnia şi Herţegovina. In o corespondenţă adresată din Viena ziarului „Nordd. Allg. Ztng.“ se asigură Inse, că pănă acum nu s’a luat încă hotârlrea definitivă în această privinţă. că ocupând chiar cele două provincii, cabinetul din Viena nu va lua această măsură contra Porţii otomane şi cu atât mal puţin contra tractatelor existenr.fi. Monarchia Austro-Ungară are in teres de a asigura ordinea publică In aceste provincii şi prin urmare cabinetul din Viena negociază cu miniştrii Porţii pentru reformele de introdus Intr’ănsele, şi de sigur o eventuală ocupare din partea Turcilor, nu va fi privită ca o măsură ostilă. După corespondenţa ziarului din Berlin, cea mal apropiată ocasiune pentru ocuparea celor două provin cil turceşti ar putea să fie internarea refugiaţilor, care nu vor să se intoarcâ In patria lor, deşi să fost provocaţi la aceasta. Sumele de ajutoare pentru dânşii nu sunt prevăzute de cât până In luna MaiO ; cu toate aceste guvernul a ordonat să se urmeze a li se da ajutoare. Bncovina şi Basarabia. IV Negofierile privitoare la cedarea Bucovinei. Ţiind seamă de agitaţiunea musulmanilor şi de stăruinţele lui Ze-gelin pe lângă miniştrii Porţii, Baronul Thuhut se teme de complica-ţiunl mal serioase; renunţă deci a-tăt la vechia Orşovă, căt şi la terenul ce era de a se lua din ţinutul Hotinulul. Renunţând Insă pentru deocamdată, el rezervă Curţii din Viena dreptul de a renoi aceste cereri Ia timp mal oportun. In raportul săfl despre încheiarea convenţiunei Internunţiul arată, că, obligâudu-se Poarta otomană a păstra liniştea şi buna înţelegere la vechia Orşovă, Curtea din Viena va putea zice In viitor, că acest obl gament a fost nesocotit şi astfel va putea face din noă cererea să i se cedeze Orşova şi ţinutul el. Şi, iu adevăr, In tractatul de pace de la Şiştov, încheiat la 4 August 1791 Poarta otomană cedează Curţii din Viena Orşova şi ţinutul el. Căt despre ţinutul Hotinulul, Baronul Thugut formulează cestiunea astfel, că primeşte a se pune în convenţie clausula, ca comisarii împărăteşti de delimitare să fie obligaţi a nu cere nimic din „terenele afectate* ale fortăreţel Hotinulul. El sperează insă, că va isbuti să înduplece pe comisarul turcesc şi cu atât mal mult pe paşa de Hotin n da Porţii raporturi, din cari va re-sulta, că terenul, pe care 11 vor cere comisarii împărăteşti din ţinutul Ho tinulul, nu face parte din „terenele afectate* ale fortăreţe!. După Încheiarea convenţiunei, planul de acţiune a lui Thugut e dar scurt şi lămurit. Deşi harta, pe care o dăduse Porţii, a fost semnată şi sigilată In mal multe locuri atât de către Baronul Thugut, cât şi de către ministrul turcesc, Internunţiul spera, că atât comisarul turcesc, cât şi Paşa din Hotin vor face, cu oca ziunea delimitărilor, concesiunile cerute peste hotarele semnate In această hartă. Rămânea deci sâ’şl asigure ze bunele disposiţiunl ale acestor doi. Poarta numeşte comisar de delimitare pe Mehmed Tahir Aga. Deşi Curtea din Viena ar fi dorit să numească mal mulţi comisari, Kaunitz se bucurâ că Poarta a numit unul singur, de oare-ce este mal lesne a dispune de un singur om decât de mal mulţi. El însărcinează Insă pe Thugut a stărui ca nici acest singur comisar să nu verifice graniţele Ardealului despre Moldova şi Muntenia, de oare-ce era de temut, că, fiind Turcii bine informaţi despre întinderea teritoriilor ocupate prin înaintarea pajurilor, se vor naşte complicaţiuni nouă şi chiar mal grave decât cele de pană atunci. Potrivit cu această însărcinare, Thugut face ca comisarul Turcesc să plece d’a dreptul In Bucovina. Înainte de a fi plecat, comisarul | are o întâlnire cu Thugut şi cu a- ceastă ocaziune Thugut 11 lncredin ţează despre dărnicia Curţii din Vie no şi promite că ii va da chiar Ina inte de plecare 1,000 galbeni. £l spune totodată că această sumă nu e decât o dovadă neînsemnată des pre generoşitatea Curţii din Vien şi că, In urmă, bunele lut servicii vor fi răsplătite cu prisos. Dar, te mându-se ca nu cum-va Poarta să schimbe hotărîrea şi să numească alt comisar, Thugut uu dă lui Tahir Aga suma de 1,000 galbeni detât aşa zicând, In momentul plecării. Afară de aceasta Thugut mal stă rueşte pe lângă miniştrii turceşti, ca Tahir Aga să fie Înainta^ In rang Arătând, că Curtea din Viena va numi comisar o persoană cu rang de general, Poarta, spre a satisface buna cuviinţă, înaintează pe Mehmet Tahir Aga la rangul de Paşă cu trei cozi. Curtea din Viena numeşte corni sar de delimitare pe Baronul Barco comandantul trupelor de ocupsţiune şi, înainte de a pleca, II asignează la casieria din Lemberg deocamdată 30,000 florini pentru cheltuell secrete. Iară Baronul Thugut grăbeşte 9ă dea comisarului împărătesc in-formaţiunl despre caracterul şi dis poziţiunile lui Melek Mehmed, Paşa de Hotin şi sâ’I recomande mijlocitori buni, între cari cu deosebire pe doctorul Roşa, medicul Paşel. La 9 Octomvrie 1775, comisarii se întâlnesc la Câmpulung şi iad un scurt protocol, în care se obligă a observa la statornicirea graniţelor harta autentică şi couvenţia Inceiatâ pentru cedarea Bucovinei. Se încep delimitările. Comisarii se urcă pe muntele Rarei! şi privind din culmea muntelui spre locurile mal aşezate, văd focurile ca Baronul Barto poruncise a se aprinde la punctele mal redicate ale viitoarelor hotare. De sine se înţelege, cu Baronul Barco, dimpreună cu ofiţerii ce-I eraţi ataşaţi, alesese un liniament, pentru care nu harta autentică şi nu convenţia, el cerinţele strategice fuseseră