89 DUMINECĂ 23 APRILIE. ANUL III. — ]878. I ION" AMENTELE. i IN TOATa BOMANtA -ik ..............L n. (9 H.................. , H J ................... . I» IN STRAINATATK : ................... «0 MINSERţlONI Şt RECLAME: 30 litere petit, pagina IE, 80 bani. «Mi JII, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 8 lei noi linia. umăr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. a.inttj' ntciuri 8e priim^nc Id *Lrăinat*M : L* ll-nil Jlaasen-sUin A VogUr In Vienn*, WmlfitchţMi* 100, A. Oppeltk In Vi«*nna, 8ubenbnt*i 2; Jiudol/ Mow in Vicona , SriîeritAtt* 2 Philipp Lfib in Virnna, KichrDbachgAMft Îl : L. Lnng A Comp. in Peşta, Ilava+LaffUe A Comp. In Paria, C. Adam 2, Cirrefur de Ia Croii-Bouiţe 2, Paris; OminA Comp. Rjr Dronot 2 Pari Buy. Aficoud, 139—14o, fieet Street London Scrisori nefrancate nu se primesc. Articolele nepublicate se vor arde. Biuroul Reducţiei şi Administra ţiol: Palatul ,l)aoia.‘ Un număr In Districte 15 bani. T -J ui 4e BuenrescI, 3 MaiO. ral»..... 981’» 92 tmoninle .... 86 •/. 88 V» 1 UKiar rural . . 82 811/1 1 urban . . 71% 71 micipal al CapiL 821 ( 82 '«Sil...... 125 --- 1 Mi*...... 210 --- mini*..... 55 --- ■ niaipal mpr«iuil --- --- 5 iQiinfc..... --- --- luni...... 100 l/t • ....... 3507 --- ' 1 • ...... 123,'* --- ' Ijj Cornul de Plen*. 2 Maia. Renta ungari In aur .... 83 90 Bonuri de tesaur ung , I emil. 119 _ » » * II * 107 50 împrumutul auetr, in hArtie . 60 40 » „ » argint . 64 — Renta austriaca in aur ... 71 — Loee din 1869 .............. 11 1 40 Acţinmld bAncel naţionale . . 791 — , . auitr. de credit 202 25 , „ uogare , 174 85 Argint...................... 106 60 Ducatul....................... 5 80 Napoleonul.................... 9 85 100 mArol germano............ 60 75 Canal de Berlin. 12 Aprilie. Acţiunile C&ilor ferate romine. 23 90 Obligiţiuniie rJmlne 6Va . , 73 25 Priorităţile C. fer. rom. 8°/* 71 75 împrumutul Oppenheiiu ... 91 70 Napoleonul.....................1» ie Viena, termen lung..............— — Parii , «curt .... — — Caleularnl (Jllel Dumineci 28 Aprilie. Patronul lilel: St. Oeorge, Dam. Tbomi. Rei&ritul soarelui: 4 ore 45 min. Apuiul soanlul: 7 ore 7 min. Paiele lunel : Pleni Lună. .00 j .45 4 7. Hucnresoi -Sooeara Bucureicl . . . .8.15n 10.— Ploeicl...........9.50 n 12 Brăila...........1.53 n 5 Tecuci0............4.38 n Roman..............9.05 Tecucid . . . . , 12.30 n 5. Io Brăila..........3.08 n 8.10 n P'oeicl.........7.12 d Bucureicl, loiire 8.30 4 Vorelorora — llocare-tcl Verciorora................8.45 CraioTă .................11.44 Slatina...................l.5i Pitejtl...................4.42 Bucureicl, loiire .... 7.10 \ 58 | .45 ! .30 I 8 2 4.30 Uncnresel—Ulargln Bucureicl...............9.15 d 4.06 n Qiurgiu, loiire......11.15 J 8.27 □ Ulargln—Baeareacl Qiurgiu.................9.26 d 4.45 n Bucureicl, «oiire....... 9 48 ) 7.17 4 Galaţi—Bărboşi Galaţi...........1.20 n 825 d 7.80 Ş Birbofl, loiire . , 1.55 n 9.— Ş 8.05 n Barbo|l-Q*la|l Barba,1..........2.55 n 6.25 n 7.25 n Galaţi, loiire . . . 3.30 n 7.— n 8. — 1. S. Domnitorul să nu fi cerut de la d. I. Brâtianu resultatul demersurilor sale la Parodin, şi negreşit că M. S. a trebuit să fi fost indus In eroare pentru ca să nu-I zică : „Mergi de’ţl fă datoria după cum cer interesele ţării, şi când ltnl vel aduce toate garanţiile cuvenite, a-tuncl numai voiă trece Dunărea.* Şi dacă d. I. Brâtianu ar fi urmat limbagiul săă. care numai românesc nu era, apoi atunci ce putea fi oare mal constituţional de nu ca M. S. să şl caute consilieri cari să fie la Înălţimea situaţiei! Astfel a urmat Leopold al Belgiei In mal multe grave Împrejurări şi crude Încercări pentru acea mică ţară, care ’l încredinţase destinele el; cu toate acestea Insă, nu s’a găsit nimeni care sâ-I fi făcut mustrarea că n’a fost Îndestul de constituţional, ci, din contră, istoria i-a rezervat o pagină glorioasă. După ce Insă guvernul a dat a-tfttea probe de incapacitate şi de slăbiciune atăt de culpabile, de o-latâ devine foarte violent In contra Rusiei, până In gradul acela de a face chiar pe d. deputat N. Io-nescu, până ieri colegul In minister al d-lul 1. Brâtianu, ca să dea d-lul Cogălniceanu , ministrul afacerilor străine, o lecţiune de conveninţâ politică, ainintindn-I că „trebue să vorbească ca ministru, iară nu ca agitator tic strada !* Fie inconseeinţă. fie duplicitate, o asemenea urmare nu poate avea decât efectele cele mal nenorocite. Chiar circulara către prefecţi a d-lul 1. Brâtianu, ca ministru de interne, publicată In „Monitorul oficial* de la 14 (20) Aprilie, confirmă Îngrijirile noastre. In adevăr, ce Însemnează această circulară, In care domnul Ioan Brătiauu lasă la dis-creţiuuea prefecţilor apreţiarea modificărilor ce domnia-sa crede că se pot aduce Convenţiunil de la 4 (16) Aprilie 1877, încheiată cu Rusia, In urma Încetării resbelulul în contra Turciei? Ce poate fi una ca aceasta, de nu o adevărată provocare'? Dară tot d. I. Brâtianu termină prin a recomanda prefecţilor de a face ca cetăţenii să se ferească de ori-ee provocare. Gănditu-s’a d. I. Brătianu la consecinţele fatale ce poate avea o asemenea circulară, emanată de la şeful cabinetului ? Nu ştie d sa, că mal Înainte de a se adresa prefecţilor, pentru verl-ce modificare a Convenţiunel, guvernul trebuia să se Înţeleagă cu acela al Rusiei, pentru ca ambele părţi să iea dispoziţiunl identice? Nu mal vorbim de forma acestei circulărl, care putea, cel mult, să fie adresată prefecţilor în mod confidenţial iar nu a se publica, cu atăta os-tentaţiune, prin „Monitorul oficial.