MARŢI 25 APRILIE ANUL III - 1R7S PTMAMEKTTELE “ IN TOAI’a ROM\ s'IA ................. L n. 4H ....................... ....................... ,| IN sritAINATA B || ’ • * • • • ...... • «° JSEKţ'IUNI Ş[ REOLA.MG: '11 litere petit, pagini» IV, 80 banî. ™1 JII, 80 bani, pe pag. TI, J lei noi. Reclame 2 lei noi linia. um6r In capitală 10 bani ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRP Tiiuroul RhiIjao ţi<*>i şi Admiui.strm.ini: Puiuţul ,Dacirt.« aişjxj rci rlT Be |iriiio"»c In «t»âii »t.»‘. ■: L» U-"' ‘ If'Hucn . rfnn ,t Vogler in Vienna, Wa'Svb ;=»«•'■ lOO, A Opixlik U* Vi-'fina, S nb-"b»» ei 2; HuMj M<»** 1» Vicnn», 8».;!-r«tMt« 2: Philipp Lob in Vienna, Ktche liifhmiie ll : A f-ang 65 > . , argint . 64 30 Renta auitriacA in aur ... 71 45 Lo*e din 186*1...............ll'. 75 Acţiunii hAneel naţionale . . 791 - . . auatr. .le credit 2 8 25 . , ungare » 176 — Argint....................... 100 20 Ducatul ....................... 5 8' Napoleonul..................... 9 83 ÎOO m&rcl germane.............. 00 55 Cnrsnl de lerlln. 12 Ap-ili». Acţiunile CAilor ferate ir>m.\ne. 23 90 Oblig iţiunil» r’mlne t>7« . . 73 25 Pr; *ritâţil» 0. f**r. r.tra. 9»lt 71 75 Iui|> urautut Opp'nheim ... 9' 70 Napoleonul.......................la 28 Vien,,, termen tun j..............— — P»rii > «curt .... - Catendaral Şllel M »rţi 25 Aprili». Patronul sitei; M»rcu Brangeliatul RetArit'il soarelui; 4 ore 41 mm. Apuiul loar’lul *. 7 ore 11 min. Fusele lunel : Ultim Qonrt. PLE IlucnreHoI Snoeari Biic i-eicl .... 8.15 n 10 - J P' >"»cl.........9.50 n 12.'>0 *} UrAil»...........I 53 n 5.45 J 7.l5d l'ecuci fl.......4.33 n H. 0 ij Ho nin...........9.05 j 4.45 rj 3 io ava, sosire . . 12.03 J 9.55 n Bnenrese — Wrclnrnra Buc rcicl.............8.— lo-nnenrc.cl P o»icl......7.12.1 2.15 1 G'orgm. . ..........« 2 > J +5 n Buoureicl, .oiire 8.30 \ 4.30 *| B"curMC'- *»«*■ • • * 9 48 I 7'17 4 Verclorin - Uacnreacl (J»U|I—Bărboşi „ . „ , Galaţi.........1.20 n 8 25 * 7 30 . ^rc,0r’V'1...........?î5. B irboaf. io.; re . . 1.55 n 9.-.J «.05 n Cr.liort ............! 1.44 I ~ 1 Slatina..............1..VI ] Bărboşi — Uniaţi Piteşcl..............4.42 <1 7.15 d B»-boşI......2.55 n 0.25 n 7 25 Bucire.cl, «oiire .... 7.40 J 11.20 j Oilaţl, wiire . . . 3.39 n 7.— n 8. II TELEGRAFICE |i I, E .TIMPULUI' (Agan a Harai). steiul de In 4 Maiu, 4 ere seara. — Atrna, 4 Manila ale insr.rgenţilor din Tonal ia ftQ '* £ •Iniinttţial propun de consulii en- ţfa’a dat asig’trSi'i insa rsronţilor A viaţa, binarii» şi familiale lor. arn a promis a apăru canea insnr-tt m congres. întării ce se găsesc in re- dorile inşilor, aQ profitat do armistiţiu pm-intoarca în ţara lor. »iciul de la 5 Maiu 9 ora dimineaţa Vlena, 4 Maiu. lonstant'i opole se vest-şte ,Co-nţel politico4 undat, do ast^z": confurHnţă a avat loc între S«v-'şi generalnl T..t.eben, ca privire «ea Şa ni lei, Vi.rnel şi B.tumalnl, l| «nergic de eătre Rdşî. Roşit pro-contra servicifi, sS'şî retragă o rte a trppelor lor asnpra liniilor de la Ciatalgia. declari, că obiecţionile Porţii con -Foirii ziselor fort-reţe le considera Ittatirfi pentru a vio’» tratntnl de lefmo deci el resping ace'e obi«c- Vlena. 4 Maifl. lele d- sesrS asigarB, cS guvernai :Bţia de a prezenta încurftnd Cin proiect, ce tinde a acoperi ere-60 d- milioane, aoordat de către foni. nr Corresfondet z, în ediţia sa vie-rerUştc că in consiliat da miniştri ţ . Snb prezidenţia Im ăratnlnl s’aO ft-rt t toate diferenţele dintre Austria şi J ti* 'D privirea compromisalnî, prin goni reciprooe. Proi-ctele relative h icestinnl vor fi imediat preseutnte g «ratelor din Vieua şi P, sta. E. oca T^rii delegaţinnilor na %*- fix ,t ancă. Wil unguri rămân la Vieua până ii 1 seara şi nn vor pleca decât dopă (nea forma’t şi definitivă a diftirun- Coaetantlaopci, 4 M ,iu. Sln'aB hotărit ancă să evacueze Snn-* .o, Paite a trnpelor din 8#n-St. faco spat lnă'ţimile de prin prejnr per-ii.tive sanitare; cn toati acestea cea inare parte remâue ’n Sin-St«-[N> gociaţiunile pentru retragerea sini a Ruşilor şi a EngHilor nrmenT.8 t-a, că generala! TotLben va trata ea admiralal Hornbv. e neeiactă. banof e aşteptat să vie ’u cnrând. |ia produsă Is Bal am contra ocops-raeeştl, ee accentucaz.5 Sa zice, că i Musulmanilor din Tracia scad** încăieraro însemnată n'a fost in din armă. A rând că are încredere în gnvern, a treent în unanimitate la ordinei zilei. Pitersbnrg, 4 Maiă- Negociaţiur.ile nu s’.»B efarşit iaci, dar e eignr, că ele se urmează într'un spirit conciliant. Principele Gorciscofe mal bine. Londra, 4 MaU. 5S0 de delegaţi aă adoptat o rezoluţie pentru a prot sta contra politicei guvernului şi o altă rezoluţie spre a împiedica pe lucrători de-a se înro'n în cazul un ii ră-iboifl. 101 le d .legaţi, lucrători din Lc**dee, n8 protestat cont-a politicnj guvernului j’ iB cerut de la ministerifl, ca să dis Ive parlamentul înainte de-a declara răsboiil. — S rviciul da li 4 M«ij, 8 ora seirt. — l.onilrn, 4 ''aifl. Din P torsbnrg î se vesteşte Inî .Times4: S*i crede, că nego'iaţiunile relative la re-trngerea simultană aQ făcut oare-care pro greş. Circulă zgomotul, «S cabinitnl englez \ primit iu principii! ntilitatea unul schimb de ved rî asupra b *z»I congresnln’, d ca actualele dificultăţi de formă, cari impedică întrunirea !n>, vor fi înlăturate. Snut cuvinte de a crede, că Rusia ar fi dispusă la acest schimb d * ved r , însă Eug’itera n’a respur.s lină la promemo-ria principelui Gorciacoff. Londra, 4 11 73. Lui ‘Standard, i se telegrifi .zâ din B rlin : împăratul însuşi a lnat direcţiunea afacerilor in vreaiea boaieî principelui Gorciacof. De atunci încoace aspectul situaţianiî 9* amână a fi mal pacific. Aceluiaşi jurnal i se vesteşte din Wna : Ruşi! sunt aproape de a se retrage din Ser.