luate de bază. Pentru dânşl vorba era de a alege nişte graniţe, pe care trupele de apărare le pot bine observa. Pe baza acestui principia se urmează cu delimitările şi astfel, mal ales Intre Şiret şi Suceava graniţele se depărtează foarte mult de cele insemnate in harta autentică. Tahir Aga face mered obiecţiunl, eară Baronul Barco II respunde, că graniţele alese sunt cele fireşti şi că luând mal mult din locurile muntoase, ofiţerii vor lua mal puţin pe şes. In sfârşit, comisarii ajung cu delimitarea la ţinutul Hotinulul. Melek Mehmed Paşa declară că din acest ţinut nu s» poate ceda nici un palraac, de oare ce Întregul ţinut e .teren afectat* al fortâre-ţei, eară comisarul Tahir Aga declară că nu va semna protocolul de delimitare, In zadar sunt toate Încercările Baronului Thugut de a convinge pe Paşa da Hotin ori pe comisarul Tur cesc; adâpostindu-se In dosul ferma-nulul de Însărcinare, el refuză orice înţelegere. Baronul Barco încearcă să i cumpere cu bani, dar mijlocitorii săi se întorc fără de nici un rezul tat, lncredinţându-1 că ocl-ce încercare de felul acesta va trebui să re-mânâ zadarnică. Kaunitz află că Tahir Aga e fdrte fricos şi însărcinează pe Baronul Thugut a stărui ca Poarta să-I tri-miţă un ferman „de încurajare.* In loc Insă de aceasta, Poarta porunceşte să se constitueascâ din bătrânii din Hotin o comisiune, care să se rostească asupra adevăratelor hotare ale ţinutului. Se constie şi această comisiune, dar nici ea nu află că se poate ceda ceva din ţinutul Hotinulul. Ast fel negoţierile se încep iară-şl la Poartă. Intre Thugut, Kaunitz şi Barco se discută cestiunea dacă nu ar fi bine să se cedeze părţile luate In mal mult între Suceava şi Şiret ori poate chiar câte-va fâşii din graniţele Ardealului în schimb pentru o parte din ţinutul Hotinulul. Reis Effendi e foarte reservat, ba chiar refusă de a se mal întâlni noaptea şi In taină cu Thugut, arătând că nu 'şl va mal pune capul In joc. Dar atunci Baronul Thugut II trimite respunsul, că tocmai atunci şi-ar pune capul in joc, dacă s ar îndărătnici, de oare-ce nu trebue să uite cele petrecute. Intimidat poate prin această ameninţare, Ismail RaifBey se arată mal în bune disposiţiunl şi se pune din nod In înţelegere cu Thugut, dar nu cedează nimic din ijinutul Hotinulul. La 2 ulie 1776 se încheie, In sfârşit, a doaua convenţiune pentru ce darea Bucovinei şi peste puţin Baronul Thugut pleacă din Constam tinopol. In această a doua conven-jiune se arată anume punctele bine hotărâte unde vor trebui să fie implantate pajurile împărăteşti şi astfel întreaga cestiune a cedării Bucovinei este in definitiv resolvată. Ast-fel, după negoţierl urmate In curs de patru ani la Constantino-pol şi St. Petersburg, Curtea din Viena a fâcuto achisiţiune preţioasă pentru dânsa şi mal mult o puţin supărătoare pentru Ruşi o picătură de sânge nu a cui tru câştigarea acestei provine ţ sumele cheltuite spre a pregţ goţierile şi ocupaţiuuea suni de neînsemnate, In cât abia n fi luate Iu seamă. Afară deci Iile arătate mal sus, Baronul 1 a mal făcut câtor-va dintre m Porţii darurile de bună cuviii bicfnuite la Poartă. Cel mal j din aceste daruri era un cuţ i ruit lui Reis Effendi şi făcut a cu multă măiestrie după mode tul cuţit, pe care ambasadori sesc II dăruise marelui Vizir I dienţa publică. Toate cheltuieli preunâ nu covlrşesc Insă dar cut Mareşalului de câmp Cor Komanzovr. (Va ur LEGE pentru interpretarea legei electori din anul 1866, şi pentru garantarea libi alegerilor. , Art. 1. Prin art. 5, din legea elec se înţelege că „fac parte din al treil legiâ al oraşelor1' toţi orăşenii cari tesc către Stat o dare anuală de l vechi, iară nu şi aceia care au dom In comunele rurale. Art. 2. La art. 7 din legea eleoj| se adaogă următorul aliniat: Delegaţii pot fi aleşi dintre aleş orl-cărui colegiâ. fără ca prin acitit aleşi să ’şl pârtia dreptul lor persom a vota In colegiele lor respective. Art. 3. In categoria de servitori, f duţl la art. 19 din lege, nu se tnţeled tendenţil. (îngrijitorii de moşii), calfij eretarl (grămăticii şi in genere toţi l ploiaţil caselor de comercifl şi stabilim! industriale. Art. 4. Demisiunea funcţionarilor, i ve\lută la art. 2fi, spre a se cundsce d legătorl trebue se fie publicată prin nitorul oficial, sau in orl-ce mod de pul tate, cu doă septem.ini înaintea M derei colegiului iu care ’şl va pune (latura. Art, 5. Prin art. 29 se înţelege ci •lecătorul de curte .nu pbte se fie delegat saâ membru al ver-unel Adun tu judeţele unde se cxsercită jurisdicţii* curţel din care se face parte: iar jud, torul de tribunal nu pote fi ales nici It| deţele limitrofe. Art. fi. La aliniatul 2, art. 29, prin l vintele de funcţionari administrativi I înţelege in genere toţi funcţionarii, caii, poliţienesc!, precum şi acel al co»< lielor judeţene şi comunale, exccpi inJU-confnrm aliniatului 3, de la acelaşi ar 1 col. primarii, adjutorelo lor. şi- membii consiliului comunal şi judeţian. Art. 7, Prin art, 33 se înţelege că el siliele comunale rurale şi urbane din deţ sunt obligate a trămite, până la S | nuarie, listele electorale la consiliul co| nai de reşedinţă. Acesta, având in vedere rolurile gener ale judeţului, va incheia lista gener ilj va publica conform art. 34 pentru cal*. 