* Şi iată in ce condiţiunl d. I. Brâtianu, face la Viena şi la Berlin o călătorie, al cărei rezultat se putea prevedea de mal nainte, dacă d-sa ’şl ar fi dat seama de Încrederea ce putea să inspire unor bărbaţi de stat ca contele Andrassy şi principele de Bismark, în urma celor petrecute faţă cu Rusia. Dar să vedem ce se face chiar astăzi, şi ce ar fi de făcut. După Întoarcerea d-lul I. Brâtianu din călătoria sa şi tu nrma cuvăntulul de dcsarmarca trupelor noastre, cuvânt ce s’ar fi pronunţat la St, Petersburg, se iafl tot felul de dispoziţiunl pentru imprâştierea armatei noastre pe o Întindere foarte mire, espunăndu-se la necontenite marşuri şi contra-marşur! vătămătoare unei armate, şi neglijându-se ast-fel, prin chiar aceasta, instrucţiunea şi bunul traiâ al oamenilor, până la gradul ca, Intr’un moment dat, când ar fi necesitate de o concentrare imediată a întregel armate, să fie lipsită de toate necesarele şi espusâ, chiar tn ţara noaslril, la privaţiuni mult mal crude de cât acelea pe cari le-a suferit In Bulgaria. Nu vom numi diferitele puncte pe unde s’a trimis armata; ne vom mărgini Insă a întreba pe guvern : gânditu-s’a bine, că trimiţând o diviziune la Turnu-Severin a comis o mare imprudenţă, provocând o În- doită bânueală, care trebuia „ ocolită cu o mai mare Îngrijii ştie d. 1. Brâtianu lnsemnâttl nel asemenea hânuell? Ea dă | întrebarea următoare : Suntem avangarda Austriei | Rusiei, sau avangarda Rusiei | Austriei f Asemeni bănuell sunt In tot-l periculoase şi constitue un fel meninţare, de care se feresci Statele cele mal mari şi rele n ternice, cu cât mal vârtos t mică ca a noastră. Când, In contra legilor ţârii contra legilor internaţionalei mers In potriva Turciei, fără •* espres al Corpurilor legiuitoare o prealabilii declaraţiune de re. A tunel a fost cel puţin vorba u contribui şi noi la liberarea lirelor creştine de sub jugul ot<( dar acum, ce amestec putem r In conflictul ce ar putea naşte? doâ State mari, cari tot-d’odatji şi puteri garante? Dacă d. I.| tianu are alt argument de cât h că a dus armata la o extremi ■ ţârii pentru a fi mal bine fer^i acea desarmare de care s'a vil apoi atunci se Inşală foarte m argumentul d-sa le este foarte ■ pentru că : 1) toată armata află acolo, şi 2) In momentul lr’J s’ar vedea nevoită de a trece jţ tanele, ar fi espusâ a depum mele. Aceasta s’a Întâmplat armatei franceze, In resbelu im 1870, In Belgia şi In Elveţia. 2 De ni s'ar obiecta Insă, căt m menea dispoziţiune ar putea punde şi la eventualitatea uneJ anţe cu Austria, — aceasta a' . nouă aventură, tot atât de pii loasâ ca cele din trecut şi porjl mal vătămătoare pentru ţarâ, |1 dacă chiar Austria, până In mo.M tul de a se declara resbelul, si) reşte de a lua o atitudine ostilă I cu Rusia, şi nu este sigură de <4 ce poate să aducă viitoiul, cum) putea noi să regulăm politica â stră pe asemeni eventualităţi? ■ Dar poate că ni se va zică', *x era de făcut? Lucrul cel mal simplu şi comfl chiar de Bituaţiunea In care ne era ca, Îndată ce trupele noi *4 loj Dl rt DC* | I Llvla v(t Lu 11 UpCIv Uv s'aâ Întors In ţarâ, să se fi cficil de către ofiţerii noştri cel mal iţ ciall, o poziţie In ânima Roma mici, analogă cu aceea a Plen ceea-ce era foarte uşor de gâsilj acolo să se fi ridicat cuvenitele!) târirl, şi, osebit de resursele lui ce ar fi oferit o asemenea poH» să se fi făcut adăposturile neees A adunftndu-se aci tot felul de apt-I zionărl şi de muniţiunl; iar *tl1! noastră, fl.nd concentrată In acni localitate, să se fi ocupat cu insa ţiunea oamenilor, neglijată lncA la 1876, aşteptând evenimente 14 Dar nu numai că aceasta n’ făcut, ci şi chiar recrutaţia s'a I glijat lu anul acesta, nefăcâmil recensimântul conform legii In, li lui lanuariâ şi lntârziâadu-se cqiT PARTEA LITERARA FILE DIN NEZDRAV ARIILE LUI NASTRATIN-HOGEa DE ANTON PAN. Inrdţ&tura dată, răii Se sparge io capul t£ii. Naatmtin era nn Hoge, dascăl safl învăţător, Care a remas de basmu până astăzi totnlor, Pentru că era din fire cam ps-ureche, năzdrăvan ; Nu’l găseşti insa in faptă b& fi fost vreun viclean. El şezând o-datn n şcoală, ce e* dete ’n simplnl . |gând, »AscnlUţl, copii,—le zise (cn ’ntftmplare strănutând)— >Să ştiţi d’astă-zl înainte, că e& t&nd voifl strănuta, *ToţI, bătând îndată ’n palme, s&’ml ziceţi: Hai- rola\% *) •) Pe turoeşte: .3» ţi Ce bioel» (NoU autorului) Cu ’ntfimplare dar odată, găleata în pnţ căzend Şi cn ce să scoaţă apă pectrn şcoală neavend, Hog-a porunci îndată, ca din toţi ai săi şcolari Să se lase ’n pnţ b’o Rcoaţâ vreunul din cel mal | mari. Merg şcolarii toţi în grabă, pa lângS puţ se adnn’, Dar privind şi-adânc vSzfindo’J, n’u vrut să iutre [nici un. Deci vS/.