-St fino, ’S-âud acolo uu singur regiment pentru n păzi proviziiK Acelaşi jurnal primeşte din Roma ştirea, că sgoiuotul trimiterii de trape ita-litne in Albania e nefondat. Lond-a. S Maia. I ee telegrnfi ză d'n Virua lat .Stindard4, Germanii» propune, de-a supuTle ea însăşi Iratatnl deSan Stef »no congresnlni, in locul Rn-i“I. Această propnnere n’a fost primită ancă. LuT ,Diily News4 se telegrafiază din Vi-na : O depfşă din Agram anunţă, că s’j» dat ordin d -i începe concentrarea a 25,000 de oameni la puntele strategice de-a lungul frontierei B)*>oieI, îc dif* cţia omşnlnl Gr dises. Roma. 4 Mai3. Ee aşteaptă aci nn trimis estraordinar ture, care adnee O scrisoare de fel-'citire P >lasta ar putea amâna limpezirea situnţiun0!, de oare-ce, isbucnind o cgemencn insurecţie. e probabil, că puterile nu se vor pronunţi ori, cel puţin nu vor lua hotărîri grave Înainte de a fi vg/.nt resultatele acestpl lupte din noh isbucnite. In tot cazul insurecţia musulmanilor contra ocupaţiunel ruseşti şi participarea grecilor şi a macedonenilor la această insnrecţiune sunt niş'e argumente puternice pentru combaterea tractatului de Ia St. Stofa no, argumente, de care adversarii Rusiei nn vor lipsi a se folosi. E dar probabil, că. mai ales En-glitera, din adins amftuă hot.ărîrile privitoare la întrunirea congresului, lăsând Rusiei timp de a se slăbi prin luptele contrn insurgenţilor. Ce se intămplă lnB° In vremea aceasta la nor. De căt-va timp nu mal strftbate nimic din cercurile noastre guvernamentale şi astfel se dă loc li deo sebite şoapte, unele mat probabile şi altele poate chiar ahsurle, dar t uite de o potrivă nedurairitoare. înainte de toate, monitorul Radicalilor aruncă In pnbli o no’’ă ideft şi. discutăn 1 o broşură privitoare la Basarabia publicată de un rus. aruncă fără de reservă o varbâ foarte gravă: că Romănif, necum să cedeze Basarabia, cer să li se retro cedeze întreaga Basarabie, adică teritoriul tăiat din trupul M Mov0! şi anexat la Rusia. Lumna serioasă stă pe gănduri şi se întreabă, ce vo*'şte part dul gu vernamental să r alis*ze, când crede de cuvinţă a arunca tocmai astăzi asemenea idef în public. Căci' fără Îndoială, monitorul Radicalilor tot-denuna cănd zice ce-va ştie pentru ce zice şi are un se0p hofftr1t. De altă parte se bănuieşt», că acum, In sfirşit, se vor adeveri temerile acelora care presupuneau, că tot sgimotul pe care l’afl făcut oamenii dela guvern şi partidul lor atât d cu prisos pentru cegtiun»n rrtroredârir Basarabiei, nu era d ăt o comedie spre a zănăci lumea şi astă zi D l I. C. Brătianu se pregă teşte de a 3“ pune la cale cu guvernul rusesc. Din altă parte iară-şl se bănuieşte, că guvernul est° gata pentru o nouă aventură chiar mal primejdioasă decât toate cele de până acum. E vorba de cucerirea Transilvaniei, ca preţ a unei aRanţ» cu Ruşii După ce ni-au creat none o situaţiune imposibilă, aceşti oamenT ar voi să mal turhu re, chiar mal mult decât In trecut, linişt°a internă şi desvnltarea paci-nicâ a fraţilor noştri de peste Carpaţl. In sfirşit. s'a pr°v£zut chiar in pub'ie eventualitatea impărţiref României, luând Rusia Moldova, eară Austro-Uugaria Muntenia. N 1 ne vom rosti asnpra acestor sgomote, dp oare* ce trebu’ să mărturisim că un om onpst şi un cap politic prevăzător este capabil de o mulţime de lucruri nu este Insă capabil de a prevedea cu destulă signritate ceea ce vor putea orT nu vor pnt.ea să fuă nişte bărbaţi politici ca şi aceia, de la care atârnă astâzr politica României. Noi cred-m, că nici el singuri nu ştia ce vor face. Pozitiv e numai atftt că un lucru bine gândit nu vor face. Dacă Insă nu crrdem de cuviinţă a ne rosti asupra probabilităţilor ce privesc pe guvernul nostru, ne vom rosti In puţine cuvinte asupra temerii, ră România va fi tmpărţitft Intre Austria şi Rusia. Dacft lmpftrţirea ar atârna numai de guvernul nostru, nm zice şi noi cft este probabilă ori cel puţin cn putinţă, de oare ce In ndevâr fie cu voie, fie fă)A de voie, intreaga activitate politică a oamenilor, ce alcătuiesc acest gnvern. parcă este anume aleasă spre a fa •’ să ajungem la acest resuBat: sunt !n«‘ trpî guverne, de la care ar trebui 9ă atârne un asemenea aranjunent şi pe douâ din aceste trei nn Ie credem capabile de a-1 face. In deosebi pentru Austria, România, întreagă cum este. e o ces tinne de siiruritate şi chiar o ces-tiune de existenţă. Nici odată câtă vreme ţine la existenţa sa. Austria nu va putea consimţi, că răzacii «a aibă drept de a se stabili la poaMe Carpaţilor. Şi apoi nu trebne să ne identificăm cu guvernul nostru şi să uităm, că noi nu suntem un popo*- care poate să fi * desbinat. Ori câtă tni-s°rie ar fi In ţara aceasta şi ori cât de lesne s’ar putea resfSţa capetele seci lutr'ânsa. avem dreptul de a ne crede tot atât de buni ca părinţii noştri şi de a nu ne îndoi, că aceia, care ne-ar crede mal râ> d- cât cum suntem, se vor desnmăgi. Regretăm dar, că o asemenea ide«* a fit aruncată în public şi am dori ca ea să dispară. Să ne temem de multe rele şi avem motiv" de a ne teme ; c Insă nn râfl de caro nu putem şi nu tr* bne să n« temem şi acest râă e cel mal mare. Exis tenţ-i 9tatulul şi chiar a popornlur român e pusă în joc ; e pusă Insă numai ast fel că guvernul actual ne pregăteşte pentru o stare de lucruri imposibilă, ne deprinde cu ticăl oşil ne răpeşte tenHiilp morale şi materiale ale existenţei. Într’un cuvânt ne poartă prin nişte sguduirl In urma cărora fo rte lesne vom putea perd" capacitatea de a forma nn stat orgnnisat. As-tAzf inse, chiar astăzi existenţa nu ne este şi nici nu ne poate fi pusă In joc, de oare-ce comliţiunil** de e-xistenţâ mal sunt în â In noi înşine. încetul cu 1 vretiil sit'utia generală 9P va limpezi şi atunci vom vedea cu toţii n.