1 PARTEA LITERARA RADU POEMA UE .RONETTI ROMAN*. nonă poemă, ,Rada< ; un noa poet, Ronetti Roman. Daca-Î vorba să spunem adevărul curat, not, Românii, nu avem să oe plângem de secetă literară : se scrie şi se publică foarte mult atât prin fol, cât şi în cărţi deosebite; ceata literaţilor e foarte mare şi foarte activă; ear, din parţea publicului, recunoştinţa nu lipseşte. E insă un lucra la mijloc: scrierile publicate snnt lăudate ca cele mai călduroase cuvinte, dar nu snnt citite. Dintre cărţile, ce s’ail tipărit în cel din urmă zece ani, »Istoria Ini Mihal Viteazul* este aceea, care s’a văndut Iu mal multe exemplare; ear această carte a fost scrisă mal nainte de a se fi ,civilisat‘ poporul român. Mal nainte de a se fi publicat scrierile 1 ni Nicolae Bălceacu, se putea zice, că publicul cetitor al românilor e mic, fiind- că gustul nu este âncă deavoltat; se putea zice şi s’a zis. De când însă scrierile lui BălceBCQ aii găsit cumpărători şi chiar cumpărători mulţi, ne-am încredinţat, că nu publicul, ci senatorii poartă vina pentru lipsa de cetitori. Dacă s’afl găsit mnlţl oameni dispuşi a ceti scrierile lot Nicolae Bălcescu, nu rămâne îndoiala, că snnt mnlţl oameni dispuşi a ceti cărţi, care snnt scrise ca aceea a lui Nicolae Băl-cescu. Se vede că românii citesc, pentru-ca să aibă o plăcere senină, ear nu pentru ca să fie supăraţi de uşurinţa cu care scriitorul şi-a aruncat gândirile pe hârtie. N. Bălcescu are trei virtuţi, fără de care nu ar putea găsi cetitori : iubirea de adevăr, sinceritatea avântului şi curăţenia formei. Toţi aceia, care afl, deopotrivă cu dânsul, aceste virtuţi, îşi Vor găsi cetitorii Cuveniţi: altora nu 11 se cuvin cetitori. La noi B’a încuibat răul obicei îl de a lăuda o carte numai pentru-că este o nonă carte, o sporire a »bagajulnl‘ naţional-literar. Osteneala pe care o pnne un om tntrn a scrie ce-va, această muncă oare-şl-cum neplătită, este privită ca un merit, şi pentru aceea literatul are un titlu la recunoştinţa publică şi oamenii se în- deamnă unii pe alţii a’I citi cartea. Tocmai însă laudele publice înstrăinează pe cetitori, de oare-ce foarte adese-orî afl cumpărat cărţi fiind-că cetiseră landele despre ele şi apoi afl fost desamăgiţî. Una dintre cărţile, care a fost foarte cu prisos lăudată, este poema ‘Rada»; şi chiar de pe acum trebue să mărturisesc, Ca această poemă nu era vrednică de lauda ce i s’a făcut. Este la noi o ceată de scriitori nevinovaţi, un fel de diletanţi literari, oameni cu mal mult ori mal puţin spirit, cu mal multă ori mai puţină cultară, care, în momentele libere, ‘când n’afl ce face», îşi petrec vremea făcând proaă ori poesii; aceştia nn aii mari pretenţinnl, ci se mulţumesc cu titlul de ‘literat-naţional* şi publică mal ales în broşuri separate scrierile lor. îndeobşte el f ti ii prea bine, că valoarea literară a scrierilor, cu care îmbogăţesc literatura, e foarte problematică ; ei zic însă: fiefte-care face cât poate, şi e destulă voinţa lăudabilă dea voi să facă. Aceştia afl tot dreptul la lauda publicului ‘competent.» Sunt însă, deşi fără îndoială numai puţini, literaţi de vocaţinne, uu fel de scriitori de meserie, oameni care acrii!, fiind- că n’aii încotro, ecrifl, fiind-că îî munceşte 0 nedumiriră, de care nu pot scăpa de cât scriind ceea oe gândesc şi făcând Înmii împărtăşire despre viaţa lor sufletească. A-ceştîa scrifl mult dar publică puţin şi îndeobşte se sperie, când îşi văd lucrarea tipărită, de oare-ce atnncl când afl scris, afl gândit şi simţit ceva, şi în urmă, când citesc, nu văd decât o palidă şi tulbure resfrângere a gândirilor pe care le vedeaă atât de limpede. O vină îngrijire îî coprinde, când se gândesc, că un om cn ochiul limpede va putea citi ceea ce stă scris şi pentrn aceea numai anevoie publică în carte deosebită scrierile lor, ci le lasă per-dute în nămolul publicaţiunilor zilnice. Aceştia nu sunt vrednici de lauda pu-blicuUI ‘competent», fiind-că nici nn o cântă. Intre aceştia trebue să fie numărat şi autornl poemei ‘Radu»; tocmai pentrn aceea însă poema, cu deosebire cnra a fost publicata, este un păcat al tinereţelor, o uşurinţă, pentru care nn ne îndoim că d. Rosetti Roman îşi va face Snsn-fî foarte multe mustrări. Asemenea lucruri se scria, se citesc a-tnicilor literari, se păstrează, dar nu se publică, nici chiar iu foi periodice. gi a ■; ‘Radu» este o lucrare, care doved mult talent, dar o lucrare lipsită de tate estetică, lipsită de gen literar, li de curăţenia stilului, o lucrare cu oal care putere primitivă, dar supărători Foarte mult trtbue aă se şteargă ‘Rado» pentru-ca bunul simţ estetic să mulţumit, şi foarte mult treboe să se dauge, pentru ca unitatea şi întregia să fie adusă la îndeplinire. Aşa, cum « publicat, ‘Radu» ni se înfăţişează ca o gf madă de bucăţele cioplite şi necioplite, fn moaşe şi pline de pete, plăcute şi sârbei Autornl înşu-şî zice în epilog: ‘PoemR-ml e sfirşită, dar nu e gata ii Şi versuri neciopiitt conţine cu prisos. Nu trebuia dar să fie publicată îuainl de a fi fost ,gata‘ şi înainte de a se cioplit versurile necioplite, care snnt i prisos. A Bcrie nu este o datorie, şi pent aceea nimeni nu are dreptul de a publi de cât ceea-ce însuşi crede că este buu frumos. ‘Păriul cftte’n munte s’asvîrle după stâne Nu cată drumul neted in cursn-i furtunos fiind-că este nn pSrîfl, care nn ştie ce faO nn autor inse, care a scris o poesie, îa care nu a căutat dramul neted, mal arfj TIMPUL *n,le Si se p6tA face numai la acest ■ comunal de reşedinţă, In termenul m de lege. • * Piele comunale rurale vor avea a umal lista alegetorilcr indirecţi al [11 4 (căci nu’şl aQ domiciliul tn nde se vor face contestaţiunile pri-ac«>st colegiu. La art. 3fi se înţelege