ătid că curaj u’are nici nnnl din câţi era. Hutări’n cele din urmă ol intr’ânsnl a intra, Şi-aşa, dezbrăcat de toate, cu cnpnl gol şi thacnlţ, Legat ca un ştreang de mijloc, şcolarii ’l lăsară f’n pnţ. După ce găsi găleata şi după ce o legă, Către şcolari dete gnră şi să’l tragă le strigă. Ei pornind cu toţi d’odată să’l tragă în sas de jos, Şi tocmai cam pe la gura puţului când fu el scos, Razele luminii ’ndată il gădilirfi la nas, Şi începu să strănnte nna'ntr’alta ’n acel ceas: Ei, cnm and că strănotă, amints’n grab şi-afl adus De porunca luîcea dată (dnpă cam am spus mal ens) Şi cn toţii de odată funia din mâini lăsând, Incepură-a bate’n palme şi ,Hiirola !« strigând. Bi^tnl Hogea cade ’ndatâ ca nn dovleac jos trăntit Până ’n fund îşi Bparse capnl de pereţi fiind lovit, DopS ce ifşi în urmă d’acel nerozi copil tras, Jnpuit, ca val de dâasnl, la picioare, mâini şi nas, Ziee : «No e vina voastră, ci-a mea oi n’am judecat Şi-astfel de cinste neroadă ca sâ’mî daţi v’am în- [văţat, Care ’n cele după armă, din pricină’I ajunsei Cu picioare, mâini belite şi cn cap spart m alesei!» Nu vedea ’n chip pocitura. Ci vest ce I grăeşte gura. Treeend un pnşă odată prin satul Ini NaBtratin, Locnitoriî îndată toţi ca la un hoge vin, fii rog, şi’l poftesc să meargă la paşa ca diputat, Socotindn’l decât dânşii mal procopsit şi’nvgţtit, Şi paşii să’nfăţişeze, ca din partea totnlor, Snpnnerea şi respectul ca la na etăpânitor. Mergând el s& împlinească cererea ce 1-aQ rugat, Paşa, la chipul şi forma Hogii daca s’a uitat, «Dar n’ail mal găsit alţi oameni—paşa către el a [zis — Şi pe un măgar ca tine înainte’mi a trimis? —Pe oameni, Hog^a răspunse, la alţi oameni ii tri- [mit, Dar eS ca bS viH la tine toţi cn cale &Q gîeit > Sft fii alt-fel nn se poate. Ci ea omul intru toate. Un făteac, pierzând mSgarnl, la N.ietratin alergi Şi, ca eS faci ’n giamie vrenn cuvânt, II rngft, C* poate cn întâmplare cineva i-ar fi găsit, Şi ncştiindn'I ntSp&nnl il ţine ’nchi», tăinuit. Mergând Hogea tn giamie ,i dnpă ce b'b ’nchinat Şi ae rngft împreună cu norodul adnnat, Stând la un loc oarecare mai eus ceva de jd Incepn tot-de-odatu acest următor cuvânt: .Ascultaţi toţi credincioşii profetnlnl Mnanarî Aceea ce vă voiii zice iu cinci vorbe de seci Din voi cari in viaţă, cafea, toton n’a gn^ Care rachiă, vin în gară vreodată n’a băgat Şi care n’a jncat table, damă saft ceva cn ei Nici s'a adnnat vrodată să petreacă ’n alte j Acela, zic, din voi oare a putut trăi aşa, El poftesc aci la mine acum a se ’nfăţifai, Toţi câţi ernQ în giamie, auzind aceet cn Se gândea de vrnna d’astea dacă ’mpărtăşiţl nn â Şi nu îndrăznea aă vie la Hoge-a se ’nfiţişa,» Ci cnm îşi iSvârşia rnga, pleca, afară eşla. Mai în nrmă, iacă nnnl, mai nevoiaş şi mal Ce s'a şlint că de-acestea neimpărtăşit a fi Viind cătră Hogea, zise: Muoă eQ, în viaţa N'am băut vin niciodată, nici rachiu, tutun, Nici vrodată table, damă, cnut şi oărţl ett Niol in niscai conversaţii cn alţii m'am adu Auzind Nastratin Hogea, s’a tntora a se uita Cătră cel ce işi pierduse măgarul şi’i cinta, j Strigând tare: * Hei I tn I n’anzi 1 vino aproape i Iacă, ăsta ţi-e măgarul pentru oare pnblio«zl| Ia’], pnne'I căpăstru ’ndată |i te dn nnde Că mal bun decât aoasta cât să cânţi nn (V* timpul luni tragerea la sorţi In (leitul nrmatel. St mal zicem despre profunda Vi’tAtoarea descurajare ce se * pe toată ziua In inima ofi-r*!r noştri, prin spiritul de par-■îţprra diversele nuanţe politice u tolerează In armaţi, şi de rno-■inai se distribue recompensele .Irevenim la ideea acele! mari şb de instrucţiune şi de apărare virat naţionala, care trebuia fi Jîa România micft. Aceasta nu şi Baronul Thugut ţin conferinţe confidenţiale secrete. Purtarea ministrului turcesc In aceste conferinţe e cea mal corecta şi mal nevinovaţi; conferinţele sunt Inşi secrete şi se ţin noaptea, astfel ele pot si dee loc la binuell şi nedumiresc pe fricosul ministru turcesc. Aceasta nedumiriră e una din cele mal puterince arme, de care Thugut se foloseşte faţa cu d’dnsul. * ficut; ea este Insa singurul I La conferenţele secrete mal lua I care ar fi Încă de ficut. I parte şi dragomanul Porţii, Costacb •«Jfcbeaseă-se guvernul,(ăcl nu este Moruzi. Numai decât la una din 'iilncmr minut de nerdut. 3\ ne to-1 , c . . m, , • * . . . . 