* I clar Criza orientală prin care nm trecut şi In care ne mal nfliim . nu a putut şi nu poate aduce statului român decât stricăciunile pe cari ni le face guvernul prin râu ta tea ori lipsa lui de pricepere. Bucovina şi Basarabia, V VI Negoţierile privitoare la cedarea Bucovinei. După-ee 9'aO netezit ast* f 1 toate căile, comandantul trupelor Impâră-răteştl din Galiţia, Baronul Barco, primeşte ordrnnl de a trece gr-ini- TIMPUL ţele Moldovei şi de a ocupa terito riul ce era luat drept parte a Po cuţiel. Atât lu Moldova, cât şi In Con stantiuopol ocupaţiunea stlrneşte o viuâ ferbere şi in mijlocul acestei ferberl Baronul Thugut incepe ne goţierile în toatâ forma, adresând Porţii otomane urw&torul memoriu ,Subsemnatul Internunţiu şi mi nistru plenipotenţiar al maiestăţilor Lor Imperiale şi Imp. Reg. Aposto lice a avut onoarea de a expune In cele din urmă Excelenţei Sale. Domnului Reis EH'endi, drepturile legitime, pe care augustii sfii stâpâol reluând vechea lor stâpânire asupra (ialiţiel şi a Lodomeriel, le ad In virtutea acestui titlu asupra unor anumite pârţi din Moldova, care In vremile din vechime aCi făcut parte din provincia lor Pocuţia; aceste drepturi, discutate fiind cu o rigo-roasă exactitudine, ar da fârâ Îndoială loc la pretensiunl foarte întinse; dar maiestăţile Lor preferănd de a le înfăţişa mal mult după adevărata şi sincera amicie, pe care o ad pentru Imperiul otoman, de căt după exigenţele intereselor lor, ad hotă-rît de ale restringe numai la o fâşie de puţină Însemnătate, care nu cuprinde de cât districtul Cernăuţilor, acela al Sucevei şi o parte din ţinutul Câmpulungului, după hotarele Însemnate In harta aici alăturată. Impfiratul Romanilor şi împărăteasa Regină Apostolică nu pot nici lntr’un chip a se lipsi de această posesiune, de oare-ce numitele terenuri sunt de neapărată trebuinţă pentru comunicaţia Ardealului cu provinciile revindicate de la regele şi Republica Poloniei, Rostindu-se fârâ de şovăire asupra acestei Împrejurări, Maiestăţile Lor se măgulesc, că vor găsi la înălţimea Sa toate consideraţiunile pentru această trebuinţă, consideraţiunl, pe care cred a putea să le aştepte de la propensiunea amicală a unul bun vecin, precum şi din jnsta reciprocitate pentru numeroasele dovezi de cea mal credincioasă, şi mai statornică amicie, pc care In toată vremea, şi mal ales In cursul resboiu-lui trecut, şi-ad dat silinţă de a le da împărăţiei otomane. întărind Încrederea împăratului Roman şi a Împărătesei Regine Apostolice nişte motive atât de puternice, el nu se Indoesc că înălţimea Sa va consimţi fără de greutate a lăsa In deplina şi Întreaga lor proprietate susnnmi-tele districte a Cernăuţilor, Sucevei şi Câmpulungului, după hotarele Însemnate in harta aici alegată; spre a Înlătura tot ce ar putea să dee loc la nouă contestaţiunl In viitor şi să turbure liniştea bunel vecinătăţi Intre cele două împărăţii, maiestăţile Lor doresc, ca Sublima Poartă să binevoieascâ a destina comisari prevăzuţi cu puterile şi in strucţiunile trebuincioase, care dim preună cu comisarii numiţi din par tea Lor, se reguleze şi să stabilească Intr’un mod irevocabil hotarele posesiunilor respective prin o demar caţiune intemeiată pe basele aici enunciate. £i tntămplându-se, că de a lungul hotarelor marelui Principat Transilvania. pe graniţele Moldovei şi ale Munteniei, sunt deosebite terenuri, care In virtutea unor titluri neindoioase, fac parte din susnumita provincie a Transilvaniei, dar care fiind detaşate prin usurpaţiunile succesive ale locuitorilor din Moldova şi Muntenia, au fost redate şi restabilite vechel lor proprietăţi prin stabilirea pajurilor, făcută acum câţiva ani, împăratul Romanilor şi împărăteasa Regină Apostolică doresc, ca spre a Incunjura orl-ce pretext pentru dispute şi diferenţe In viitor, susnumiţil comisari să fie totodată Însărcinaţi a verifica şi a statornici pe vechi numitele hotare, astfel cum sunt însemnate prin pajurile împărăteşti. Serioasa atenţiune, ce maiestăţile Lor ah pentru tot ce priveşte stabilirea bunel vecinătăţi Intre amăn-două Împărăţiile, le angajazâ a mai face Sublimei Porţi cunoscute gravele inconveniente, ce rezultă din amestecul teritorial, Introdus In Banatul Timişoriî, prin mica limbă de pământ, asupra căreia e aşezat o-râşelul veehel Orşove. Această mică bucată de teren, reţinută de către Sublima Poartă, de şi după litera expresă a tractatului de la Belgrad ea ar fi trebuit să fie restituită Curţii Imperiale, a devenit un bogat izvor de greutăţi pentru provincia Timişoriî, prin desele contra-venţiunl la regulamentele de carantină, prin numeroasele defraudaţiunl a drepturilor de vamă, prin azilul acordat furilor şi prin alte ezcese ce totdauna urmează din lipsa unor hotare bine definite Intre posesiunile respective:*—prin urmare Baronul Thugut cere, ca Orşova să fie cedată şl ca Dunărea să formeze hotarul Intre cele două Împărăţii. Asupra acestor puncte se Încep negoţiările formale şi greutăţile se Îngrămădesc. înainte de toate cererile Curţii din Viena pun Întregul Fanar tn mişcare şi, agitaţi prin sgomotele răspândite, legiştil Porţii sunt dispuşi a se opune. In adunările legi-ştilor cu deosebire bătrânul Mufti iea o atitudine foarte răsboinicâ; dar, Încetul cu încetul, maioritatea legiştilor recunoaşte că un răsboiâ cu Austria ar fi zadarnic şi poate chiar fatal. Astfel, In cele din urmă, corpul legiştilor se rosteşte pentru cedare; râmâind Insă ca cedarea Or şovel şi a llotinulul să fie privite ca două puncte, asupra cărora orl-ce discuţiune e peste putinţă. In cercurile diplomatice negoţiâ rile nu Întâmpină greutăţi pe faţă decât din partea Prusiei. Englitera e cu desăvârşire reservatâ. Cavale rul de St. Priest, ambasadorul Fran ţel, este unul din cel mal zeloşi