ca. con-imunale sunt datdre ca tn latele, e înscrie .locul*, adici si faci o •u adresa alegătorilor, care si co-pentru acel cari locuesc In oraşe Uşi numărul casei, iari pentru acel *1 uesc In comunele rurale, si coprin-«1 ele plişel, al cdmunel şi al profita coloni din lista electorala si data nascerel, caro si se eonii rin biletul de botez, soi In lipsi, Jk declarnţiune Înscrişi a alegătorului, dti coloni si ropriiv.li data natu-unel. |ientru aceia cari vor fi streini, lndu-se ci nu se vor înscrie de cit ari ai împământenirea cea mare. iltă colini va coprinile locurile un-’ătoril 'şl plitesc dirile, aritindu itimea dirilor ce plitesc. In fie-ealitate, anitindu-se IncA, ţin acen ‘daţi şi numărul rolului săi al chi-de contribuţiune. malul listelor electorale, cari sunt cute, va fi de aci înainte ascermit regisiru destinat anume, nuraero-mruit şi sigilat. falşi intenţionat, In aceste liste, a cmsidera ca un falşi In scriere puţi şi pedepsit ca nst-fel. lasorierile firute In listele electorale, pătn consiliul comunal, şi cari nu sunt iicaie In listele provisoril, vor fi publi- ■ - In termen de 10 ijile, ile la publi-• lor, vor avea drept alegătorii a le ■s'a. ■ înţelege ci In acest termen nu se va iţea cere şi face noui înscrieri. 9. Articolul 38 din legea electo-; modifica precum urmări: cele d'lntăid 5 ^ile libere ce urmări, miţil vor putea apela In contra hor consiliului comunal la tribunalul lui — Aceste 5 <]Ulo libere vor fi rate esclusiv întroducerei apelurilor a acelei instanţe. (Va urmai SENATUL a ţinut nici aat£-zl şedinţă, uefiind pl oct. CRONICA ■etateastudenţilor In medicină, de iversilitea din Bucureşti, ajnngind sstitoirea ei definitivi, ne trimite *nl ei. lorim nonei societăţi o bogaţi ţi săni-tt activitate. Xondoner rorr«Bpondenz< este titlul I uoue publicaţiunl politice quotidiaue ^rafiate, ce ne comunică zi pe zi şti-Jtosite în Londra. No merii, ce am pri- mit până acum, sunt variaţi ţi ne fac eă presupunem că noua pnblicaţinne iţi ia informaţinnile din iavoare bane. Preţal abonamentului pe o lunS de 1 Liră sterlină, adică 25 lei noi, b'uQ 20 mărci germane imperiale. Salubritatea publică în capitală — Citim pe zidurile capitalei o «ordonanţă* a Primăriei, provocând pe cetăţeni să con-tribuiasca ţi din partea lor la păstrarea curăţeniei atrndelor ţi-a maidanelor. Citim această circulară ţi ne pare bine că o putem citi ; ne temem îuse, ca nu cum-va eă o păţim ţi cu gunoiul, cum am păţit-o cu cânii. Din nenorocire «ordonanţele. multe ţi adesea ori prea aspre, ba câte odată chiar absurde aQ făcut pe locuitorii capitalei să nu mat ţie seamă de .poruncile* primăriei ţi ale prefeetnreî. Ast-fel era cu «ordonanţele, privitoare la cânii din capitală, «ordonanţe, în care prefectura cerea niţte prăpăstii ţi pentru aceea până in ziua de astă-zi cânii umblă fără de sgardă, fără de botniţa regulamentară ţi se sporesc, mereă se eporeac. Prefectul nu se mulţumea a porunci, că toţi cânii, ce se vor găsi fură de sgardă, vor fi daţi in buua îngrijire a hengherului; ci mal cerea ca numele proprietarului să fie pus pe sgarda cânelui ţi ca din nod re* gulamentaţil câni se poarte botniţe. Minune, că na se maî porunci*, că nici nn câne de aici înainte să nu iasă în public fără mănuşi de sirmă, pentru ca ast-fel liberii cetăţeni să fie puşi la adăpost contra ghiarelor ascuţite ale dulăilor de poduri. In sfirşit, prefectura pute* să ordoire ori-şi-ce, flind-că, precum a dovedit urma, nu avea de gând a sili pe nimeni să se supună la ordonanţele date. Am dori ca primăria să privească ordonanţa relativă la salubritate din alt punct de vedere, sa o iea la serios ţi să silească pe orî-şi-cine a o respecta. Am dori, dar ne temem, că dorinţa un ni se va împlini. Un singur exemplu va motiva aceasta temere. Afară, la gara Filaret, înaintea magaziei, faţa cu grădina Vlasto, mult încercaţii pa-honţi aQ adunat iu curgerea vremilor un strat monumental de murdării, în cât putoarea atrăbătea până in oraş. D. Dr. Felii, luând cestîuuea salubrităţii la serios, a scris la dreapta ţi la stânga, a stăruit necurmat până ce în sfîrţit, ovreii con-traccilad fost provocaţi să depărteze murdăriile remase pe urma lor. S’a încheiat un contract, prin care un anumit antreprenor (necunoscut) bo obligă a curăţi, cu preţul de 6000 lei noi (şase miî) şi a des-infectat locul din naintea magaziei. Se asigură ca acest antreprenor ar fi o persoană juridică, din care fac parte mai mulţi onorabili membrii aî poliţiei capitalei: cu toate aceste, luni de zile ad trecut, proprietarii caselor din apropiare nie-red ad stăruit, dar până astă-zî stratul de murdării nu a fost depărtat. Am dori să ştim dacă cel 6000 lei noi ad fost încasaţi şi dacă Primăria dispune do capitaluri destule spre a face ca ordonanţele să-I fie respectate. * Pftraft de a nu publica această poesie de lupă ce a netezit drumul, i'itorul zice : Masa când s arată iu mica mea chilie ironcă o rază vie In haosul firesc, ta timp să dreg cuvinte cu multă dibăcie, ^pun aţa cum iute din suflet Uvoresc.