1 .. -V, , (cele d Antei conferinţe Thugut ii ' de cuvântul devenit fatal: prea l . ,, ‘ j promite 1000 galbeni, pe care nu sTs. Domnitorul este, după Con- P1 ™ primi Inse decât dupâ-ce, prin ■ şŞiune, şeful suprem al armatei, I concursul Iul, negoţierile vor fi ajuns '■vţ lem cu durere câ şi In acelea 1 la un bun resultat. Costachi Moruzi 'sşrmatel guvernul sa putut au-1 primeşte cu viiâ mulţumire aceas-de U controlul şi legitima di- tft dovadfc de increaere şi, din par-tune a M. S. Chiar simţul reiw , .. B „ atât de necesar Intro armată. tea 8a’ Promlte c& va face tot ^ t atins In modul cel mal impih I va s^a ,n putinţa d periculos. Deviza M.S. Dom- Mal rămânea Voivodul Moldovei aiul este : Ni Aii sine Deo. A- şi Agenţii lui de la Constantinopol X deviza sa Introdus chiar In I Grigorie Ghica, Voivodul Moldovei, le ţării, dar, cu o trâsâturâ de 1 e^recuge patru an; de ziiein casa tn- ifl, preoţii s.aft 08 'ln^a 0 ternunţiulul Austriac, Baronul Penck-d regimente, şi odâjdule, evan- * ’ ta şi sfintele vase staâ aruncate La 15 Iulie 1754 Pencklern sg /depozitele corpurilor ca nişte o-1 arată, Intr’un raport câtrâ Kaunitr, iele netrebnice ! ci a dăruit junelui de mare viitor Ar 6 dar de dorit ca M. S. Dom-1 un ceasornic de aur. Mal aratâ apoi, ‘*orul, cel puţin In cele militare, sa oligorftsco. Ghica 9-a căsătorit a. »adă că este foarte constituţional I ., ...... ' „„;i|cu fiica renumitului „Giacomo* Riso I J permite enormităţile ce se comit | • ^ 1 toată ziua In armată, şi pe carii 9* cere voie de a-1 face un dar de simţimânt de bunâ-cuviinţă ne I nuntâ In valoare de 100-120 galbeni, (ţpeşte de a le enumera aci. | El sperează, că această cheltueală nu va fi rSh Întrebuinţată, de oare- •rminăm repetând : ce Grigorie Ghica In curfind va ti poziţie Întărită In condiţiunile Qumit dragoman ai Porţii ?i e8te 1 de la Plevna este impusă de 1 , , ,. • . , , w a „ ■ bine de a câştiga Încă din vreme nmente. Adune M. S. o corni-1 ... . e eapabilâ de a-I da tot concur-1 bunele lui disposiţiuni necesar la această operă, şi or- Ggrigorie Ghica e numit dragoman e imediat punerea el In esecu-1 şi iu urmă ajunge chiar la Domnie , căci interesul ţării trebue să I pe timpul răsboiulul ce isbucnise eze orl-ce altă consideraţiune. |,ntre Turcr şi RlIŞ, e] se dâ ,nsft In partea Ruşilor, merge la St. Petres-burg unde se bucură de o foarte bună primire şi după Incheiarea păcii umblă să fie pus eară-şi In scaunul domnesc. La 17 August 1774 Baronul Thu gut raportează Cancelarului Kaunitz despre conferenţele ce-a avut cu aml basadorul rusesc şi cu cel prusian acta tal subsidial incheiat la 6 | In cestiunea sprijinirel candidature, ie 1771 remăne fără de urmări. I lui Gr, Ghica pentru Domnia Mol mal decât. Insă dupâ-ce a renun-1 dovel. la Oltenia, Curtea din Vienal Representantul Prusiei, Zegelin Kcepe a se pregăti pentru negoţierile I arată Baronului Thugut o scrisoare îrivitoare la anexarea câtrâ Galiţia a In care Generalul rusesc, corniţele -Itor-va districte din Moldova. Adu- Romanzow, In urma unei însărcinări ii And apoi toate elementele pentru primite de la Ţarina, 11 Invită a iiscutarea cestiunel, Cancelarul Kau-1 stărui la Poartă pentru punerea lui iitz însărcinează pe Internunţiul G, Chica In scaunul Moldovei. Baro lela Constantinopol, Baronul Thugut, nul Thugut e contra acestei candi |L înceapă negoţierile cu Poarta | daturi ; dâ Insă un respuns nebotă Bucovina si Basarabia. vi floţierile privitoare la cedarea Bucovinei. Otomană. Ancă la 3 Fevrnarie 1773 Baro-lul Thugut cere să i se trimiţâ larte Bpeciale şi să i se dee lămuriri Asupra punctelor, a căror achisiţiune Ş9 privită ca neapărată pentru asigurarea graniţelor monarchiel. El arată apoi In raportul seă, că nu crede că Poarta va ceda teritoriul, re ar fi a se anexa după proiectul t'flţerilor de stat major şi că Îndeobşte negoţierile vor Intimpină mari greutăţi. Prevezănd greutăţile ce i se vor Irace la Poartă, Baronul Thugut nu ^llncepe numai ,decât negoţierile, ci Picantă a-şl pregăti terenul, a se pune lbine cu miniştrii Porţii şi a-şl câ-jlştiga mijlocitori buni. Reis Effendi ministru de externe, era Ismail Raif jfBey, nn om onest, dar fricos şi lip-isit de energie. La un asemenea om banii şi darurile preţioase remân ‘fără efect; Baronul Thugut isbuteşte ln«* a-1 angaja pin încredinţări ami-le şi pin ameninţări indirecte. In multe rânduri Ismail Raif Bey rit şi prom te că va cere numai decât instrucţiuni de la curtea s’a. Cancelarul Kaunitz ii dâ, Intr’o notă din Septemvrie 1774, următoarele instrucţiuni: ,Cât apoi pentru susnumitul Ghica, fără Îndoială Curtea noastră nu poate pune prea mult temei pe bunele Iul disposiţiuni. Cu toate aceste aţi procedat cu deplină precauţiune, când aţi dat d-lul de Zegelin relativ la spriginirea candidaturel lui Ghica un respuns care poate să fie privit mal mult ca favoritor, decât ca un refus şi merită cel puţin oareşi-care recunoştinţă. Dacă Poarta nu a luat încă nici o hotârîre privitoare la numirea viitorului Voivod din Moldova, şi dacă precum trebue sa presupunem, anevoiase va hotărî contra lui Ghica, ce este sprijinit cu toată energia din partea Rnsiel, atunci ’ml pare ma! potrivit cu interesele noastre, ca nu numai să nu combateţi pe Ghica, ci din contra să sprijiniţi cererea lui In pnblic şi cu toată energia, fă- când pe rudele Iul să Înţeleagă că, toate aceste le faceţi, încredinţat fiind, câ noul voivod va fi cu mal multă sinceritate şi mal mult de cât In trecut supus curţii noastre-* Chiar mal nainte de a fi fost Voivod al Moldovei, Grigorie Ghica era dar un om, In care Baronul Thugut şi Cancelarul Kauuitz uu aveah Încredere şi pe ale cărui Încredinţări nu puneaă nici un temei. Iacovachi Riso, socrul şi agentul lui Grigorie Ghica, era Insă un confident şi călduros mijlocitor al Baronului Thugut. Deşi nu