stăruitori pentru cedarea Bucovinei Rusia, In sfârşit, lucrează contra cedării, dar numai In taină, stăruind pe lângă miniştrii otomani şi lndem nând pe Moldoveni să protesteze. La 21 Fevruarie 1775, cancelarul Kaunitz scrie baronului Thugut ur mătoarele: .Cea mal importantă Împrejurare despre care vă pot face tmpârtâşire relativ la afacerea de faţă, este câ Divanul din lăşl a şi făcut un recurs formal la St. Petersburg, cerând protecţia rusească contra măsurilor luate din partea noastră. Răspunsul Curţii din St. Peters burg la acest recurs se va amâna Insă, iară In cele din urmă el va arăta, că armata rusească s’a retras din Moldova şi această provincie a fost restituită Porţii, prin urmare iaraşi s’a întors sub protecţia el; pentru aceea Rusia nu se poate amesteca in afacerea de faţă, ci tre-bue să lase ca Poarta să iea măsurile pe cari le va chibzui de bune. Nu rămâne Îndoială că cu toate acestea atât din partea represen-tantulul Rusiei, cât şi din partea ambasadorului Prusiei uneltirile secrete nu vor lipsi; dar scopul prin cipal Tam ajuns prin aceea, că nu avem să ne mal temem câ Rusia sad Prusia vor interveni pe faţă.* Şi In adevăr, deşi Zegelin stârueşte mered contra cedării Bucovinei, ba merge chiar până a oferi intervenţia regelui Prusiei, Îndată ce Rusia s’a retras şi a refuzat protecţia cerută de către Divanul din Iaşi, Poarta otomană nu mai cuteza să urmeze sfaturile ce i se dad din partea Prusiei. După negoţiărl de trei luni de zile, la 7 Maid 1775, se Încheie, In sfârşit, convenţiunea pentru cedarea Bucovinei. Convenţiunea are patru articole. In articolul I Poarta cedează Au- striei teritoriul de la CarpaţI până In ţinutul Hotinulul şi anume; de la Teşna Împuţită, prin CandrenI, Stulpicani, Capu Codrului, Suceava, Şiret şi Cernăuţi, după harta pre-sentatâ de baronul Thugut; râmâind Insă; .ca terenul ce aparţine for tăreţel llotinulul, să râmâie, ca In trecut, In posesiunea Sublimei Porţi Articolul II hotărăşte, ca pe teritoriul cedat Curtea din Viena să nu poată zidi nici un fel de forti-ficaţiunl. In articolul III se verifică hotarele statornicite prin lmplântarea pajurilor Împărăteşti pe toată Întinderea graniţelor Ardealului despre Moldova şi Muntenia. In articolul IV Poarta otomană se obligă a menţine buna ordine la vechia Orşovă şi se hotărăşte ca aici graniţele să râmâie cum ad fost mal nainte. Incheiându-se aceastăconvenţiune, nu mal rămânea, decât ca să se numească comisarii şi să se facă delimitarea formală. (Va urma.) Ştiri venite din Peterebnrg la Londra, din iBvor ce pare bnn, zic, că din partea Rusiei ar fi existând înclinarea de a renunţa la r«câştigarea intregA fâşii de pSment a Basarabiei fi a se mulţnmi numai cn acele părţi, cari snnt locnite de roşi, toate acestea pentrn a înlătura intru câtva greutăţile ce s’att ivit la Londra în cestinnea retrocesinnii Basarabiei. La întâia privire această micşorare fi delimitare mal reBtrinsă a teritoriului in ceBtinne pare a fi într’adevăr o concesie, dar în realitate nu este de cât pur fi simplu o iluzie amăgitoare fi mal iluzorie decât tâte cele-lalte concesii, propnse de Rusia in cele din urmă septămânl de îmbulzeală. Oamenii de stat al Angliei, cari afi declarat fără rezervă, că libertatea Dunării e in prima linie un interes englez, de vreme ce negoţul de la gura Snlinel e stăpânit de negnţăorii englezi, acei oameni de stat vor fi cunoscând fi ei etnografia Basara biei cel pnţin pe atâta, pentrn a vedea indată realitatea, că Rusia, prefăcându-se gata de a renunţa de la cuceriri mal întinse la gările Dnnăril, n’a dat in principiu cu nici un pas înapoi. Locuitorii de naţionalitate rusească (mal cu seamă lipoveni) care B’att aşezat în Basarabia română, coprind tocmai acele părţi ale teritoriului, cari snnt imediat lângă Dunăre fi ei snnt mal defi pe pământurile de la malul din gura Ialpugulul până la Vâlcov lângă braţul Chiliei. Ismailul, de pildă, ar cădea în partea Rusiei, tot ast-fel alte câteva târgufoare de lângă braţul dunărean al Chiliei, fi nnmai Reni ar remânea afară din această nonă delimitare. Nu e nevoie de a vâitura fi mai mult această întrebare' pentrn a aduce fi mai multe dovezi, că Rusia n’a voit să cât o concesie aparentă. Punctul ■ vitate al ceetiunil nu este, că supi | mâni de naţionalitate română ar I sad nn snb dominaţiunea rusească j| Rusia, din cutare şi cutare motive, l tate atât de mult, să nn pue piciorul0 gurile Dunării şi să nn-fi întemeiez) tăgăduită preponderenţă politică, c J şi comercială lângă Delta celni mat fluvii! german. E cu desăvârşire indl ct puncte va ocupa Rusia lângă ?! . Dunării, indată ce va fi isbutit câ'f puţin in cestinnea Basarabiei. Ocnă tare ori cutare ponct, destul numai cupe unul şi lucrul in sine remânela Acum avem să mai arătăm urni lucru ciudat. In tractatul de pace i San-Stefano, art. 19, unde e vorba a siunile de teritorii! (alinea a) se <( mai ântâid aceste oeeiuul ca un echiţ pentru despăgubirile de râsboiO , a | zice in privirea Dobrogel fi a marş» ei: Sandgiacnl Tnlcea adică ţinnturill zas) Chilia, Salina, Mahmudie, Isicceel cea, Măcin, Babadagh, Hirşova, Chiusl fi Megidie precum fi insulele Deltei | aula Şerpilor. — Rusia, nevoind săi nexeze aceste ţinuturi fi insule, îfî rt dreptul de a le schimba pe Basarabii mână, care i sa luat prin tratatul 1856 fi se mărginefte spre sud prin -wegul braţnlui Chiliei fi gura lui ]| Stambnl. Textul alineei ântâiQ a a | articol spune expres : ţinuturi, ini Deltei fi insula Şerpilor ; iar in a |1 alinee unde e verba de retrocesiuz ■ se citează insă de oât ţinuturile şi A in DelUt. Această însemnează , că in obiectată compensaţie pentrn România nu ecnţiS fi intuia Şerfiler fi că, chiar întemtft du-se schimbul, Rusia ar remânea ii A sesiunea acestei