* iţa este! Ori cel puţin aţa ar fi, dacă tocmai Masa ar fi aceta, care alege cutie potrivite. Chiar inse, dacă Musa ar » de la aceasta fi autorul iu adevăr nu li avut timp «să dreagă cuvinte, a-"i, cftnd iţi scria poema, nimeni, dar L»lut nimeni nu-1 silea să publice numai • ât ceea-ce a scris ţi mal avea timp , iul iu urmă, după ce ţi-a vărsat focul. ‘ ir, după ce a mărturisit însuţi că poe-nu e încă gata ţi cft versurile necio-sunt într’ftnsnl cu prisos, autorul se ingrădeţte cn următorul ţir de necu- * .f: ir critica cm stearpă va crede cS cer [acuze, t voitt ei fie bună şi tremur de belea. tont sătul de fraM şi de păreri coafase; net ce-I va place, na-mi pact mult de ea. Ir: Bl rr Da! ştiă ci poesia privită-î ca ridicai Şi artele divine ca floarea veştejesc, Ci nnmal criticaştrii sânt veciniei ca ni- [mical; Neperitorl ca mârtea, ca răul se’nmulţeec. Cn capete deşarte de ori şi ce gândire Lovesc in ori-ce carte făcând un sgomot 1 K™a i Lnptândn-se cn nmbra-i cn propria-I orbire, Dintr'SnşiI fie-care se crede-nn semizeii. In snflet vanitate, neruşinare ’n faţă, La gât cravati albi şi ochelari pe nas, Semizenţil noştri de toate se agaţă: E foarte trist d’o parte, de alta are hae., Ne mirim, ci antornl, ca om de spirit, nn ea temut, ci vre-nnnl din criticii cn ,neruşinarea in faţă* se va folosi de curentai poetic şi va zice, ci «,te 0 mare dosi de .neruşinare* in aceste cnvinte pnse pe hârtie de nn om, care îşi publici cea d’ântăl lucrare. ,3unt eitnl de fraae şi de păreri oon-fuee* zice antornl : nu ştim inşi ce, mal nainte de a fi publicat pe .Radu*, cineva si’I fi flcnt vre-o critici; ear critica PAPA LEO XIII. A9t-fel remase el tot timpul la Perugia. NouiI potentaţi de aci II luară seminarul. Atunci Pecci luă seminariştii în Palatul sâfi arehi-episcopesc, trăi Intre el, se lmpăr-tăşia de recreaţiunile lor şi II Invita la masă. Pentru preoţii diecesel sale Infinţă academia sântului Totna. l)e curănd tu numit cardinal-ca-merlengo pentru a fi eschis de la alegerea de papă. Această intrigă u’a reuşit. Meritele lui, Însuşirile lui sufleteşti 1-aft destinat pentru acest post Înalt. Ast-fel e In căte-va cuvinte istoria acestui om care a sciut să ajungă acolo, de unde voiati să-I depărteze uneltirile inimicilor sâl. Căt despre moral, noul papă are cualităţile compatrioţilor sfii, este tăcut, cu reflecsiune discretă şi e-nergicâ, mal insemnat spiritualminte, de căt Qregoriil XVI, lipsit de ne-cuprinderea epileptică a predecesorului sâCi. După cum spun compatrioţii sâl, Leon XIII era In Oarpinetto de o mare afabilitate. Era un vânător şi un pedestraş pasionat, cunoştea fiecare potecă în munţii şi pădurile patriei Chiar fiind cardinal vâna singur, cu flinta pe spate. La vânătoare şi In călătorii purta haine grosiere, dar camâşl roşil-de cardinal, care II ajungea pănă la genuclil. De şi nobil, papa n’a purtat de cât simplul titlu de cavalerie, nici odată n-a căutat constatarea titlului sâd de nobleţe. Este de remarcat, că In armele sale se află şi o cometă luminoasă. Credinţa poporului basează pe aceasta profeţirea cunoscută a S-tulul Malachia, care zice că următorul lui Pius IX va fio lumină pe cer (lux in coelo). Cardinalul Pecci scria odinioară : .Raţiunea se revoltă; asemenea omului viţios descris de St. Pavel, armată cu arma negaţiunel, °a se pune dincolo de tot ce se numeşte Dumnezeu, şi pătrunzănd odată in templul profanat, se crede singură un Dumnezeii, după ce a aruncat afară pe cel vechia. Vfi Întreb, iubiţilor, unde a râmas In lume un spaţifl pentru creatorul vostru şi restauratorul omenirii ? Ferice de noi, dacă găseşte un refugia In ini-raele cetei unite a credincioşilor, dacă mal sunt suflete, care II râspund , cănd bate la porţile lor—In marea societate nu mal găseşte nici un loc. In numele ştiinţei l'aa exilat de la schimbarea Întâmplărilor; in onoarea unei neatărnărl superbe din instruc- făcntX altora nn-î dă dreptnl de a rosti aceste cnvinte aspre. .Zică ce-I va place, nn-ml pegîl mult de ea,* zice eară-şî: atunci na înţelegem pentru ce .Rada* a fost publicat. Alexandri ar pntea zice că nn-I pasă de critică şi, In adevăr, acela, care ar crede de cuviinţă să snpnnă vre-o scriere a Ini Alexandri unei critice pnblice, ar trebni să fie un om de la fire cam prost ori cam obraznic: d. Ronetti Roman, publicând cea d’ântâi a sa poesie, nu are Insă de loc dreptul de a zice că nn-i pasă de ceea ce se va zice despre .Rada.* — Trebae să-I pese, dacă doreşte să produci vre-o-dată ce-va bun; trebae ai-I pasa, dacă cere să-I cumpărăm cartea şi aS ne perdsm vremea cetindn-o. Ori cine, scriind, trebae să respecteze pe publicul pentrn care scrie; chiar dacă ar scrie pentru nn public foarte mic, trebuie aă-l respecteze pe acesta şi să ţină la părerea Ini. Cu deosebire Insă nn autor, care pentru ântâia oară i se înfăţişează publicabil, ne ia toate speranţele, c&nd îl vedem lipsit de sfială, ţie; In numele libertăţii din morală. Strigătul Iudeilor : ,nu voim să domnească peste noi*, nu s’a ridicat nici odată mal sgomotos, nici mal neruşinat.* Ori cum ar fi Leon XIII, este persoana cea mal Însemnată a S-tulul colegiai şi prin instrucţia, caracterul, Înţelepciunea, energia şi servi-ciele făcute, cel mal demn de a ocupa postul tn care se află. Unind Intr’o măsură dreaptă blăndeţea şi severitatea, el e totdeauna iubit şi temut. (fina mâne) ULTIME SCIRI (Agenţia Havai). — Serviciul da la 7 Maiu, 4 ora aaara. — Vlnna, 7 Maiti. Se telegrafiază din Belgrad către ,N, fr. Presse* ca data de 6: *Mal multe mii de arnăuţl musulmani din vechia Serbie, aii luat armele, ţi înaintează contra trapelor sfcrbe. Se aşteaptă o ciocnire*. Se comunică din Constantinopol către Bdie Presse* cu data de 6 : *Poarta a cedat în privinţa evacuării Şumlei; cetăţile Vama ţi Batumnl nu vor fi încă e-vacoate.