i-a promis do mal nainte. Baronul Thugut i-a făcut deci, după Incheiarea conven-ţiunel, un dar de 1000 galbeni In bani gata. Un alt confident şi călduros mijlocitor al Baronului Thugut era Voivodul Munteniei Alexandru Ypsilanti, care sta In corespondenţă secretă cu Baronul Thugut, aduna informa-ţiunl şi stăruia prin agenţii săi de la Constantinopol pe lângă miniştri tur ceşti pentru cedarea Bucovinei. Toţi aceştia nu eraă Insă de cât oameni destinaţi a netezi calea şi a Înlătura greutăţile mici, de oare-ce nu Poarta otomană era puterea, de care se Ingrija curtea din Vlena. După Incheiarea păcii de la Cuciuc-Cainardji Turcii eraţi secaţi de puteri, şi chiar dacă ar fi vot, nu ar mal fi putut să resiste. Tocmai ln3ă după pacea de la Cuciuc Cainardji el trebuiau să caute un sprijin contra Rusiei şi Aus'ria le oferia acest sprijin cu un preţ relativ mic. Curtea din Viena cerea poziţiunl contra Rusiei şi Turcia învinsă de către Ruşi abia mal putea să le refuze Era numai vorba de a se afla o forma, In care cedarea Bucovinei să se poatâ face ast-fel, In cât aparenţele să fie salvate şi demnitatea Porţii să râmâe neatinsă. Chiar de la Început cererea curţii din Viena s’a făcut In o asemenea formă: Kaunitz declară câ, luând stăpânirea Galiţiei, curtea din Viena va ocupa Bucovina, ca parte a Po-cuţiel, usurpatâ până atunci de către moldoveni. înainte dar de a Începe negoţierile cu Poarta otomană, Cancelarul Kaunitz voia să iea măsuri pentru ocuparea Bucovinei. Moldova era Insă ocupată de câtre trupele comandate de corniţele Romanzow şi ast-fel Rusia era puterea, de la care curtec din Viena trebuia să câştige dreptul de a cere de la Turci să i se cedeze Bucovina. La 7 Fevruarie 1775, Cancelarul Kaunitz scrie Baronului Thugut următoarele : .Acest grec deprins la făţărnicie (Gr. Ghica) nici o dată nu a avut bune dispaziţiunl faţă cu curtea noastră, ci din contra Înainte de isb'icnirea resboiulul a apucat cu bucurie orl-ce ocaziune spre a favorisa emigrarea supuşilor noştri şi de a pune toate greutăţile posibile In calea comerţului nostru. Purtarea Iul In cursulresboiulul trecut a dovedit Insă cu prisos că el este cu desăvârşire supus curţii ruseşti; şi, fiind recunoscător acestei curţi pentru Btarea favoritoare In care se află, nu poate fi nimic mal sigur de cât că el atârnă du desâvlrşire de această curte, care nu poate privi cu ochifi nepăsător, că noi să bcu pâm poziţiunl favoritoare pe ambii ţărm! al Nistrului, să ne Înaintăm graniţele şi să luăm aşa zicând cheia Moldove! In mânele noastre. De şi politica rusească e ast-fel, in cât ea nu permite Ruşilor a se opune făţiş intenţiilor pe care le avem In aceste părţi, nu remâne Îndoială câ In taină el lucrează con- tra noastră şi chiar trebue să presupunem, că Ghica este din partea lor Încurajat contra noastră. Această Încurajare vine Insă mal mult din partea Principelui Repnin şi altor generali, eară nu din partea Generalului Comite de Romanzow, de oare-ce, precum cred a v6 fi lncu-noştinţat In mod confidenţial, noi i-aiu făcut acestuia un present de 5000 galbeni şi o tabatierâ de aur impodobitâ cu briliante şi după aceea am primit dovezi eclatante des pre bunele intenţiuni ale domnului General.* (Va urma.) vestea Îmbucurătoare despre alegerea noului papă. Stradele Bunt pline de viaţă activă.* De aci bb vede impresiunea adâncă, pe care a făcut-o această Înscenare grandioasă asupra poporului roman atât de lacom de spectacule. Peste câte-va zile cnriositatea sa fu es-citatâ Intr'un grad poate mal Înalt prin o nouă coremonie, prin .încoronarea papei*, care se făcu In modul următor: (Va urma) PAPA LEO XIII. Un martor ocular descrie ast fel impresiunea făcută In public prin a-ceastâ alegere. .Către 2 ore se deschid trei porţi ale domului sântul Petru, se vorbeşte că noul papă va bine-cuvânta poporul In dom. Intr'un moment se umple până la cel din urmă unghiu leţ nemărginitul spaţiă, pe care ’1 inchlde cea mal frumoasă biserică a creştinătăţii. Peste tot mişcare, Iar mă, rls, strigăt de copil,—câte va femei cad In leşin şi trebuiesc duse din loc. Atunci se spune de-odatâ. â papa se va arăta In logia care privesce In afară. In acelaşi moment biserica se goleşte şi toată masa po porului se transportă afară In loc liber. După aceea iarăşi se vorbeşte câ papa totuşi se va arăta In bise ricâ. Intr un moment biserica se um ple iarăşi peste măsură. De patru ori se repetează această eşire şi in trare cu un sgomot şi o desordin nedescrisâ. In sfârşit se hotărăşte definitiv, că noul papa va Împărţi bine-cuvfenta tarea In biserică. Deasupra celor trei porţi deschise se redică trei table mari de marmoră cu inscripţiunl, de-asupra acestor ferestre mari cu altane (balcoane) câtre biserică. Pe cele doă altane finale apar gardişti şi preoţi. Poporul erumpe In strigăte de .evviva* (să trăiască). Acum vin servitori şi Întind peste altanul mijlocia un tapet roşu şi aşează o perină roşie. Tot mal mare, tot mal ameţitor devine sgomotul, tot poporul strigă si lărmueşte ca şi cănd şi-ar fi perdut minţile. Atunci se arată papa pe altarul mijlocia.