insule. Dar insula A pilor ar putea deveni un Helgoland lî rilor Dunării fi, in posesiunea Ri ar putea domina fluviul. In împrejur acestea, cu această concesiune apam făcută Angliei, cu etilisarea necomple l alinei pomenite din articolul 19, e util adevăr lesne de înţeles, cum mijloiii germană fi aparenta cedare a Rusie i găsesc in Londra credinţă şi nu lasă întemeia convingerea puternică, că Jl(i va modifica prin vorbe fi fapte ddhi voie sad snb o presiune ufoară stipuhs contestate ale tratatului de la San-Stdl (Fremdtn-BUu SCRISORI adresat: TX3SAFXJL.XJI Râmnicul-Vâldl 19 Aprilie II O teribilă crimă s’a comis In »•, de 10 corent, luni seara, la ore? opt In comuna Slăviteştl, plasa O r seu, dist. Vâlcea la un Han, pe f f ,11.1 prietatea d-lul Grigorie Lahovari, ce era luat cu chirie de un cum ,n al med, anume Iosef Tragar. I mulţi tâlhari, Întruniţi de prin t?i multe comune, atl venit la soră-aif In prăvălia hanului şi ad cerut jl le dea o jumătate oca rachid. Dril PARTEA LITERARA FILE DIX NEZDBA7ANULE LOI HASTRATIN-BQGEA DE ANTON PAN. (Urmare.) Ca ■& aaculţl bine eate Şi sfatul unei neveste. Nastratin Hogea la multe a se gândi nn’I plăcea, Şi cam pătimea adese dopă cele ce făcea. Odată cârmuitorul al acelninş judeţ Aci ’n sat, pentru o Beată poposind ca un drumeţ, Şi văzând el că sătenii toţi, cu mari cu mici alerg* Care de care mal bune plocoane Bă’I ducă merg, Socoti Nastratin Hogea mai jos a nu bo lăsa, Si ca ce Incru Bă1! dacă ’ntrebâ pe nevastă-sa. El zicfca guta! să’l ducă, ea: «Ha smochine,, [zicea, Şi părerea între dânşii nnul altul nn’I plăcea. Disputându-ae el astfel, ca la nn minut de ceai, Ca să ducă tot smochine nevasta Ini l-a rămas, Deci din pom, cele mai coapte smochine el culegând Şi’n grab la cârmuitorul cn dânsele alergând, Se uita cârmuitornl, fi ştiindn’l cam bufon, «Dar tocmai smochine—zise—găsiţi aă’ml aduci plo- [con ?* Şi cum sta ’n genuchî cu coşul ca fieştece supus, Cârmuitorul indată pe slujbaşii &SI a pus Să ia acele smochine şi fiecare pe rând Să’l lovească ’n cap cu ele toţi cu câte una dând. Când lui Nastratin aceasta slujitorii i-o făcea, EI la toată lovitura «bogdaproste, le zicea. După ce striviră toate smochinele ’n capu’î gol, Eî zise cârmuitornl : «Ardică-te de joB, scol1 Şi îmi spune adevărul de ce—voiti să ştid fi ed— La fiece lovitură tu al mulţumit mereG ?» Răspunse Nastratin Hogea : «Să’ţl spuid: să, ca un [sărac, Neavând nici o putere vreun plocon bun să’ţl fac, Am sfătuit cu nevasta să’ţl aduc nişte gotul; Ea zicea s’adac smochine, eG in contră ăl stătnl; Dar In cele de pe urmă de gara el m’am supus, Şi aceste puţintele smochine ţi le-am adus. De aceea, când în capn'ml smochinele mol sim- [ţeam, De sfătuirea nevestil mulţumirile făceam; Că de aduceam ploconul, gutui, precnm ziceam eO, Atuncea era lă fie, vai de acest cap al mefl 1 De aceea eate bine ca să asculţi şi să’nveţl Ş’o povaţS de-a femeii din patruzeci de poveţî; CS iatâ efi, cu ’ntâmplare, prin povaţa ce mi-a dat, Cn aceste moi smochine scăpai cu capul nespart., Şi ca minciuna ntţtine Poate tr&i ntr'o si bine După câtva timp aldată, cârmuitorul umblând, Şi’n judeţul aSd prin sate drumurile cercetând, Scnlândn-se iar sătenii pe Nastratin l-a rugat, Ca iar la cârmoitornl să se dncâ dipotat; Insă, ca să nn'l trimită fără nici nn dar tn mâini, fii deteră-o raţă friptă fi doâ frumoase pâini. Plecând el să'ntâmpineze pe cârmnitor, in drum, Nn putu răbda mirosul raţei ce efia cn fam, Şi fezând jos la o ambră mereii raţa învârti, Şi ca din ce loc eă taie tot stătn, se socoti, Vorbind Bingnr întru sine: ,Ce ştia ce se va nrma, Ca b'o gust şi ea, la masă m'o chema, nu m'o [chema?1 Zicând Nastratin aceBtea, indată se opncft Ş’un picior tăind dintr’ensa, Btând subt nmbră, [ăl mâncâ. Apoi, după ce iar raţa o aşezâ ’n vae frumoB Cu piciorul ce’l mâucase iutorcându-o in jos, Se sculâ, plecâ să meargă, şi ’ntrn sine judeca: >De mi-o zice: Şezi, mănâncă! eO lesne iar pot [mânca.* Deci, cale* fiind cern lungă şi abi* seara ajungând, Găsi pe cârmnitornl tocmai la maeă, mâncând,!' Şi dând el raţa cea friptă, fuse după cum ght Căci să mănânce ’mpreună, eă fază ăl porcinei* p Nastratin Hogea iar gata ia poruncă fu supai N’&şteptâ ca să’l mal zică, pe loc la masă s’a pl Şi cAnd fu să ’ntoarcă raţa, nobilul cărmuitor Zise: >Ce fel, Nastratine, de ce n’are uu picioi El răspunse: ,’N satul nostru raţele aşa se ut Toate cu un picior numai şi înoată şi se paso. —Să’mî dai dovadă l’aceaeta, (cărmuitornl a i Că nu crez cG-un picior nnmai raţa să se fi trin — Bucuros, (răspunse Hogea) timp fără a amfti Vel vedea chiar dimineaţa spre a nu te minuot B; Deci Nastratin, dimineaţa pe un elefted vâzânj t Raţele eşind din apă şinuma ’ntr’un picior stil Chemă pe cârmuitornl fi âi zise limbilor: — >Poftim, vezi raţele toate că’s cu câte un picior Cărmuitornl indată un pistol slobozi’n vânt, Iar raţele ifl lăsară picioarele la pământ. El privind atonei la Hogea, ii zise cam serios: >Iată-le ’n doă picioare ; pentrn ce eşti mincinoaj Iar Nastratin ăl răspunse: >HeI, ago ! acel pisfi De l-ar fi întins asupră’ţl cineava, nnm'aşa g Nu numai doă picioare, ci patru ’ndată făceai Şi ’ncotro vedeai cn ochii apncal şi te duceai 1* (Va urma) -2 TIMPUL ti .1 l)4ut rachiul, cerăndu-li-se au Început cu cuţitele, b&te «ance de fier a da lu sorumea, ah iutrat lu cauier& unde bărbatul soruoiei, curona-şi Începură asemenea a'l şi a’l tăia cu cuţitele, ce-oanl. 10-15 eraţi cu sonimea In p. vre-o 15-20 erai! cu cum ied In camera şi vre-o 10 streaje pe lângă han. 1 aQ cerut hani p&n& cănd lat In numărătoare bani unu ncl-zecl Napoleoni, apoi cea-lanţ de aur şi alte objecte are de trei sute galbeni. La ou vin şi cu rachih le-a dat curgi, iar acte, contracturi suri le-ah rupt. După ce an ,t toate acestea, ia băgat cum-meh cuţitele In gât, zicându’I . Pleacăţi capul purcelule, m gras eşti?” Cumnatumen afărşitul. Aceste toate sunt de către sora mea, soţia olul, cari trăeşte pini astăzi e suferinţe. a timpul de atunci mi aflam fănurl pentru armata ru-a la Rusciuc. Luni seara la 17 târentel, sosind In Rămnic şi hd de tot ce s’a petrecut, am ştat, si vedem daca autorităţile - ovcdit tilharil şi m’am infor-icâ nici unul din tilharil aceia {depuşi la temniţă pini astăzi ea am fost nevoit de am re-J şi d-lul ministru de Justiţie legrama cu recipisa No. 301, uia text este acesta: tnuiul ministru 'Justiţiei Bucureşti.