* Se telegraflază din Constantinopol către ,Tagblatt« cn data de 8: 30 escadroane de circazienl aii fost deja armate pe seama Angliei. — Serviciul de ta 7 Maiu, 8 ore eeara. — Vlena, 7 Maifl. Guvernul a făcut comunicări membrilor întrunirilor constituţionale iu privinţa compromisului cn Ungaria, explicând că aplanarea neînţelegerilor existente a provenit din concesiuni reciproce. Miniştrii aii exprimat speranţa că Reicharatul va adera la totalitatea aranjamentelor învoite între miniştrii celor doă părţi ale imperiului. Daca Reichsratnl ar respinge nua măcar dintre părţile aranjamentelor,compromisul întreg ar cădea. Serviciul da la 8 Maiu 9 ore dimineaţa Ivoadr&t 7 MaiiL «Times*, comentând călătoria contelui Şuvalof la Petersburg, doreşte ca contele Ba renţească a face pe cabinetul rusesc să înţeleagă vederile reale ale guvernului englezesc, convingendu’l de hotărîrea acestuia de a manţine aceste vederi ţi exercitând ofuriurire pacinică. NiminI no doreşte restaurarea împărăţiei tnrceţtlîn Bulgaria, chiar ţi cu garanţiile pe care le-a statornicit conferenţa din Constantinopol. Rusia, urmează «Times*, poate, cu bun drept, să formuleze multe revendicări importante. Rezultatele celui din urmă răs-boiil nu vor fi date ’ntr’o parte; însă Rusia n’ar trebui să facă dificultăţi, ci să primească nişte aranjamente cari nu lipsesc pe Englitera de înrînrirea el legitimă a-sopra Turciei. Guvernul englezesc ăşl măn-ţine vederile ; el nu poate primi nici u cu care toate sufletele sănătoase intră tn viaţă. Modestia nn este de loc o virtute a sufletelor mari; din contră, mari fiind, mari se simt şi aspre sunt faţă cu sufletele de rftnd: dar, din aceea, că modestia nu este o virtute a sufletelor mari, de loc nu urmează, că lipsa de modestie denotă un suflet mare. Ori cât de îndrăzneţ ar fi, sufletul mare, când intră in viaţă, tot-deauua e sfiit, ţi numai apoi se umple de amărîciune şi de dispreţ pentru oamenii care îl încungiură. D. Ronetti Roman a găsit cea mal cuvenită pedeapsă pentru lipsa de bonă cuviinţă cu care s'a înfăţişat publicului in epilogul poemei *Radua : a fost lăudat chiar de cătră aceia pe care ii ocăreşte iu epilogul sătt. *Capetele deşarte de ori-şi-ce gândire* afi lăudat poema *Kado» ţi pe autorul el : o mal amară satiră nu 96 poate. compromis asupra cestiunii preponderenţii ruseşti in Turcia ; va asciilt» insă bucuros ori cari propuneri parţiale. Or^rea guvernului englezesc, ca întreg tract»tul să fie supus congresului, du este insuflată prin dorinţa de a nimici biruinţele ruseşti, pe cât timp ele se ating numai ţi numai de punctele pe cari Rasia la începu -tul resboiulul a declarat că le are in vedere. Londra, 7 M\ifl. Se telegraflază, cătră >Times«, din Pera : *TurciI ridică ud fir de nonă dificultăţi in privinţa deşertării forter^ţelor ţi iţi întemeiază obiecţiunile pe tractatul de San-Stefano.* Parlt. 7 Maia. Ieri seara s'a observat foarte mult o lungă întrevorbire la care a ti luat parte prinţul de Walles, prinţul de Danemarca, ministrul afacerilor din afară ţi d. Gam-betta. Berlin, 7 Miiiti. Împăratul ţi împărăteasa aQ primit pe ataşatul militar rus, d. de Reutern, care adocea o scrisoare autografă a împăratului Alexandra. I Constantinopol, 6 MaiQ Doi comisari tarei pleacă la Batum. Roţii ocupă Livana în preajma Batumulnî. Oşti n*ui ruseşti aQ desbarcat Ia Burgas. Roţi» rămân la San-Stefano. ŞÎHkîr-paşa va pleca la Petersburg pe la sfârşitul sep-tâm&ni!. Pesta, 7 Mai ti. In întrunirea partidului guvernamental, d. Tisza a înfăţişat cele din urmă stipulaţii privitoare Ia compromis. El a adăogat că cele doă guverne consideră aceste stipulaţii ca cele diu urmă şi că nn sunt dispuse la experienţe ulterioare. Intranirea a primit favorabil comunicările d-luî Tisza. Densul a anunţat apoi, că marţi va înfăţişa proiectul privitor la creditul de 60 milioane. DIN CAUZA DE PLECARE VENZARE IMEDIATA AVANTAGIOASA Desfacere de o instalaţinne complectă din cele mal elegante mobile de Paris pentru mal multe odăi, precum : bronşnrl, tablouri, obiecte de artă, aervicicrl de masă, hamuri pentru 1 şi 2 cal, caretă, etc. A se adresa No, 138, Calea Mogoţoaei, peste drum de ministerul financelor, eta-giul de jos al caselor Niculescu , în toate zilele de la 1 până la 6 ore după amiazl. (738-8) Loteria OermanA de bani. Nu lipsim d a a trape atenţiunea lectorilor acestui xiar asupra as ud ci oloi de a>nd în vedere câ FTamburg e mitropola corner* ciulul european, «numărăndu-sc intre 8tatele cele mal bogate din Germania, un Stat a cărui fi-nanoc ae află mtr uă stare hrilantă, nu mal încapă nici uă îndoială despre soliditatea acestei loterie de Stat. Ar & de dorit că un numdr con-Isderabil a premiurilor principale conţinute in a-cestă loterie să vie din noii in ţcra nOttră. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la magasÎDele de musicâ ale d-lor Qebauer şi Şandrovits , şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE EA. V E13K. Dedicat Mărieî-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL Poesia de Locotenent de stat major M. C. HA5IULE8CU PENTRU VOC8 SI PUNO de C AROL P AÎJ LL jun. Preţul 1 leQ bani 50. A eşit de sub tipar şi se aflâ de vânzare la libr&ria Socec et Couip LA PLEVX A!