—Un evviva se rădică, de care se cutremură domul gigantic. Papa Întinde mâna şi ca prin farmec se face tăcere adâncă, o linişte plină de sânţenie. Eraă 5 şi jumătate ore. Pap întinde amândouă braţele bine-cu vântând câtre toate părţile lumii şi pronunţă benedicţia. De şi stă pe o Înălţime de cel puţin trei etage, statura totuşi se vede bine, vocea se nude clară. Cât e de spaciuasă biserica, atât de de parte ajunge vocea sonoră a noului papă. ea este ca de aramă, fără cel mal mic tremur ; se nude, că a vorbit un bărbat In deplină putere Abia a durat cinci minute această scenă, dar fu puternică, grandioasă cuprinzătoare. Când părăsi papa Loggia, earăşl se auziră strigăte nesfârşite de evviva. Atunci alergă mulţimea din biserică. Pe piaţa sântului Petru se opresc masele; mi-a trebuit o jumătate de oră până să ajung la trăsură. Visitiul meâ apucă pe strade laterale, dar şi In acestea se mişca mulţime de trăsuri şi de pedestraşi. Serviciul telegrafic e plin de preoţi, care vestesc In toate părţile lumel ULTIME SOIRI (Agenţia Ham). — Serviciul de la i Milo 9 ore dimineaţa. — Berlin, 8 Maifl. Agenţia Wolff deeminte categoric pretinsa noutate, câ reserrele măriei ar fi primit ordin să stea gat*. Constantinopol, 3 Maiti. O telegramă dia Bitam anunţă, că cin-Bprezece batalioane snnt gata a se îmbarca pentrn Constantinopol. Tmpelor auxiliare li B*a dat dromn1. Londra, S Maifl. Rusia a compărat la San Francisco steamerol >Ajax.* ^Gazeta oficială4 ananţă, căd. Githorne. Hardy e nnmit Viconte de Canbrook. Un memorifl acoperit cn 17000 de iscălituri, între cari molţi notabili, regretă chemarea sub Bteaguri a rezervelor ţi roagă pe regina de a exercită iiifiainţa el in favoarea reuniunii congresului. Atena, I MaiiL Consulii englezi aii prelungit pe 15 zile BDRpeneinnea armelor Intre insurgenţii te* salieni şi Turci. Şnse eute de insurgenţi b’hQ întărit Iu poziţia de la Agrafa. Peterabarg, 3 Maifl. > Agenţia rusă* zice, că nu se poate aştepta nimic deaiqiv înainte de cinci or ţaţe zile. Se fac silinţe nouă pentru a grăbi o înţelegere. Principele Gorceacof sufere de-o insomnie prelungită în urma durerilor, ce i le rricinoeşte renma ce i e’a lăsat in picioare. Slăbiciunea Ini sporeşte. Ori ce ocupaţie ’i e oprită. Pirlfl, 8 Maifl. Iu urma nnnl incident parlamentar, înt&mplat ieri, a fost azi duel cn sabia între d-nil Mai'1]£ şi Laisant, deputaţi. D. Maillă, deputat al dreptei, e rănit uşor. ÎMPRUMUTUL oraşului BUCURESCI de 10,000.000 fr. din 1869. I,a tragerea de la 19 ApriliQ(l Maifl) 1878 care a avut loc la Gotba afl eşit următfl-rele 94 serii: Ifi 202 259 431 533 563 670 742 769 769 822 846 856 886 1025 1027 1139 1 189 1299 1510 1573 1632 1723 1849 1901 1980 2829 2058 2119 2253 2296 2303 2349 2630 2963 3052 3142 3166 3222 3232 3292 3293 3323 3391 3400 3157 3647 3651 3742 3866 3928 3945 4029 4131 4219 4254 4269 4.331 4339 4.371 4614 4627 4643 4754 4918 4331 4951 4897 5096 5165 5412 5445 5469 5514 5634 5867 5975 5990 5970 5974 6000 6040 6119 6181 6244 6384 6507 6798 6790 7120 7123 7261 7317 7371 7415. Loteria (iormaai de bani. Nu lipsim d a a* trape atenţiunea lectorilor aceetul ziar aiopra anunciulul de aŞt a biroului principal de loterie Jsrntbal & Co. in H imbarg. Nu sa tratcaab aci de ser o intrepriadere privata, ci de obliga* ţiual de Stat pentru cari guvernul g-rman la Hamburg garantOŞB cu toata arrrea Statului. Astnd In şedere ca Hamburg e mitrepota oomer-ciulul european, enumdrSndu-se Intre Statele cele mal bogate din Qermania, un Stat a carnl S-nance se afla intr'ua stare brilanta, nu mal in-capb nici na îndoiala despro soliditatea aceotel loterie de Stat. Ar fi de dorit ca un numSr con* isdembil a premiurilor principale conţinute in n-cdnta loterie .A vie din nod in ţcra nbitra. A eşit de sub tipar şi se află de vănzare la librăria Danielopolu, Pasajul român, cu preţul de 1 lefl n. DESPRE PARTIDELE POLITICE DE D. Gr. U. PEDCE3CU TIMPUL â i DIRECŢIUNEA GENERALA A SOCIETĂŢII DE ASIGURARE „DACIA :d i nsr ibttcttiriesci insciinţeţlâ pe onorabilii agricultori câ a început contractarea asigurărilor IN CONTRA DAUNELOR DE GRINDINA, şi invită cu onGre pe D-nii Proprietari şi Arendaşi de Moşii ca pentru asigurarea recoltei din acest an precum şi pentru ori ce informaţiuni relativ la acăstă ramură de asigurare să bine-voiascâ a se adresa la Agenţiile el instalate în tdte oraşele şi târgurile din ţtfră sc5ă la biroul Central din Colţul Stradel Lipscani’ şi P dul Mogoşdici (Palatul Dacia). (735_2) Spre băgare de semă! In timpul din urmâ şi «pecialminle după ce ci mal mulle premiurl mari a loteriei de bani germană au lest câştigate in România, subsemnatul biroul principal de loterie primesce mereu intrebărl decâ n’ar li decis a institui in Romania Agenţie pentru venţlarea acestor obligaţiuni de Stat. Subsemnatul biroul principal regrettă mult a nu putea satisface aceste cerinţi de oare ce căutarea acestor losurt garantate de guvernul german la Hamburg e aşa de însemnat incât că instituirea de agen|ie ar (i inutilă, deosebii de acesta organizarea acestei loterie e aşa de solidă că e imposibil a plăti şi