—D r gent Ia 8 ore Beara la 10 coreut la rumului mare, comuna Slăviteşti Vâlcea, cumnatul meii Josif Tro-sorumea aQ fost victimele unei e tâlhari cari aQ torturat în modul >i barbar, arzăndul cu gaz, tăindul jitele, chiuuindul aat-fel in cât cum-1 a fost mort, sorumea asemenea in chinuri pânS astazî, după ce aQ ii ce avea şi altele. Slabă inşi urmărirea din partea adminis-earl n’a descoperit nimic până astă' face să ridic glasul până la cer, şi pe d-roastră să ordonaţi d-lni or general a veni de urgenţă pen-mărirea nelegiuiţilor, că societatea grijată. Faptul vorbeşte de sine. Toma Bodros, i comera&nt in orafiil Râmn.-Vâlce'I. INA1NTABI gradul de colonel in corpul oficiări-liţianl pe : hidis Ioan, locotenent-colonel mi-de la 1868, Decemvrie 27. gradul de locotenent-colonel, pe : kica George, major miliţian de la 1858, 21. Ianuarie 1, la vaoauţace este in zisul corp, compania 7 Rădăuţi, prin iuaintaiea locotenentului Dupout LugenîQ. Al doilea râmi la alt. crt Cocea Dimitrie, din regimt utnl 12 de dorobanţi, compania 6 Podoleci, prin înaintarea locotenentului Busuioc tirigorie. litrii III, întâiul rând la vechime. Ionescu Nicolae, din regimentul 1 de dorobanţi, snb-locotenent de la 1861, Ianuarie 1, la vacanţa ce este in zisul corp, compania 4 Dumbrava, prin înaintarea locotenentului Prundeaun Ioan. Al ilnilea râmi la alegere. Negiescu Petre, din batalibnnl 3 de vânători, snb-locotenent de la 1873, Ianuarie 1, la vacanţa ce este in zisul corp, prin înaintarea locotenentului Comăneanu Mihail. Seria IV, întâiul râmi la vecntme. Constantinescu iordan, din batalionul 2 de vânători, sub-locotenent de la 1871, Ianuarie 1, la vacanţa ce este in zisul corp, prin Înaintarea locotenentului Ienescu Ioau. Al douilea rând la alegere. Cotoşman Dimitrie, din regimentul 8 de dorobanţi, snb-locotenent de la 1873, Ianuarie 1, la vacanţa ce este In regiuieu-tul 1 de dorobanţi, compania 8 Bechet, prin înaintarea locotenentului Condeescu MatheiQ. Seria V, Antâiul rând la vechime. Chri todorescu Ioan, din compania gean-darmi laşi, sub-locoteneut de la 1871, Ianuarie 1, la vacanţa ce este in divisionul de pompieri Iaşi, prin înaintarea locotenentului Hooiung Pavel. Al douilea râmi la alegere. Rusănescu George, din regimentul 8 de infanterie, sub-locotenent de la 1873, Ianuarie 1, la vacanţa ce este in aatalionul 4 de vânători, prin înaintarea locotenentului Bărbulescu Constantin. Seria VI, Întâiul rând la vechime. Popescu Dimitrie, din regimeutnl G de dorobanţi, sub-locotenent de la 1871, Ianuarie 1, la vacanţa ca eete in batalionul 4 de vânători, prin înaintarea locotenentului Anastasescu Ilie Ioan. Al douilea rând la alegere. Dimitrie Christea, din regimentul 1 de infanterie, snb-locotenent de la 1873, Ianuarie 1, la vacauţa ce este in zisnl corp, prin înaintarea locotenentului Boţea Mihail. Sena VII, AnitHul rând la vechime. Pleşoianu Nicolae, din regimentul 2 de dorobanţi, sab-locotenent de la 1871, Ianuarie 1, la vacanţa ce este in compania gendarml Bucureşti, prin înaintarea locotenentului Staicovici Mihail. Al douilea rând la alege,,. Sergescu Theodor, din regimentul 5 de dorobanţi, sab-locotenent de la 1872, la-nnarie 1, la vacanţa ce este in regimentul 3 de dorobanţi, compania 6 Vedea, prin decodarea locotenentului Dimitrie Constantin. Seria. VIII. Aulâiui r lud la vechime. NicolaevicI Ioan, din regimentul 14 de dorobanţi, sub-locotent de la 1371, Ianuarie 1, la vacanţa ce este în regimeutnl 3 de infanterie, prin decedarea locotenenta Ini Poenara Nicolae. Al doilea râmi la vechime. Hiotu Alexandra, din batalionul de ge niQ, snb-locotenent de la 1875, Iulie 1, la vacanţa ce este în regimentul 6 de infanterie, prin inaintarea locotenentului Zoto-vici Alexandro. mga Constantin, major miliţian de la Martie 3. isca Ioan, major milian de la 1864, a st 30. irseecu Constantin, major milian de la Noemvrie 10- mărie Vasile, major miliţian de la Noemvrie 10. Ieste înaintări Be vor considera pe zioa Aprilie 1878. i gradai de locotenent în arma infan-[, pe zioa de 8 Apriliel373 : Seria I. Ânlăiui rând la vechime. icolaidis Constantin, din regimentul 5 "jrobanţ!, enb locotenent de la 1871, urie ], la vacanţa ce este în regimen-I de infanterie, prin inaintarea loco-ntnlul Ghisdavescu Ioan. Al douilea rând la alegere, t abeson Nicolae, din regimentul 3 de iterie, sub-locotenent de la 1872 laie 1, la vacanţa ce CBte in batalionul itoători, prin înaintarea loootenen-I Drigoescn Nicolae. Seria II, întâiul rând la vechime. lexandresen Emanoil, din regimentul e dorobanţi, sub-loeotenent de la 1871, Prin inalt decret s’a conferit «Steaua României,, în gradele aci indicate, persoanelor ale căror nnme urmează: Crucea de Comandor D-lul Comandor Eduard Gioia, inginer bydranlic. D-lni Cavaler Martin de Cassian, director al primei societăţi austriece de navi-gaţinne a vapoarelor pe Dunăre. D-lnl M. Viollet-Le-Duc, architect din Francia. Crucea de ofiţer. D- ui căpitan Etienne, inspector al so-cietaţel austriaco de navigaţiune pe Dunăre. D-lnl Achil Metaxa, viae-inspector al so-cietăţel austriaca de navigaţinne a vapoarelor pe Donăre. Crucea de Cavaler D-lni Ioan Zepiniag, agent al societăţel austriaca de navigaţinne a vapoarelor pe Dunăre. D-lni Antonia Haim, agent al societăţel austriaco de navigaţiune a vapoarelor pe Dunăre. CRONICA Consilii de revizie.