•• Dramă /'n 1 aci (/» r.srurf). StoaiiR RomiiiiicI, Crucea Roşie. de 6. S I 0 N Membrul aooiotăte’l acad*mine române TIMPUL Spre băgare de semă! JRMATELORU RUSSO-ROMANE BOUQUET DE PLEWNA M. S. In timpul din urmă şi specialmints după «a că mai multa premiuri mari a loteriei de bani germană au (ost căsligate in România, subjemnalul biroul principal de loterie primesee mereu întrebări dâcă n'ar ti decis a institui in România Agenţie pentru «ănparea acestor obligaţiuni de Stat. Subsemnatul biroul principal regrettă mult a nu putea satisface aceste cerinţi de oare ce căutarea acestor losuri ga rantate de guvernul german la Hamburg e aşa de insemnat incăt că instituirea de agenţie ar ti inutilă , deosebit de aCesta organizarea acestei loterie e aşa de solidă că e imposibil a plăti şi pro-vision la agen|i. 37 DEDICAT Iiuperatnlnî ALEXANDRU II DE ED. PIN A UD l’ARFUMOR Hotilrvard de Strasboiirg, Paris o nflil la Par fumori ,şi Coafori din Imperiu şi din Romdnta. Singurul Deponit allă Aspnsinol Mignot. MARE SUCCES. Jsenthal & Co.. HAMBURG (Germania). VELOUTINE este o FĂLXĂ DE OREZ de o deosebită specialitate, fore tină, ne-I sin>ţibilS, preparată ca Pismut, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei omului. i FKESCITATKA NATURALĂ Hironl tio aaînriarl Sloinor. HamBnrtf Casele şi grădina satului marelui vornic Ion M. Mânu din Strada Vămel No. I respântia Mopoşoiei, simt de vemjare in total şeii iu loturi. Doritorii se not adresa pentru a trata condiţinnile la D. General George Mânu, Strada Mogoşoiei No. 184 în t6te filele înainte de amiezi. (737—10) DOCTORUL BLUMENFELDb't":: lea Moşilor No. 27 vis-a-vis de Pomu-Verde (Taiuis). a tinereţe). GH. FAV, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. Deposit in Bucnrescî la farraaciă d-luî F. W. Ziirncr, şi la d-nii Appcl d' C DH HO rennrn'^ esenţă japonez.», care * U*I1U vindică îndată ori-ce durere de cap, se găsesce la farmacia d-lul F. Brns vis-â-vis de biserica Sărindar. Un profesor 1 aoademi- doă reşce a preda lecţinni in t6te materiile gimnasiuluî, scolel reale sail normale, atât pentru băeţi cât şi pentrn fetiţe. A se adresa Ia administraţia acestei foi. ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R I C O R FAVROT Ar- -il<‘ ( apeule posedă proprietăţile tonice a (iiidronuliti ndâognte pe lunga ac-ţiunim antihicnorugicu de Copoiul. Ele nu obososcu stomaluil şi nu provocă nici diaree mei grrţa , eonstitucHCu inodicamentul prin escelenţă in tratarea bulelor cont;;.inse a ambelor seese. scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi eurze-iva fara voie aurinului. I’e la linele tratamentului, şi rând ori-ce durere a dispărut, usul IN-.ÎEOTIINU IIîCORD ionice şi astrirnronte, este mujilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a • vita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV I G O R D F A V R O T şi pel Acest sirop este nea part pentru a vin deca cu deseverşire ma’adielo pelei Iru a sfirşi de a curaţi sângele dupâ un tratamentu anti-sifilitic. El feresee de tuto aeeidentele ee pot resulta din sifilis constituţională. I'ublietil. treime a lepăda, ca contra facere pcriculosă tute medicamentele UlC'dtl», care nu varii purta sigliulu C. FAVROT bl:il‘<)S1T<> dhXI'.UAl.— l'avrot. 10Î. strada llichelien, in Paris; In I.i.sij. Itacovils. hon ia ; Hucuresc'i. ftissdorfer. Zurner, Tlteil; dalai:, Taln-■rlu. Marino Kurtorich: llraila. 1’etsalm, Kaufmrs; Crajora. / 1‘nlil: Ploji-stl. SchutlT; Harlad. liretlner, şi in Ude farmaciile M**SH MM CE SE POATE CAPATA LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA DIN VIENA Calfa Mogoş6ieT Palul* „Dacia“ Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru 5 franci : I Pantalon s6u I Camistn de Pichet de 6mă. 5 franci : 0 cămaşă de Oxford englea. 4 franci 50 bani : I păreaţi Ismene bărbăteşti. 5 franci: 6 perechi manchete ori ce fason. 5 franci : 6 gulere pentru bărbaţi de olanda fină. franci : 12 gulere eng!., în orî-care fason |i mari mo franci: rt părech! ciorapi patentate, franci: 8 gulere moderne pentru dame, după alegere, franci: 12 batiste albe de pânză adevărată, franci: 12 batiste bine colorate tivite şi spălate, franci: 6 pros4pe de pânza curată, franci: 6 ş^rvpte da mană de pânză adevărată, franci: 12 şervete albe de ceaifl. franci: 1 cămaşă modernă, simplă brodată, franci: 2 batiste cu monograme fin brodate, franci: 1 batistă francesă fin brodată ca dantele. S franci: 1 corset de damă Pentru 51/2 franci: 0 cămaşă de nople de dame- Pentru 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru olmăgl de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată ou oiacurl, pentru oafd. 1 cămaşă adfl o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum1 plissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coti =■ I bucali Chifon frenţuzeic. Pentru 10 franci: I bucată Robe d’enfants en laine couleur. Pentru 18—24 franci . I buoati Tartan englct de 5 oeţl. Pentru 20 franci : 24 cot! Pichet. Pentru 5—12 Iranol: 0 flanală «fu o pereche de iiitiene de lină. Pentru 18— 2b franci : 1 bucată pânză de ttonibnrg, de 80- 45 oo|1. Pentru 55— 68 franci : i bucată pânză de Belgia de 60 ooţf. Pentru 75 —108 franci : 1 bucată pânză Corona de 58 coţi. pentru 115-210 franci; ] bucată Toile Batiste france». Pentru —3.) franci. Plapilmă de lini forte fine. Alari da articolila menţionate ia găteşte tot-d'a-una truiouri cnmpleota. Pertru 8 franci; Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franc!: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci; Calea MogO$6ieI Palatul ,,Dacia". omândiledln diatrieta laaaţita ou prajul reapactlv ae var alaotua laarta grabnie aonaoiiaoio» Loteria de bani germană I IST SUMA UE 8,608,800 Ilarei Acostă loteriă *1- Stat e sunţiomită de guvernul pornitul la H;imburg li al 274-lea de ori. Guvernul g.ir.iiiteză tu tdtă averea Statului pentru