pro-vision la agenţi. Ural jiicipal de Hiene Jsenthal & Co„ HAMBURG Germania). Birool d® «oaneinrl A. SUioBr, Uamborg. NOUA 1NVKNŢ1IJNE PiBFUMtBIE UOrU BBKUNIE ED. PINAUD Săpun.................de IXOIU Ess.nţâ pentru batiste . . do IXOKA Apa Je toiletta........de IXOltA Pomaiă................d« IXOKA Oiiu................. de IXOltA Praf de ore»..........de IXOltA Cosmetic .............de IXOKA ■?7, 7hulei ard dc Strashour7. -17. Singurul Deposit allă Aspasieţ Mignot. MARE SUCCES. VELOUTIN£ este o FĂINĂ DE OREZ de o deosebită specialitate, (ore tină, ne-siroţibiln, preparată cu Bismut, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei omului. FU E SCI T ATI: A > ATU RAL A a tinereţe!. Cil. MV, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. Deposit iu BucurescI !a farmaciă d-lni T. IV. Ziirner, şi la d-tiii Appcl d' C-ie. Maşine patentate de cărămizi pentru minarea cu abur, cai şi mână, spre construirea eflină. de Cârămiţli pentru Ziduri, laşonuri de cărămizi gole (taitiers), de petre sigure de foc, ţăvi-draine, table de trotor şi de vestibule, ţigle. cărâmiZi îndoite francese, petre de var şi de ciment, cărbuni-briquettes, fubriceijă şi espediojă prospecte grru.nne şi francese gratis şi franco demaşTne Elinii feld-Colll. Louis Jăger, r .. . . .. BANDAGE ELECTRO-MEDICALE Invenţiuue brevetată, pentru lo ani a doctorilor^ Mărie fraţi, medici inventatori, rue :■ de 1 Arbre-Sec, 46 la Paris. Pfntra vindcarea radicală a Hcrnielorâ feurpatu iloru). — Până acum handagiele fură ţ ramai niace nimple aparate epre a conţine berniere. Doctori Mane ad rcaolvatu problema îj d a le opri ţi vindeca prin bandagiulfc Electro-Medicale , care contractă nervii şaaicurâ vindecarea radicale in pu^in timpii. Deposit In BucurescI la farmacia D-Iuli F. W Ziirner, nstrucţiunile. L vina Îl cu i ' Espositia universala în Paris. COMPARARE PERCOMPTANT IN AUR D NUL S. ETTINGHAUSEN, comerciant îu diamant'', tn Paris, rue de la Grange Bateliere, No. 13 —are on6r,a a nuunţa P'Tednelor Ciri vor veni la Paris, că cumpără cu preturi fărte b'ine fote petrele pr-ciose, precum: Diamante. Rubine, Siuaragdc, bafirc ş. c. !, şi mărgele «devărate. Kl cumpără şi nnti-ităţi de valâre, precum tahachiere de aur smălţuit, insă numuî din sorginte fran-Crsă, din timpurile lui Ludovic XIV, Ludovic XV şi Ludovic XVI A'imrms şi bijuterie untentură de «nr smălţuit din secolul nl XVI-Ies. — La intrtbărî va da prin scrisori tdte desluşirile cerute. uu ci mj el. m, nr DF, L ■ MC M FOTOGRAFIE şi PICTURĂ ; > ► ► mărime, ^ in modul cel mm noă şi elegant aprubvt in cei nmi înalt grad prin care se ^ oft-ră un Incru solid frumos cn fidelitatea a natnrei. > ------------5 I. F. 7VT _A. IST H> I c5c OomP-21, Calea -Hogoşlocl *21; rin â-vla de cofetăria Capsa. Se efectuează orl-ce fel de fotografie şi pictură , de orî-ce fel de I Loteria de bani germană IIST SUMA IDEI 8,608,800 tel Ac. stă loteria d Stat e sanţionată dc guvernul permuţi la Hamburg li al 274-lea de « rl. Guvernul gar.mozâ ru tdtă averea Statului pentru plata esictă a câştigurilor ţi cmtrola guvernului nu priv jte numai, pe eumiutoi losurilor ci «e iminde ţi a«u ra tuturor trage-ri'or, ofeiindu-Be aat-frl publicului a i-guranţi c< a raal a a ti îentă. Emisiunea se face num '1 de 91,000 tic la No. 1—9000 I os uri originale şi d n acest nurnSr 49,600 mal mult ca jumătate trebueac să câştige premiurl, du ţie cum se p6te vedea din program i ficială a tragerii. Premiul principat care este de câştigat in ca-ml c 1 mal fericit ae urcă la Mărci lojuou sau Lei noi uuujl special mal autt de câştigat premiurile urmâtdre: Mire! în Lei noi 1 premia ii 250,000 334,343 1 » > 125,000 166,666 1 i > 80,000 106,666 1 * > 60,000 80,000 1 » > 50,000 66,666 2 premieri > 40,000 5 3, "'33 1 premiu > 36,000 48,000 3 premiari > 30,000 40,000 1 premiu 9 25,000 33,333 5 prumiar! > 20,000 26,666 6 > > 15,000 20,000 1 premiu > 12,000 16,000 23 premiuri > 10,000 13,333 I > i 8,000 10,666 2 > > 6,000 8,000 31 » > 5,000 6,666 74 > » 4,000 5,333 200 > » 2,400 4,200 402 > * 1,200 1,600 621 > » 500 666 ctc. et*. împreuna 49,600 de pr> miurl T6te 49,600 de premiurl se trag in 1 secţiuni de trageri, tragerile a diferitelor flecţiur.1 sA nuce <1 repede şi n mal cu 0 micit i trer . repere, ast-fel în cât tragerile tutulor secţiunilor şi prin urmare n întrec 1 lo*erie — se termine in ciUc-va luni, o decis un« mal gr..b-nici, nu oferâ nici una din celor lalte loterie de 9tat europeane. Contra trimiterei a i mei de Franci 48 pentru un bilet intrrg . 