—Membri ai consiliator de revizie şi recrutori pentru formarea conţi agentului 1878, BUDt numiţi ofiţerii al căror nume urinează : La judeţul Argeş, pe d. umior Carca-leţeanu Alexandru, din regim. 6 de infanterie. La judeţul BacăQ, pe d. colonel Gra-mont Alexandru, din regim. 'J de dorobanţi. La judeţul Bolgrad, pe d. căpitan Cos-tescu Nicolae, din reg. 5 de călăraşi. La judeţul Botoşani, pe d. colonel Pilat Constantin, din statnl-major. La jadeţul Brăila, pe d. locotenent miliţian Epites Ştefan. La judeţul BnzăQ pe d. căpitan Bogdă-nescu Ioan, din regimentul 4 de călăraşi. La judeţul Cahul , pe d. căpitan miliţian Doneecn Nicolae. La judeţul CovorlniQ, pe d. colonel Di-mitresen Nicolae. La jodeţol Dâmboviţa, pe d. maior miliţian Şoimescu Ştefan. La jadeţul DoljiQ, pe d. maior Gigârtu Petre, din corpul de stat-maior. La judeţul Dorohoifl, pe d. căpitan Bănuiască Gligore, din reg. 16 de dorobanţi. La jadeţul Fălcia, pe d. major Mauu Ioan, din regimzutul 3 de călăraşi. La judeţul GorjiQ, pe d. oăpitan Teo-dorescu Gavril, din regimentul 8 de infanterie. La judeţul Ialomiţa, ped. căpitan Cru-ţescu Mihail, din regimentul 4 de dorobanţi. La judeşul Iaşi, pe d. major Gârleann Emannel, din şcoala fiilor de militari. La judeţul Ilfov, pe d. major Beler Ar-nold, diu regimentul 3 de călăraşi. La oraşul Bucureţtl, pe d. major Ma-carovicl George, divie. pomp. Bucureşti. La judeţul ismail, pe d. căpitan Dona Pună, din regimentul 6 de dorobanţi. La judeţul Mehedinţi, pe d. major Pa-ladi Constantin, din reg. 6 de dorobanţi. La judeţul Muscel, pe d. căpitan Nicol-cea Nicolae, din miliţii. La judeţnl Neamţn, pe d. colonel Pa-padopol Alexandru, din regimentul 2 de dorobanţi. La jadeţul Olt, pe d. maior Petrescu Ioan, din regimentul 3 de dorobanţi. La judeţul Prahova, pe d. căpitan Pani Stăteecn, din jnetiţia militară. La judeţul Pntna, pe d, căpitan Val-ceecn Ioan, din regimeutnl 10 de dorobanţi. La jndeţul Roman, pe d. Costăchescu Constantin, din regimentul 13 de dorobanţi. La jadeţul Romanaţl, pe d. maior miliţian Brătăşanu Barba. La judeţul R.-Sarat. pe d. căpitan Io* nesen Panait, din regimeutnl 10 de dorobanţi. La judeţul Suceava, pe d. maior Iva-novicî Mihail, din batalionul 4 de vânători. La jndeţnl Tecncifi, pe d. colonel lpu-tesen Grigore, din regimentul 8 de infanterie. La jndeţnl Teleorman, pe d. căpitan Chivn George, din regim. 1 de dorobanţi. La jndeţnl Tutova, pe d. căpitau Bu-geac Alexandra, din regimentul 12 de dorobanţi. La judeţul Vasluifi, pe d. căpitan Ma-noleecu Ioan, diu regimentul 13 de dorobanţi. La jadeţul Vâlcea, pe d. căpitan Ve-ropol Gligore, diu regim. 1 de infanterie. La judeţul Vlaşca, ped. maior Popescu Mihail, din artilerie. Iar medicii recrutori pentrn a asista la operaţiile consilielor de revisie e’aQ numit următorii d-nii dr. Iu medicină: La jndeţnl Argeş, d. dr. Cocnlescn, la BacăQ d. dr. Dumbrăveann, la Bolgrad d. dr. Nacef, la Botoşani d, dr. Prunca, la Brăila d. dr. Crăciuneanu, la BnzăQ d. dr. Nicolaidi, la Cahul d. dr. Lacbi, I-Covorlni d. dr. Tachsau Popescu, la Dâms boviţa d. dr. Bcşteleî, la Dolj d. dr. Crie-tescu C., la DorohoiQ d. dr, Kerembak, la FălciQ d. dr. Bercaru, la Gorj d. dr. Frnmnşanu, la Ialomiţa d. dr. Abeles, la oraşul Iaşi d. dr. Fleişlen, la judeţu Iaşi d. dr, Eduard Pion., la oraşnl Bucureşti d. dr. Andriteanu, la judeţul Ilfov d. dr Habudeaun, la Ismail d. dr. CheladiDO, la Mehedinţi d. dr. Roşianu, la Muscel d. dr. Lnpesoo, la Neamţu d. dr. Udriţki, la Olt d. dr. Lapomeray, la Prahova d. dr. Mingareli, la Putna d. dr. Raza, la Roman d. dr. Valliann, la Romanaţl d. dr, Libert, la R.-Sărat d. dr. Valeutineanu. la Suceava d. dr. Fincbelstein, la TecniQ d. dr. Kopeţchi, la Telorman d. dr, Eco. nornu, la Tutova d. dr. Antonio, la Vas-lniQ d. dr. Peride, la Vâlcea d. dr. ’Lo-graphos, la Vlaşca d. dr. AldeBCU. D-nil B. Frauchetti şi P. CutofF, iu dorinţa oe aQ avut de a vedaa reintemeiată in ţară cultura gândacilor de mătase, oferind ministerului două oca şi trei litre sămânţă de gândaci de mătase, rasă pură Milanesă, oultivată de d-lor iu ţară, ministerul espriină donatorilor mulţumirile sale pentru această frumoasă şi patriotică donaiinne. Ministerul esprimă viua sa mulţumire d-lui Ioan Croveanu, din judeţul Romanaţl, care a oferit sama de lei 5, pentru cumpărare de arme. In urma recomandaţiunei d-lul ministru cultelor şi instrucţianel publice, diu raportul No. 3,406, M. S. Domnitorul a bine-voit să aprobe, prin înaltul decret No. 837, din 10 curent, numirea d-lui Gr. G. Tocilescu, doctor iu filosofie, in poetnl vacant de Conservator al Museuln de antiquităţi din BucnreştI. O fetiţă in vtrstâ de 15 luni, răpită de o elnjuică ţigancă, Vineri la 21 corent este căutată de părintele sSQ ce locueşte iu strada Păstorului No. 6 coloarea de Albastru, care va da o bună recompensă celui ce o va găsi. VARIEI AT I La 13 Aprilie, isbuccind un incendiQ în Tergul-Saveni, diu judeţnl DorohoiQ, a are peste 82 case, focul este deja potolit, paguba aproximativ este de 30 mii galbeni. Iu zioa de 9 A 'rilie curent, D. lohan Silvas, supus Austro-UngBr, casierul proprietăţii Dudesci, din judeţul Ilfov, s’a sinucis cu un revolver. Statistica'lojilor. In cursa! expiratei luni Martie, e’aQ năsent in cnprinsnl oraşului Iaşi 244 prnnci vii, dintre care 138 bieţi şi 106 fete; 110 aQ fost din părinţi creştini şi 134 diu părinţi israeliţl. In cifra ene arătată sunt coprinsi şi 17 prunci, depuşi la institutnl Gregorian. Naşteri de gemeni e'aQ observat de 3 ori, iar naşteri de prunci morţi şi aborturl, s’aQ înregistrat 18,— Mortalitatea dintre locuitorii oraşului, e'aQ suit la 329, din cari 241 morţi la domiliQ, 51 prin diferitele Bpi-tale civile şi 37 dintre copii găsiţi, depuşi la institutul Gregorian. Din acest număr de 329, 179 aQ fost de sex mascnlin şi 150 de sex femeniu ; 188 aQ fost creştini şi 141 israeliţl. iar în proporţinne cn popnlaţiunea oraşului, mortalitatea sns arătată, represintă 4, 386 la o mie de suflete.