plata ctă a câştigurilor şi c uitrola guvernului nu priveşte numai, pe ejnisiubfla losurilor ci se iaiinde şi asu: ra tuturor tragerilor, oferindu-se ant-fel publicului a i-guranţa cea mal şuii ientâ. Kminiunoa se face numai de 91,000 de la No. 1—9000 losuri originale şi din acest numdr 4k»,GU0 mal mult ca jumătate trebuesc nă câştige premiuri, du^ nan se p6te ve 24 jumătate bilet subsemnatul biroul principal de loteriă însărcinat cu desfacerea acestor bilete, espedi^ză aceste b'lete originale investite cu Armările Statului pentru primele 3 secţiuni de trage 1, in t<5te pieţele lumei. După terminarea ânteilor 3 secţiuni de trageri, posesorii de bilete primesc vreme bilete nouS pentru cele 4 secţiuni de trageri următdre, in cât că fie-care are ocasiune d a participa la tdte 7 secţiuni de trageri cu şansele lor de câştig. Transmiterea costului se p6te face in monetă de hârtie ver-unul alt Stat european d. e. in fiorin austrisc socotindu-se 2 L. n. fiorinul in bilete de bancă francesă L. n. francul s -u in mărci de pnşta români primindu-se pe de deplin fără scătjăment, precum şi in poliţe asupra Parisului. Londra, Marsilie,Tnest, Pesta.Viena şi Odesa După fie-care tragere purtătorii de losuri priimpsc lista oficială n reaultatu-lul in care lista tote numerile trase împreună cu câştigurile lor respective sunt detailate intr un mod fdrte esact. Plata premiurilor se efectubză sub controla guvernului german la Hamburg. Participarea publicului român la Loteria ce a avut loc m urmă, a fost aşa de însemnată in cât cu sub-semnatul biroul principal de loterie şl-adobândit actual-niinte corespondente în tote pieţele mal mări|6re din România spre că plata pre-miurilorsăse facă la domiciliul câştigătorilor. Comandele pentru tragerea viitdr se priiosc Dăm la 20 lai st Biroul principal «io loterie Jsenthal & Co., Casa Oe BancA. (O rmanin) Hamburg'. Corespundem româneşte, franţuzeşte, englezeşte, italieneşte, spanioleşte, por-tngeşte şi greceşte. Din România scrisorile sosesc Ift Hamburg In 70 de ore. Mărci In Lei noi 1 premia îl 2.70,000 331,3 i3 1 > y 125,000 100,000 1 » > 30,000 100,066 1 » 00,000 80,ooo 1 50,000 00,006 2 preminri y 40,000 53,"33 1 premiu y 30,000 48,000 3 premiuri y 30,000 40,000 I premiu y 25.000 33,333 5 prunii uri y 2o,ooo 20,000 G 15,000 20,000 1 premiu y 12,000 16,000 23 premiuri > 10,000 13,333 4 » 8,000 10,000 2 > > 6,000 8,000 31 > 5,000 6,060 74 > 4,000 5,333 200 2,400 3,200 402 » y 1,200 1,000 021 y y 500 000 etc. ctc. împreuna 49.600 pr'tuuid Iot* Riroal do »naDeinrl A. Stelnfr, Himhnîg F RU MUSE Ţ A! FRĂGEPIMEA TINEREŢEl A PELEi Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelol s'ail recunoscut de tote damele cea cercetată de autorităţi, escelenta, nevătămătdrea şi adevărata RAVISSANTE de Dr. LEJ08SB, Paris. Acest mijloc da purificaiiunea polei, recunoscut in I6lâ lumea, «'n nr&tat ca cel mai bun şi cel mal activ din tdte mi jldcele de înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de s6re. coloritul tirelul, roşei» pete galbene, precum - tbte necură|eniele petei. RAVISSANTE dă petei o Irâgeţlime a line. refel forte Irumită rosa-deschisă şi cu. de catife, fure pelea şi mlnile alb-lucitor şi delicaj, este recoritdre şi păstriiilă pelea Iragedi plină in vlrsta eea mal înaintată. NEFALSIFICAT se gusesce in Bucuaescl numai 11 d-nu BRUS. Farmacia Iu Speran)a PREŢUL: I tlceon mare 8 fr., I flacon mic 5 fr. Oaposit general la H. SCHWARZ B udupesta Murie VuIJeriegussc No. 0. Boub<5ne de plante CONTRA DURERE! PEPTULU! f Avi s. (SPITZWEGERICH) i pentru vindecarea bălelor de plăm&ni şi de 1 pept, tuşă, tusâ măgârescă, răguşela şi fleg mălă bronchială. I PI L c-eii nepreciiihilă, cure produce naturii peutru binele şi vindecare» <5m"nilor suferim}! , conţine intr invu secretul pana ! n*tfti}1 incă nelămurit, a da aii nare grabnici şi .. figura pelei in- /• - j_ ' '• ■ tlamate ale lleg- mel, al rodului gitlejulul şi sistemei gitligel, şl prin aciiita «răbesce vindecarea cAt se p6t» maţ iute a acestor organe inbolnuvite. Fiind-că noi garantăm la faBricntul nostru pentrn amestecarea curată de zibar şi planta de pept (Spitz-wegericii), rugăm a ohierva bine marca ndstră «ic comerciO înregistrată la autoritatea comercială şi iscălitura năşiră pe cartonul, căci numai Atunci va fi adevăratul nostru fabricat. Considerând ci diverse premiuri n însemnate, eşile la tragerea principi a loteriei de bani germană ce a avut in Decembrie 1877. n'au toet incaşi penă attăţll din partea căştigitorilor I România, sub-semnatul biroul princi l| de loterie roagă d'a i se comunica d' câştigătorii doresc ci plata sumelor 4m Uiurnol de Anundurî A. Steiner. Him urj k SC ANII CT ŞI I1CNI MI| de fie-care dini de prima cual pentrn lacrn de dnlgăerie şi tAmpl precum şi lemne de conetracţ-ie se 11 cu preţ fdrte moderat şi fix la depet mea vis-â-vis de fabrica de tutuit LESSK' (736 - 1») HOTEL \\ K1SS Preţul unei bucăţi împreună cu descrierea întrebuinţărel I franc. Săpunul de păcură al Iul Berger conţide 40 la sută păcură conc. de l^ran , se prepară ci mnre băgare de seină şi 9a deosebeşte fdrte mult de tdte cele-alte săpunuri de păcură aflâtdrc aată PHARMACIA Xj-A. „SP3JER._A.IsrTI^A.” 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. ( DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCE SE. Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se anţfajer.ii a efectua «A orî-ce comande din resortul medicul. BPtXJS- Typ. Thiel & WiesB, Palatul .Dacia*1. .