24 ,. jumătate bilet subsemnatul bi oul principal de loWiă însărcinat cu desfacerea aces or bilete, cspelicză aceste b leîe originale investite cu armările Statului pentru prunele 3 secţiuni de trage 1, in tdte pieţMo lume). După terminarea ânteilor 3 secţiuni de tr-igerî, posesorii de bilete primesc de rreme bilete nou^ pentru cele 4 secţiuni de trageri următdre, in cât că Ge-care are ocasiune d a participa la tdte 7 Hccţiunl de trageri cu şansele tor de câştig. Trona niterea rostului se pdte face in mocetă de hârtie ver-unul alt Stat european d. e. In 6orin austriec focotindu-se 2 L. n. fiorinul in bilete de bancă francesă L. n. francul a-itf in mărci de poşta română primiuJu-se pe de deplin fură aeâijănient, precum şi in poliţe asupra Parisului, Londra, Marsille.Triest, Peşti,Viena şi Odesa După fie-care tragere ]>urtătoril de loaurl pnimesc lista oficiată n resultatu-lul in caro lista tote numeril-’ trase împreună cu câştigurile lor respective sunt detailat* intr'un mo«l fdrte esact. Plata premiurilor so efectudzâ sub cont rola guvernului german la Hamburg. Participarea publicului românia Loteria ce a avut loc in urmă, a foit aşa de însemnată în că: că sub-semnatu) biroul principal de loterie’ţT-adobdndit actuul-nnnte corespondente in tute pieţ le mal mărisdre din [tomăniu spre că plata pro-miurilor eă se facă la domiciliul câştigătorilor. Comandele pentru tragerea viîtdr* se prii» piaala20liaisl.il. lliruul principal dc loterie Jsenthal & Co., Ciusa do BnnoiV (O rm.inin) Hamburg. Corespundere romăneşte, franţuzeşte, englezeşte, italieneşt , spamolrşte, por tng**ţte ţi greeeşt**. Din România scriiorilr io«f»c la Ham- 1 urg in 70 de oro. Biroul de »nnnoiorî A. Hleln«r. lUmborf fc K IJ M L S E Ţ A !l FRĂGEPIMEA TINEREŢEi A RELEI Ca mijloo neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel s'nS recunoscut de tote damele cea cercetată de autorităţi, esceleota, nevatâmltdrea ;i adevărata Avis. de Dr. IEJO88E, Paris. Acest mijloc da purificaţiunea pelel, recunoscui in tolâ lumea, s a arătat ra cel mal bun şl cel mal activ din tdte mi jldcelede înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de săre, coloritul sirelui, roşeta, pete galbene, precum şi tote necurăteniele pelel. RAVIS-SÂNTE dă pelel o Irâgeţlime a tine-re| el torte Irumoeă rosa-deschisă ;i ca de entife, fare pelea şi manile alb-lucitor şi delicat, este recoritdre şi pislrciji pelea fragedă pănă in vîrsla cea mal înaintată. NEFALSIFICAT se jţisesce in BucuaeecI numai a d-nu BRUS, Farmacia la Speranţa PREJUL: I (Iccon mare 8 Ir., I flacon mic 5 fr. Deposit general li H SCHWARZ Bud ipesta Mitrie Valleriegasae No. 9. Acel care cunosc Hapurile purgative ale doctoralul întrebuinţa îndată ce vor u-vea trebuinţă de curăţenie. Ele na produc desenat nici slăbiciune, căci, in contra celor-alte curăţenii, acesta nu Increză bine de cât când este luată cn alimente bune şi băntnrl îu-tăritore, precum: vin, cafea, ceai. Fie-care 'şi alege ora şi premial când ’î convine mal bine să le ia, in conformitate cn ocn-paţinnile saL. Ostenela purgaţinnel fiind pe deplin anulata prin efectnl unei hrane bune, ea se p6te repeţi pe cât va fi de trebninţu. Cutii de 5 şi 2 fr. 50 b. Ia Paris la doctoral Dehaut şi la t6te farmacopiele. Să se ceră cu fie-care cutie cărticica de 72 pagine, care conţine instrneţiile in t6te limbele. Să se ceră şi manualnl iu limba frftticeaă doctorului Dehaut, volumul detOO pagine. Deposit în BncurescI, la farmacia d-lni F. VY. Ziirner, calea Mogoşoiel, şi la d-nn Ovesse, droiristul. Considerând că diverse premiurl mar însemnate, eşite la tragerea principali a loteriei de bani germană cea avut loc Tn Decembrie 1877. n'au lost incisate penă astăŞI din partea câştigătorilor in România, sub-semnatu! biroul principal de loterie roagă d a i se comunica decă câştigătorii doresc căpiata sumelor câştigate să ie facă la domiciliul lor la România. Cererea ac&9ta va li respectată şi urmată numai de căi. Cnsi se atlrage attenpunea încă o dală de a in-sciinja grabnic pe sub-semnatut biroul principal de loterie, altmintrelea ar Ireca terminul de plată. Biron! principi do loterie Jsenthal & Co., | HAMBURG (Germania) Biojonl de AotiDciarf A. SUlner. Rinbvrf. VERITABILA APA GERMANA Compnsă de LE8UKUR Această apă face a dispare petele ro.ji impedică ebărcitnrile şi albeşte pelea.' La Paris, la D. Gastellier, parfame|i 47, rue de la Chaueee d'Antin. Deposit in Bucureşti la f.trmacia DI. W. Ziirner, şi la D. Apple & C-ie QH Uft renumită eBeuţă japoneză, • U*mU vindici îndată orî-ce dnrsra cap, se găsesce la farmacia d-lnî F. B vis-ii-vis de biserica Sărindar. PUBL1CATIUME TP* Numai încă patru-spre-^lece ^ile PÂNĂ LA 26 APRILIE 1878, MAI ŢINE Marea Desfacere de Albituri In Otelul Oteteleşianu, Calea Mogoşoiel No. 27 «ffr SE DESFACE CU ORI-CE PRECIU din Fabrica de Pânză şi Lingerie din Viena Mari sume de albiturile cele mai fine pentru dame şi bărbaţi oOO Cămăşi brodate din cele mal fine de batist şi ina pentru dame, cari mal înainte le vitdesm â C şi 12 franci bucăţi Acum numai cu 3 şi 6 franci 200 bucăţi Fuste âc âareă, cap<5tc, pantaloni, costume (le n coţi cu 60, 70, ţi 90 franci Aces*A desfacere colosală va dura numai 14 ţlile. adică până la 23 priite viitor, din causă că Inchiriăndu-să localul de la St. Gheorghe viitor, sun em nevoiţi a vinde In total sau In parte tote mărturile sus notate cu pre-,un.e cern mai neauzite do ettine. la "ghati suma de 10 Napoleoul Rarnitiir.1 fină pentru I S5 va priiuii fie-care cumpărător pană «Uit en gro3 cAt şi eu detail ca Rabnt 2 ţierstine. Magasinul so afla în Otelul Otetclcşanu, No. 27“S^ Typ. Thiel & Wiess, Palatul «Dacia*. o