—Dintre loouitorii veniţi din afară de oraş, aQ murit in spitale oivile 18, iar in spitale militare române aQ mărit 3 soldaţi români, şi 2 prisonierl turci. In spitalele ruse inBă a decedat 162, dintre cari 147 roşişi 14 turci.—Boale predominante aQ fost afecţiuni a organelor respirătoare şi boale de infecţinne; s’aQ înregistrat din cel morţi la domiciliQ 26 de ftisia pulmonară, 15 de pneumonie, 14 debronchita; da febre tifoide 26 (şi 15 in spitale civile, dintre care 1 de tifos exantimaticus), de scarlatină 7, de corn 5, de aagina difte-rică 1.—Numărul copiilor morţi in etate până la 1 an, aQ fost 62, de la 1—5 ani 45. - (Cur. de lajt) ULTIME SC IR I (Hg«n|ia H«v»«). — Servioiul da la t Mala 9 ore dlminut*. — âtbana, 5 MaiQ. Colonelul AlgiQ, a rămis, în numele guvernului român, marea Cruce a ordinului .Steaua României* pentru regele Georgios, şi pentru d-nil Comoundouros şi Delvanis. .La Presee(, relevând aceat fapt, reamin- teşte bravura ce a dovedit colonelul AlgiQ la Griviţa şi consideră sosirea Iul aici ca o prevestire a unei bune iuţelsge'i, intre România şi Grecia, p-ntru ewnlualit >tea unei confederuţiuui a statelor din Oneut, SabourolF, ministrul Rusiei, s’a iutors din Constautiuopol. Camera şi Senut—Astăzi s’uu întrunit Corpurile legiuitoare; nu ştim iusă dacă deputaţii şi senatorii sunt iu număr suficient, spre a putea lucra. SALLE DE L’ATIIENEE Jeudi le 27 Avril 1S7S CONCERT donnd par E A HLKSril avec Ie concours bien?f*ilUnt «le M-lle M0RA. M-rs EDGARD de HERZ. MILDE, PASCHILL et WEINETTER PROOBAMME: 1. Mendelsoohn, Ouverture ..Kuy-B'as" pour u Pianoi a 8 Mâini, M-rs de Herz. Mildc Paschill et Weinetter 9 ») W' "i*wskf >'Ken'1. Qj (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig Prager (!) Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Slg Vragcr. Ac*st săpun so deosebeşte prin ur.ctio§itatea pastel sole şi }»rin*fineţa a icosului seu. El re-cortţ+p pelea şi i comunică o frăgezime ne-| preciuită. | Pe timpurile de ger pe lângă acest săpun, I trebuesce întrebuinţată şi pasta callidermicn I I Singurul Deposit allil * apnsineT Mignot. I HOTEL WBISS Calea Xogoşoief Palatol „Dacia44. Camăn^iledin districte tnss|its cu pre|ul respectiv ie vor efectua toarte graknio consoiinci* s BRASIOV. Siib-semmttnl ftm on6r« a îisciinţa p® Oour. Public voiagior, oă am luat Hsnpri’mî acest hutel, |i m? v6iS sili a satisf acă atât in privinţa curăţeniei câtşi preţnrilorefline. Se găşesc odăi d ■ la 60 V-. până la 1 fiorin. Cn deosebită gtimă. Ion Hauptmanu Antreprenor. Am on6re a însciinţa pe onor. PT. Public că ini-a sosit pentru aesonnl de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi CopîT, după fasonole cele din nrmă, — preenm şi nn mare transport de Cisme lungi de L*- BOUQUET DE PLF.WNA D^nrcAT M. S. Imperatnlo! ALEXANDRU II DK ED. PIN AUD PARFUMOR 37, Buulpvard de Straxhourg l’arls S° află la rarfiimnrl şi Coafori clin Imperiu şi din Remania. Singurul D^pisit allu Aipaulnct if’gnot. Ui orofesor de lirtele, 1A« Frun- . . . iasă şi Română, cunoscut în Bu. urescî, oferă ocn-paţiuuils scl.> cn profesor , trsnBlntor la o redacţinoe. şio'ă sad casă particulară. A se adresa la ndministraţiunea acestei <}inr. Numai încă patru-spre-^i ce ţLle PANi LA 26 APRILIE 1878, MAT ŢINE Marea Desfacere de Albituri In Otelul Oteteleşianu, Calea Mogoşbie' No- 27 DESFACE CU ORI-CE PRECIU diu Fabrica dc Pânză şi Lingerie din Viena Mart sume de albiturile cele mai line pentru dame şi bărbaţi 500 bllCftţl CitD&3’ brodat'1 d u rele mat 5' e de batist şi ino pentru ilimr, cart mat înainte le vi-dP m !t 6 ji [2 fr.i cl ICjsr* Acum numai cu 3 şi (î franci Ura ^«/\tapia», de la o acadenu- Q prolesor Jjn Q, rn,nnin, doă reşce a preda lecţiuni în I6te materiile gimnasiulnl, scdlel reale ssii normale, atât pentru băeţî cât şi pentru fetiţe. A ae adresa la administrnţia acestei fol. DT tJH rennnl’^ esenţă japoneză, cate vindică îndată orî-re dnrere de cap, se găsesc» la farmacia d-!ul F. Brus vis-â-viB de biserica Sărindar, hygieniqnp, infailli-ble «t preservative La aenle guârissant «i»ns lui rien adjoin- Se trouva d ,ns tont s Ies Phsrmactes oe l'Univers et â Paris ch*7. Jules Fertil Ph nnacien 102 rne Richelieu , soecesenr de Brou. A Bucharest ch' i Ir J. TV. Zilruer, Pb rmacien. DIWilCiMI DICŢIONAR PORTATIV Miti GEUMANO-IÎOMAN de THEOCH AR ALEXI 200 DUCătl Kuste de darnâ, capdte, pantaloni, costume de ndpt' de inu gr^* Se vor vinde numai cu 4, 8 şi 12 franci 200 bUCăţI Pichet alb p colorat Bn b 50 coţi ir^ Se vinde numai cu 7, 12 şi 17 franci Basmale dc daniast, şervete, feţe de masă ş» pentru cafea Se vor vinde numai cu 3, 6 si 10 fr. •* duzină 10 ) bucăţi d* Kurafiurg 38 coţi cu 25 franci, inu de Belgia l> ___________________> cot< cu SO. 70. }< 90 f and oda ^ces^ desface'® colosală va dura numai 14 (Iile, adioâ până la 23 Aprtlis viitor, din causă ci Inchirându-să toca'ul de la SL Gheorghe viitor, suntem nevoiţi a vinde în total safi In parte tote mărfurile sus notate cu preţurile cele mai neauzite de eftine. t**^ C- ■* % 'M' H -Si va prii mi fie-care cump&râtor pftnA la suma de 10 Napoleoni at&t en gros cât şi en detail ca Itrtbftt o garniturft fînft pentru 12 peredne. KaguHiniil se află In Otelul Oteteleşann, No. 27 Typ. Thiel & Wiees, Palatul .Dacia*.